Suport Curs Barman

C.I.F.: 23917690 Piteşti, Argeş, Bld. I.C. Bratianu, Bl.
D6 (în
Nr. înregistrare ORC: J03/1078/2008 parcarea din spatele complexului Fortuna)
Cont IBAN: RO68BTRL00301202E45313XX Telefoane: 0784.045.025, 0784.333.777,
– BANCA TRANSILVANIA 0725.420.330, 0740.250.290
Cont TREZORERIE: Email : office@profesionalnewconsult.ro
RO15TREZ0465069XXX011925 Website: www.profesionalnewconsult.ro
Trezoreria Piteşti
SUPORT DE CURS
BARMAN
PREPARATOR
1
C.I.F.: 23917690 Piteşti, Argeş, Bld. I.C. Bratianu, Bl. D6 (în
Trezoreria Piteşti
RESPECTAREA NORMELOR DE IGIENĂ, PROTECŢIA MUNCII ŞI P.S.I.
MODULUL 1
2
Trezoreria Piteşti
RESPECTĂ NORMELE DE PROTECTIA MUNCII
Sarcini privind respectarea normelor de protecţie a muncii: să se prezinte

odihnit şi corect îmbrăcat la începerea programului, pentru a-şi putea îndeplini în mod
corespunzător sarcinile de serviciu, participarea cu regularitate la instructaje şi însuşirea
normelor de protecţia muncii corespunzătoare activităţii desfăşurate, respectarea tehnologiei
de lucru specifică funcţiei şi îndeplinirea dispoziţiilor şefilor ierarhici, verificarea, înainte de
începerea lucrului, a stării de funcţionare a instalaţiilor , utilajelor şi ustensilelor, folosindu-le
numai pe cele care prezintă securitate deplină, urmărirea modului de prezentare normelor de
protecţia muncii de către subordonaţi, iar în cazul unor abateri atenţionarea celui în cauză şi
anunţarea şefului ierarhic, anunţarea conducătorului procesului de muncă în cazul
funcţionării necorespunzătoare a unor instalaţii-utilaje din dotare sau al producerii unui
accident de muncă, respectarea normelor de igienă a muncii şi igienico-sanitare, respectarea
normelor de tehnica securităţii muncii specifice activităţii muncii specifice activităţii barului,
asigurarea efectuării reparaţiilor sau întreţinerii instalaţiilor şi utilajelor alimentare prin surse
de curent electric, aburi sub presiune etc. numai de lucrătorii calificaţi în specialitatea
respectivă, executarea lucrărilor tehnologice numai în spaţiile destinate profilului operaţiilor
respective, respectarea fluxului tehnologic din unitate, potrivit destinaţiei şi organizării iniţiale
stabilite prin proiect, o atenţie deosebită va fi acordată respectării circuitului pentru servire ţi
debarasare, cât şi depozitării gunoiului menajer, astfel încât să nu se interfereze circuitele
salubre cu cele insalubre, evitarea depozitării sifoanelor în locuri cu temperaturi sub 0 0C, în
dulapuri cu spaţii frigorifice, în spaţii expuse la soare, ori aşezarea lor în stivuire sau pe căile
de acces ale depozitelor, manipularea cu grijă a sifoanelor prin prinderea cu mâna de
întreaga parte metalică, superioară, evitând trântirea sau lovirea lor, care pot produce
spargeri sau explozii, introducerea sifoanelor în apă cu gheaţă dacă acestea au stat la soare
sau în apropierea unei surse de căldură, numai după ce au fost cca 30 min în apă rece,
mânuirea utilajelor din dotare (aspiratoare, aparate pentru debitat berea, expresso, aparate
de debitat sucuri şi îngheţată, maşini de râşnit cafea, maşina de spălat vesela s.a.) numai
după o instruire prealabilă asupra modului lor de funcţionare, scoaterea apei clocotite din
marmite sau oale cu ajutorul polonicelor cu coadă lungă sau cu recipiente corespunzătoare,
manipularea cu atenţie a intervalului pentru servire, evitând producerea de accidente sau
infestarea lor cu microbi, depozitarea gheţii prin stivuire în cruce numai în locurile special
destinate, pe grătare de lemn, asigurându-se scurgerea apei rezultate din topire, respectarea
regulilor de efectuare a lucrărilor de iniţiere şi de curăţenie şi a celor privind serviciul propriu-
zis, acordarea primului ajutor în caz de accidente.
3
Trezoreria Piteşti
NOTIUNI DE BAZĂ. TERMINOLOGIE DE SECURITATE A MUNCII
Protecţia muncii constituie un ansamblu de activităţi instituţionalizate

având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de
muncă, apărarea vieţii, integriţăţii corporale şi sănătăţii salariaţilor şi a altor
personae participante la procesul de muncă.
Normele de protecţie a muncii sunt stabilite prin LEGEA PROTECŢIEI
MUNCII NR. 90/1996 reprezintă un sistem unitar de măsuri şi reguli aplicate
tuturor participanţilor la procesul de muncă.
1. Accident de muncă
Vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia
se desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitatea temporară de muncă de
cel puţin trei zile, invaliditate sau deces.
2. Defectare
Încetarea capacităţii unei maini, instalaţii, utilaj etc. de a-şi îndeplini
funcţia specifică.
3. Dispozitiv de protecţie
Dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur sau în asociere cu un
protector.
4. Echipament individual de lucru

Totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesori cu care este
dotat salariatul în procesul de muncă, în scopul prevenirii uzurii premature sau
murdăririi excesive a obiectelor personale.
4
Trezoreria Piteşti
5. Echipament tehnic
Maşininile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte
mijloace asemănătoare necesare procesului muncii.
6. Echipament individual de protecţie

Totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat
executantul în timpul îndepliniri sarcinii de muncă, în vederea asigurării
protecţiei sale împotriva pericolele la care este expus.
7. Factori de risc
Factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) care,
conducând la o disfuncţie a sistemului, pot provoca accidente de muncă sau boli
profesionale.
8. Instructajul de securitate a muncii

Modalitatea de instruire în domeniul securitătii muncii, care se desfăşoară
la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi
formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii.
9. Instrucţiuni specifice de securitate a muncii

Reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt
valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi.
10. Instrucţiuni de utilizare

Instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs,
constituind parte integrantă a documentaţie pentru certificarea produsului şi prin
care, producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării
produsului, în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi pentru asigurarea
securităţii muncii.
11. Mijloc individual de protecţie

Mijloc de protecţie (protector) destinat protecţiei unui singur executant şi
care se aplică asupra acestuia.
12. Noxă (sinonim: factor nociv)

Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra
organismului, în mediul luat în considerare.
5
Trezoreria Piteşti
13. Prevenire
Ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de
lucru pentru evitarea pericolelor sau reducera riscurilor.
14. Protecţie
Ansamblul de măsuri care constau în utilizarea mijloacelor de protecţie, cu
scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care nu au fost suficient evitate
sau limitate.
15. Protectori
Mijloc de protecţie special conceput şi utilizat pentru a realiza protecţia,
prin interpunere, ca obstacol fizic între pericol şi persoana expusă.
16. Risc
Probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a
sănătăţii, într-o situaţie periculoasă.
17. Risc profesional

Risc în procesul de muncă sau în îndeplinirea sarcinii de muncă.
18. Securitatea muncii

Situaţie caracterizată prin absenţa riscului în sistemele de muncă.
19. Substanţă periculoasă

O substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizico-chimice,
poate constitui un pericol.
6
Trezoreria Piteşti
NOŢIUNI SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII ÎN UNITĂŢILE DE

ALIMENTAŢIE PUBLICA
CAPITOLUL I. GENERALITĂŢI
Art.1 Activitaţii de alimentaţie publică şi hotelieră în condiţiile acţiunilor turistice

cu participanţi interni sau străini, i se impune, pe lângă trăsăturile comerciale de bună
servire, oferirea unui cadru specific regional şi naţional, promtitudine, amabilitate şi
eleganţă, elemente proprii ospitalităţii româneşti.
De aceea, serviciile de cazare-masă, trbuiesc astfel asigurate încât ele să
completeze într-un mod unitar şi plăcut reuşita sejurului turistic, să întrunească aprecieri
positive şi dorinţa clientului de a reveni în acelaşi loc.
Art.2 Normele de protecţia muncii fac parte integrantă din procesul de producţie
şi au ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor şi a
îmbolnăvirilor profesionale.
Art.3 Lucrătorii acestui sector, trebuie să respecte normele de tehnica securităţii

muncii la fiecare compartiment de lucru, să şi le însuşească temeinic, participând la
toate instructajele ce se fac în unitate de către personalul autorizat la fiecare loc de
muncă şi şă semneze, în fişa de instrucaj individual, că a luat la cunoştinţă de aceasta.
Art.4 Activitatea turistică este susţinută de o gamă variată de unităţi de

alimentaţie publică, o parte din acestea fiind realizate într-un specific care şă întregească
atracţia turiştilor atât pe linia modului de prezentare şi dotare, dar mai cu seamă în
direcţia sortimentelor ce le oferă şi modului de acordare a serviciilor, astfel:
- restaurante, restaurante cu circuit închis, braserii, crame, baruri de noapte,
café-baruri, discoteci, baruri de zi hoteliere, cofetării, etc.Aceste vor fi prevăzute cu
spaţii necesare pentru : deservire, producţie, spălătoare, săli de prelucrare, spaţii de
depozitare şi magazii pentru stocul curent.
7
Trezoreria Piteşti
- restaurante de ţinută sau de mare capacitate trebuie să dispună de următoarele

spaţii: saloane de servire, săli de recepţie şi de coktail, secţii de producţie (bucătării,
laboratoare de cofetărie-patiserie, carmangerii, sectii de prelucrat peşte etc.), spaţii
pentru pregătirea preparatelor reci, spaţii pentru executarea prelucrărilor primare(tranşat
carne, eviscerare peşte, pregătirea legumelor şi a zarzavaturilor,spaţiu pentru spălătorul
de vase şi tacâmuri, spaţiu pentru spălatul paharelorşi ceştilor, spaţiu pentru spălatul
vaselor mari de gătit, agregate frigorifice-vitrine, magazii, grup social pentru personalul
unităţii, etc.)
- la restaurantele mici, braserii, crame, prelucrările primare – tranşarea,
pregătire cărnii, peştelui şi legumelor se poate efectua în cadrul bucătăriei propriu-zisă –
în locuri amenajate cu mobilier adegvat,marcat prin tăbliţe şi va fi dotat cu mese şi
ustensile separate pentru carne, crudă şi fiartă, pentru peşte, zarzavat,etc.
Art.5 Întreţinera acestor spaţii, spălatul pardoselilor de grăsimi şi resturi proteice

se face zilnic cu soluţie de apă cu detergenţi pentru degresare.Evacuarea resturilor din
prelucrarea cărnii, peştelui, zarzavaturilor şi legumelor, se va executa după fiecare
preparare de meniuri şi ori de câte ori este nevoie, pentru a evita alunecările pe
pardoseli şi infecţiile.
Art.6 Resturile menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din procesul

de producţie şi din operaţiunile de servira consumatorului, se vor colecta în saci din
matrial plastic şi depozita în recipiente prevăzute cu capac (etanşe) şi se vor evacua de
câte ori este nevoie.
Art.7 Unitaţile de alimentaţie publică care au secţii de producţie trebuie şă-şi

stabilească o zonă pentru depozitarea gunoiului menajer care să fie la distanţă mare de
blocul alimentar şi amenajat conform normelor sanitare.
Art.8 Maşinile, utilajele şi ustensilele vor fi verificate înainte de folosirea lor spre
a constata dacă sunt în perfectă stare de funcţionare.Se va verifica dacă au fost luate
măsuri de siguranţă conform prescripţiilor şi dacă dispozitivele de siguranţă au fost
instalate la utilaje şi instalaţii din procesul de producţie.
Art.9 Personalul de servire va fi instruit asupra modului de utilizare a agregatelor

şi echipamentelor de lucru pentru prevenirea accidentelor.
Art.10 Lipsurile şi defectele constatate se vor aduce imediat la cunoştinţa şefului

ierarhic superior (şef de unitate, şef bucătar) care trbuie să ia măsuri de remediere.
8
Trezoreria Piteşti
Art.11 Personalul de servire (ospătar, barman) este obligat să poarte echipament

de protecţie şi de lucru prevăzut de normative.
Art.12 În spaţiile de servire sau de pregătire la cald unde aerul este viciat cu noxe
(fum, vapori,etc.) este interzis lucrul fără asigurarea ventilării încăperilor.
Art. 13 Este interzisă aşezarea pe pardoseli a vaselor cu lichide fierbinţi, pentru

prevenirea accidentelor prin opărire.
Art. 14 Vasele, ustensilele ce se folosesc la prepararea meniurilor se vor păstra în

mod ordonat pe rafturi.
Art. 15 Este interzisă folosirea vaselor de ceramică, porţelan sau sticlă, care
prezintă crăpături.
Art. 16 La terminarea lucrului, angajaţii, trebuie să aşeze mărfurile în rafturi,

ustensilele în sertare, vesela compartimentată pe destinaţii, iar produsele alimentare
alterabile să fie introduse în spaţii frigorifice.
Art. 17 După folosirea utilajelor şi dezmembrarea componentelor, acestea se vor

curăţa, spăla, şterge şi se vor aşeza în spaţii special amenajate.
Art. 18 La terminarea lucrului, angajaţii, vor decupla toate utilajele de la sursa

electrică, vor închide toate robinetele de presiune şi gaze.
Art. 19 La terminarea lucrului, se vor strânge toate deşeurile şi se vor transporta

la depozitele şi locurile stabilite, se va efectua curăţenia perfectă (igienică).
9
Trezoreria Piteşti
CAPITOLUL II . NORME DE SECURITATE A MUNCII ÎN SĂLILE DE

SERVIRE
Art. 20 Servirea corespunzătoare a consumatorilor se realizează numai dacă sălile

de servire îndeplinesc condiţiile privind dotările prevăzute de categoria de încadrare a
unităţii respective şi dacă lucrătorii cunosc tehnica servirii şi îşi îndeplinesc cu stricteţe
atribuţiile fiecărei funcţii.
Art. 21 Indiferent de categoria de încadrare, spaţiile destinate servirii

consumatorilor, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :
-intrarea în sala de servire se realizează printr-un hol (entreu) care va despărţi
salonul de exterior ;
-să aibă aerisire naturală sau mecanică pentru menţinera unui climat proaspăt;
unităţie de lux vor fi dotate cu aer condiţionat, garderobă ;
-să fie bine luminate natural sau artificial pentru a crea un cadru plăcut de servire
;
-amplasarea meselor şi locurilor de servire se va realiza într-o formă simetrică,
ordonat aşezate, iar suprafaţa repartizată trebuie să fie de minimum 1,5 mp/loc
persoană.Să aibă spaţii de de circulaţie - culoare - pentru o uşoară servire ;
-să aibă în vecinătatea sa grupul sanitar (toaletă) cu cabine separate pentru femei
şi bărbaţi, dotat corespunzător şi care să se găsească în perfectă stare de curăţenie pentru
a se evita emanaţiile de aer viciat ;
-spre toaletă şi pe uşile acesteia, trebuie să existe indicatoare, iar în interiorul
cabinelor să se găsească în permanenţă materiale dezinfectante, hîrtie igienică, săpun şi
prosop de hârtie la chiuvetă sau aerotermă
-modul desăvârşit de prezentare şi starea permanentă de curăţenie a saloanelor de
servire şi anexelor acestora, sunt cerinţe comerciale şi sanitare, care revin întregului
personal.
Art. 22 La unităţile de categoria I, de specific sau de lux, dotările şi condiţiile de

confort, sunt materializate printr-o tehnicitate mai ridicată a utilajelor de sală : vitrine
calde şi reci pe rotile, cărucioare pentru servire, aparate de încălzit farfurii, veselă
argintată, lenjerie fină, pahare cupă cu picior, gheridoane cu mobilirt tapisat, draperii
pluşate, perdele, pardoseli marmură, mochete, etc.
Art. 23 Curăţenia sălilor şi anexelor se realizează zilnic şi periodic : întreţinerea

şi curăţenia de la sfârşitul programului şi curăţenia generală care se execută de regulă
săptămânal.
10
Trezoreria Piteşti
CAPITOLUL III . NORME TEHNICE DE SECURITATE A MUNCII ÎN

ACTIVITATEA DE SERVIRE A CONSUMATORILOR
Art. 24 Personalul repartizat în sălile de servire, trebuie să se prezinte în ţinută de

prezentare şi lucru în stare de curăţenie corporală perfectă, respectiv bărbaţii să fie
bărbieriţi, părul ordonat aşezat pe cap mâinile curate, unghiile tăiate scurt. Femeile pe
lângă acestea, trebuie să fie coafate, iar părul să fie strâns.
Art. 25 Odată cu începere programului şi pe toată durata acestuia, personalul de

sală trebuie să evite adunările şi conversaţiile inutile.
Art. 26 Întreaga activitate de servire se va efectua în linişte, evitându-se trântirea

uşilor, a tacâmurilor şi veselei folosindu-se mişcări atente şi de ţinută.
Art. 27 În tehnica de servire la masă ospătarii trebuie să ţină seamă de

următoarele :
-la începera servirii propriu-zisă a clienţilor, capacele folosite pentru acoperirea
supierelor, platourilor şi celorlalte vase pentru transportul preparatelor calde de la
bucătărie, se aşează în poziţie inversă pentru a nu se scurge vaporii condensaţi pe faţa
de masă, pe timpul servitului şi se va evita aplecare corpului deasupra platoului ;
-obiectele căzute trebuie imediat ridicte şi înlocuite ; cănile, carafele şi sticlele
se vor aşeza întodeauna pe un suport nu direct pe faţa de masă. Mâncărurile se prezintă
şi se servesc întotdeauna pe partea stângă, însă nu înainte de a se tranşa sau porţiona
pentru a evita unele inoportunităţi sau chiar accidente ;
-toate băuturile se servesc prin dreapta clientului,cu mâna dreaptă, iar paharele
nu se vor prinde cu toată măna, evitându-se atingerea pereţilor interiori, ele urmând a
fi manipulate numai de partea inferioară sau de picior, prinzându-se cu două degete sau
cu trei degete ;
-în timpul verii, dacă buteliile incărcate cu lichide sub presiune sunt prea calde,
introducerea lor în ghiaţă se va face după ce în prealabil au fost ţinute 30΄ în apa rece
pentru evitarea exploziilor ;
-dacă clientul fumează este necesar a se schimba cât mai des scrumiera ;
-dacă s-a spart un pahar sau dacă din farfurii sau vase s-au scurs sau vărsat
preparate fluide, ospătarul este obligat să schimbe faţa de masă. Se interzice numai
11
Trezoreria Piteşti
strângerea cioburilor sau ştersul feţei de masă întrucât este posibil rămânerea unor
particole mici de sticlă ce pot produce tăieturi.
Art. 28 Personalul de servire din salon, nu va servi clientela venită în stare

vizibilă de ebrietate, îmbrăcată în haine groase pe care trebuie să le lase la garderobă,
recomandându-le cele ce se cuvin în astfel de situaţii.
12
Trezoreria Piteşti
CAPITOLUL IV . NORME TEHNICE DE SECURITATE A MUNCII ÎN

FOLOSIREA APARATELOR ŞI DISPOZITIVELOR
Aspiratorul de praf
Art. 29 Aspiratorul de praf, indiferent de tip şi capacitate, trebuie să fie dotat cu

cordon electric şi prize - cu firul nul.
Art. 30 Este interzisă folosirea aspiratorului cu defecţiuni de funcţionare a

motorului sau cordonul cu izolatia deteriorată.
Art. 31 Utilizarea aspiratorului se va face după o verificare a funcţionării

motorului, starea furtunului, a anexelor şi a cordonului de alimentare cu energie
electrică.Dacă se constată defecţiuni în funcţionare, se va solicita intervenţia
personaelor cu calificare (electrician, mecanic).
Art. 32 Folosirea aspiratoarelor care efectuează şi alte operaţii pentru care sunt
prevăzute o serie dedispozitive, se va face cu respectarea prevederilor de exploatare,
elaborate de firma producătoare.
Art. 33 Este interzisă utilizarea aspiratoarelor pentru pulverizarea substanţelor

insecticide sau a substanţelor explozive.
Maşina de curăţat podele
Art. 34 Maşina de spălat podele se va utiliza conform prevederilor instrucţiunilor

elaborate de firma producătoare.
Art. 35 Înainte de conectarea maşinii la reţeaua de curnt electric se va verifica

dacă toate dispozitivele sunt bine fixate.
Art. 36 Este interzisă exploatarea maşinii de curăţat podele fără a fi legată la

nulul de protecţie.
13
Trezoreria Piteşti
Art. 37 Persoanele numite pentru manevrarea maşinii de spălat podele vor fi

instruite în acest scop şi dotate cu echipament cu echipament de protecţie electroizolant.
Art. 38 La terminarea lucrului,la maşina de spălat podele, se vor demonta

dispozitivele folosite şi se vor curăţa, înlăturânde-se toate impurităţile colectate în
timpul spălării.
Maşina de spălat vase şi pahare
Art. 39 Maşina de spălat vase va fi amplasată într-un spaţiu complet separat de

bucătărie.
Art. 40 Instalarea maşinii de spălat vase se va face de către personae calificate

(mecanici, electricieni) care vor respecta măsurile de electrosecuritate prevăzute de
standardele şi normele specifice, ţinând seamă de mediul umed în care lucrează.
Art. 41 Respectarea modului de exploatatre şi întreţinere se va face potrivit

instrucţiunilor furnizorului.
Art. 42 Instalaţia electrică şi echipamentul aferent se vor verifica periodic de

către personal autorizat după deconectarea de la reţea.
Art. 43 Este interzisă funcţionarea maşinii cu părţile laterale ale maşinii

neânchise complet.
Art. 44 Personalul care deserveşte maşina va purta echipamentul de protecţie

necesar (cisme, şorţ şi mănuşi)
Art. 45 Curăţarea maşinii se va face după ce a fost deconectată de la reţeaua

electrică, urmată de golirea acesteia, prin manevrarea vanei de golire.
Utilaje frigorifice
Art. 46 Utilajele frigorifice (dulapuri, vitrine, mese reci şi agregate) se vor instala
şi exploata, potrivit prevederilor din Normele specifice de securitate a muncii pentru
instalaţii frigorifice.
14
Trezoreria Piteşti
Art. 47 Amplasarea instalaţiilor frigorifice se va face cu respectarea distanţelor

prevăzute de Normele generale de de protecţie a muncii, asigurând condiţiile normale
de lucru.
Art. 48 Este interzisă depozitarea diferitelor materiale pe instalaţii frigorifice şi

echipamentele aferente.
Art. 49 Evaporatoarele se vor dezgheţa prin oprirea utilajului, deschiderea uşilor

sau a geamurilor glisante şi îndepărtarea gheţii cu apă caldă.
Art. 50 Pentru prevenirea alunecării şi protecţia lucrătorilor se vor folosi grătare

din lemn aşezate pe pardoseală în zona de lucru.
Art. 51 Personalul de deservire va fi instruit cu privire la modul de folosire a

instalaţiilor frigorifice în condiţii de securitate, conform prevederilor cărţilor tehnice.
Art. 52 Defecţiunile care apar în funcţionarea instalaţiilor frigorifice, vor fi

remediate numai de personae de specialitate.
Instalaţii de distribuire a berii din butoi
Art. 61 Înainte de montare, butoaiele cu bere vor fi controlate şi în cazul în care

se constată că prezintă crăpături, acestea se vor respinge.
Art. 62 Butoiul din care se distribuie berea se aşează în poziţie verticală în

încăpere separată sau în boxă şi va fi protejat cu apărătoare metalică special
confecţionată pentru prevenirea accidentelor, respectiv a unei eventuale explozii.
Art. 63 Dispozitivul de tras bere din butoi (sondă) va fi montat de către o

persoană bine instruită, fixând furtunul corect la aparatul de distribuire şi respectiv la
compresor sau butelie de CO2.
Art. 64 Este interzisă utilizarea compresorului de aer fără aparate de măsură în

stare de funcţionare (regulator de presiune, supapă de siguranţă şi manometru de
presiune).
15
Trezoreria Piteşti
Art. 65 Este interzisă folosirea recipientelor de CO2 la distribuirea berii din butoi,
fără manometru şi reductor de presiune reglat la presiunea de lucru de 1,5 bar în stare de
funcţionare.
Art. 66 Este interzisă amplasarea recipientelor de CO2 în apropierea surselor de

căldură şi încălzirea acestora pentru realizarea unei goliri rapide.
Aparat pentru preparat cafea (expresso)
Art. 67 Utilizarea aparatului se se va face potrivit instrucţiunilor de funcţionare

ale furnizorului.
Art. 68 Este interzisă efectuarea operaţiunilor de întreţinere, reparaţii atât timp

cât aparatul este racordat la reţeaua electrică.
Art. 69 Este interzis demontarea rezervorului din zona - expresso şi zona - filtru
atât timp cât aparatul este în funcţiune pentru a evita arderea cu vapori fierbinţi.
Art. 70 Defecţiunile care apar vor fi remediate numai de către personal

specializat.
Cuptor cu microunde
Art. 71 Este interzisă introducere obiectelor din metal în cuptor.
Art. 72 Este interzisă pornire cuptorului cu microunde cu uşa deschisă.
Art. 73 Este interzisă acoperirea cu diferite obiecte a uşii precum şi acumularea

de murdărie pe suprafaţa de protecţie a acesteia.
Art. 74 Defecţiunile care apar în funcţionare vor fi remediate numai de către

personal specializat.
Activitatea de curăţenie igienizare
Art. 101 Activitatea de curăţenie se va efectua de personal instruit în acest scop.

Art. 102 Substanţele folosite la curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare se
vor utiliza conform reglementărilor organelor sanitare şi instrucţiunilor emise de
furnizor.
16
Trezoreria Piteşti
Art. 103 Este interzisă curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare fără

utilizarea echipamentului de protecţie (mănuşi din cauciuc, halate etc.)
Art. 104 Este interzis spălarea cu lichide inflamabile a covoarelor, carpetelor,

parchetului etc., precum şi uscarea lor în interiorul spaţiilor ce nu sunt destinate acestui
scop.
Art. 105 Substanţele inflamabile şi combustibile de întreţinere şi curăţenie se

păstrează în recipienţi bine închişi, indicându-se pe etichetă conţinutul acestora, în boxe
special amenajate cu respectarea normelo P.S.I.
Art. 106 Utilizarea substanţelor insecticide se va face de către personal de la

firme specializate sau de personal propriu specializat înacest scop.
Art. 107 Este interzisă folosirea substanţelor insecticide necunoscute.
Art. 108 Substanţele insecticide se vor păstra în spaţiu, special amenajat, în

recipiente sau cutii cu etichete care să indice conţinutul acestora şi să atenţioneze asupra
pericolului pe care îl prezintă.
17
Trezoreria Piteşti
RESPECTĂ NORMELE DE PREVENIRE ŞI

STINGEREA INCENDIILOR ( P. S. I. )
Sarcini privind prevenirea şi stingerii incendiilor: menţinerea permanentă a

ordinii şi curăţeniei la locul de muncă; depozitarea materialelor uşor inflamabile provenite din
ambalaje la locuri marcate şi amenajate special, amenajarea, organizarea şi întreţinerea în
bune condiţii a căilor de acces şi evacuarea în scopul evitării blocării acestora ( în spaţiile de
servire nu se vor amplasa peste numărul de locuri prevăzut), asigurarea funcţionării
permanente a mijloacelor necesare incendiilor, participarea la instruirea lunară în scopul
cunoaşterii şi respectării normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, respectarea strictă a
măsurilor generale pentru prevenirea incendiilor (fumatul în locuri special amenajate
destinate acestui scop), folosirea focului deschis cu supraveghere, nedepozitarea lichidelor
inflamabile în spaţiile destinate păstrării alimentelor sau materialelor, utilajelor la iluminat
numai a mijloacelor care nu provoacă incendii, curăţarea pardoselilor fără folosirea
substanţelor uşor inflamabile, utilizarea aparaturii electrice din dotare cu respectarea strictă a
normelor de exploatare, folosirea aparaturii electrice numai în limita puterii de rezistenţă a
instalaţiei, controlarea în permanenţă a bunei funcţionării a aparaturii electrice din dotare, iar
la părăsirea locului de muncă scoaterea de sub tensiune a utilajelor care nu funcţionează în
timpul nopţii.
CAPITOLUL I . DISPOZITII GENERALE
Art. 1 Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor, stabilesc

principiile, regulile şi măsurile generale necesare pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor la constructii şi în localităţi în scopul asigurării exigenţei privind
siguranţa la foc.
Art. 2 Construcţiile trebuie proiectate şi realizate astfel încât, prin

soluţiile adoptate, în caz de incendiu, să se asigure :
- protecţia şi evacuarea ocupanţilor, ţinând seamă de vârsta, starea de
incendiu ;
- protecţia serviciilor mobile de pompieri care intervin pentru stingerea
incendiilor ;
- limitarea pierderilor de vieţi şi bunuri materiale ;
- împiedicarea extinderii incendiilor la obiectivele învecinate ;
- pervenirea avariilor la construcţii şi instalaţii învecinate, în cazul
prăbuşirii construcţiilor.
18
Trezoreria Piteşti
Art. 3 Criteriile de performanţă privind cerinţa de calitate ”siguranţa la

foc“ sunt : riscul de incendiu, rezistenţa, comportarea şi stabilitatea la foc,
preântâmpinarea propagării incendiilor, căile de evacuare şi de intrvenţie.
Art. 4 Planurile de protecţie împotriva incendiior sunt : planul de

evacuare, planul de depozitare a materialelor periculoase şi planul de
intervenţie.
Art. 5 Riscul de incendiu reprezintă probabilitatea globală de izbucnire a

incendiilor, determinată de interacţiunea între materialele şi substanţele
combustibile cu sursele potenţiale de aprindere.
Art. 6 Rezisrenţa la foc este proprietatea unui element de construcţie sau a

unei structuri de a-şi păstra stabilitatea la foc.
Art. 7 Căile de acces şi de circulaţie ale construcţiilor şi instalaţiilor

trebuie dimensionate, realizate şi marcate, încăt să asigure evacuarea persoanelor,
precum şi circulaţia rapidă a forţelor de intervenţie.
Art. 8 Sunt interzise fumatul şi intrarea cu foc deschis în încăperile cu

pericol de incendiu şi explozie.În acest scop pe uşa de la intrare se vor monta
plăcuţe avertizoare.
Art. 9 Este intrzisă păstrarea vaselor, a bidoanelor cu combustibil lichizi,

cu ulei, acizi, vopsele, diluanţi, în interiorul sălilor de instruire cu excepţia
locurilor special amenajate.
Art. 10 Menţinerea în bună stare a instalaţiilor şi sistemelor de captare şi

scurgere la pământ a descărcărilor electrice atmosferice (paratrăsnet) a
electricităţii statice este obligatorie la construcţii, la construcţii, instalaţii, utilaje
şi echipamente tehnologice, conform reglementărilor tehnice.
Art. 11 În spaţiile de producţie, este interzis accesul persoanelor în

număr mai mare decât capacitatea stabilită şi declarată.
Art. 12 Produsele, materialele şi substanţele combustibile se amplasează la

distanţă de siguranţă de sursele de căldură ori se protejează asfel încât să nu
fie posibilă aprinderea lor.
19
Trezoreria Piteşti
Art. 13 Se interzice folosirea surselor de încălzire defecte,

nesupravegheate.
Art. 14 Instalaţiile tehnlogice se pun în funcţiune şi se exploatează cu

respectarea strictă a instrucţiunlor şi regulilor de utilizare, precum şi a
măsurilor de prevenire şi stingerea incendiilor, stabilite de proiectanţii şi
producătorii respectivi.
Art. 15 Instalaţiile de ventilare şi condiţionare, precum şi cele de

transport se proiectează, se realizează şi se exploatează astfel încât în funcţionare
normală, părţile componente (echipamente, motoare, angrenaje, tubulatură etc.)
să nu genereze surse care pot aprinde substanţele vehiculate prin acestea şi să
nu faciliteze propagarea incndiului.
Art. 16 Instalaţiile de producţie, în care se pot degaja vapori, gaze,

pulberi care se pot aprinde, se prevăd cu sisteme de evacuare forţată a
acestora, în vederea perântâmpinării acumulării de concentraţii periculoase.
Art. 17 Racordarea maşinilor de gătit la instalaţia de gaz trebuie să se

facă numai de către un instalator autorizat. După efectuarea racordării, este
interzisă verificarea etanşietăţii cu flacără a îmbinărilor operaţia se realizează
numai cu emulsie de apă cu săpun.
Art. 18 Construcţiile şi instalaţiile tehnologice se echipează cu sisteme,

instalaţii, dispozitive, aparate şi alte mijloace de prevenire şi stingere a
incendiilor.
Art. 19 Sunt obligatorii : instruirea la începutul cursului şi instruirea

periodică a cursanţilor privind normele şi măsurile de prevenire şi stingere a
incendiilor, studiul planurilor de evacuare şi de intervenţie.
CAPITOLUL II . CAUZE DE INCENDII
Incendiul este un proces complex, cu evoluţie nedeterminată, care necesită 4

elemente :
20
Trezoreria Piteşti
existenţa combustibilului şi acţiunea unei surse de aprindere ;

iniţierea şi dezvoltarea în timp şi spaţiu :
procesul de ardere să fie nemotivat necesitând o intervenţie în scopul
lichidării ;
producerea de pierderi materiale în timpul arderii, scopul fiind de
reducere la minim a acestora ;
1. Surse de aprindere cu flacără

chibritul
focuri în loc deschis ( maşini de gătit)
aparate de tăiere, lipire, sudare oxiacetilenică
2. Surse de aprindere de natură termică

ţigara
becuri incandescente, proiectoare
particule incandescente
sobe metalice
coşuri de evacuare a fumului defecte
aparate de încălzire electrice
3. Surse de aprindere de natură electrică

scurtcircuitul
instalaţii de iluminat cu fluorescenţă
electricitate statică ( descărcările electrostatice )
surse de autoaprindere (aprindere spontană )
incendii intenţionate
CAPITOLUL III . PRODUSE DE STINGERE
1. Clase de incendii
- clasa A - incendii de materiale solide : lemn, hârtie, rumeguş,

materiale textile, piele, cauciuc, materiale plastice care nu se topesc la căldură
etc.)
21
Trezoreria Piteşti
- clasa B - incendii de lichide sau solide lichefiabile : benzină,

petrol, alcooli, lacuri, vopsle, ceară, parafină, materiale plastice care se topesc
uţor etc.
- clasa C - incendii de gaze : hidrogen, metan, acetilenă, butan, gaz
de sondă etc.
- clasa D - incendii de metale : sodium, potasiu, aluminiu, magneziu,
zinc etc.
2. Produse de stingere
Apa - se recomandă la stingerea incendiilor din clasa A;

- jeturile pulverizate se pot folosi şi la stingerea incendiilor din clasa
B;
- fiind bună conducătoare de electricitate, apa nu se recomandă la
stingerea incendiilor în instalaţiile electrice aflate sub presiune;
- în contact cu unele substanţe sau produse chimice (carbidul,
metale ca sodiul, potasiul etc.) poate genera explozii sau degaja gate combustibile
care intensifică arderea.
Spuma - spumă chimică, spumă aeromecanică, spumanţi proteici,

spumanţi antialcooli, se recomandă la stingerea incendiilor din clasa A
- spumele prezintă o bună rezistenţă chimică
- timpul de stingere şi cantitatea folosită sunt mai mici decât la alte
tuipuri de substanţe.
Aburul - efectul de stingere se bazează pe reducera conţinutului procentual

de oxigen.
Înlocuitori de haloni - hidrocarburi hidrogenate care reacţionează cu

produsele de ardere şi sting incendiul.
Dioxidul de carbon ( CO2 ) - este folosit la stingerea incendiilor din

clasele A, B sau C, precum şi a incendiilor de instalaţii electrice sub tensiune.
22
Trezoreria Piteşti
CAPITOLUL IV . STINGĂTOARE (EXTINCTOARE)
Stingătoarele sunt dispozitive de stingere acţionate manual, care conţin o

substanţă care poate fi dirijată asupra unui focar de ardere, sub efectul presiunii
create în interiorul lor.
Conform prevederilor STAS 11959 -1983, se disting cinci categorii de
stingătoare, simbolizate şi marcate conform tabelului :
CATEGORIA SIMBOLIZARE CULOARE DE

MARCARE
Apă pulverizată AP albastru
Spumă chimică S (C) galben
Pulberi P alb
Dioxid de carbon G negru
Haloni H verde
Eficacitatea fiecărui tip este prezentată în tabel cu următoarele observaţii :
1. Stingătoarele cu apă pulverizată pot fi utilizate, cu rezultate

satisfăcătoare, pentru stingerea lichidelor combustibile cu temperatură de
inflamabilitate mai mare de +55ºC, unsorilor , grăsimilor, cerurilor şi altor
substanţe solide ce se topesc uşor.
2. Pentru stingerea solvenţilor se utilizează spume speciale.
3. Pentru incendii din clasa A, stingătoarele cu CO2 sau pulbere pot fi
folosite numai asupra unor focare foarte mici, de regulă, în spaţii închise.
4. Scurgerile de gaze combustibile sub presiune pot fi stinse numai dacă
există siguranţa posibilităţii întreruperii rapide a sursei de gaz (pentru evitarea
unei explozii).
Stingător Posibilitatea de utilizare la incendii Implicând
încărcat cu echipament
sub
tensiune
Clasa A Clasa B Clasa C Clasa D
(materiale (lichide (gaze (metale
celulozice combustibile, combustibile combustibile)
23
Trezoreria Piteşti
carbonoase unsori, sub

uscate) grăsimi) presiune)
Apă
NU NU LIMITAT
pulverizată DA NU
foarte bun extinde ineficient reacţii pericol de
arderea periculoase electrocutare
la tensiuni
mari
Spumă DA DA
NU NU NU
foarte bun
ineficient reacţii pericol de
periculoase electrocutare
Dioxid de DA DA DA
LIMITAT NU
carbon foarte bun foarte bun în
(CO2) eficienţă în spaţii reacţii spaţii
redusă închise periculoase închise
Pulbere DA
LIMITAT DA NU DA
foarte bun
eficienţă ineficient bun
redusă
Pulbere
DA
specială pt. NU NU NU NU
metale ineficient ineficient ineficient ineficient
Haloni
DA DA DA NU DA
limitat foarte bun uneori inclusiv la
periculos înaltă
tensiuni
IMPORTANT :
- Stingătorul ales (tip, marcă) va fi avizat de Inspectoratul General al Corpului

Pompierilor Militari;
- Amplasarea în locuri joase sau direct pe podea a stingătoarelor nu este
recomandată;
24
Trezoreria Piteşti
- Pentru a asigura o intervenţie eficientă, stingătoarele se amplasează în locuri

uşor accesibile, în număr suficient ; este necesar a se respecta cu stricteţe recomandările
producătorilor;
- Nu trebuie utilizată o instalaţie de stingere cu apă în spaţii unde există lichide
inflamabile sau produse care în contact cu apa, ar produce reacţii periculoase.
CAPITOLUL V . MODALITĂŢI DE PREVENIRE
1. Instalaţii electrice
IMORTANT:
- a se evita amplasarea instalaţiilor electrice în încăperi, spaţii sau zone în

care integritatea lor ar putea fi periclitată (temperaturi ridicate, agenţi
corozivi, şocuri mecanice, vibraţii etc.);
- a se evita amplasarea în încăperi sau spaţii periculoase la electrocutare
(zone cu umiditate ridicată);
- se va asigura accesul uşor la instalaţiile electrice;
- este interzisă amplasare ainstalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje
pe care pot apărea condens;
- aparatele, echipamentele şi receptoarele electrice, care degajă căldură,
se amplasează la distanţă faţă de materialele combustibilele;
- este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protejare în încăperi cu
pardoseală conducătoare de electricitate (gresie, mosaic, ciment etc.)
- este interzisă instalarea prizelor în depozite cu mărfuri combustibile;
2. Corpuri de iluminat
IMPORTANT :
- în încăperi cu aglomerări de persoane se folosesc corpuri de iluminat

executate din materiale incombustibile;
- montarea corpurilor de iluminat pe elemente de construcţie din
materiale combustibile este interzisă;
25
Trezoreria Piteşti
- în cazul încăperilor cu aglomerări de personae, este prevăzut iluminatul

de siguranţă pentru evacuare;
- corpurile de iluminat pentru iluminatul de siguranţă se marchează sau se
echipează cu lămpi de altă culoare;
3. Instalaţii de încălzire
Pericolul de incendiu - se datorează cantităţii mari de căldură degajată,

precum şi posibilităţii formării unor amestecuri de vapori / gaze inflamabile sau
explosive.
Surse de aprindere - aparatele tehnice pot constitui surse de aprindere (de
natură termică), obiecte supraîncălzite (pereţi, vase, etc.), suprafeţe radiante,
particole şi materiale incandescente (jar, cenuşă, scânteie, etc.)
IMPORTANT :
 instalaţiile şi mijloacele de încălzire sau gătit vor fi supravegheate pe

timpul funcţionării lor;
 se vor respecta standardele şi instrucţiunile de folosire ale

producătorului;
 se interzice utilizarea în stare defectă a sistemelor şi instalaţiilor de

încălzire şi gătit, precum şi utilizarea de către personae neinstruite;
 este interzisă uscarea materialelor textile pe instalaţiile de încălzire sau

în apropierea instalaţiilor de gătit;
 se impune verificarea şi întreţinerea, în bună stare de funcţionare a

instalaţiei, înlăturându-se posibilitatea de producere a scăpărilor de gaze;
 depistarea scăpărilor de gaze se va face numai cu soluţii de apă cu săpun şi numai
de personal instruit în acest scop;
 este interzis depozitarea materialelor inflamabile în spaţiile unde se

găsesc instalaţiile de încălzire şi gătit;
26
Trezoreria Piteşti
4. Construcţii cu risc sporit de incendii : Restaurante . Hoteluri
Intensificarea contactelor cu occidentul, îndeosebi pe linie de afaceri,

impune,pentru sfera turismului, reevaluarea criteriilor de performanţă pentru restaurante
şi hoteluri, conform standardelor europene.Printre aceste criterii, un loc important,
alături de asigurarea multiplelor facilităţi, îl ocupă asigurarea unui nivel de securitate a
clientului.
Îndeplinirea unor cerinţe de prevenirea şi stingere a incendiilor este obligatorie
pentru intrarea în reţeaua hotelieră internaţională şi acordarea unui număr sporit de
stele(clasificare superioară).Un hotel considerat sigur din punct de vedere al protecţiei
la foc va atrage, într-o mult mai mare măsură, delegaţii, oameni de afaceri şi turişti
străini.
Managerul unui hotel, indiferent de mărimea acestuia, are responsabilitatea de a
micşora riscul iniţierii unui incendiu, de a proteja viaţa persoanelor cazate şi a
personalului hotelului, dacă incendiul s-a produs.
Principalele pericole de incendiu pentru hoteluri şi restaurante apar datorită :
- instalaţiilor electrice improvizate, neântreţinute, neprotejate, aparate
electrice lăsate sub tensiune, instalaţii defecte;
- acumulări de gunoi, hârtii, ambalaje etc.;
- amplasarea unor materiale combustibile prea aproape de sursa de
căldură;
- utilizarea greşită a maşinilor de gătit din bucătării (stropii de ulei încins
pot provoca aprinderea cârpelor sau a altor materiale combustibile cu
care intră în contact) şi necurăţarea hotelor de depunerile de grăsime;
- utilizarea unui abajur combustibil sau folosirea pentru iluminatul obscur
a unor lumânări aşezate deseori fără măsuri de protecţie;
- neglijenţa fumătorilor;
- existenţa sistemelor de încăltire, a sistemelor de condiţionare şi
ventilare a aerului (ce favorizează propagarea rapidă);
- depozitarea gunoiului în condiţii necorespunzătoare;
IMPORTANT :
- reglementările privind căile de evacuare sunt severe şi trebuie

respectate cu prioritate şi stricteţe;
27
Trezoreria Piteşti
- se cosideră căi de evacuare circulaţiile libere care duc la uşi, coridoare,

holuri, vestibuluri în exterior - direct sau prin casa scării;
- nu constituie căi de evacuare: ascensoare, tuneluri, galerii, etc.;
- asigurarea unor căi de evacuare sigure, marcate şi illuminate
corespunzător;
- deschiderea uşoară a uşilor, în sensul fluxului de evacuare;
- bucătăriile, saloanele de servire, important factor de risc, trebuie
dotate cu stingătoare adegvate (CO2, pulbere), precum şi cu aparatură
de control şi reglare a maşinilor de gătit: termostate, vană închidere
gaze, întrerupător electric din exterior etc.;
- asigurarea condiţiilor optime de intervenţie pentru pompieri;
- organizarea unui serviciu de securitate, în special noaptea;
- instalarea mijloacelor de avertizare în caz de incendiu;
- instruirea periodică a personalului asupra locului de amplasare şi a
modului de folosire a stingătoarelor ;
- a se evita pe căile de evacuare : montarea de uşi false, draperii, oglinzi,
praguri, blocarea cu diferite material
28
Trezoreria Piteşti
ASIGURAREA CALITATII SI RESPECTAREA LEGISLATIEI PRIVIND PROTECTIA

CONSUMATORULUI
MODULUL 2
RESPECTAREA LEGISLATIEI PRIVIND PROTECTIA

CONSUMATORULUI
29
Trezoreria Piteşti
30
Trezoreria Piteşti
31
Trezoreria Piteşti
32
Trezoreria Piteşti
33
Trezoreria Piteşti
34
Trezoreria Piteşti
35
Trezoreria Piteşti
36
Trezoreria Piteşti
37
Trezoreria Piteşti
38
Trezoreria Piteşti
39
Trezoreria Piteşti
40
Trezoreria Piteşti
41
Trezoreria Piteşti
42
Trezoreria Piteşti
43
Trezoreria Piteşti
44
Trezoreria Piteşti
45
Trezoreria Piteşti
46
Trezoreria Piteşti
47
Trezoreria Piteşti
48
Trezoreria Piteşti
49
Trezoreria Piteşti
COMUNICAREA INTERACTIVA LA LOCUL DE MUNCA
MODULUL 3
COMUNICAREA CU DIFERITE TIPURI DE CLIENTI
Rolul comunicarii este important pentru indeplinirea cu succes a meseriei de

vanzator.Este o trasatura umana care poate ajuta clientul sa se decida asupra marfii pe
care o va cumpara.Un produs bun, un pret corect si un mod de prezentare pozitiv
reprezinta suportul efectiv al comunicarii pentru completarea nevoilor clientului.
CAPITOLUL 1
FORMELE COMUNICARII
Comunicam zilnic cu diferite persoane in situatii dintre cele mai diverse, de la cele
informale la cele formale. Chiar daca relatiile profesionale ne asalteaza gasim ragazul
pentru un dialog, fie si succint cu noi insine, ascultandu – ne vocea interioara. Putem
spune, astfel, despre comunicare ca se construieste pe relatii si presupune diferite forme.
Tipurile de relatii pe care se poate construi comunicarea sunt :
- directe ;
- indirecte.
Pornind de la specificul acestor tipuri de relatii, comunicarea cunoaste
diferite forme. Pe baza relatiilor indirecte se pot structura urmatoarele forme de
comunicare :
- comunicarea intrapersonala ;
- comunicarea interpersonala ;
- comunicarea de grup ;
- comunicarea publica.
Pe baza relatiilor indirecte se pot structura urmatoarele forme de
comunicare :
- comunicarea mediata tehnologic ;
- comunicarea de masa.
50
Trezoreria Piteşti
1.1. Comunicarea intrapersonala
Presupune un dialog al persoanei cu sine ; ‘ partenerii’ de dialog sunt reprezentati

de instantele propriei personalitati.
Este cadrul in care o persoana :
- se afla in fata cu constiinta sa, cu asteptarile si aspiratiile sale;
- se cunoaste si se analizeaza ;
- rezolva probleme, evalueaza alternative si ia decizii ;
- reflecteaza asupra mesajelor pe care vrea sa le transmita altor persoane,
asupra comportamentului sau in diferite situatii ;
- se raporteaza critic la faptele si la realizarile sale, la realitate ; le
infrumuseteaza, le minimalizeaza ; se incurajeaza sau se amageste.
Este deosebit de importanta pentru echilibrul psihic si emotional al
persoanei.
1.2. Comunicarea interpersonala
Se realizeaza intre doua sau mai multe persoane aflate in situatia de proximitate
spatiala ; acestea pot fi :
- membri ai familiei;
- prieteni ;
- colegi ;
- cunostinte intamplatoare.
Este cadrul in care persoanele :
- interactioneaza schimbandu–si sistematic pozitia si rolul in discutie ;
- se influenteaza reciproc ( in bine sau in rau, direct sau camuflat) ;
- dobandesc incredere reciproca ( sau si – o pierd) ;
- isi comunica pareri, ganduri, sentimente ;
- isi satisfac nevoia de acceptare, de afectiune, de recunoastere a propriei
valori ;
- isi formeaza o imagine despre sine, ajutati si de imaginea pe care o au
ceilalti si in care se pot oglindi ;
- formuleaza si accepta critici.
Ajuta persoana sa – i cunoasca atat pe ceilalti cat si pe sine.
1.3. Comunicarea de grup
Se realizeaza in colectivitati specifice vietii profesionale si sociale a persoanei,

cuprinzand maximum 9 – 11 membri ; acestia pot reprezenta :
- familia ( inclusiv rudele apropiate) ;
51
Trezoreria Piteşti
- prieteni apropiati;
- o echipa de lucru.
Este cadrul in care persoanele :
- isi petrec in mare masura viata sociala si profesionala;
- rezolva problemele, impartasesc cunostinte, experiente ;
- isi verifica opiniile, dezvolta idei noi ;
- iau decizii ;
- ajung la situatii conflictuale sau rezolva conflicte.
1.4. Comunicarea publica
Reprezinta o prezentare, o expunere facuta de o persoana in fata unui auditoriu (

de minimum 3 persoane).
Poate sa se realizeze in forme diferite:
- prelegere;
- comunicare stiintifica;
- prezentarea unui raport intr – o sedinta;
- prezentarea pe o tema data in fata unei comisii.
Poate sa vizeze obiective diferite:
- transmiterea unor informatii ;
- influentarea opiniilor si actiunilor persoanelor care constituie auditoriul.
Convingerea auditoriului, inclusiv prin folosirea unor tehnici de manipulare.
1.5. Comunicarea mediata tehnologic
Se realizeaza intre grupuri umane mai putin numeroase ; medierea este asigurata
de suporturi cu diferite complexitati din punct de vedere tehnologic, de exemplu
prin telefon, scrisoare, fax, calculator etc.
1.6. Comunicarea de masa
Conceptul de comunicare de masa este considerat, adesea sinonim cu cel de

mass – media. Conceptul de mass – media desemneaza mijloacele de transmitere
a informatiei in randul unui mai mare numar de oameni.
Se realizeaza prin :
- ziare, reviste ;
- carti ;
- radio, TV ;
- complexe multimedia bazate pe folosirea calculatoarelor.
Vizeaza persoanele ca apartinand unor conglomerate uriase.
S-a dezvoltat cu perfectionarea tehnicilor de transmitere a informatiilor
S-a apropiat prin complexele multi-media (,,noile medii’’) de formare de comunicare

interpersonala atat prin posibilitatea de a comunica, deschisa persoanelor aflate la mari
52
Trezoreria Piteşti
distante cat si prin caracterul interactiv (in conditiile in care mediile traditionale
presupuneau raportarea la diferite mijloace de comunicare).
In procesul de comunicare, oamenii, folosesc alaturi de cuvinte si alte tipuri de
semnale, asa cum sunt cele legate de voce(tonul, volumul) sau de gesturi, fizionomie etc.
Animalele, insectele comunica prin miscari, culori, posturi, sunete etc. Insecte ca
cele prezentate in ilustatii sunt expresiv desenate ; acestea tin de fictiune, de povesti
ilustrate sau de desene animate, nefiind intilnite in realitate. Doar oamenii combina
limbajul verbal cu alte feluri de semnale.Cu toate ca limbajul verbal este principalul mijloc
de comunicare, acesta nu este singurul mijloc de comunicare.
Comunicarea umana foloseste stimuli si semnale care apartin urmatoarelor
categorii de limbaj :
 limbaj verbal, respectiv cuvintele
 limbaj paraverbal, respectiv stimuli si semnale transmise prin voce (tonul,
volumul, ritmul)
 lmbajul corpului, respectiv stimuli si semnale transmise prin :
 fizionomie
 mimica
 gestica
 postura
 distanta fata de interlocutor.
Astfel comunicarea poate fi :
 verbala, folosind ca mijloace de comunicare limbajul verbal
 non-verbal, folosind ca mijloace de comunicare limbajul
paraverbal si limbajul trupului ; in literatura de specialitate este
utilizat, in acest sens , termenul paralimbaj.
Laver si Hutcheson mentioneaza ca interpretarea acestor trasaturi tine de conventii
care sunt impartasite in comun de membrii unei culturi.Implicatia acestei precizari este
legata de existenta unui anumit grad de codificare care justifica, de altfel si comparatia cu
limbajul verbal.
Comunicarea verbala foloseste limbajul verbal.
Limbajul verbal este un ansamblu de cuvinte rostite sau scrise.Principalele trasaturi
ale limbajului verbal sunt urmatoarele :
Este un sistem format din trei componente :
 sunete
 cuvinte
 un anumit mod de aranjare a sunetelor si cuvintelor.
Foloseste cuvintele ca simboluri ce evoca anumite semnificatii.
Este conventional, fiind acceptat de un numar mare de persoane.
Se invata, invatarea limbajului fiind o conditie importanta a integrarii in comunitate.
Se schimba, se imbogateste prin :
 integrarea unor cuvinte noi
 schimbarea unor cuvinte sau prin atribuirea unor noi intelesuri cuvintelor
existente.
Paralimbajul indeplineste anumite functii :
53
Trezoreria Piteşti
 sustinerea mesajelor verbale

 accentuarea mesajelor verbale
 inlocuirea mesajelor verbale
 contrazicerea mesajelor verbale
Interactiunea dintre limbajul verbal si paralimbaj poate fi urmarita cu ajutorul tabelului
urmator :
Mesajul verbal Expresii non- verbale Functia
,,Este atat de amuzant !’’ Ras sustinerea mesajului verbal

Intinderea bratului
,,Duceti-va odata !’’ (ca invitatie de plecare) acentuarea mesajuluiverbal
ducerea degetului aratator

,,Taci te rog !’’ la gura inlocuirea mesajului verbal
zambet larg, ras

,,M-am suparat pe tine !’’ contrazicerea mesa-
jului verbal
Exemplele de interactiune intre limbajul verbal si paralimbaj arata ca in comunicarea

umana mesajul verbal este insotit de mesaje non-verbale.
Intrebarea : ,, Ce este dincolo de cuvinte ?’’,departe de a fi retorica, ne conduce la ideea ca,
vorbind, o persoana ne comunica mult despre sine nu numai prin cuvinte , dar si altfel.
Mesajul paraverbal reprezinta ceea ce se transmite prin :
- tonul si volumul vocii ;
- dictie,pronuntarea corecta si clara a cuvintelor
- accentul pus pe o silaba intr-un cuvant sau pe un cuvant intr-o propozitie
- pauzele facute in vorbire ;
- acestea pot fi folosite pentru :
 sublinierea cuvuntelor care urmeaza
 introducerea unui moment de suspans; anuntarea castigatorului unui
concurs sau a unui premiu poate fi precedata de o pauza plina de
suspans:
,,Invingator la puncte (pauza)..’’
Ritmul vorbirii ; acesta poate fi :
 normal, fiind pronuntate aproximativ 350 silabe pe minut
 rapid, fiind pronuntate aproximativ 500 silabe pe minut
 lent , fiind pronuntate aproximativ 200 silabe pe minut
Modulatia vocii
Dresul vocii, tuse, oftat etc.
Limbajul corpului implica:
-expresia fetei: zambet, incruntare etc.
-contactul vizual cu interlocutorul
54
Trezoreria Piteşti
-gesturile, miscarile facute cu bratele, mainile, degetele; de exemplu, miscarea mainilor

pentru a accentua sau pentru a explica mesajul verbal
-postura, pozitia corpului
-modul in care se misca persoana
-distanta fata de interlocutor; exista astfel:
 o zona intima (0-45cm), zona aparata de persoana si accesibila membrilor familiei si
prietenilor apropiati;
 o zona personala (46-122cm) ; la aceasta distanta se poarta conversatiile cu
persoanele cunoscute
 o zona sociala(123-350 cm) ; la aceasta distanta se poarta discutiile formale
 o zona publica(peste 350cm) ; la aceasta distanta au loc comunicarile publice.
APLICATII
1)Incercati sa va raportati cateva momente la propria voastra persoana, la obiectivele pe
care vi le-ati propus si la aceea ce ati realizat.La ce concluzie ajungeti ?
Aratati :
-Ce fel de comunicare ati realizat cu propria persoana/
-In ce masura considerati utila aceasta forma de comunicare ?
Argumentati-va raspunsul.
2)Formati grupe de cate patru elevi.Dati cate doua exemple de comunicare care
foloseste limbajul corpului ; asociati exemplelor date posibile semnificatii precum si functiile
pe care le indeplinesc.Prezentati clasei raspunsurile voastre.Completati-va raspunsurile cu
cele date de ceilalti elevi.
3)Intr-o conversatie contactul vizual cu interlocutorul este deosebit de importanta.
Explicati cum puteti folosi contactul vizual cu persoana cu care discutati :
-Pentru a o incuraja sa vorbeasca
-Pentru a arata ca vreti sa incheiati discutia.
CAPITOLUL 2
CONTINUTUL, RELATIA SI CONTEXTUL COMUNICARII
Implicata intr-o discutie , o persoana comunica nu doar prin cuvinte pe care le rosteste ci
si prin voce si tonul cu care rosteste cuvintele, prin infatisare si gesturi, chiar prin modul in
care este imbracata, prin culoarea hainelor etc.
Se spune , astfel ,ca orice comunicare umana presupune doua
planuri :
Comunicarea umana se dezvolta pe doua planuri :
- planul continutului , a ceea ce se comunica prin limbajverbal ;
- planul relatiei , a modului in care se comunica prin limbaj non- verbal.
Intr-o relatie de comunicare :
55
Trezoreria Piteşti
- in planul continutului, prin cuvinte, se transmit informatii, respectiv continutul

informational al unui mesaj ;
- in planul relatiei, prin paralimbaj, se transmit informatii, respectiv emotii, sentimente,
atitudini.
Putem , astfel, spune unei persoane cunoscute :,,Am venit ieri de la munte.’’Acest enunt
constituie o informatie.Semnificatia mesajului transmis nu este epuizata de cuvinte.Conteaza
cum spunem acest lucru ; exista numeroase sensuri si nuante :
 Cu un aer suparat, datorita, de exemplu, incheierii unor zile de vacanta
 Cu nostalgie, avand in vedere clipele frumoase petrcute
 Cu un ton raspicat, in conditiile in care persoana este solicitata sa-si reia brusc
indeplinirea unor obligatii profesionale
 Cu nuanta de justificare de a nu fi fost gasita acasa etc.
Rezulta, asadar, ca in comunicarea umana este important nu numai continutul informational,
este importanta si relatia de comunicare.Relatia este chiar mai importanta decat intelesul
cuvintelor.
Relatia :
Transmite, prin paralimbaj, semnale de :
 Acceptare sau de respingere
 Prietenie sau de dusmanie
 Frica sau de nervozitate
 Iritare sau de gelozie
Explica de ce, dincolo de semnificatia si valoarea mesajelor receptionate, o persoana :
 Accepta sau respinge
 Simte placere sau neplacere
 Se simte in largul ei sau nu
 Simpatizeaza , admira, iubeste,uraste
 Este iritata, nervoasa, geloasa
 Domina sau este dominata
Relatia poate fi :
-pozitiva (exprima acceptare, supunere, aprobare, simpatie, admiratie, prietenie, iubire etc.)
-neutra(indiferenta)
-negativa(exprima disconfort, dezaprobare,respingere, dispret, dusmanie, dominare etc.)
In situatia in care, relatia este pozitiva sau neutra, mesajele se pot transmite interlocutorului
intr-un mod neproblematic.
In situatia in care intr-o discutie :
-relatia dintre persoane are o incarcatura negativa ( de exemplu, una dintre persoane este
iritata de ceva sau de cineva), relatia are o mai mare importanta decat continutul; tonul vocii
si limbajul corpului sunt mai importante decat intelesul cuvintelor rostite
-relatia dintre persoane are o incarcatura intens negativa ( de exemplu, una dintre persoane
este peste masura de necajita), planul relatiei capata o importanta atat de mare incat
continutul se pierde ; cuvintele nu mai conteaza ; persoana este ,,blocata’’, nu mai ,,aude’’
civintele, nu mai intelege masajul care ii este transmis, neputindu-l decoda.
Care este solutia de redresare a comunicarii, in situatia in care planul relatiei este puternic
perturbat ? Intr-o asemenea situatie , partenerul de discutie afectat de ceata psihologica :
56
Trezoreria Piteşti
-percepe in deosebi semnalele in planul relatiei, adresate prin limbajul paraverbal si prin
limbajul corpului ; informatiile nu mai pot face nimic
-poate comunica in planul continutului abia dupa risipirea cetei psihologice.
Comunicarea umana se realizeaza in diferite contexte.
Contextul, intr-un sens mai larg mediul, influenteaza ambele planuri ale comunicarii :
 Planul continutului
 Planul relatiei
CONTEXTUL COMUNICARII
Contextul comunicarii poate fi caracterizat prin mai multe dimensiuni pe care acesta le poate
avea :
Contextul fizic are in vedere mediul in care se desfasoara si care influenteaza comunicarea
Contextul fizic poate influenta comunicarea prin:
-microclimatul oferit
-culoare; unele culori, pentru diferite persoane pot sa para:
 Calde, avand un efect stimulator : galben, portocaliu, rosu sau
 Reci : albastru, verde
-lumina ; daca este :
 Salba poate sa creeze o atmosfera relaxanta
 Puternica poate sa stimuleze comunicarea
 Foarte puternica poate sa oboseasca
-ambianta sonora ; astfel :
 Zgomotele distrag atentia si fac comunicarea dificila
 Unele sunete(fosnetul padurii, clipocitul apei) sunt linistitoare si faciliteaza
comunicarea
Semnificatia contextului fizic, pentru comunicare, poate fi evidentiata de compararea unei
discutii in sala de clasa, pe poteca de padure, pe stadion sau in vecinatatea unei manastiri ;
chiar daca, in esenta este vorba de aceeasi discutie, maniera de a o purta va fi diferita.
Sa mentionam , doar ca zgomotul de pe stadion va face sa ridicati vocea pentru a fi auziti, in
timp ce atmosfera solemna din jurul unei manastiri va face sa vorbiti in soapta.
Contextul social si psihologic are in vedere, cu privire la persoanele implicate in procesul de
comunicare :
 Statutul lor social
 Cracterul formal sau informal al relatiilor dintre ele.
Contextul cultural are in vedere :
 Valorile
 Credintele
 Mentalitatile
 Stilurile de viata ale persoanelor care comunica.
Contextul temporal se refera la momentul transmiterii mesajului in raport cu alte mesaje.
57
Trezoreria Piteşti
APLICATII
1)Formati grupe de cate patru elevi.Imaginati o situatie de comunicare intre doua
persoane in care relatia dintre ele are o incarcatura negativa sau intens negativa.Analizati :
Ce se intampla in planul continutului masajului transmis
Cum poate redresata comunicarea respectiva.
Prezentati situatia de comunicare imaginata si rezultatele analizei voastre intregii clase.
CUM APAR CONFLICTELE ? CONCEPTE CHEIE

 semn al unui conflict
 cauza unui conflict
Cu siguranta ca, intr-un fel sau altul ati fost implicati macar intr-un conflict, fie si
minor.Indiferent, insa, de trairea sau absenta trairii unei asemenea experiente, v-ati pus
vreodata problema recunoasterii unui conflict sau a cauzelor acestuia ?
CUM RECUNOASTEM UN CONFLICT ?

Ne putem raporta la un conflict in diferite etape de producere a acestuia:
-etape de manifestare latenta
-etape in care conflictul a izbucnit si se manifesta ca atare.
Intr-o faza latenta de manifestare, conflictele pot fi intuite, ,,simtite’’. Aceasta situatie
poate fi, de exemplu, caracterizata printr-un enunt de felul urmator : ,,ceva nu este in regula
cu …, sau in legatura cu… ‘’ ; un asemenea enunt precede o eventuala cercetare a cauzelor
care stau la baza producerii unui conflict. Pe de alta parte, izbucnirea propriu-zisa a unui
conflict este marcata de numeroase semne, mai mult sau mai putin evidente. Pot fi, astfel,
identificate diferite categorii de semne care tin de :
COMUNICARE (insuficienta sau negativa)
 comunicare superficiala(formala) sau marcata de nervozitate (cu replici din care
razbate tensiunea existenta)
 discutii in contradictoriu
 intreruperea comunicarii.
RELATII INTERPERSONALE :
 rezerva, retinere
 ostilitate
 agresivitate
 evitarea unor contacte sociale directe.
STAREA PSIHICA A UNEI PERSOANE
 atitudine morocanoasa
 suparare
Astfel de semen pot sa indice conflicte , dar este , de asemenea, posibil ca acestea sa
nu fie legate neaparat de conflicte. Se poate, de exemplu, ca asemenea manifestari sa
semnalizeze probleme personale care afecteaza in mod deosebit o persoana .Dar, se poate
ca aceste semne sa indice, intr-adevar, un conflict si sa se constituie in semne neintentionate
sau intentionate ale acestuia.
58
Trezoreria Piteşti
Deosebirea intre semnele inconstiente- constiente, neintentionate – intentionate,

nepremditate – premeditate ale unui conflict este importanta din cel putin doua puncte de
vedere, astfel :
 sesizarea nuantelor care presupun escaladarea conflictului, dincolo de :
 simpla semnalizare a acestuia
 asemanarile care pot sa fie identificate intre semnele care exprima conflictul
respective
 stabilirea modului de abordare a conflictului respective, pentru solutionarea acestuia.
Prezentarea categoriilor de semen ale unui conflict, facuta anterior poate fi considerate
ca ilustrand semen cu caracter neintentionat ale unui conflict. In continuare, categoriile de
semen prezentate au nuante de intentionalitate si premeditare care exprima evident o situatie
de escaladare a conflictului; aceste categorii de semne pot, de asemenea, sa tina de :
COMUNICARE :
 netransmiterea unei informatii esentiale
 transmiterea deformata a unei informatii
 transmiterea unor informatii contradictorii
 transmitera unor mesaje care au ca efect denigrarea, invrajbirea unor persoane
RELATII INTERPERSONALE :
 atitudinea birocratica
 sabotarea unei persoane din diferite motive (invidie, razbunare)
 obtinerea unor avantaje.
STAREA PSIHICA A UNEI PERSOANE
 pierderea motivatiei
 scaderea moralului
De la semnele care evidentiaza existenta unui conflict, demersul de abordare a
acestuia trebuie sa duca la depistarea posibilelor lui cause.
Conflictele au naturi si sunt de tipuri diferite.Asa fiind , cauzele care stau la baza
conflictelor sunt diferite, diverse si se deosebesc in functie de domeniul in care se
manifesta.Cu toate acestea, pot fi identificate, intr-un sens mai general, urmatoarele cauze
principale ale conflictelor :
COMUNICAREA INSUFICIENTA SAU DEFECTUASA , CU URMARILE ACESTEIA :
 neintelegerea unor situatii sau a unor lucruri care trebuie facute
 lipsa de incredere
 aparitia zvonurilor
 necunoasterea prioritatilor, imposibilitatea incadrarii in anumite repere temporale
PERCEPTIILE GRESITE REFERITOARE LA :
 posibilul adversar
 problema care separa partile aflate in conflict, formate pe baza:
1. prejudecatilor
2. deosebirilor de pareri, interese, valori impartasite.
DEOSEBIRILE EXISTENTE INTRE DIFERITE PERSOANE IN CEEA CE PRIVESTE :
 scopuri
 valori
 sentimente
59
Trezoreria Piteşti
 modele comportamentale
 criterii de apreciere a performantei.
Asemenea deosebiri au in vedere faptul ca, chiar daca o comunitate, o firma sau un
grup ar impartasi, in esenta , acelasi sistem de valori si norme, pot sa apara diferente la
nivelul persoanelor in sensul :
- existentei unei diferente la nivel individual fata de sistemul de
valori si norme
- accentuarii diferite a respectivelor valori si norme
- stabilirii unor scopuri personale deferite
COMPETITIA EXAGERATA INTRE DIFERITE PERSOANE REFE-RITOARE LA
LUCRURI, ASPECTE DORITE IN EGALA MASURA DE ACESTEA, ASA CUM SUNT :
 resurse necesare propriei activitati
 recompense, avantaje
 influenta, putere.
Competitia exagerata poate fi cauza a unui conflict din diferite motive, de exemplu :
- caracterul limitat al resurselor vizate
- lipsa precizarii sau delimitarea neclara a atributiilor,
autoritatii, responsabilitatii persoanelor, intr-o
anumita situatie
- manifestarea posesiva exagerata
- ambitii, invidii, resentimente.
COMPORTAMENTUL :
 abuziv, agresiv
 preferential
 bazat pe discriminari si care provoaca
discriminari.
O problema esentiala in abordarea unui conflict este corelarea semnelor care exprima
un conflict, cu cauzele acestuia. Problematica, deloc usoara, corelarea adecvata a acestora
permite rezolvarea unui conflict prin abordarea corecta a cauzelor lui.
60
Trezoreria Piteşti
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
MODULUL 4
61
Trezoreria Piteşti
FIŞA POSTULUI
BARMAN PREPARATOR
LOCUL DE MUNCĂ: BARUL
ROLUL: Este responsabil de organizarea şi efectuarea serviciilor în barul în care lucreaza.
FORMAREA PROFESIONALĂ: Calificarea în meseria de bază prin curs de calificare, liceu
de profil, curs de specializare barman.
EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ: Stagiu de cel puţin 5 ani în funcţii de servire (barman,
chelner)
CAPACITATEA PROFESIONALĂ:
- Cunoştinţe foarte bune în tehnicile de servire din bar.
Cunoscător a cel puţin 2 limbi străine,
- Cunoştinţe foarte bune în tehnicile de preparare a
amestecurilor (a cocktailurilor), care se realizează în
bar,
- Cunoştinţe de oenologie (somelărie),
- Bun organizator a locului de muncă şi o solidă cultură
generală.
CALITĂŢI PROFESIONALE:
- Aspect fizic şi vestimentar plăcut,
- Rezistenţă fizică,
- Memorie bună,
- Tact profesional,
- Capacitate de cunoaştere şi înclinare pentru lucrul
cu clienţii,
- Asumarea responsabilităţii pentru munca prestată.
RESPONSABILITĂŢI:
- Asigură necesarul de băuturi si alte măsuri specifice

şi răspunde de păstrarea şi gestionarea lor,
- Răspunde de existenţa listei de bar cu preţurile
respective,
- Primeşte clienţii şi recomandă băuturile în amestec la
cererea lor,
- Pregăteşte băuturile în amestec,
- Răspunde de calitatea băuturilor servite precum şi de
serviciile prestate în bar,
- Coordonează activitatea lucrătorilor din subordine şi
supraveghează calitatea serviciilor,
62
Trezoreria Piteşti
- Răspunde de respectarea normelor de protecţia

muncii, igienico-sanitare şi curăţenie,
- Relaţia cu clienţii trebuie să fie profesională, amabilă,
o ţinută impecabilă din punct de vedere al igienei
corporale şi vestimentaţiei.
POZIŢIA IN ORGANIGRAMĂ – RELAŢII
1. IERARHICE – este subordonat directorului de restaurant si hotel inclusiv şefului de

masă, are în subordine ajutorii de barman (In cazul că sunt în organigrama unităţii) şi
ospătarii.
2. FUNCŢIONALE – cu celelalte sectoare ( secţii din cadrul restaurantului)
3. DE COLABORARE – cu şeful de sală (nitre d’ hotel)
4. DE REPREZENTARE: - în limita competenţelor delegate
LIMITE DECIZIONALE
Refuză primirea sau punerea sau punerea în consum a mărfurilor sau a preparatelor
necorespunzătoare calitativ.
CONDIŢIILE DE MUNCĂ
Sunt menţionate în contractul colectiv şi individual de muncă.
PERSPECTIVĂ PROFESIONALĂ
Naitre d’hotel (şef de sală) , director de restaurant.
COMPORTAMENTUL BARMANULUI
Barmanul trebuie să fie politicos, să dea dovadă de bună credinţă, maniere alese şi
de punctualitate şi un grad de cultură amplu.
IGIENĂ PERSONALĂ
Pentru barman igiena personală constituie o condiţie de prim ordin. El trebuie să fie
îngrijit cu un aspect plăcut, iar mâinile şi faţa să fie întodeauna perfect curate. Obligatoriu ca
ziua de lucru să înceapă cu un duş, iar o importanţă deosebită se va acorda curăţirii dinţilor
dimineaţa şi după fiecare masă.
63
Trezoreria Piteşti
Îngrijirea părului are o importanţă deosebită, acesta trebuie spălat zilnic cu apă
caldă şi sănătos. Părul nu trebuie să depăşească 35 cm pentru a evita căderea în diferite
băuturi sau amestecuri. Unghiile trebuie să fie scurte şi date cu un lac incolor. În ceea ce
priveşte încălţămintea ea trebuie să fie lejeră pentru a putea ajuta circulaţia sângelui.
ŢINUTA VESTIMENTARĂ
Regula în eticheta vestimentară cere o îmbrăcăminte corectă, în plină armonie cu

conformaţia corpului.
Pentru barman, îmbrăcămintea trebuie să răspundă unor cerinţe de ordin general:
- să fie croită pe corpul lucrătorului (barmanului),

- să fie completă,
- asortată şi fără defecte,
- să fie curată şi călcată,
- cămaşa, papionul şi bluza trebuie să fie în perfectă stare,
- ciorapi negri sau bleumarin pentru bărbaţi şi de culoarea pielii pentru femei, vor
fi întotdeauna bine întinşi pe picior, pantofii vor fi negri, comozi fără tocuri înalte.
În cazul în care restaurantul în care îşi desfăşoară activitatea barmanul este un
restaurant cu specific sau specializat, atunci va trebui să folosească costumaţia specifică
adecvată unităţii.
Întotdeauna barmanul va avea la garderoba personalului un rând de echipament de
lucru curat precum şi celelalte accesorii (ac cu aţă, batiste, ace de siguranţă).
VIAŢA RAŢIONALĂ
Barmanul trebuie sa aibă un aspect plăcut, să fie atrăgător, să aibă putere de

muncă, să fie sănătos, iar pentru acest lucru trebuie să ducă o viaţă raţională. Barmanul
trebuie să fie suplu, cu alură sportivă.
PUNCTUALITATEA ŞI PROMTITUDINEA
PUNCTUALITATEA constituie una din calităţile esenţiale ale unei persoane, acesta implică
respectarea orarului unităţii şi pregătirea acesteia pentru începerea activităţii.
PROMTITUDINEA denotă seriozitatea barmanului în vederea servirii clienţilor prin luarea
comenzii şi servirii acesteia.
64
Trezoreria Piteşti
Manieră, gestică, mimică, salutul şi exprimarea în activitatea profesională
De-a lungul vremurilor, oamenii au trăit în grupuri formate pe baza legăturilor de

sânge sau a relaţiilor create în procesul muncii. Pentru convieţuirea armonioasă s-au impus
reguli de comportament. Respectarea de către fiecare dintre noi a acestor reguli sau norme
scrise ori nescrise a constituit şi constituie secretul convieţuirii paşnice, al înţelegerii şi
respectului între oameni.
În acţiunile cele mai obişnuite şi mai ales în locul de muncă, trebuie să ne încadrăm
în ansamblul general al comportamentului celorlalţi semeni ai noştri.
Încadrarea fiecăruia în colectivul de muncă, cât şi în societate implica respectarea
unor reguli sau norme de comportare. Comportarea fiecăruia, ţinuta morală se exteriorizează
multilateral angajând întreaga personalitate a individului. Fiecare va fi respectat de cei din jur
în măsura în care comportarea lui va corespunde principiilor şi normelor morale societăţii în
care trăieşte.
În activitatea zilnică, venim în contact cu persoane care nu se cunosc îndeajuns, dar
ne apreciază felul cum ne comportăm. De aceea se impune acordarea unei atenţii deosebite
conduitei noastre care trebuie să fie elegantă, firească, plină de respect.
Omul contemporan nu poate fi decât un om educat şi manierat, animat de respect,
de încredere, conştiincios, cu spirit de întrajutorare.
Însuşirea regulilor de comportare civilizată cere multă perseverenţă, până la a deveni
deprindere şi obişnuinţă, după care ele se execută automat, fără nici un fel de efort.
Maniera presupune bună-cuviinţă, dar înseamnă şi artă. Această artă ne învaţă cum
trebuie procedat în diferite ocazii, în relaţiile cu ceilalţi oameni, ne obligă să fim politicoşi faţă
de cei din jur, amabili, îndatoritori în gesturi, în vorbe şi fapte.
Regulile bunei-cuviinţe sunt multiple, ele manifestându-se prin modul de comportare
în toate ocaziile şi mai ales la locul de muncă. Participarea lor înseamnă nu numai educaţie,
ci şi exersarea voinţei, tăriri de caracter, deoarece denotă o luptă cu propriile slăbiciuni,
înseamnă nevoie de ordine, de ierarhizare a gândurilor, a faptelor.
Prin natura muncii sale, barmanul aflat în contact cu diferiţi oameni, contribuie la
crearea atmosferei de destindere pentru care majoritatea consumatorilor vin la bar. Pentru
acest lucru el trebuie să se adapteze în modul cel mai politicos cu aceştia, să dea dovadă de
bună cuviinţă şi de maniere alese.
Pentru a înţelege mai bine acestea cităm câteva maxime care îndeamnă la
reflecţie.
La Bruyere spunea: ,,Manierele pe care le neglijăm ca pe nişte lucruri mărunte, fac
adesea ca oamenii să se judece în bine sau în rău. O cât de uşoară străduinţă de a avea
maniere plăcute şi civilizate te-ar scuti de aprecierile lor nefavorabile,,.
J.Locke arăta: ,, Sunt oameni care printr-un exerciţiu continuu şi-au modelat puterea
şi şi-au însuşit cu atâta îndemânare toate acele mărunte dovezi de politeţe şi respect pe care
natura sau moda le-a stabilit în societate, încât nu par artificiale, nici studiate, ci doar
consecinţele fireşti ale unei firi încântătoare şi ale unei minţi bine dezvoltate... Lipsa de
maniere se mai poate manifesta şi în alt fel, şi anume prin excesul de ceremonie, adică printr-
65
Trezoreria Piteşti
o stăruitoare încăpăţânare de a copleşi pe cineva cu respect ce nu i se cuvine și pe care nu

poate sa-l primească, fără a fi socoti ori ţignit ori neruşinat,,.
Apare evident faptul că barmanul în activitatea sa trebuie să aibă o comportare
manierată, firească, normală pentru a nu lăsa o impresie neplăcută consumatorilor și pentru
a-i determina prin comportamentul său să devină obişnuiţi ai localului. Totodată este necesar
mult exerciţiu pentru ca puterea să nu fie artificială, să devină ceva firesc.
Încrederea se capătă şi prin discuţie; barmanul nu va urmării conversaţiile clienţilor,
nu va interveni în discuţii, nu-şi va spune părerea decât dacă este întrebat. Atunci când are o
părere contradictorie cu cea a clientului, va căuta să evite un răspuns nepotrivit dovedind
tactul cuvenit. Niciodată barmanul nu va căuta să-şi creeze un renume prin serviciile făcute
unor personalităţi, el nu va da relaţii despre clienţii săi.
Gestica barmanului constituie manifestări sau exteriorizări ale dorinţelor,
sentimentelor şi intenţiilor lucrătorului respectiv.
Pentru a păstra buna-cuviinţă, pentru a fi politicoşi şi manieraţi, gesturile ni vor fi
violente, inutile sau afectate. Bruscheţea gesturilor poate face omul cel mai inteligent un
partener greu de suportat. Gesturile inutile obosesc atât pe cei din jur cât şi pe cei care le fac.
Folosirea mâinilor în timpul unei conversaţii poate fi uneori utilă, dar să nu se ajungă la
gesticulări excesive, deoarece astfel de exteriorizări pot obosi şi constitui chiar o jignire
pentru interlocutori.
Nu se recomandă indicarea cu mâna unui obiect şi mai ales a unei persoane,
trosnitul degetelor, introducerea lor în nas, căscatul sau strănutul fără a pune mâna în faţa
gurii, râsul prea zgomotos, mestecatul gumei, aranjarea continuă a părului, a cravatei etc.
Afectarea în gesturi şi chiar în vorbire lasă o impresie penibilă și artificială. Barmanul
nu trebuie să fie nici teatral și nici indiferent, iar atunci când vorbeşte să adreseze cuvinte
potrivite locului, momentului şi persoanei cu care se întreţine.
Gesturile lucrătorului din bar sunt întregite de felul în care acesta se deplasează în
salon, de poziţia corpului în timpul desfăşurării activităţii profesionale.
Astfel, mersul barmanului trebuie să îndeplinească anumite cerinţe: paşi mărunţi,
ritm vioi, fără a alerga sau a se legăna.
Circulaţia în salon, oficii şi culoare se va face întotdeauna pe partea dreaptă,
acordându-se prioritate persoanelor necunoscute, clienţilor şi lucrătorilor care transportă
diferite obiecte de inventar sau platouri (tăvi) cu preparate şi băuturi.
Poziţia corpului trebuie să uşureze efectuarea mişcărilor necesare servirii clienţilor:

spatele drept, trunchiul uşor aplecat în faţă, capul în poziţie normală, uşor aplecat în faţă,
privirea discretă, îndreptată spre client, pentru a observa orice dorinţă a acestuia, plasarea
întotdeauna în faţă spre client, poziţia braţelor în timpul mersului, când se transportă diferite
obiecte de inventar, va fi mâna stângă purtătoare, iar mâna dreaptă protectoare, pentru a
evita eventualele accidente. Când nu se transportă obiecte de inventar, poziţia corectă a
mâinii stângi va fi îndoită la 90 grade, cu ankărul pe antebraţ, mâna dreaptă se leagănă uşor
pe corp, cu pumnul semi-strâns.
66
Trezoreria Piteşti
În poziţie de repaus (aşteptare), când se află în salon, barmanul va avea mâna

stângă îndoită la 90 grade cu ankărul pe antebraţ, iar mâna dreaptă pe lângă corp cu
pumnul ușor închis.
Mimica trebuie să fie naturală, faţa necrispată, cu un zâmbet profesional, care

evidenţiază buna dispoziţie, privirea discretă şi neinsistentă.
Pentru barmani este necesar ca mişcările feţei, expresia ei sa oglindească blândeţe,
veselie, cinste,solicitudine. Acestea îi vor ajuta să fie plăcuţi, căutaţi,să aibă mulţi
consumatori și prieteni.
Salutul va fi însoţit de o uşoară înclinare a corpului şi a capului şi de un zâmbet lipsit

de slugărnicie. Niciodată lucrătorul din bar nu va întinde mâna clientului, decât la iniţiativa
acesteia.
Exprimarea în activitatea profesională presupune claritate, corectitudine, concizie.

Întotdeauna se va vorbi întâi limba română şi nu numai după c e se constată că turistul nu
cunoaşte aceasta limbă se va adresa într-o limbă de circulaţie internaţională.
Formulele de adresare folosite în timpul serviciului dovedesc bunele maniere ale
lucrătorului în restaurant. Ele sunt rostite, de obicei, în următoarele împrejurimi:
 Când se acordă prioritate clientului: ,, rugăm să trece-ţi d- voastră,, , ,,poftiţi d- vostră
înainte,, , ,,După d-voastră,, ,
 La alegerea mesei ori deplasarea clientului la masă: ,, Doriţi o masă pe terasă?,, , ,,
Doriţi o masă mai retrasă?,, ,
 Luarea comenzilor, când ne adresăm unui client necunoscut: ,, Care este aperitivul d-
voastră preferat?,, , când ne adresăm unui client cunoscut: ,, Ca de obicei, serviţi la
început...?,, ,
 Când la servire ori la debarasarea mesei – îl facem atent pe client de intenţia noastră:
,, Vă rog permiteţi-mi să...,, ,
 În cazul unor mici accidente: ,, Vă rog să mă scuzaţi,, .
Priorităţile generale la servirea clienţilor obişnuiţi constau în general, în următoarele:
- femeile sunt servite primele, în ordinea vârstei, ultima fiind gazda sau cea care a comandat
masa;
- bărbaţii sunt serviţi după femei, tot în ordinea vârstei ultimul fiind cel care a comandat masa;
- copiii şi adolescenţii sunt serviţi ultimii, în ordinea vârstei de la mare la mic, sau potrivit
indicaţiilor date de părinţi.
67
Trezoreria Piteşti
În activitatea practică de servire a clienţilor apar frecvent unele nemulţumiri ale

acestora. Pentru rezolvarea lor, se impune mult tact din partea celor ce efectuează serviciul,
simţ de orientare, cu scopul evitării unor reclamaţii ulterioare, care, de obicei, sunt neplăcute
şi pun în lumină unitatea, cât şi pe lucrătorii respectivi.
Prin natura muncii sale barmanul vine în contact direct cu consumatorii de diferite
grade de cultură, de turiştii străini. De aceea, este foarte important ca pe lângă pregătirea sa
profesională barmanul să posede un bagaj de cunoştinţe generale în toate domeniile:artă,
ştiinţă, sport etc. El va trebui să răspundă competent la toate întrebările ce i se pun.
Pentru turiştii străini barmanul reprezintă, poate, primul om cu care aceştia vin în
contact. De modul cum decurge conversaţia – preferabil intr-o limbă de circulaţie
internaţională – turistul îşi va face o primă impresie asupra gradului de cultură şi civilizaţie a
poporului nostru. În discuţiile pe care barmanul este obligat să le poarte el trebuie să dea
dovadă de cultură minimă în toate domeniile.
Cultura generală acumulată în anii de şcoală trebuie permanent îmbogăţită
(biblioteci, presă, radio,Tv etc.) De acea barmanul, în timpul său liber, va trebui să acorde o
atenţie deosebită ridicării gradului său de cultură, el fiind pentru turiştii străini unul di
exponenţii gradului de civilizaţie a poporului român.
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII BARMANULUI
Activitatea zilnică dintr-un bar presupune, în afara asigurării amenajărilor şi dotărilor

specifice, organizarea muncii de aşa manieră încât, de la bun început, să se cunoască cu
precizie sarcinile ce trebuie îndeplinite, pentru ca munca de ansamblu şi specifică să se
desfăşoare în cele mai bune condiţii.
Cunoaşterea precisă a atribuţiilor zilnice, modul cum se efectuează lucrările de
curăţenie şi întreţinere, pregătirea barului pentru primirea clienţilor, modul cum se pregătesc
şi servesc băuturile sunt numai câteva din obiectivele a căror îndeplinire la nivelul exigenţelor
actuale asigură o organizare corespunzătoare a muncii în baruri.
SARCINILE BARMANULUI
Barmanul, ca de altfel orice lucrător din economia naţională, trebuie să corespundă,

ca pregătire profesională, cerinţelor postului şi să posede o serie de calităţi necesare bunei
desfăşurări a activităţii.
Munca depusă intr-un bar este complexă, cu un proces tehnologic diversificat:

curăţenie, aprovizionare, pregătirea băuturilor, serviciul propriu-zis etc. De aici rezultă
necesitatea ca barmanul să posede o serie de calităţi, aptitudini, cunoştinţe şi deprinderi.
68
Trezoreria Piteşti
Aptitudini fizice şi fiziologice: organism sănătos, robust, forţă fizică la nivel

obişnuit, bună manualitate, văz, miros, gust şi auz normal, fizionomie plăcută atrăgătoare,
fără defecte fizice. Întreaga ţinută trebuie să exprime eleganţă, supleţe, sobrietate, prestanţă
şi seriozitate.
Aptitudini intelectuale, cunoştinţe, deprinderi: nivel suficient de cultură generală,

cunoaşterea a una sau două limbi străine de circulaţie internaţională, uşurinţă în afectarea
calculelor aritmetice, simţul ordinii şi al curăţeniei, conştiinciozitate în muncă, atenţie
distributivă, memorie bună să manifeste interes profesional, să fie disciplinat şi punctual, să
aibă spirit de echipă şi organizatoric.
Calităţi morale: barmanul, educat în spiritul cinstei şi adevărului, trebuie să exercite

cu pasiune meseria, să fie calm şi să dea dovadă de stăpânire de sine, pricepere,
competenţă şi sobrietate.
Pentru îndeplinirea în condiţii optime profesionale, barmanul răspunde de realizarea
planului unităţii, de punerea în practică a dispoziţiilor şefilor ierarhici sau ale organelor de
control şi de asemenea, îi revin mai multe categorii de sarcini generale, privind respectarea
regulilor igienico-sanitare, privind prevenirea şi stingerea incendiilor, privind respectarea
normelor de protecţia muncii.
Sarcini generale: gestionarea corectă a mărfurilor, ambalajelor şi a obiectelor din

dotare, asigurarea aprovizionării barului cu mărfuri vândute în unitate, cu obiecte pentru
servire şi lucru, precum şi cu materiale întreţinerii curăţeniei, efectuând în acest sens
comenzi şi urmărind îndeplinirea lor, executarea lucrărilor de curăţenie în salon şi în anexe la
închiderea unităţii, desăvârşirea acestora înainte de deschidere, menţinerea ordinii şi
curăţeniei, urmăreşte ca instalaţiile şi utilajele din dotare să fie în permanenţă în stare de
funcţionare şi intervine operativ pentru remedierea defecţiunilor asigurând totodată
exploatarea raţională a acestora; răspunde de calitatea preparatelor şi băuturilor, acordând
atenţie respectării procesului tehnologic de pregătire a băuturilor şi condiţiilor de păstrare a
mărfurilor,pregăteşte salonul pentru primirea clienţilor, efectuând mise-en-place-ul şi
pregăteşte de asemenea locul de muncă, pregăteşte băuturi în amestec, respectând
tehnologia precisă în fiecare reţetă serveşte clienţii conform regulilor specifice de servire din
bar, experimentează noi reţete de preparare de bar pe care le pune aprobării celor în drept ţi
apoi le generalizează la vânzare, se îngrijeşte să aibă în permanenţă un număr suficient de
liste pentru a informa clienţii asupra sortimentelor oferite şi preţurilor mărfurilor expuse în
rafturi sau vitrine etc., întocmeşte zilnic documentele de evidenţă operativă prevăzute pentru
unitate, potrivit specificului de lucru aprobat, acordând o atenţie deosebită întocmirii la
sfârşitul programului a raportului de gestiune şi a fişei de stoc fizic, asigură păstrarea arhivei
şi a documentelor ce regim special, are în permanenţă o atitudine de solicitudine faţă de
clienţi, cărora le oferă cu prioritate sortimente de preparate şi băuturi româneşti, respecta
programul de funcţiune a unităţii, servind băuturi alcoolice cu respectarea dispoziţiilor legale,
informează clienţii asupra programului de funcţionare al unităţii, cât şi al preţurilor practice (
prin afişarea lor), dovedeşte tact profesional în relaţiile cu clienţii, rezolvă operativ sugestiile,
69
Trezoreria Piteşti
propunerile sau reclamaţiile acestora, se preocupă permanent de ridicarea nivelului său

profesional prin studierea literaturii de specialitate, cunoaşterea mărfurilor, experimentării de
reţete şi practicării de cursuri de perfecţionare profesională.
Sarcini privind prevenirea şi stingerii incendiilor: menţinerea permanentă a

ordinii şi curăţeniei la locul de muncă; depozitarea materialelor uşor inflamabile provenite din
ambalaje la locuri marcate şi amenajate special, amenajarea, organizarea şi întreţinerea în
bune condiţii a căilor de acces şi evacuarea în scopul evitării blocării acestora ( în spaţiile de
servire nu se vor amplasa peste numărul de locuri prevăzut), asigurarea funcţionării
permanente a mijloacelor necesare incendiilor, participarea la instruirea lunară în scopul
cunoaşterii şi respectării normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, respectarea strictă a
măsurilor generale pentru prevenirea incendiilor (fumatul în locuri special amenajate
destinate acestui scop), folosirea focului deschis cu supraveghere, nedepozitarea lichidelor
inflamabile în spaţiile destinate păstrării alimentelor sau materialelor, utilajelor la iluminat
numai a mijloacelor care nu provoacă incendii, curăţarea pardoselilor fără folosirea
substanţelor uşor inflamabile, utilizarea aparaturii electrice din dotare cu respectarea strictă a
normelor de exploatare, folosirea aparaturii electrice numai în limita puterii de rezistenţă a
instalaţiei, controlarea în permanenţă a bunei funcţionării a aparaturii electrice din dotare, iar
la părăsirea locului de muncă scoaterea de sub tensiune a utilajelor care nu funcţionează în
timpul nopţii.
Sarcini privind respectarea normelor de protecţie a muncii: să se prezinte

odihnit şi corect îmbrăcat la începerea programului, pentru a-şi putea îndeplini în mod
corespunzător sarcinile de serviciu, participarea cu regularitate la instructaje şi însuşirea
normelor de protecţia muncii corespunzătoare activităţii desfăşurate, respectarea tehnologiei
de lucru specifică funcţiei şi îndeplinirea dispoziţiilor şefilor ierarhici, verificarea, înainte de
începerea lucrului, a stării de funcţionare a instalaţiilor , utilajelor şi ustensilelor, folosindu-le
numai pe cele care prezintă securitate deplină, urmărirea modului de prezentare normelor de
protecţia muncii de către subordonaţi, iar în cazul unor abateri atenţionarea celui în cauză şi
anunţarea şefului ierarhic, anunţarea conducătorului procesului de muncă în cazul
funcţionării necorespunzătoare a unor instalaţii-utilaje din dotare sau al producerii unui
accident de muncă, respectarea normelor de igienă a muncii şi igienico-sanitare, respectarea
normelor de tehnica securităţii muncii specifice activităţii muncii specifice activităţii barului,
asigurarea efectuării reparaţiilor sau întreţinerii instalaţiilor şi utilajelor alimentare prin surse
de curent electric, aburi sub presiune etc. numai de lucrătorii calificaţi în specialitatea
respectivă, executarea lucrărilor tehnologice numai în spaţiile destinate profilului operaţiilor
respective, respectarea fluxului tehnologic din unitate, potrivit destinaţiei şi organizării iniţiale
stabilite prin proiect, o atenţie deosebită va fi acordată respectării circuitului pentru servire ţi
debarasare, cât şi depozitării gunoiului menajer, astfel încât să nu se interfereze circuitele
salubre cu cele insalubre, evitarea depozitării sifoanelor în locuri cu temperaturi sub 0 0C, în
dulapuri cu spaţii frigorifice, în spaţii expuse la soare, ori aşezarea lor în stivuire sau pe căile
de acces ale depozitelor, manipularea cu grijă a sifoanelor prin prinderea cu mâna de
întreaga parte metalică, superioară, evitând trântirea sau lovirea lor, care pot produce
spargeri sau explozii, introducerea sifoanelor în apă cu gheaţă dacă acestea au stat la soare
sau în apropierea unei surse de căldură, numai după ce au fost cca 30 min în apă rece,
70
Trezoreria Piteşti
mânuirea utilajelor din dotare (aspiratoare, aparate pentru debitat berea, expresso, aparate
de debitat sucuri şi îngheţată, maşini de râşnit cafea, maşina de spălat vesela s.a.) numai
după o instruire prealabilă asupra modului lor de funcţionare, scoaterea apei clocotite din
marmite sau oale cu ajutorul polonicelor cu coadă lungă sau cu recipiente corespunzătoare,
manipularea cu atenţie a intervalului pentru servire, evitând producerea de accidente sau
infestarea lor cu microbi, depozitarea gheţii prin stivuire în cruce numai în locurile special
destinate, pe grătare de lemn, asigurându-se scurgerea apei rezultate din topire, respectarea
regulilor de efectuare a lucrărilor de iniţiere şi de curăţenie şi a celor privind serviciul propriu-
zis, acordarea primului ajutor în caz de accidente.
Aprovizionarea cu mărfuri perisabile. În fiecare zi barul trebuie să se

aprovizioneze cu materiile prime perisabile folosite la pregătirea diferitelor sortimente de
băuturi în amestec precum şi o serie de gustări şi produse de cofetărie-patiserie oferite
clienţilor atunci când servesc diferite băuturi în bar.
Principalele mărfuri perisabile necesare activităţii într-un bar sunt: produse lactate (
lapte dulce, pasteurizat sau fiert, frişcă bătută şi lichidă), ouăle proaspete, produse
zaharoase (zahăr pudră, tos şi cubic, batoane de ciocolată, bomboane fine), mierea de
albine, ceaiurile de masă şi medicinale, stimulentele şi condimentele, cafea prăjită, cacao,
cuişoare, nucşoară, batoane de vanilie aromate (mentă), praf de ţelină, piper alb şi negru,
oţet din vin şi de tarhon, boia dulce şi iute, sare, fructe proaspete, congelate sau în compot:
căpşuni, zmeură, cireşe, vişine, piersici, struguri, mere, pere, pepene galben, afine, coacăze,
portocale, grefruit, lămâi, mandarine, banane; legume: roşii, ţelină, morcovi, mărar,
castraveţi, mărar, castraveţi, ridichii, arpagic ş. a., diverse: ulei de măsline şi floarea-soarelui
bicarbonat de sodiu, măsline negre şi verzi, sosuri tomate industriale, Tabasco gheaţă,
gustări şi produse de cofetărie – patiserie, sandwichi-uri diferite, tartine – canapele, arahide
sau alune turceşti, migdale sărate, miez de nucă sau sare caramelizat, saleuri diferite,
trigoane cu brânză şi carne, fursecuri asociate, pişcoturi de îngheţată.
După aprovizionarea barului cu mărfuri perisabile se va acorda o atenţie deosebită

păstrării în spaţii de frig, la temperaturi optime pentru fiecare produs, ferite de căldură sau
contaminare cu diverşi agenţi patogeni. Unele produse se pot păstra la temperatura camerei,
protejate însă cu clopote din sticlă sau plase fină.
Pregătirea gheţii. Realizarea băuturilor în amestec într-un bar nu poate fi

concepută fără gheaţă, produsă cu ajutorul maşinilor de fabricat gheaţă sau a bacurilor în
congelatoare. La pregătirea băuturilor în amestec este strict interzisă folosirea gheţii naturale,
a celei industriale (blocuri) sau a zăpezii.
Gheaţa brută se utilizează la pregătirea majorităţii amestecurilor, fiind un auxiliar

esenţial în activitatea unui bar.
Pentru prepararea corespunzătoare a băuturilor sunt necesare trei sortimente de

gheaţă, şi anume: cuburi mari pentru băuturile scurte (short-drink-uri) şi prin excepţie soda-
uri, cuburi mici, la pregătirea şi servirea băuturilor lungi (long-drink-uri), frappe-uri, fix-uri.
71
Trezoreria Piteşti
Sortimentele de gheaţă astfel pregătite se ţin in recipient , la frig sau în alveolele

mesei de lucru, pentru a fi la îndemână atunci când avem de pregătit băuturi în amestec.
Ordonarea locului de muncă. Operaţiunea presupune o ultimă verificare şi
angajare a obiectivelor de inventar pentru lucru şi servire, precum şi a materiilor prime
folosite la pregătirea băuturilor în amestec. Realizarea ei în bune condiţii are o importanţă
deosebită, deoarece dă unităţii o notă de seriozitate şi ordine, sporind încrederea clienţilor.
Pentru aceasta barmanul verifică starea de curăţenie şi integritatea obiectivelor de

inventar ce vor fi utilizate. Regula de bază este ca atât obiectivele de inventar, cât şi materiile
prime să fie puse întotdeauna în acelaşi loc, astfel încât barmanul sa-şi formeze deprinderi
sigure şi automate, ceea ce în activitatea zilnică duce nemijlocit la accelerarea serviciului.
Barmanul trebuie să folosească în mod optim cele două blaturi ale tejghelei, blatul
superior este destinat servirii, iar blatul inferior reprezintă, practic, masa de lucru a barului,
vizibilă parţială de clienţi. Convenţional, masa de lucru se împarte în două partea din faţă şi
partea din spate (spre client). Partea din faţă este folosită de barman pentru activitatea sa
curentă ( de regulă, ea va fi liberă deoarece în momentul când se pregătesc cele necesare
pentru prepararea unei reţete trebuie să existe loc liber).
Partea din spate, acoperă parţial superior al tejghelei, serveşte la aşezarea

obiectelor de lucru şi a unor ingrediente a căror expunere nu este necesară. Dacă se poate,
sub blatul superior al tejghelei este bine să existe câteva poliţe pentru ordonarea unor
obiecte mărunte, cât şi o sursă de lumină.
Raftul de băuturi aranjat cât mai estetic. În partea sa superioară, pe poliţe, se vor
pune, ca reclamă, unele sticle de băuturi, iar pe blatul principal (raftul corespunzător ca
înălţime cu masa de lucru a barmanului), mărfurile care nu necesită la frig sau cu o vânzare
foarte lentă. Central, se aşează întotdeauna, în acelaşi loc, sticlele cu băuturile cele mai
solicitate, astfel încât barmanul să nu facă mişcări în plus pentru luarea şi punerea lor la loc.
După ce barmanul ţi+a ordonat locul de muncă şi a efectuat o ultimă verificare a salonului, îşi
controlează ţinuta vestimentară, care trebuie să fie impecabilă, se spală pe mâini şi deschide
unitatea.
ACTIVITATEA DE CUTĂŢENIE ŞI ÎNTREŢINERE
Ordinea si curăţenia se condiţionează reciproc. Ele condiţionează existenta unei

atmosfere reconfortante. Murdăria si dezordinea sunt obositoare si supărătoare, influenţând
negativ starea de spirit a clienţilor.
Operaţiile de curăţenie si întreţinere sunt uşurate de existenta unei diversităţi de
materiale destinate acestui scop, precum si a unor echipamente tehnice adecvate, ce asigura
un plus de eficienta fata de metodele practicate cu ani in urma.
72
Trezoreria Piteşti
Lucrătorilor din restaurante si unităţi similare, indiferent de funcţie, li se cere sa

manifeste un deosebit interes pentru executarea acestor lucrări si sa le realizeze in mod
ireproşabil.
Lucrătorilor din restaurante si unităţi similare, indiferent de funcţie, li se cere sa
manifeste un deosebit interes pentru executarea acestor lucrări si sa le realizeze in mod
ireproşabil. În timpul lucrului, chelnerii şi ajutorii acestora vor purta şorţ albastru (bărbaţii) şi
halat (femeile) pentru a-şi proteja îmbrăcămintea personală.
Pentru asigurarea curăţeniei ireproşabile în restaurante este necesar să se
permanentizeze efectuarea zilnică a curăţeniei generale, urmată de dezinfecţie, imediat după
terminarea programului de activitate cu clienţii, în toate încăperile şi anexele, inclusiv
grupurile sanitare, vestiare, camerele de gunoi, etc.
Curăţenia generală zilnică constă în următoarele operaţiuni şi lucrări:
- Colectarea (strângerea) prafului de pe pardoseli, mobilier, lambriuri, etc. cu ajutorul

aspiratorului sau periilor;
- Spălarea şi curăţenia prin mijloace adecvate a pardoselilor şi a restului de inventar;
- Efectuarea dezinfecţiei chimice după metodele recomandate;
- Curăţenia şi ordonarea obiectelor şi ustensilelor folosite în executarea lucrărilor;
- Aerisirea (ventilarea) tuturor încăperilor în timpul şi după efectuarea curăţeniei.
Înainte de începerea activităţilor zilnice se verifică starea de curăţenie a încăperilor, a

utilajelor a mobilierului şi a inventarului de servire, luându-se măsuri de remediere a
eventualelor deficienţe constatate.
MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE TEHNICE PENTRU CURĂŢENIE ŞI ÎNTREŢINERE
Pentru executarea corectă a lucrărilor de curăţenie şi întreţinere sunt necesare anumite

materiale şi echipamente tehnice din care exemplificăm:
Substanţele utilizate pentru curăţenie şi întreţinere servesc la îndepărtarea diferitelor

corpuri străine de pe obiectele de inventar sau de pe diferite suprafeţe.
Principalele substanţe utilizate în activitatea de curăţenie şi întreţinere sunt :
detergenţii, substanţele dezinfestante, săpunurile, substanţele pentru întreţinerea
pardoselilor, substanţele de curăţat, substanţele insecticide.
Detergenţii sunt substanţe tensioactive cu acţiune curăţitoare şi dezinfectantă.
Denumirea lor provine de la cuvântul latinesc ,,detergere’’, care înseamnă ,,a curăţa’’. Se
dizolvă în apă într-o anumită proporţie ( 1-2%), în funcţie de caracteristicile fiecăruia şi a
recomandărilor date de producători, obţinându-se astfel o soluţie în care se spală diferitele
obiecte sau cu care se şterg suprafeţele de curăţat.
73
Trezoreria Piteşti
Substanţele dezinfectante se folosesc pentru distrugerea bacteriilor şi altor

microorganisme patogene ce se găsesc în mediul extern, pe pile şi pe anumite suprafeţe.
În unităţile de alimentaţie se folosesc următoarele substanţe dezinfectante: varul cloros,
bromocetul, cloramina, spirtul medicinal şi altele. Ele se prezintă sub formă de pulbere (varul
cloros, cloramida) sau lichidă (bromocetul), ambalate, după caz, în butoaie, cutii metalice
sau sticle. Utilizarea lor diferă în funcţie de produs şi se face în funcţie de instrucţiunile date
de producători şi organele sanitare.
Săpunurile. Sortimente: fulgi, calupuri, tablete. Săpunul fulgi se utilizează pentru
săpunadă ( 1-2 linguriţe fulgi la 2 l apă); cel lichid şi tablete pentru spălatul mâinilor, iar
calupurile la spălatul lenjeriei.
Utilizarea săpunurilor în ultimul timp a fost redusă prin înlocuirea lor cu detergenţi; se
folosesc mai mult săpunurile lichide şi tabletele pentru spălatul mâinilor.
Substanţele pentru întreţinerea pardoselilor. Sortimente : ceara de parchet, autolustrant
( ceară superioară ,,lux’’ sau emulsionată).
Substanţele de curăţat sortimente: praf de cretă, sodă calcinată, biocarpet, amoniac,
etc.
Alte substanţe se folosesc simplu (aşa cum se găsesc în comerţ) sau combinate,
pentru curăţarea deferitelor obiecte de inventar sau suprafeţe
Substanţele insecticide şi raticide. Substanţele insecticide sunt folosite pentru
distrugerea insectelor, iar raticidele pentru rozătoare.
Obiecte pentru curăţenie
Mături, perii, spălătoare: mături pentru curte ( din sorg): perii din rădăcini; perii din păr
sau fire sintetice pentru măturatul pardoselilor şi al pereţilor; perii pentru parchet; perii cu
suport pentru wc; perii diferite pentru pahare, veselă., tacâmuri, suprafeţe de lucru etc; perii
cu coadă.
Echipamente tehnice
Aspiratoare. Aceste aparate sunt destinate îngrijirii încăperilor şi pardoselilor, prin

aspirarea prafului şi a apei de pe suprafeţe mari. Aspiratorul poate fi folosit şi la colectarea
apelor murdare, completând maşina de îngrijire a pardoselilor.
Maşini pentru spălat vesela şi paharele. Unităţile pot fi dotate cu diferite tipuri de
maşini pentru spălatul veselei şi paharelor care, prin utilizarea coşurilor în care au fost
sortate obiectele de inventar ce urmează a fi spălate, asigură curăţenia acestora, automată
sau automată.
Spălatul cu cuve. Unităţile care nu posedă mijloace mecanice pentru spălarea
obiectelor de inventar sunt dotate cu cuve din inox sau fontă emailată. Acestea sunt
prevăzute cu apă caldă şi rece, cu baterie pentru amestecul apei şi instalaţia
corespunzătoare de scurgere. Se recomandă ca părţile laterale ale cuvelor să fie prevăzute
cu platforme pentru scurs şi zvântat.
74
Trezoreria Piteşti
Reguli de comerţ
La vânzarea băuturilor, indiferent de loc, în bar sau în oricare unitate

trebuie să se ţină cont de unele reglementări:
 după fiecare întrebuinţare paharele vor fi spă la te cu re spe cta rea

t ehn icilo r de lu cru cuno scute ;
 în to tdeau na înainte de desfacerea unei sticle, se va controla
conţinutul acesteia la lumină si în cazul în care se observă corpuri străine,
sedimente, tulbureală sau când sticlele nu sunt bine înc hise, băutura nu se va
pune în consum;
 răcirea băuturilor se face în spatii frigorifice, în instalaţ ii speciale
pentru răcit sau prin scufundarea în apă rece cu gheaţă, unde sticlele vor sta
poziţie verticală (chiar dacă sunt astupate, gâtul lor trebuie să depăşească nivelul
apei cu cca 8-10 cm);
 este interzisă păstrarea oricărei băuturi - alcoolice sau nealcoolice -
în sticle sau vase descoperite;
 unităţile care desfac vinuri îmbuteliate sunt obligate să ofere vin la
pahar din aceste sortimente în funcţie de preferinţele consumatorilor;
 clienţilor tineri li se o f e ri cu p rio rit a t e b ă u t u ri f ă ră a lcoo l sa u sla b
a lco o liza t e ; se interzice condiţionarea vân zării băuturilor alcoolice d e
servirea altor preparate;
 la servirea clienţilor în baruri se va acorda o atenţie deosebită oferirii
d e gu st ă ri si p rod u se d e cof e tă rie -p a t ise rie d in so rt im e nt e le prevăzute
pentru barul respectiv;
 se interzice vânzarea băuturilor alcoolice minorilor, persoa nelor af late
în stare de ebrietate, precum si servirea unor cantităţi ca re să ducă la o
astfel de stare.
Efectuarea serviciilor în bar, se face cu multă atenţ ie si operativitate
respectându-se de către toţi lucrătorii care au astfel sarcini, regulile generale si
specifice de servire, precum şi particularităţile g eneralizate la efectuarea serviciului în
bar.
Sarcini privind respectarea normelor igienico-sanitare: efectuarea controlului
medical la angajare (examen clinic general, venerian, pulmonar şi coprologic), efectuarea
periodică a controlului medical (consemnată de medicul de circumscripţie în carnetul de
sănătate), respectarea regulilor de igienă individuală: baie (duş) la intrarea şi ieşirea din
serviciu, spălarea dinţilor dimineaţa, seara la culcare şi după fiecare masă, mâini curate cu
unghiile curate, unghiile tăiate scurt, fără ojă colorată, bărbaţii proaspăt bărbieriţi, femeile fără
farduri exagerate, părul îngrijit – tunsoare scurtă pentru bărbaţi, coafură decentă şi cu gust
pentru femei (nu extravagantă), spălarea zilnică a picioarelor şi pudrare, dacă este cazul,
pantofi curaţi, comozi, care a nu incomodeze piciorul în timpul serviciului, lenjerie intimă
75
Trezoreria Piteşti
curată (zilnic), folosirea echipamentului de prezentare, păstrarea permanentă a curăţeniei la

locul de muncă, întreţinând corespunzător localul, mobilierul, utilajele şi intervalul pentru
servire,manipulare igienică, fără a atinge cu mâna, a alimentelor servite clienţilor, utilizarea
pentru servirea clienţilor, numai a obiectivelor de inventar curate, nepunerea în consum a
alimentelor necorespunzătoare calitativ sau care prezintă cele mai mici dubii privitoare la
calitate, anunţarea şefului ierarhic şi a organelor sanitare la apariţia primelor semne ale boli
ce ar putea prezenta un pericol de contaminare pentru clienţi şi colegi de muncă (tulburări
digestive acute, infecţii sau erupţii cutanate etc.)
76
Trezoreria Piteşti
PREPARAREA SI SERVIREA BAUTURILOR
MODULUL 5
77
Trezoreria Piteşti
CATEGORII DE BARURI
Barul este un local public (unitate de alimentaţie publică cu caracter recreativ-

distractiv) destinat servirii băuturilor alcoolice şi nealcoolice, simple sau în amestec, a unui
sortiment relativ restrâns de gustări şi produse de patiserie, precum şi a unor mărfuri
nealimentare.
Barurile îşi au originea în vechile cabarete şi cafenele. Primele baruri au apărut în
S.U.A. şi la început erau alcătuite dintr-o tejghea prevăzută cu o bară menită să ţină de
tejghea. În local nu există nici scaune, nici mese, iar clienţii serveau băuturile (vin sau bere=.
Începând cu momentul descoperirii metodei distilării, în baruri au început să fie văzute si alte
sortimente de băuturi : gin, whisky, rom, etc.
Prepararea de băuturi în amestec, deşi s-a practicat pentru prima oară în S.U.A. şi
Canada, a cunoscut o dezvoltare mai mare în Europa.
Barul de zi, unitate amplasată, de regulă în holurile marilor hoteluri, ca secţie a

restaurantelor, dar putând fi şi ca punct independent în afara acestora. Barul desface un
sortiment complet de băuturi alcoolice şi nealcoolice, simple şi în amestec, reci sau calde, un
sortiment restrâns de gustări şi produse fine de cofetărie – patiserie - îngheţată, precum şi
ţigări. Servirea se face direct de către barman, cu respectarea regulilor ţi a tehnologiei
specifice barului. Există cazuri când serviciul de la bar la mese îl asigură ospătarii.
Barul de noapte, unitate distractivă cu funcţionare prelungită în timpul nopţii,
prezintă un program de music-hall, dans şi ofertă o gamă variată de băuturi sub toate
formele, specialităţi de cofetărie – patiserie, precum şi un sortiment redus de preparate reci,
fructe, cafea, etc. Sortimentul de preparate este compus din:fripturi reci, roast-beef,
delicatese, prăjituri, îngheţată, etc. Pentru acoperirea cheltuielilor necesare programului
artistic muzical se percepe taxă de intrare şi se pot stabili consumaţii obligatorii. Serviciul se
asigură prin ospătari, clienţii având însă şi posibilitatea să se servească direct de la bar.
Cafe-barul, unitate de alimentaţie publică, destinată desfacerii cu prioritate a
sortimentelor variate de cafea. Dotarea este specifică, un rol importantrevenind utilajelor
pentru prepararea cafelei şi în primul rând, expresso+ului. Sortimentul constă în specialităţile
de cafea, ciocolată, cacao, băuturi alcoolice fine la pahar, prăjituri fine, îngheţată şi produse
de tutun.
Discoteca – unitate de alimentaţie cu caracter recreativ – distractiv, amenajată cu
ring sau loc special pentru dans. Ca în orice alt tip de bar, discoteca oferă sortimente variate
de băuturi alcoolice şi nealcoolice, gustări, produse de cofetărie – patiserie, îngheţată.
Barul de hotel, unitate asemănătoare barului de zi, oferă clienţilor hotelului cele mai
diverse preparate de bar, gustări, precum şi unele posibilităţi de distracţie (muzică discretă,
televizor, jocuri mecanice, etc.)
78
Trezoreria Piteşti
Expresso-barul se aseamănă cu cafeneaua. În afară de cafea, aici se desfac şi

băuturi în amestec, aperitive simple şi unele gustări (snack-suri). Mobila dominantă o
constituie expresoo-ul pe tejghea.
AMENAJAREA BARURILOR
Într-un bar se impune îndeplinirea anumitor condiţii privind construcţia şi instalaţiile

aferente, asigurarea unui flux tehnologic optim, precum şi dotări aferente.
În funcţie de tipul său, barul va fi dotat cu mobilier, utilaje şi inventar necesare unei
serviri corespunzătoare, putând avea sau nu mijloace de distracţie.
Pentru atingerea parametrilor maximi de funcţionare într-un bar, este necesar să se
prevadă instalaţiile tehnice corespunzătoare. Dintre ele o deosebită importanţă o au instalaţia
electrică, de încălzire, instalaţiile sanitare, instalaţia de ventilaţie-condiţionare ţi instalaţia de
sonorizare.
Instalaţia electrică trebuie să satisfacă cerinţele de ordin cantitativ (sursă de lumină
suficientă) şi calitativ (să nu deranjeze prin străluciri supărătoare sau nuanţe
necorespunzătoare de culoare).
Instalaţia de încălzire are o importanţă deosebită deoarece temperatura optimă
reprezintă unul dintre elementele principale ale confortului într-un bar. Temperatura
economică recomandată este în jur de 180 C.
Instalaţiile sanitare asigură furnizarea apei reci şi calde şi funcţionarea canalizării
pentru evacuarea apei menajere. Ele sunt absolut necesare pentru alimentarea unor unităţii
pentru pregătit cuburi de gheaţă, expresso-uri, spălătoare, etc.
Instalaţia de ventilaţie-condiţionare întregeşte confortul dintr-un bar prin asigurarea
temperaturii şi unităţii constante, precum ţi a aerului purificat.
Instalaţia de sonorizare serveşte la buna funcţionare a staţiilor de amplificare, a
televizoarelor, etc.
Ca staţii anexă ale unui bar se recomandă: oficiu de pregătiri, spălător, spaţii pentru
depozitarea şi păstrarea mărfurilor, utilităţii speciale. Oficiul pentru preparări trebuie prevăzut
cu masă de lucru cu blat din inox, raft dulap, dulap frigorific de mică capacitate, spălător de
vase, cutii metalice cu capac şi pedală pentru colectarea deşeurilor etc. Spaţiul de depozitare
va fi dotat cu rafturi, grătare de lemn şi spaţii de frig necesare păstrării şi răcirii mărfurilor.
Amenajarea tehnologică a unui bar presupune construcţia propriu-zisă, instalaţiile
tehnice, fluxul tehnologic optim, dotarea cu mobilier, utilaje şi inventar pentru servire.
Cerinţe de ordin general la amenajarea unui bar:
 folosirea materialelor rezistente şi uşor de reţinut, lavabile sau semi-lavabile,
 să ţină un finisaj de calitate superioară, să beneficieze de iluminat discret, să aibă
decoraţie simplă şi armonie de culori şi stil,
 să asigure un flux normal pentru clienţi şi pentru aprovizionarea şi depozitarea
mărfurilor,
 să fie dotat cu mobilier şi inventar de servire, potrivit criteriilor de clasificare pentru
tipul de unitate,
 personalul care afectează serviciul în bar trebuie să aibă o calificare corespunzătoare
şi să cunoască una-două limbi de circulaţie internaţională.
79
Trezoreria Piteşti
PRINCIPALELE DOTĂRI ALE BARULUI
Mobilierul şi utilajele unui bar se compun din:
1. tejgheaua barului – sau barul propriu-zis constituie mobilierul principal în orice unitate
de acest fel. Forma şi lungimea barului trebuie să corespundă spaţiului pus la
dispoziţie. În funcţie de profil barul posedă o serie de unităţi : spălător pentru pahare (
amplasat lateral faţă de locul central de muncă al barmanului), instalaţie pentru
fabricare cuburilor de gheaţă, aparat pentru tras berea, cuve pentru îngheţată şi fructe
congelate, spaţiu de refrigerare (pentru păstrarea produselor alimentare perisabile şi
răcirea unor băuturi), sertare, etc. În faţa tejghelei de bar se plasează scaunele de bar
fixe sau mobile. Ele pot fi de formă circulară, cu diametrul de 35 cm sau pătrate cu
latura tot de 35 cm. înălţimea optimă va atinge 80 cm ( distanţa de la pardoseală la
suportul de sprijin al picioarelor pe scaun cca 30 cm).
2. raftul barului – se află de regulă în spatele, la cel puţin 70cm de acesta. De obicei
partea superioară raftului este realizată de poliţe sau casete de prezentare, prevăzute
cu iluminare locală în partea de sus. În partea inferioară, este prevăzut cu rafturi
deschise ( sau cu uşi glisante) pentru păstrarea diferitelor obiecte de inventar sau a
mărfurilor.
3. mesele – variază ca formă şi dimensiune. Pot fi mese dreptunghiulare, pătrate
rotunde, cu diametrul blatului în jur de 50 cm şi înălţimea mai mică decât a meselor de
restaurant.
4. utilaje folosite în baruri: vitrina frigorifică, expresso pentru cafea, aparat pentru debitat
răcoritoare, maşina pentru râşnit cafea, aparat de stors citrice, storcător de fructe şi
legume, agitator electric, maşină pentru pregătit cuburi de gheaţă.
Ustensilele de lucru ale unui bar:
1. ustensilele pentru preparare: shaker, pahar pentru amestec, strecurătoare de bar.

2. ustensile pentru măsurare: cilindrii gradaţi de 5, 10, 20, 50, 100, 200, 250, 500 şi 250,
500 şi 1000 ml, pahare măsură de 50 şi 100 ml, dopuri cu jiglor-pipetă, pâlnie.
3. ustensile pentru lucru: ciocan, daltă, lingură şi cleşte pentru gheaţă, cleşti pentru
zahăr, champagne şi nuci.
4. ustensile diverse: strecurătoare, storcător lămâie, bătător frişcă, râşniţe manuale, chei
de conserve, chei pentru capsule, tirbuşoane, aparat pentru scos sâmburi, suport
pentru linguri, linguriţe.
5. tacâmuri: lingură mare, lingură de bar linguriţă cu coadă lungă, linguriţă de ceai,
linguriţe mocca, furculiţe mari ţi de desert, cuţite diferite.
6. recipiente: baloane de sticlă, baloane cu dop din sticlă, borcane pentru sticlă cu
capac, vase pentru zahăr, borcane ermetice pentru condimente.
80
Trezoreria Piteşti
Obiecte pentru servirea clienţilor
1. vesela şi tacâmuri: tăvi şi platouri de diferite mărimi, ceainice şi căni de lapte de

diferite mărimi, ceşti de cafea şi ceai cu suporturile respective, căni şi carafe de sticlă,
cupe de gheaţă, compotiere, farfurii desert, căniţe pentru lapte, linguriţe mocca,
linguriţe de ceai, linguriţe pentru îngheţată, linguriţe cu coadă lungă tacâmuri de desert
şi pentru fructe, jardiniere, fructiere.
2. lenjerie: faţă de masă, naproane, şervete de masă şi ceai, şervete de servociu.
EFECTUAREA SERVICIULUI ÎN BARURI
LISTA DE BĂUTURI (CARTEA DE VINURI)
Lista de băuturi cuprinde totalitatea băuturilor alcoolice şi nealcoolice, simple sau în

amestec pe care un restaurant le oferă clienţilor săi.
În lista de băuturi, produsele oferite se înscriu în ordinea de prezentare şi servire la
masă grupate astfel:
Aperitive: rachiuri, vermuturi, bittere, vinuri speciale (aperitive), băuturi pe bază de
anason.
Vinuri: albe, roze, roşii, spumoase şi spumante.
Berea: sortimente din producţie internă şi din import.
Digestive: coniacuri, lichioruri.
Băuturi răcoritoare: sucuri, nectare, siropuri, băuturi de tip limonadă, ape minerale şi
carbogazoase.
Cafele, ceaiuri
Băuturi amestecuri de bar.
Listele de băuturi se întocmesc respectându-se regulile (cerinţele) generale arătate
anterior cu precizia că băuturile se înscriu cu denumirea lor comercială completă, din care
trebuie să rezulte originea sortimentului respectiv.
Ex. se scrie: Riesling italian de Dealul Mare, Bere Ursus, Apă minerală Borsec
etc.
Lista pentru serviciul de etaj (room-service) cuprinde un număr restrâns din
preparatele ce se servesc la micul dejun, precum şi o selecţie a preparatelor şi băuturilor
prevăzute pentru a fi servite la cameră pe tot parcursul zilei şi nopţii.
81
Trezoreria Piteşti
Listele speciale cuprind între 10 şi 25 sortimente de preparate şi băuturi oferite

copiilor sau alte categorii de clienţi, atunci când sunt organizate anumite acţiuni
gastronomice, precum şi în unităţi cu specific rotiserii etc.
Listele pentru copii trebuie întocmite cu grijă pentru a place deopotrivă copiilor şi
părinţilor. Se recomandă prezentarea lor sub forma unor jucării sau desene care să
trezească interesul copiilor, încât să le ia cu ei acasă (o pălărie, o mască, o carte, un motan
etc.)
De asemenea se vor asigura pahare specifice activi tăţii din baruri:
 pahare pentru cocteil - mici sau mari - cu capacitate între 90-200 ml, de
regulă cupe incolore, cu picior;
 pahare pentru aperitive, tumblere sau cupe cu capacitate între 100-150 ml;
pahare de vin alh, rosu si apă;
 baloane pentru coniac;
 pahare tip cupă pentru lichioruri;
 pahare pentru băuturi răcoritoare;
 cupe şi flute pentru sampanie;
 pahare sau căni speciale pentru bere;
 pahare pentru flip;
 pahare pentru fizz;
 pahare pentru cobbler
 pahare tip balon pentru crustas;
 pahare pentru Daisy;
 pahare pentru highball;
 pahar pentru Collins;
 pahare (căniţe) pentru grog;
 pahare pentru punci;
 pahare pentru pusse-café s.a.
Totodată, în funcţie de specificul fiecărui bar se mai au în vedere unele

dotări posibile, cum ar fi: filtru pentru cafea, găletuşe pentru gheaţă, frapiere
pentru vin si şampanie, coşuri pentru vin roşu, agitatoare pentru şampanie,
suporturi pentru pahare, rondele din hârtie absorbantă, port -pai, scrumiere, şerveţele
de hârtie, şervete de serviciu.
82
Trezoreria Piteşti
83
Trezoreria Piteşti
P r e l u a r e a d e l a b a r a b ă u t u r i l o r a p e r i t i v , î n c a zu l î n c a r e
servirea se face la masă, se realizează pe tava acoperită cu şervet pentru cele
porţionate sau în sticle originale. Majoritatea băuturilor aperitiv se servesc
simp le (seci ) f iin d în so ţ ite de un p aha r cu apă mine ra lă , sif on , băuturi tonice
schweppes, gustări adecvate etc.
La efectuarea serviciilor în bar, pentru reuş ita lor, practica a generalizat

parcurgerea etapelor cunoscute si anume:
1. primirea clienţilor;
2. luarea comenzilor si executarea lor;
3. efectuarea propriu-zisă a serviciilor;
4. încasarea contravalorii consumaţiei şi conducerea clienţilor.
EFECTUAREA SERVICIILOR ÎN BARURI
Manipularea şi transportul inventarului pentru servire.
Clasificarea serviciilor dintr-un bar este apreciată şi după modul în care lucrătorii
respectivi manipulează inventarul pentru servire, operaţiune ce trebuie efectuată cu eleganţă,
siguranţă şi în cele mai bune condiţii igienice.
Paharele, datorită fragilităţii, necesită o manipulare atentă şi transportare precaută.
Paharele se prind de picior sau cât mai aproape de bază, cu trei degete (degetul mare,
degetul arătător şi degetul mijlociu). Prinderea lor de partea superioară sau cu toată mâna
constituie o greşeală.
La efectuarea mise-en-place-ului, meselor de bar, paharele se transportă pe tava
acoperită cu şervet, cu gura în jos pentru a le asigura o mai bună stabilitate (în special celor
cu picior).
În timpul efectuării serviciilor, deci în prezenţa clienţilor, paharele pot fi transportate
direct pe tava acoperită cu şervet (dacă sunt mai multe), sau pe o farfurie cu şerveţel (în
cazul unui singur pahar).În ambele variante paharele se duc cu gura în sus.
Purtarea în mână a unui pahar, precum şi prinderea acestuia cu degetele din interior
constituie o greşeală.
84
Trezoreria Piteşti
Ceştile de cafea se aduc în mâna stângă, pe tava acoperită cu şervet, fiind

aşezate cu cozile în dreapta, farfuriile-suport aranjându-se în teanc,în partea stângă. Alături,
pe tavă, celelalte produse de însoţire, dacă este cazul.
Cana cu apă se transportă pe o farfurie-suport, cu şerveţel. Când sunt mai multe

sau goale, cănile se transportă în mâini. Cănile mici pot fi transportate pe tava acoperită cu
şervet.
Frapierele sunt duse în salon pe suportul lor sau fără suport. Frapiera cu gheaţă şi
sticle se transportă în mâna stângă, iar a doua frapieră în mâna dreaptă.
Obiectele de inventar mărunt ( scrumieră, presărători, tacâmuri, numere de masă,

ş.a.) se transportă pe tava acoperită cu şervet se aşează pe masa clientului la loc potrivit
fiecărui tip de obiect de inventar, prin prinderea cu degetele de la mâna dreaptă, având grijă
să nu se atingă părţile venite în contact cu gura clientului.
Scaunele se transportă numai câte unul, fără a ridica deasupra meselor, pentru a
evita încomodarea clienţilor.
O masă se poate muta în salon, dacă necesităţile serviciului impun acest lucru,
apucând-o cu ambele mâini de blat pe sub faţa de masă.
Port-paiele se transportă fie în mâna dreaptă, atunci când băuturile sunt duse la
masă cu tava, fie mai multe pe o tavă acoperită cu şervet.
Debarasarea
Debarasarea se efectuează de către lucrătorii din bar după ce clienţii au servit un

preparat şi urmează altul. Debarasarea se execută, în mod obligatoriu, desigur, atunci când
clienţii părăsesc salonul, precum şi la închiderea unităţii.
Debarasarea obiectelor de inventar mărunt ( pahare, ceşti cu suporturi, farfurii

jour, linguriţe, presărători, scrumiere, scrumiere etc.) se va face pe tavă acoperită cu şervet,
pe măsură ce nu mai sunt necesare pe masă. Tava se poartă pe antebraţul stâng, îndoit la
900 , podul palmei şi vârful degetelor, obiectele aranjându-se pe tavă începând dinspre braţ
spre palmă, pentru a se asigura stabilitatea.
Debarasarea ceştilor de cafea sau ceai se face prin partea dreaptă a clientului:
lucrătorul ridică cu mâna dreaptă farfuria-suport, pe care ceaşca şi linguriţa respectivă, se
retrage în spatele clientului şi o aşează pe tava purtată pe mâna stângă, începând dinspre
braţ către palmă, punând ceaşca cu linguriţa în ea, alături de farfurioară. Continuă
85
Trezoreria Piteşti
operaţiunea la clientul următor de unde ridică farfuria-suport, cu ceaşca şi linguriţa

respectivă, o aşează pe tavă peste prima farfurie, ceaşca o aşează lângă cealaltă tavă, iar
linguriţa în prima ceaşcă se continuă debarasarea până se ridică toate ceştile de pe masă
sau până unde se umple tava, nu se recomandă aşezarea ceştilor una peste alta.
Debarasarea paharelor are loc după ce clienţii au consumat băutură respectivă şi

urmează să treacă la sortimentul următor. Se foloseşte tava acoperită cu şervet, când se
ridică mai multe pahare, farfuria cu şerveţel, în cazul unui singur pahar. Barmanul, ţinând
tava pe mâna stângă, ridică prin dreapta clientului paharul, apucându-l de picior sau cât mai
aproape de bază cu degetele mare, arătător şi mijlociu de la mâna dreaptă şi îl aşează pe
tavă. Continuă operaţiunea până se debarasează toate paharele, evitând prinderea lor cu
degetele din interior sau de partea superioară.
Sticlele, cănile şi alte obiecte de inventar mai mari se debarasează în mână,

fiind transportate direct la oficiul barului unde se depun – pe sorturi – în lăzi de ambalaj sau
pe mesele destinate acestui scop. Se recomandă să se ia maximum trei sticle într-o mână,
fără a le atinge între ele.
Schimbarea scrumierelor se face atunci când pe scrumieră s+au strâns resturi de
ţigări. Pentru aceasta lucrătorul vine la masa clientului având pe mâna stângă tava cu
scrumiere curate (cu una în plus faţă de numărul celor care trebuie schimbate), ridică cu
mâna dreaptă de pe tavă o scrumieră curată şi o aşează peste scrumiera ce urmează a fi
schimbată, le ia apoi pe amândouă, le pune pe tavă şi aşează apoi pe blatul mesei scrumiera
curată. Procedează identic cu celelalte scrumiere, evitând împrăştierea scrumului. Dacă
scrumierele sunt mari şi nu se pot prinde uşor de mână, pentru acoperirea celor ce urmează
a fi debarasate se va folosi un şerveţel de hârtie pentru acoperirea celor de urmează a fi
debarasate se va folosi un şerveţel de hârtie pentru a nu se împrăştia scrumul, cât şi din
motive de igienă.
Reguli generale privind efectuarea serviciului în bar
În practica băuturilor, atât din ţara noastră, cât şi din străinătate, s-au generalizat o
serie de reguli de servire. Cele mai importante dintre ele sunt:
a) Obiectivele de inventar necesare servirii clienţilor nu se aranjează înainte de a

verifica dacă blatul mesei, respectiv faţă de masă sau napronul sunt curate, fără
defecte (rupte, ciupite, pătate).
b) Clienţii vor fi serviţi numai în obiecte de inventar curate, fără defecte şi toate din
acelaşi model.
c) Paharele trebuie să fie foarte curate şi diferenţiate (formă, capacitate) în funcţie de
caracteristicile şi tipurile băuturilor servite, este bine să se aleagă pahare incolore,
fără decor, pentru a pune în evidenţă coloritul băuturilor.
86
Trezoreria Piteşti
d) Asigurarea temperaturii optime, specifice fiecărui sortiment, este o cerinţă de bază

pentru servirea băuturilor, întrucât se ştie că fiecare dintre ele se consumă la
temperaturi diferite.
e) Transportul şi manipularea diferitelor obiecte de inventar se execută conform
regulilor arătate anterior, o atenţie deosebită acordându-se manipulării lor igienice.
f) Mutarea meselor şi a scaunelor se face fără a fi trase pe pardoseală, mesele se
ridică ţi se aşează la locul dorit, prin prinderea lor de blat cu ambele mâini pe sub
faţa de masă, de unul sau doi lucrători (ridicarea şi purtarea lor peste mesele la
care stau clienţii sunt contraindicate).
g) Cănile carafele şi sticlele se pin direct pe masa clienţilor odată aduse, se vor aşeza
pe un suport (tas) cu şerveţel cu rondelă din hârtie decorativă.
h) Comenzile sa iau complet, de la început pentru ca barmanul să poată asigura
succesiunea serviciului dorinţei clienţilor.
i) Înainte de servire, vinurile din sticle se prezintă clientului care a dat comanda,
pentru degustare.
j) Băuturile se servesc întotdeauna în pahare specifice fiecărui sortiment.
k) Servirea unui nou sortiment de cocktail trebuie să se armonizeze cu cel precedent.
l) LA servirea cafelei se recomandă, de regulă, băuturi digestive simple sau în
amestec.
m) Scrumierele se schimbă prin substituire, evitându-se răsturnarea lor în farfuriile
debarasate sau pe tăvi.
n) Obiectivele de inventar căzute se ridică şi se înlocuiesc imediat cu altele curate.
Pe partea dreaptă a clientului se efectuează, la masă, următoarele servicii: punerea

şi debarasarea paharelor, ceştilor etc., servirea preparatelor porţionate la farfurioară, ceaşcă
cupe, servirea băuturilor de orice fel, porţionate sau direct din sticlă, prezentarea listelor de
preparate-băuturi şi a notei de plată, prezentarea vinului pentru degustare şi alegerea
persoanei care a dat comanda.
De menţionat că aceste servicii se pot efectua şi prin stânga sau prin faţa clientului
dacă spaţiul – din cauza unei lojă, canapele, stâlp – nu permite efectuarea serviciului prin
dreapta.
În cazul în care intervin situaţii speciale, neprevăzute la servirea clienţilor, se impun
a fi luate următoarele măsuri de care lucrătorii din baruri:
- Barmanul trebuie să procedeze cu mult tact pentru a nu-i deranja pe clienţi şi a-i pune
într-o situaţie dificilă pe cei în cauză.
- Se vor cere clienţilor scuzele de rigoare unor eventuale accidente sau incidente,
propunându-se mijloace adecvate pentru remediere
- Se va răspunde cu amabilitate când un client este chemat la telefon, cel solicitat fiind
anunţat direct şi condus la telefon, cel care conduce se va retrage în momentul începerii
convorbirii. Prin excepţie de la regulile cunoscute, apelantul ca fi identificat pentru ca
clientul să ştie cine-l caută.
87
Trezoreria Piteşti
- Dacă trebuie transmis un mesaj, acesta se va reproduse cu exactitate şi citeţ,

înmânându-se destinatarului pe o farfurie-desert sau tăviţă.
Barmanul trebuie să intuiască să se îndeplinească dorinţele exprimate de clienţi.

Astfel, unor clienţi care se pregătesc să fumeze, barmanul le va oferi foc, începând cu
femeile. De asemenea, va răspunde prompt la informaţiile solicitate de client, făcând
recomandări, dacă este cazul, referitoare la caracteristicile băuturilor servite sau de altă
natură, evitând abordarea unor domenii pe care nu le cunoaşte.
Întotdeauna barmanul trebuie să ştie ce fel de băuturi să recomande pe parcursul
unei zile. Astfel, dimineaţa va putea recomanda cu succes un flip slab alcoolizat, o băutură
pe bază de lapte sau pe bază de sucuri de legume şi fructe. Înaintea mesei de prânz un
cocktail sec sau o băutură – aperitiv, în timp ce după masă va oferi un amestec de lichioruri
sau un cocktail dulce pentru femei şi un cocktail demisec pe bază de băuturi digestive
bărbaţilor, de asemenea, poate servi un cobbler sau un punci. Înaintea mesei de seară, se
vor servi cocktailuri seci pentru bărbaţi, demiseci pentru femei. După cină există o mare
posibilitate de alegere: băuturi pe bază de champagne, cocktailuri demiseci şi dulci, crust-
auri, highball-uri, julep-uri, etc.
Orientându-se, barmanul poate oferi o băutură de tonic, pentru un client cu dureri
accidentale de stomac, o băutură pe bază de bitter un ferment (aperitiv Carpaţi)ş unui client
răcit, un grog foarte fierbinte, unui client care a băut prea mult un Preire-Oyster-cocktail sau
băutură pe bază de cola şi suc de lămâie etc.
În general băuturile scurte (short drinks) se recomandă înainte de masă, iar băuturile lungi
(long drinks) după masă.
Barmanul trebuie să ofere clienţilor numai băuturi care se asociază între lele (ori
scurte, ori lungi). Prin competenţa în oferirea băuturilor, barmanul determină clientul să
revină în unitatea sa. Totodată un barman priceput şi component nu va avea niciodată un
client turmentat.
Lucrătorii din bar, atunci când efectuează servirea tehnică de lucru consacrată
privind transportul şi servirea băuturilor.
Transportul băuturilor se efectuează în mod diferenţiat, cele porţionat în pahare, pe
tavă, iar cele din sticlă, în mână, coşuleţele speciale şi frapiere.
Pentru preluarea de la bar a băuturilor porţionate, lucrătorul procedează după cum
urmează:
- Ridică cu mina dreaptă paharele de pe tejgheaua barului şi le aşează pe tava acoperită

cu şervet, aflată pe mâna stângă, având grijă să le echilibreze pentru a le asigura
stabilitatea.
- Merge cu băuturile spre mese circulând întotdeauna pe partea dreaptă a culoarului
până la masa clientului, unde va efectua servirea după regulile cunoscute.
- La transportul sticlelor duce în mâna stângă, de regulă, două sticle procedând în felul
următor: Ia prima sticlă cu mâna dreaptă şi o fixează în podul palmei stângi prinzând-o
cu degetele mic, inelar şi mare, ridică apoi cea de-a doua sticlă, pe care o fixează între
88
Trezoreria Piteşti
degetele inelar şi mijlociu, dacă sticlele sunt decapsulate, marginea (gura) sticlei nu
trebuie să se atingă de mâna ospătarului.
Tehnica deschiderii sticlelor diferă în funcţie de natura băuturilor. Se folosesc

tirbuşonul universal cu spirală, lama pentru tăiat capişoanele şi cheia de desfăcut capsulele.
Debuşonarea trebuie făcută la bar pentru a se evita unele mici accidente ce pot interveni la
masă.
Tehnica deschiderii sticlelor diferă la vin faţă de champagne.
La sticlele de vin alb, în frapieră sau pe masă, se taie cu ajutorul lamei de la
tirbuşon, capişonul pe mijlocul gâtului sticlei, îndepărtându-se cu mâna partea superioară
care se pune în buzunar, apoi se introduce spirala în mijlocul dopului, fără a-l străpunge, se
extrage cu atenţie dopul sprijinând pârghia tirbuşonului pe gâtul sticlei, cu ajutorul ankărului
se şterge gura sticlei, după care se trece la servirea clienţilor.
Pentru a evita punerea în consum a unor vinuri necorespunzătoare, mai ales când
există dubii asupra calităţii, în mod discret, se poate mirosi dopul.
La sticlele de vin roşu se procedează asemănător. În cazul vinului servit la coşuleţ,
se aşează sub acesta o farfurie întinsă pentru a nu păta faţa de masă, iar dopul se pune în
coşuleţ.
Pentru sticlele de vin spumant sau champagne, debuşonarea se face prin mai multe
metode.
Prima metodă presupune: aşezarea sticlei de champagne în frapieră şi scoaterea
(desprinderea) staniolului din jurul dopului, acoperirea sticlei cu ankărul şi prinderea dopului
cu podul palmei şi degetele de la mân stângă peste ankăr, slăbirea coşuleţului cu mâna
dreaptă fără a ridica sticla din frapieră, prinderea sticlei cu mâna dreaptă de partea
superioară şi scoaterea atentă a dopului cu mâna stângă, lăsând uşor presiunea să iasă din
sticlă, servirea după regulile cunoscute.
A doua metodă comportă aceleaşi operaţiuni, cu deosebirea că sticla se ţine uşor
înclinată, pentru a diminua presiunea CO2 se împinge dopul.
Sticlele mai vechi pot avea dopul foarte bine fixat, situaţie în care se impune
utilizarea cleştelui pentru champagne.
La efectuarea serviciului în bar se va ţine seama şi de alte reguli şi anume:
Înainte de a se începe servirea clienţilor, toate materiile şi ustensilele trebuie avute
la îndemână pentru ca pregătirea băuturilor şi servirea să decurgă cât mai rapid.
Toate băuturile în pahare sau ceşti se duc la masa clientului numai pe tavă
acoperită cu şervet. Un pahar poate fi dus pe o farfurie-suport cu şerveţel.
Paharele se prind întotdeauna cu trei degete (mare, arătător, mijlociu) de picior sau
cât mai aproape de bază (cele fără picior).
La masa clientului, paharele se aşează pe suport (farfurioară sau rondelă de hârtie,
de plastic sau din alte materiale).
Paiele nu se pun niciodată pe farfuria-suport, lipite de pahare, ci în port-paie. Ele
sunt oferite clienţilor pentru băut nu pentru amestecul băuturilor, la băuturile calde nu se
folosesc paie.
Când băuturile servite au în conţinut fructe, gheaţă sau când clientul trebuie să
amestece componentele (în cazul sucurilor naturale de fructe) se oferă linguriţa cu coadă
lungă sau de mărime corespunzătoare paharului.
89
Trezoreria Piteşti
Răcirea paharelor se face prin menţinerea acestora la rece în frigider sau cu gheaţă
pisată în interior.
Debarasarea se face respectându-se regulile cunoscute, prin dreapta clientului, o
atenţie deosebită acordându-se scrumierelor care se înlocuiesc întotdeauna.
Atunci când barmanul efectuează şi serviciul la masă, va avea asupra lui
următoarele ustensile şi accesorii de serviciu: ankăr şervet de serviciu ( tirbuşon universal,
pix, carnet de comenzi, notă de plată, portmoneu cu monedă divizionară pentru rest, chibrit.
La vânzarea băuturilor, indiferent de loc, se va mai ţine seama şi de unele indicaţii
ale organelor sanitare:
- După fiecare întrebuinţare paharele vor fi spălate.
- Înainte de desfacerea unei sticle se va controla conţinutul la lumină, în cazul în care se
observă corpuri străine, sedimente, tulbureală, sau când sticlele nu sunt bine închise,
băutura nu se pune în consum.
- Răcirea băuturilor se face în spaţii frigorifice, în instalaţii speciale (serpentine perfect
etanşe ce trec prin apă rece cu gheaţă) sau prin scufundarea în apă rece cu gheaţă,
unde sticlele vor sta în poziţie verticală, chiar dacă sunt astupate, gâtul lor trebuind să
depăşească nivelul apei cu cca 8-10cm.
- Este interzisă păstrarea oricărei băuturi – alcoolice sau nealcoolice – în sticle sau vase
descoperite.
În concluzie se pune mare accent pe importanţa respectării regulilor de mai sus

pentru ca numai în felul acesta putem pune în evidenţă calitatea băuturilor servite. O băutură
bună nu va fi întotdeauna apreciată dacă şi servirea ei nu s-a ridicat la nivelul cerinţelor
(desigur că un cocktail rău sau modest preparat şi servit în condiţii excelente nu va fi o
băutură apreciată şi comandată a doua oară de client).
Pregătirea Barului pentru primirea şi servirea clienţilor
După efectuarea lucrărilor de curăţenie şi întreţinere, barmanul îşi pregăteşte locul de

muncă pentru a putea începe servirea clienţilor. Pregătirea locului de muncă presupune mai
întâi aşezarea meselor în salon şi apoi aranjarea propriu-zisă a barului.
Aranjarea meselor – este o operaţiune destul de simplă. Întâi se întind feţele de masă
cu naproane, după care la fiecare masă se aşează o vază cu flori, scrumiera se pune la
masă numai în cazul în care în bar există şi un salon de fumători. În unele baruri(de noapte)
pentru a stimula consumul se pun de la început pe masă jardiniere cu Amuse-Bouche –uri
(fursecuri, batoane de ciocolată, migdale, alune , saleuri etc.).
Pe blatul superior al mesei se mai pune port paie şi lista de bar pentru a informa ce
băuturi simple sau în amestec se servesc.
90
Trezoreria Piteşti
Verificarea şi reînoirea sortimentului de băuturi alcoolice şi nealcoolice
Cunoscând sortimentele de băuturi vândute zilnic în unitate, barmanul verifică

existenţa lor la nivelul necesarului de consum, apoi în funcţie de stoc stabileşte cantităţile şi
calităţile de care are nevoie şi ia măsuri de aprovizionare prin lansarea unei note de
comandă spre depozitul de mărfuri.
Pentru evidenţa cantitativă a mărfurilor din bar, barmanul completează zilnic, într-un
singur exemplar registrul stocului fizic care se semnează de primire – predare de gestionarii
barului, pe schimburi. O dată cu refacerea stocului, barmanul procedează la întreţinerea şi
curăţarea sticlelor de praf cu o cârpă curată sau cu o cârpă înmuiată în apă caldă.
Particularităţi La Servirea Băuturilor În Bar
Servirea Aperitivelor
În general toate aperitivele se porţionează la 50 ml, cu excepţia celor cu o concentraţie
alcoolică ridicată care impun porţionarea în cantităţi mai mici. Ele se preiau de la bar fie
porţionate , fie în sticle originale din care se face servirea la masă , după regulile consecrate.
Rachiurile se servesc bine răcite , în phare - balon mici ( capacitate 100/150 ml. ) ,
de regulă fără gheţă. În cazul rachiurilor cu aromă fină ( cele din fructe cu sâmbure ),
umplerea paharelor se face prin turnarea pe marginea cupei înclinate . Prin excepţie, unele
rachiuri pot fi servite glace, situaţia în care paharul clientului se pune întâi un cub mare de
gheţă, turnându-se apoi băutura.
Paharele nu se decorează şi nu se adaugă sifon sau apă minerală în conţinut, acestea
servindu-se separate.
Aperitivele pe bază de anason sunt servite ]n pahare pentru aperitiv ( 150 ml.) ,
fără paie, cu apă rece proaspătă, separate, şi un cub de zahăr. Cubul de zahăr se pune pe o
furculiţă specială, peste care se toarnă apă rece în proporţia dorită de client . Operaţia se
efectuează de regulă de către client. Apa se oferă separate , într-o căniţă în care se pun
câteva cuburi mari de gheaţă pentru răcire . Apa trebuie să curgă foarte lin pe bucata de
zahăr.
Există pe bază de anason mai puţin concentrate servite fără adios de apă obişnuită sau cu
sifon (un Jet ) în pahare de tip Malaga.
Bitter-urile se servesc bine răcite , 50 ml. din sortimentul dorit , într-un pahar de
aperitiv sau tumbler mic, la care se adaugă zest sau o felie în formă de triunghi din rondea de
lamiae.
La cererea clientului se pot pune în pahar una- două cuburi de gheaţă sau un jet de sifon
foarte bine răcit. Se beau fără pai.
91
Trezoreria Piteşti
Vermuturile se servesc bine răcite, în cantitate de 50 ml din sortimentul dorit, în

pahare pebtru aperitiv, fără gheaţă, cu o rondea de lămâie sau portocală ca décor pe
marginea paharului şi adesea cu un jet de sifon foarte rece. În mod asemănător vor fi servite
şi vinurile, cu deosebirea că nu se adaugă lămâie sau portocală.
Remarcăm faptul că în privinţa aperitivelor există o mare varietate de obiceiuri ( ,, câte ţări şi
popoare, atâtea abiceiuri în servirea aperitivelor”).
Servirea vinurilor
Servirea vinurilor s-a făcut din cele mai vechi timpuri după un adevărat ritual ( menţinut
în mai mică măsură până în zilele noastre ), generalizându-se anumite reguli:
Ordinea servirii vinurilor este următoarea: vinurile seci sunt urmate de cele dulci;
vinurile roşii se servesc după vinuirle albe, iar vinurile vechi după cele noi.
Temperatura vinurilor are o importanţă deosebită, deoarece le pune în valoare
calităţile. Vinurile roşii se consumă la temperatura camerei (15-18ºC), în timp ce vinurile albe
se servesc întotdeauna reci. Cu cât un vin este mai vechi, mai dulce, mai licoros sau
spumant, cu atât se va răcii mai mult.
În practică, se spune despre vinuri că sunt temperate, atunci când se servesc la o
temperatură ceva mai mare decât cea a pivniţei (în jur de 14- 15 ºC); de exemplu Merlot,
Busuioacă etc.
Vinurile servite la aşa-zisă ,,temperatură a pivniţei”(8-12ºC), sunt în general, vinurile
noi, în curs de învechire. Vinurile vechi şi cele de colecţie trebuie răcite bine, temperatura
optimă de servire fiind 2-6ºC. Vinurile ,spumante, spumoase şi cele dulci, licoroase se
servesc bine frapate, la temperatura în jur de 2ºC.
Şambrarea unei sticle de vin presupune ridicarea progresivă a temperaturii
conţinutului prin ţinerea sticlelor timp de două – trei ore la temperatura camerei sau
învechirea sticlei întru-un şerveţel înmuiat în apă fiartă şi stors, dacă timpul nu permite
aşteptarea.
Sticlele de vin alb sunt răcite cu gheaţă, în frapieră, sau prin menţinerea lor, un timp
limitat, într-un spaţiu de refrigerare. Nu se recomadă ţinerea vinurilor timp îndelungat în spaţii
frigorifice la temperaturi mai joase decât ale pivniţei, deoarece pierd din calitate.
Se recomandă ca atunci când se utilizează metoda răcirii cu gheaţă, sticlele să nu fie
ţinute în apă; partea superioară ( gâtul) trebuie să depăşească nivelul apei şi al gheţii aflate
în frapieră.
La vinurile roşii se poate face decantarea deoarece în timpul păstrării ele depun mai
mult sau mai puţin, din cauza taninului pe care îl conţin.
Pentru decantare sticla se debuşonează cu precauţie astfel încât depunerile să nu fie
agitate, apoi se toarnă cu grijă într-o carafă până ce vinul ce curge începe să se tulbure.
Se recomandă ca sticla din care s-a decantat vinul să fie pus pe amsa clientului alături
de carafe în care se găseşte vinul fără impurităţi.
Paharele au un rol deosebit pentru punerea în valoare a calităţii vinului, fapt pentru se
recomandă să fie incolore, fără modele sau decoraţiuni, să aibă picior şi o formă convenabilă
pentru a putea permite aprecierea culorii şi buchetului . Paharul pentru vin roşu este
întotdeauna mai mare decât cel de vin alb, deoarece vinurile albe se servesc răcite şi nu
rezistă mai mult de 8 – 10 minute în pahar fără a se încălzii.
92
Trezoreria Piteşti
Debuşonarea sticlelor se face în momentul servirii, în timp ce la vinurile roşii ea se

recomandă cu câteva ore înainte de degustare, deoarece vinurile câştigă în calitate prin
aerisirea care uşurează degajarea buchetului şi suprimă astfel gustul uşor amărui al vinuirlor
tinere, cărora le asigură echilibru şi fineţe.
Servirea vinului se execută prin dreapta, precedată de prezentarea sticlei clientului
care a comandat. I se toarnă acestuia puţin vin pentru a-l degusta şi după ce a acceptat
sortimentul, se începe servirea celorlalţi comeseni în ordinea cunoscută (ultimul fiind cel care
a făcut degustarea ). Întotdeauna se va evita sprijinirea gâtului sticlei de marginea paharului
umplut până la maximum ¾ din capacitate. Pentru a se evita pătarea feţei de masă cu
picăturile de vin formate la gâtul sticlei, se recomandă ca dopă turnarea în pahar, înainte de
a servii clientul următor, să se şteargă gura sticlei cu ancărul, la vinurile albe, şi cu un
şerveţel prins în ancăr, la vinurile roşii.
Prinderea sticlei de vin diferă la vinurile servite din sticlă faţă de cele la care se
utilizează coşuleţul. Sticlele de vin se ţin astfel încât mâna să acopere eticheta, degetul
arătător fiind orientat spre gătul sticlei. Sticla servită din coş se ţine bine, cu mâna dreaptă,
împreună cu coşul, peste etichetă, turnându-se uşor, pentru a se evita agitarea conţinutului.
Sticlele din frapierele cu gheaţă se vor şterge cu ajutorul ancărului, servirea
efectuându-se conform regulilor cunoscute. Nu se recomandă înfăşurarea sticlelor în
şerveţel.
Înainte de a termina turnarea vinului ăntr-un pahar, sticlei i se va imprima o uşoară
mişcare de rotire spre dreapta, pentru a evita formarea unor picături care pot păta masa.
Sticla se reaşează în frapieră sau la gheridon, pe suport. În unele unităţi cu specific, sticlele
pot rămâne la masă pe tăviţe speciale, cu rol de suport.
Sub nici un motiv la vin nu se vor servii cuburi de gheaţă.
Dacă la debuşonarea sticlelor de vin se sfarmă dopul şi îm interior cad particole mici
de plută, se umple sticla cu vin din acelaşi sortiment, ca particolele să iasă la suprafaţă, după
care acestea se înlătură prin scuturarea energică a sticlei deasupra cuvei spălătorului ; dacă
dopul dopul cade în sticlă se scoate cu ajutorul aparatului pentru scos dopuri ; dacă se
sparge gătul sticlei, conţinutul ei se transferă , prin tifon, într-o sticlă ( eventual, ultimele
resturi se aruncă).
Dacă aceste accidente s-au produs la masa clientului, se aduce o nouă sticlă de vin.
După desfundarea sticlelor de vin şi servirea clienţilor sticlele care mai au vin pot fi
lăsate pe masă, pe suporturi sau în coşuri(cele roşii).
Servirea champagne
Servirea şampaniei are loc, de regulă, cu un ceremonial deosebit, având în vedere

ocaziile festive în care se oferă băutura.
Transportul sticlelor de şampanie se face în mână sau în frapieră specială pentru
şampanie, din alpaca argintată sau inox (care pot rămâne pe masa clientului).Gâtul sticlei
este acoperit cu un şerveţel de serviciu curat.
Scoatera dopului la sticla de şampanie se efectuează la masa clientului sau la bar (la
masa clientului se aplică tehnica de lucru amintită anterior).
93
Trezoreria Piteşti
În barurile de noapte, se va avea în vedere ca atunci când sticlele de şampanie se

desfac în timpul programelor artistice lucrătorul să nu împiedice vizibilitatea clienţilor.Pentru
aceasta, ospătarul ajuns la masa clientului fandează uşor piciorul drept, până când gamba
este paralelă cu podeaua, având piciorul stâng îndoit la 90º, pe care sprijină sticla cu
şampanie şi o desface.
Desfacerea sticlelor de şampanie pe masa de lucru a barmanului se face fără a ridica
sticla de pe blatul mesei :se prinde cu mâna stânga cât mai aproape de dop, cu degetul mare
deasupra acestuia, iar cu dreapta se desface coşuleţul, după care se prinde bine dopul,
utilizând şerveţelul de serviciu ;dopul se mişcă uşor pentru a lăsa să iasă presiunea fără
zgomot, mâna stângă păstrându-se în continuare pe gâtul sticlei, apăsând-o uşor spre blatul
mesei.
Şampania se seveşte în cupe sau flute, foarte bine răcită (frapată).
Pentru a degaja bioxibul de carbon exinstent în şampanie se folosesc
agitatoarea(moissoire) sau se servesc clienţilor pişcoturi.
Şampania se prezintă clientului dar nu spre degustare.
Servirea berii
Berea se serveşte direct la bar sau la masă în pahare speciale, iar în lipsa acestora în
pahare tip sondă, tumblere mijlocii sau pahare de apă.
Transportul sticlelor se face în mână, iar paharele se duc pe o tavă acoperită cu şerveţel.
Temperatura optimă de servire a berii este în jur de 7ºC ;costituie o greşeală răcirea
berii prin introducerea cuburilor de gheaţă direct în pahar.
După dorinţa clientului, berea poate fi turnată în pahar cu sau fără spumă. Pentru a turna
berea fără spumă se ia paharul în mână şi se toarnă uşor, pe marginea interioară a acestuia.
Pentru formarea ,spumei paharul se va lăsa pe masă, conţinutul turnându-se în jet subţire, în
mijlocul paharului şi depărtând sticla de margine acestuia.
Servirea coniacului
Servirea coniacului se face conform preferinţei clienţilor :şambrat, glace sau flabat.
Cei mai mulţi consumatori preferă coniacul şambrat, adică la temperatu
camerei;coniacul glace sau flambat se serveşte numai la cererea expresă a clienţilor.
În mod obişnuit se folosesc pahare balon, cu o capacitate cuprinsă între 300-
500ml,pentru a pune astfel în valoare aromele deosebite conţinute de băutură. Pentru
coniacurile de marcă se obişnuieşte ca iniţial clienţilor să li se prezinte sticla, spre a le da
posibilitatea să aprecieze ,,marca’’, după care se toarnă în pahar respectând tehnica de lucru
cunoscută, balonul aşezându-se pe masa clientului ( farfurioară jour, support special sau
rondelă de hârtie).
Servirea lichiorurilor
94
Trezoreria Piteşti
Lichiorurile se servesc ca băuturi digestive, porţionate la 25 ml reci, şambrate sau

răcite cu gheţă în general lichiorurilor se servesc în pahare speciale. La servirea lichiorurilor
nu se oferă pai şi nu se glazurează paharul.
Servirea laptelui
Laptele rece se serveşte într-un pahar sondă (200ml) sau într-o ceaşcă de ceai cu
farfurioară suport (la micul dejun). Laptele cald care se pregăteşte la robinetul cu aburi şi
expresso-ului, se serveşte într-un pahar de ceai cu suport metalic, sau într-o ceaşcă de ceai
cu suport ( la mic dejun) cu zahăr separat şi linguriţă.
Pregătirea şi servire ceaiului
Pentru pregătirea ceaiului care este o tradiţie veche se folosesc trei procedee şi
anume : Infuzia, Decoctul şi Maceratul.
Infuzia se obţine din frunze şi flori şi se pregăteşte diferenţiat pentru ceaiurile de masă şi
cele medicinale.
Decoctul se obţine mai ales din rădăcini, fructe ,seminţe etc. La început se procedează ca
la infuzie, după care se adaugă apă rece, se acoperă şi se pune la fiert 15-30 minute după
care se strecoară şi se serveşte.
Maceratul se obţine prin lăsarea plantelor în contact cu apa fiartă, răcită la temperatura
camerei, după care se strecoară şi se serveşte. Alegerea ceaiului de către client este o
chestiune de gust şi practică.
Pentru prepararea unui ceai de calitate sunt necesare câteva obiecte de inventar şi
anume :
- vase de inox de diferite capacităţi pentru fierberea apei.
- Ceainice din alpaca argintată , inox şi porţelan.
- Strecurătoare din inox.
- Cană de inox cu coadă pentru umplerea ceainicelor cu apă.
- Suporturi din alpaca argintată sau inox pentru transportul ceainicelor.
- Tăvi de serviciu pentru preluarea şi transportul ceainicelor şi a ceştilor cu farfurioare.
- Ceşti de ceai cu farfurioare capacitate 225-250ml.
- Linguriţe de ceai.
- Farfurioară cu zaharniţă şi linguriţă sau cleşte pentru zahăr.
- Farfurie jour şi furculiţă (cu doi furcheţi) pentru lămâie sau portocale.
- Şervet de ceai.
Pregătirea şi servirea cafelei
95
Trezoreria Piteşti
Prepararea unei cafele de calitate este condiţionată nu numai de sortimentele de

cafea ci şi de modul de prăjire a acesteia, modul de măcinare şi de pregătire. Măcinarea
cafelei în granule de mărimi diferite ţine cont de modul de preparare ales : mai măruntă
pentru cafea turcească, de mărime medie pentru cafea filtru, mai mare pentru cafea
expresso.
Cafeaua pentru a-şi menţine calitatea trebuie ţinută de regulă în vase de sticlă sau
metalice ermetic închise , în locuri ferite de umiditate, lumină şi căldură.
Metode de preparare a cafelei
1. Infuzia de cafea se obţine prin turnarea în cafetiera uşor încălzită a unei cantităţi de
apă clocotitoare peste cafeaua aflată în cană. După câteva minute , timp necesar
realizării infuziei cafeaua se oferă clientului.
2. Cafeaua filtru se pregăteşte în mod diferit, în funcţie de filtrul utilizat ; cafeaua trebuie
să aibă o granulaţie potrivită pentru a nu lăsa să treacăapa fără a prelua substanţele
aromatice, precum şi a evita astuparea orificiile filtrului. Timpul optim pentru trecerea
apei la punctul de fierbere prin pudra de cafea este de 6-8 minute, după care se ridică
filtrul se amestecă conţinutul şi se acoperă cafetiera. Servirea se face în ceşti de cafea
cu farfurioară.Se oferă zahăr la pliculeţe şi linguriţă.
3. Cafeaua expresso se obţine prin trecerea apei sub presiune (1-1,5 atmosfere) prin
cafea, prin cupa expresso-ului, de unde se scurge direct în ceaşcă.
4. Cafeaua turcească se pregăteşte într-un ibric de aramă, în care se pune apă rece
împreună cu cafeaua măcinată pudră şi zahăr. Se lasă să fiarbă până când cafeaua se
ridică formând acelaşi caimac. Se scoate de pe foc şi se toarnă în ceşti.
5. Cafeaua solubilă (ness-ul) se poate pregătii şi servii în diferite moduri. Dacă nu se
cunosc gusturile clienţilor se pune cutia de cafea solubilă pe masă împreună cu zahărul,
aceştia îşi pregăteşte singuri cafeaua după gustul lor.
6. Mazagranul se pregăteşte din cafea solubilă şi frişcă. Se serveşte în cupe speciale
sau pahare tip ,,sondă ”. Toate tipurile de cafea se asociează cu băuturi digestive (coniac
şi lichior).
Sortimentul Băuturilor Alcoolice Şi Nealcoolice
1. Băuturilor Alcoolice ( Aperitive/Digestive)
Deseori în limbaj neprofesional se foloseşte termenul ,, Aperitiv ” pentru a deesemna

preparate calde sau reci oferind la începutul mesei, dar ca profesionişti ,,Aperitiv ” este
bătutura alcoolică care se consumă înainte de masă. Băuturile aperitive au calitatea de a
deschide pofta de mâncare. În mod asemănător, după o masă copioasă se simte nevoia de
96
Trezoreria Piteşti
a stimula digestia, iar în acest sens se impune servirea unor anumite băuturi digestive, în
special bitterurile şi lichiorurile de marcă.
2. Aperitive de bază de vin

Sunt clasate în această rubrică băuturile elaborate pe bază de vinuri roşii sau albe, d
evinuri aromatizate sau vinuri pe bază de must alcoolizat. Aromatizarea se face cu ajutorul
plantelor (rădăcini, flori, coji, etc) . Aceste infuzii pot fi completate cu alcool neutru, zahăr
sau caramel. Aperitivele pe bază de vin au în general între 16 – 18 %vol. alcool şi se
divizează în două categorii :
a) cu adios de chinină,
b) cu adios de infuzie de plante aromatice – vermuturile.
Aperitive cu adaos de chinină
BYRRH – marcă comercială creată de M.VILOET care a compus numele produsului

său poenind de la iniţialele prenumelor copiilor săi. Este elaborat din vinuri ROUSSILION şi
aromatizat cu coji de arbore de chinină. Este învechit în butoaie timp de 3 ani în pivniţe
foarte vechi , se serveşte la temperatura camerei (sambrat) sau puţin răcit.
DUBONNET – este un aperitv francez fabricat de Joseph Dubonnet din Paris. Este
compus dintr-un amestec de vinuri albe seci din Herault şi vinuri dulci naturale din
Roussillon, învechit în butoaie timp de 2 ani înainte de a fi aromatitzat cu chinină, coji
amare, diverse plante şi caramel. Este o băutură deosebită, tonică şi reconfortantă, se
serveşte ca aperitiv.
SAINT- RAPHAEL – aperitiv creat de un farmacist din Lyon, A. JUPPET în anul

1830 fiind un vin tonic cu chinină. Este un must îndulcit, învechit 2 ani în butoaie.
Vermuturile
Sunt aperitive pe bază de vin obţinute pe bază de vinuri albe cu ados de zahăr sau
must înculcit, alcool neutru şi aromatizate cu o infuzie de diferite plante aromatice. Tăria
alcoolică este de 16%-18% în volum.
Clasificarea vermuturilor
97
Trezoreria Piteşti
1. Vermuturile Italiene – elaborate în regiunea Torino (Piemonte). Acestea sunt pe

bază de must îndulcit ţi vinuri provenind din câmpiile meridionale. Sunt adesea dulci de
culoare albă, roşie, aurie sau cărămizie. Cele mai recunoscute mărci de vermuturi
italiene sunt :
- Martini alb, roşu sau roze,
- Cinzano alb sau roşu,
- Ricadonna alb şi roşu.
2. Vermuturi Franceze – se elaborează în regiunea Sete, Thuir şi Chambery. Sunt pe
bază de vinuri albe seci (circa 80%). Vermuturile franceze sunt seci sau foarte seci şi
de culoare galben-pai. Cele mai cunoscute mărci sunt :
- Noilly Prat alb şi roşu,
- Dalin – Chambery - alb şi roşu,
- Lillet – alb şi roşu.
Toate vermuturile se servesc ca aperitiv şi sunt foarte des folosite la prepararea
cocteilurilor.
Aperitive / digestive pe bază de alcool
Acestea sunt băuturile spirtoase elaborate pe bază de alcool pur şi neutru aromatizate
cu substanţe vegetale . Din această categorie fac parte :
- Bitterurile,
- Băuturile cu adaos de ananas (anises),
- Băuturile cu adaos de gentiană,
- Lichiorurile de marcă.
Bitter–urile – cuvântul bitter semnifică ,,amar” în limba germană şi engleză. Ele

sunt băuturi spirtoase, aromatizate cu substanţe vegetale amare (coji, rădăcini, seminţe).
Gama de bitter-uri este de o mare diversitate :de la cele lejere, clare, unele fără alcool
până la amestecurile foarte aromatizate de culoare închisă şi spirtoase. Principalele ţări
producătoare sunt :Franţa, Italia.
Mărci comerciale renumite
Cele mai renumite mărci le produce Italia :

- Campari – cu 25%vol. Alcool(produs în 1862 la Milano),
- Fernet – Branca – cu 40%vol. Alcool ( produs în 1845 de familia Branca), Angostura –
cu 44,7% vol alcool ( cel mai cunoscut în lume),
- Cynar – este un produs pe bază de anghinare,
- Amaro Montenegro – cu 40%vol. Alcool.
Cele mai renumite mărci din Franţa :
Amer Picon – cu 21%vol. Alcool(produc în 1837 de Gaetan Picon ).
Degustare :
- ca aperitiv – cu gheaţă, natur sau cu adaos de apă,
98
Trezoreria Piteşti
- ca digestiv – natur la temperatura camerei,

- în coctailuri – sunt foarte apreciate ( de exemplu Americano).
Aperitive/ digestive cu adaos de anason
Aceste băuturi sunt aperitive sau digestive pe bază de alcool, cu adaos de produse
naturale: Esenţă de anason, lemn dulce, mastic ( răşină naturală), angelică,
coriandru,fenicul, soc şi alte plante. Tăria alcoolică este de 40-45% în volume. Istoricul
acestor băuturi vine din antichitate, anasonul a fost folosit ca plantă medicinală. Băutuirle
pe bază de anason sunt tradiţional fabricate şi consumate în ţările din jurul Mării
Mediterane şi în Orient (exemple):
- Grecia – OUZO şi MASTICA (cu adaos de mastic)
- Turcia – RAKI
- Irak – ARAK
- Libia – ARRACK
- Franţa – Anisette şi PASTIS
- Africa de nord ( ALGERIA ) – ANISETTE
- Italia – SAMBUCA
- Spania – ANISETA.
Diferite Mărci de Băuturi cu Adaos de Anason

În funcţie de conţinutul în lemn dulce şi compoziţia lor aromatică există diferite mărci
recunoscute :
- cu 45%vol.alcool : Ricard, Alize,Casanis,Duval,Berger,Pec, Pasris 51, Pecanis,
Pastis, Henri Bardouin, Pernod 45, Anis Gras, Berger blanc, Cristal.
- Lichioruri pe bază de anason cu 25%vol. Alcool. Acestea sunt incolore şi mai dulci
:Marie Brizard, Anisette Ricard, Anisette Pernod ( în Franţa denumirea uzuală a
lichiorului de anason este Anisette).
Degustare :
- ca aperitiv cu adaos de apă rece,
- ca digestiv lichiorurile de anason Anisette).
Aperitive digestive cu adaos de gentiană
Sunt băuturi pe bază de alcool, parfumate cu rădăcini de genţiană având tăria

lacoolică de 16 - 18%în volume. Genţiana face parte din familia Genţianaceelor , având
flori galbene şi creşte pe versantul munţilor Alpi şi masivul central Francez la o înălţime
de 1200 – 1500 metri.
Mărci Cunoscute : SUZE; AVEZE; SALERS; GASTONETTE DE GENŢIANE; GENŢIANE
GERMAIN.
Degustare :sunt băuturi aperitive şi digestive şi se servesc cu gheţă sau adăugând apă
plată sau gazoasă.
Cele mai răspăndite mărci de aperitive / digestive pe bază de alcool
99
Trezoreria Piteşti
1. Bitter-uri clare :
- Campări soda
- Campari Bitter
- Cinzano Bitter
- Martini Bitter.
2. Bitter–uri Gudron:
- Cynar(din anghinare)
- Picon(din plante aromatice)
3.Bitter-uri fără alcool
- San Bitter
4.Anises Incolore:
- Berger Blanc
- Anis Gras Floranis
- Ouzo
5.Anise puţin colorat – Pernod 45
6.Anises Foarte colorat :
- Pastis 51
- Casanis
- Duval
- Ricard.
7.Anise fără alcool : Pacific (pe bază de anason)
8.Genţiane :
- Aveze
- Suze.
Lichiorurile în fabricaţie utilizează ca materie primă alcool netru cu tăria de 96% în

volume, care se competează cu o subatanţă aromatică şi sirop de zahăr. Fabricarea se
face prin distilare , prin infuzie (când fructele sau plantele nu suportă distilarea) sau prin
adăugare de esenţă în alcool. Fabricarea renumitelor lichioruri din plante (cum ar fi
Chatrense, Benedictine, Izarra) sau a celor din coji de portocale (grand marnier, Curacao)
reprezintă secrete păstrate în unele cazuri de sute de ani privind ingredientele folosite,
numărul şi cantitatea acestora. De exemplu la fabricarea lichiorului Benedictine, (se
folosesc apoximativ 130 de ierburi şi arome) precum şi modul de elaborare care este
adesea de lungă durată, iar calitatea fiind determinată de respectarea riguroasă a
tehnologiei tradiţionale.
Mărci renumite
Benedictine D.O.M., B&B( de plante, Chihliambarin), Izarra ( de palnte galben şi
verde), Chatrense galben ( de plante dulce cu adaos de miere, culoare galbenă,
Chatrense verde cu gust de mentă, Maraschino (din cireşe amare, incolor), Cherry Brandy
(din cireşe), Grand Marnier (din coji de portocale amare macerate în coniac, culoare
chihlimbarie).Cointreau (din portocală, incolor), Curacao (din portocale, incolor, de culoare
100
Trezoreria Piteşti
albastru, verde, şi oranj), Amaretto di Saronno (din migdaleamare, culoare galbenă),

Peppermint (de mentă verde), Tia-Maria(din cafea, brun).
Degustare : Toate lichiorurile se seevesc ca băuturi digestive.
Rachiuri pe bază de cereale, plante şi fructe.
WHISKY
Whisky – provine din vechiu cuvânt celtic ,,VISGEBEATHA’’ care înseamnă ,,apa
vieţii’’.
Whisky-ul Scoţian – fiind o specialitate naţională, întotdeauna sa confundat cu
Scoţia.Pentru fabricarea acestei băuturi se foloseşte orz, secară, grâu şi mai rar ovăz. La
origine whisky-ul scoţian se fabrică din orz, care se mălţuia la fel ca la fabricarea berii.
Mod de fabricare : după germinarea orzului acesta se usucă pe o vatră în care arde
turbă scoţiană, fumul acestei turbe în combinaţie cu orzul îi dă whisky-ului aroma şi gustul
specific. Operaţiunile succesive de obţinere a whisky-ului sunt fermentarea, distilarea şi
învechirea în butoaie de stejar. Prin învechirea în butoaie de stejar dobândeşte o culoare
maroniu deschis.
Mărci comerciale – CHIVAS REGAL, JONNZ WALKER, J&B, BELUS,
BALLANTINES`S, GLEN GRAND, GLENLIVET, THE MACAUAN.
WHISKY-UL IRLANDEZ – este distilat după aceaşi metodă ca cel scoţian. Producţia
de whisky în Irlanda se face sub controlul grupului ,,IBISH DISTILERS CREAT în 1966”.
Fazele de fabricare sunt MĂLŢUIREA, BRASAJUL, FERMENTAREA, DISTILAREA,
ÎNVECHIREA şi ASAMBLAREA. Se distilează de 3 ori.
Mărci : POWER, TULLAMORE, PADDY, IAR OLD BUSHMILLS este fabricat în Irlanda
de Nord .
Whiskz-ul Canadian – se produce din alcool de cereale (porumb) care după
fermentare se distilează , iar învechirea se face în butoaie de stejar.
Mărci renumite – CANADIAN CLUB, CANADIAN MIXT; SEAGRAM`S CROWN
ROYAL.
Whisky-ul american – a fost produs de emigranţii soţieni şi irlandezi care au stabilit în
zonele :KENTUCKY , PENNSYLVANIA şi ILLINOIS unde râurile au o apă pură, limpede şi
rece. Aceşti emigranţi şi-au adus cu ei şi alambicurile pentru distilarea cerealelor,
fabricând whisky-ul dar care va fi diferit decât cel din ţara lor de origine.
Whisky –ul American se numeşte ,,Bourbon” şi se produce cel mai des în Kentucky
oraşul Bourbon. Materia primă pentru fabricarea whisky-ului este porumbul (51%) la care
se adaugă secară şi puţin orz. După distilare se pune la învechit în butoaie de stejar
minimum 2 ani. Tăria alcoolică depinde de proporţia de porumb fermentată (cu cât este
mai mare cu atât tăria alcoolică este mai mare).
Mărci comerciale – ANCIENT AGE, JIM BEAM; WILD TURKEY, OLD FOREST,
BENCHMARK, TENNESSE WHISKY cu mărcile cunoscute – JACK DANIEL'S şi
GEORGE DICKEL.
Degustare : toate tipurile de whisky pot fi servite ca aperitiv şi digestiv ( în stare pură sau
cu gheaţă).
101
Trezoreria Piteşti
GINUL
GINUL – la sf.secolului al XVII-lea olandezii exportau în Anglia, rachiu de ienupăr

denumit ,, Genever”. În anul 1688 Anglia a interzis importul acestei băuturi pentru a-şi
încuraja producţia internă. Noii producători (distribuitori) au produs un alcool similar cu
Genever-ul olandez pe care l-au numit ,,GEN”, apoi ,,GIN”. Pentru a încuraja producţia
taxele au fost reduse Genever-ul olandez era fabricat din şrot de cereale fermentat şi
distilat. La a doua distilare (redistilare)se adaugă boabe de ienupăr. Inventatorul acestei
băuturi a fost Doctor Silvius care în 1650 prin distilare de alcool pur împreună cu boabele
de ienuper dorea să fabrice un elixir al timereţii numit ,,JUNIPERUS” care în latină
înseamnă ,, Dătător de viaţă’’. El a dat denumirea acestei băuturi în limba franceză
GENIEVRE , iar în olandeză GENEVER, prescurtată apoi de englezi ,,GIN”.
Sunt două metode de fabricare a ginului :

1. Prima metodă este cea care constă în redistilarea alcoolului pur împreună cu boabe
de ienupăr, la care pot fi adăugate şi alte arome de : Coriandru , fenicul, lemn dulce,
migdale, coajă de portocale, rădăcină de angelică, chimen, anason etc. Toate aceste
arome conferindu-i ginului o aromă specifică.
2. A doua metodă constă în prepararea unui distilat dintr-un alcool şi substanţe
aromatice specifice, care va fi apoi amrstecat cu alcool pur apoi rectificat cu apă
distilată.
Tipuri de Gin
Gin Olandez – Dutch Gin, Holland Gin, Genever Gin, Sheidam Gin(cel mai
renumit).
Gin Englez – LONDON DRY GIN; YLYMOUTH GIN, HOSE OF LORD, BEEFEATER
GIN, GORDON' S GIN.
Gin American – AMERICAN DRY GIN:
Gin German – STEINHAGER, WACHOLDERBANNTWEIN
Degustare – Toate tipurile de gin se consumă ca aperitiv fie în stare pură, cu gheaţă,
fie cu adaos de apă tonică, coca-cola, pepsi-cola. Cel mai des ginul se foloseşte în
amestecuri (cockteiluri).
Votca – este băutura naţională rusă care se produce încă din secolul al XII-lea în
Rusia şi Polonia. La origine votca era un produs pe bază de cartofi ( chiar şi în prezent
mai sunt locuri unde tăranii ruşi fac votca din cartofi). Actualmente votca se fabrică din
cereale (grâu, secară, orz, porumb) şi chiar din sfeclă sau orz. Votca este rezultatul
fermentării şi distilării acestor cereale.
Principalele mărci cunoscute :
102
Trezoreria Piteşti
Rusia şi fostele state din C.S.I. – MOSCKOWSKAYA , RUSSKAYA,

STALINSKAYA, GORBANCIOVSKAYA, SAINT PETERSBURG, TURBANSKAYA,
KUBANSKAYA .
Polonia : ZUBROWKA, WYBORWA, ZYRNIA,
SUA : SMIRNOFF
ISRAEL :PIETROVSKA
SUEDIA : ABSOLUT
FINLANDA : FINLANDA
FRANŢA : TCHAIKA, TERSA, KAPRISKAYA.
Degustare : se consumă ca aperitiv foarte rece(6-8ºC) pură sau cu o felie de lămâie. Se
mai foloseşte şi în amestecuri .
Romul – fabricarea romului se face din trestie de zahăr, care după ce este tăiată se
zdrobeşte melasa de la fabricarea zahărului se fermentează şi apoi se distilează. În prima
parte are loc fermentarea melasei din care se obţine un vin alcoolic cu tăria alcoolică de
60-80% în volume. Pentru a se ajunge la tăria admisă pentru comercializare, i se adaugă
apă distilată. Se lasă la învechit în butoaie de stejar timp de 3 ani. Învechirea în butoaie
de stejar poate să fie făcută până la 12 ani. Cele mai bune romuri se produc se produc în
Haiti, Cuba, Porto Rico, Jamaica, Barbados (Rom Negru cu adaos de caramel) Iava-
Indonezia ( rom aromat), Guyana, Guadelupa, Brazilia.
Degustare : Se seveşte ca aperitiv cât şi ca digestiv. Intră în componenţa cât mai
multor cocktailuri. Se mai foloseşte mult în laboratoarele de cofetărie, patiserie pentru
aroma lor deosebită.
TEQUILA – se obţine din sucul unei plante (tequilana weber) din familia Agavelor,
pe care indigenii o numesc ,, Mezcal”(asemănătoare cu cactusul).. Procedeul de obţinere
a Tequilei cuprinde următoarele etape :
- decuparea – fierberea
- zdrobire – fermentare
- distilare
- învechire.
În timpul fierberii, amidonul din plantă se transformă în alcool. Fermentarea, când la
melasa obţinută se adaugă drojdie, va dura 4-8 zile. După prima distilare se ibţine un
rachiu numit Mezcal având în jur de 20%vol. Alcool, iar la a doua distilare se obţine un
lichid numit tequila, care este pur şi clar , având 50-55%vol.alcool.
Mărci cunoscute – JOSE CUENO( cea mai veche) , MARIACHI; SAUZA, ANEJO.
Degustare – se serveşte ca aperitiv şi se foloseşte foarte mult în amestecuri (cocktai-
luri).
Rachiuri de fructe – pentru producerea acestora băuturi este foarte importantă

calitatea fructelor, de care va depinde aroma şi fineţea rachiurilor.
Sunt cunoscute două procese de fabricaţie, în funcţie de fructele utilizate :
103
Trezoreria Piteşti
1.Distilarea după fermentarea fructelor cu sâmburi şi a celor cu

seminţe.
2.Distilarea după macerarea ( în alcool ) pentru bace (căpşuni,
zmeură).
Cele mai cunoscute rachiuri sunt :
- din prune - ţuica obişnuită, Palinka, Sliboviţa
- Rachiuri albe – Kirsch şi Kirshwasser (din cireşe) william's (din pere), Mirabelle(din
corcoduşe galbene)
- Din bace :fraise (din căpşuni), framboise, himbeergeist (din zmeură).
- Din boştină :se prepară din resturile în urma tescuirii strugurilor (Rachiu de tescovină,
Grama de Italia şi Marc din Franţa).
Degustare :de regulă se servesc ca aperitiv, iar unele ca şi digestuv cum ar fii GRAPPA,
KIRSCH şi MIRABELLE.
Rachiuri pe bază de vin
ARMAGNAC – se produce în Franţa în comitatul Armagnac, din regiunea

Gascogne. Se fabrică prin distilarea vinului alb într-un alambic(cu dublă trecere) care este
alimentat încontinuu, comportând 2 sau 3 cazane suprapuse. Focul se face numai cu
lemn de arin şi stejar. Pentru învechire la început ARMAGNAC-ul se pune în butoaie de
stejar nou, fasonat manual. Butoaiele se ţin în pivniţă la o temperatură de 12ºC. Lemnul
de stejar din care se face butoaiele fiind un lemn nou anumite substanţe din el se dizolvă
în alcool (în particular taninurile din stejar) şi dau armagnac-ului culorea sa şi gustul său
specific. După o perioadă de aproximativ 6 luni până la un an armagnac-ul se transferăîn
butoie vechi, se schimbă pivniţa unde se va învechi câţiva ani. Pentru a fii adus la 40-
42%vol. Alcool se adaugă apă distilată.
Mărci comerciale – JEANNEAU, LAFONTAN, MARCQUIS DE MONTESQUIOU ,
SAMALENS, SAINT-VIVAN, MARQUIS DE CAUSSADE, LAPRESSINGLE. Se serveşte
ca digestiv.
COGNACUL – această băutură se produce în regiunea viticolă franceză Chartente

sub denumirea de cognac cunoscut în toată lumea. Este rachiul care rezultă din dubla
distilare a vinurilor albe din regiunea delimitată ,,Cognac” care se învecheşte în butoaie de
stejar. Regiunea delimitată ,,Cognac” . Are o suprafaţă de 100000 ha.întinse în cele 2
departamente : CHARENTE şi CHARENTE MARITIME. În interiorul regiunii ,,Cognac”
sunt 6 mari zone viticole cu A.O.(APPELLATION D´ORIGINE) strict delimitate : GRANDE
CHAMPAGNE, PETITE CHAMPAGNE, BORDERIES, FINS BOIS, BONS BOIS, BOIS
ORDINAIRES. Zonele Grande Champagne şi Petit Champagne nu au nici o legătură cu
regiune Champagne din jurul Parisului de unde provine renumita băutură spumoasă
numită Champagne. Coniacul este un rachiu rezultat dintr-o dublă distilare (cu ajutorul
unui alambic cu dublă trecere) denumit ,,Alambic de Charente” cu menţiunea ,,Grande
104
Trezoreria Piteşti
Champagne” şi ,, Petit Champagne” înscrisă pe eticheta de cognac indică faptul că acesta

provine din această zonă viticolă.
Cognacul este un rachiu rezultat dintr-o dublă distilare cu ajutorul unui alambic cu
dublă trecere denumit alambic de Charente . Vinurile sunt trecute prima oară prin cazan
obţinându – se un alcool de 30% în vol. Ca tărie. Acesta se va distila din nou , dar se va
reţine ,, inima rachiului” cel de la început şi cel de la sfârşit se vor elimina. Trebuiesc 9 litri
de vin alb pentru a se obţine un litru de rachiu limpede parfumat dar tare având 70% în
vol. Alcool şi care trebuie să se învechească mai mulţi ani. Maturarea se face în butoaie
din lemn de stejar de Limousin (lemnul este învechit şi uscat la soare timp de 5 ani. Deci
prin urmare cognacul îmbătrâneşte în butoaie de stejar nu în sticle.
Până în 5 ani culoarea lui este galben – pai, iar între 5-10 ani culoarea se intensifică
şi gustul său se afirmă , iar până la 30 de ani . Diminuarea progresivă a gradului alcoolic şi
formarea zahărului îl îndulcesc sunt necesari de 50 de ani . Pentru ca tăria alcoolică să
scadă în mod natural de la 70%în vol. Iniţial la 40% în vol. Potrivit consumului.
Depozitarea de lungă durată a cognacului în butoaie de stejar , pentru a dobândi
vechimea necesară este indispensabilă pentru ai permite acestuia să-şi dezvolte toate
calităţile.
MAURICE HENNESSY DE LA CASA cu acelaşi nume, a avut ideea de indica vechimea
aproximativă a cognacului prin steluţe. Dea lungul anilor în afară de steluţe au început să
se folosească pentru vechime şi calitate, litere : V.S ;V.O ; V.S.O.P; X.O, sau denumirei
speciale – Rezerve, Napoleon, Extra, Royal, Vieille Rezerve, Grande rezerve, Cordon
Bleu, Cordon Argent.
De fapt diversele tipuri de cognacuri sunt rezultate din diversele tipuri de alcool, de vârste
şi soiuri diferite – rachiuri vechi de 12,20,30 de ani şi chiar mai mult sunt amestecate cu
produse mai puţin vechi, vârsta amestecului, fiind cea a cognacului mai tânăr. Înainte de
îmbuteliere specialiştii procedează periodic la cupajarea cognacurilor provenite din diferite
vinuri şi diferiţi ani.
Etichetele comportă următoarele sigle :
CONIAC – denumire curentă a unui cognac vechi de 30 de luni, sau V.S.(Very Superior)
coniac în jur de 5 ani vechime.
V.O (Very Old)- vechime în jur de 10 ani.
V.S.O.P.(Very Superior Old Pale) sau rezerve cu vechime de 15 ani.
X.O.(Extremly Old) , Vieille Rezerve, Grande Rezerve , Royal, Napoleon – coniacuri cu o
vechime între 20 - 40 de ani . De menţionat că toate tipurile de coniacuri se învechesc
numai în butoaie de stejar din pădurile Limousin şi Trocais. Mărci reputate : Augier, Bisquit
de Bouche, Camus, Courvoisier, Gaston Delagrange, Gautier, Hennessy, Martell, Otard,
Prince Hubert de Polignac, Remy Martin, Salignac. Toate coniacurile se servesc ca
digestive în pahar balon mare.
BRANDY – cuvântul semnifică rachiu în limba engleză. Pentru anglosaxoni Brandy
înseamnă coniac, dar denumeşte în general o băutură alcoolică tare, exemplu – CHERRY
BRANDY, APRICOT BRANDY, APPLE BRANDY, etc. În numeroase tări se produce
rachiu din vin ,obţinut în aceaşi manieră precum coniacul dar este interzis să poarte pe
105
Trezoreria Piteşti
etichetă denumirea ,, Cognac”, acest termen îl poate folosii doar zona delimitată Cognac
din Franţa.
Mărci :
-Italia – BRANDY STOCK (produs la Trieste)
-Grecia – Metaxa
-Spania – Fundador
-America Centrală – Pisco
-Germania – Asbach (Wein Brand, propus prima dată de Hugo Asbach la 1907).
Degustare – se serveşte ca digestiv.
CALVADOS – este numele unui departament francez din Normandia (Franţa). De

la acest departament şi-a luat şi numele această băutură . este un rachiu rezultat din
dubla distilare a cidrului. Trebuie 2,5 tone de mere pentru a produce 100 litri de alcool pur.
Prepararea cidrului se face amestecând diferite varietăţi de mere dulci, amare şi acre.
Acestea sunt zdrobite şi stoarse pentru a recupera primele sucuri, după care sunt presate.
Mustul obţinut este pus la repaus câteva zile, în cuve ceea ce permite un decantaj, apoi
este trecut în butoaie de stejar.
Fermentarea naturală durează în jur de o lună. Pentru a transforma mustul în cidru
care atinge 4%vol. Alcool.
Cidrul este distilat în aceaşi manieră ca pentru coniac, obţinându-se Calvadosul.
Eticheta conţine diferite indicaţii privind calitatea, vechimea sau provenienţa : 3 mere,
Vieux sau Reserve, V.O, V.S.O.P., Extra, Napoleon, Hors D'Auge.
Mărci cunoscute – Pere-Magloire, Busnel, Boulard, Coquerel, Simon L'Ecusson, Ducs
de Normandie, Marquis D'Aguesseau.
Degustare - ca băuturi digestive.
VINUL
Este băutură alcoolică obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică, completă sau
parţială a strugurilor proaspeţi zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri. Tăria
alcoolică dodândită a vinului nu poate fi mai mică de 8,5% în vol.
OENOLOGIA – este ştiinţa în tehnologia vinului care se ocupă cu studiul metodelor
şi procedeelor de producere, stabilizare şi maturizare a vinurilor şi celorlalte produse
alcoolice obţinute pe bază de must şi vin. În scopul realizării unor produse finite care să
corespundă exigenţelor sporite ale consumului intern şi extern.
PODGORIA – este o unitate teritorială ,naturală şi tradiţională, caracterizată ptin
condiţii specifice de climă , sol şi relief, prin soiurile cultivate de viţă- de –vie , prin metode
de cultură şi procedee de vinificare folodite, care în ansamblu conduc la obţinerea unor
producţii şi sortimente de struguri şi vinuri cu însuşiri asemănătoare soiului de viţă.
SOMELIER – este funcţia unui lucrător din marile restaurante , este calificat şi
perfecţionat în meserie , care răspunde de întreaga activitate şi buna funcţionare a secţiei
106
Trezoreria Piteşti
de băuturi într-un restaurant, în aprovizionare, păstrare ,prezentare şi servirea vinurilor

în restaurant . Somelierul trebuie să posede cunoştinţe de enologie , podgorii,
caracteristiceile organoleptice şi fizico-chimice ale ale sortimentelor de vinuri, cunoştinţe
de gastronomie, cunoştinţe de prezentare ,preparare şi servirea vinului în funcţie de
asocierea – preparatelor culinare, cunoştinţe de limbi străine şi arta serviciilor în
restaurante, arta preparării, prezentării şi servirii cocktail -urilor.
Astrigenţă – caracter de asprime al vinului perceput la degustare , datorită unui conţinut
ridicat de tanin, care apare mai ales la vinurile roşii tinere.
Buchet – însuşire distinctivă , percepută prin degustare , caracteristică vinurilor
învechite, datorită formării unor compuşi volatili în urma combinării alcoolului cu acizii care
se deuvoltă în timpul învechirii vinului. Acest buchet se poate forma şi la vinurile tinere
dacă strugurii sunt aromaţi.
Catifelat – însuşire a vinului de a fi lipsit de agresivitate, de a fi moale şi fin în degustare.
Degustare – examinarea caracteristicilor organoleptice ale unui vin cu ajutorul organelor
de simţ.
Fructos – vin care îşi păstrează caracteristicile gustative şi olfactive ale strugurilor
proaspeţi, însuşire proprie vinurilor noi, care se estompează prin învechire.
Untos – vin caracterizat prin degustare dulceag lipsit de elemente de asprime.
Perlare – degajare de bule de dioxid de carbon, în urma turnării în pahar al vinurilor
efervescente (spumate) constituie elemente de calitate , o durată cât mai mare ,, A
PERLĂRII” şi realizarea acestuia prin formarea de bule mici.
PROCESE TEHNOLOGICE APLICATE ÎN VINIFICAŢIE
SORTAREA STRUGURILOR – este operaţia de recepţionare calitativă a

strugurilor sănătoşi, prin separarea celor cu coacere incompletă, boabe atăcate de
mucegai şi alte impurităţi.
Zdrobirea şi presarea boabelor – boabele de struguri se zdrobesc şi se
presează până când se formează un produs lichid (mustul) care are un conţinut de alcool
de cel mult 1%(volume în alcool), dar bogat în zaharuri care se transformă în alcool.
Tratarea mustului în vederea limpezirii cu substanţe cu uz organoleptic(gelatină
alimentară, clei de peşte, cazeină şi bentonită), însămânţarea mustului cu maiele de
drojdii preparate , răcirea mustului în fermentare pentru evitarea creşterii temperaturii
acestuia peste limitele admise în tehnologie.
Adaos de zaharină – este mustul de struguri concentrat sau neconcentrat rectificat,
folosit la prepararea vinurilor seci.
Pritocul (tragerae vinului de pe drojdii) – este operaţia ce se realizează cu
instalaţii în vid. După decantarea vinului în general, primul pritoc se realizează după
limpezirea vinului(decembrie – ianuarie), se mai poate aplica şi primăvara (aprilie – mai) .
107
Trezoreria Piteşti
Limpezirea vinului – este operaţia tehnologică realizată prin cleire folosind

substanţe specifice (bentonită, gelatină alimentară, clei de peşte, albuş de ou, bioxid de
siliciu, tanin).
Limpezirea se mai poate realiza şi prin centrifugarea sau filtrarea pentru stabilizarea
acestuia folosind instalaţii speciale de filtrare.
Cupajarea vinurilor (egalizarea) – este tehnologia ce se realizează pentru
vinurile de calitate superioară şi cele cu denumire de origine care aparţin aceleiaşi
categorii de vin , din aceleiaşi podgorii, pentru egalizarea lor în culore, aromă, gust,
conţinutul în zahăr şi alcool.
Maturarea vinurilor – se realizează în butoaue de stejar de diferite capacităţi.

Filtrarea şi îmbutelierea vinurilor – este operaţia tehnologică finală care trebuie
să asigure tehnica de siguranţă în dopuire, etichetarea sticlelor cu toate datele de
informare : Sortimentul, podgoria, conţinutul în alcool, clasificarea în conţinutul de zahăr
(sec, demisec, dulce), data îmbutelierii, capacitatea sticlei, societatea comercială
producătoare şi care a executat îmbutelierea.
Clasificarea vinurilor din punct de vedere al calităţii
Potrivit reglementărilor în vigoare, vinurile produse în România se încadrează în

următoarea schemă de clasificare :
- Vinuri de consum curent (vin de masă) aceste vinuri sunt vinuri de masă şi
vin de masă superior. Sunt vinuri uşoare, slab alcoolice, între 8 – 10,5º(vol.alcool),
obţinute în general din soiuri de viţă nobilă de mare producţie din struguri de masă sau
din soiuri de calitate.
- Vinuri de caitate superioară (V.S) –având o tărie alcoolică dobândită de minim
10% grade în volume . Sunt vinuri ce se obţin din soiuri consacrate pentru vin cu
însuşiri tehnologice superioare.
- Vinuri de calitate superioară de origine controlată (D.O.C) –aceste
sortimente de vin se obţin în podgoriile viticole, din soiuri recunoscute pentru
aptitudinea lor de a produce vinuri de cea mai înaltă calitate. Concentraţia de alcool
este de 11 - 11,5% vol.alcool. Vinurile din aceste categorii, în funcţie de podgorie ,
soiul viţei de vie, calitatea strugurilor la recoltare, şi a vinurilor obţinute pe mai multe
nivele, poartă denumirea de origine controlată şi trepte de calitate (D.O.C.C), cules la
maturitate deplină (C.M.D), cules târziu(C.T), cules la înobilarea boabelor(C.Î.B) şi
cules la stafidirea boabelor (C.F.B) aceşti termeni sunt consemnaţi obligatoriu pe
eticheta sticlei.
- Vinuri de vinotecă – este vinul de o calitate deosebită, cu buchet format în sticlă,
învechit în crame şi hrube, amenajate special în rafturi în care se aşază sticlele în
poziţie orizonzală la temperatura de 8 – 10 ºC, reprezentând loturi restrânse iar
învechirea se face pe o durată mică, medie sau mare(3, 5, 10, 20 ) ani . Obligatoriu pe
eticheta sticlei trebuie specificat anul de recoltare.
108
Trezoreria Piteşti
În funcţie de conţinutul în zaharuri , vinurile de consum curent şi de calitate superioară se

clasifică în :
- vinuri seci, vinuri fermentate complet cu un conţinut de zaharuri de 0 – 49 litru.
- Vinuri demiseci – cu un conţinut de zaharuri între 4,01 – 129/litru.
- Vinuri demidulci – vinuri cu conţinut în zaharuri cuprins între 12,1 – 509/litru.
- Vinuri dulci – cu conţinut în zaharuri mai mare de 509/litru, obţinut din struguri foarte
dulci, recoltaţi târziu.
Din punct de vedere al culorii vinurile se clasifică în :
- vinuri alb – gălbui şi galben – auriu(pai) pentru vinurile albe.
- Vinuri roşii deschis ( rozeuri), roşu închis(rubiniu).
Podgorii consacrate pentru vinurile superioare în România
Subcarpaţii Meridionali – Drăgăşani, Ştefăneşti, Dealu Mare, Valea Călugărească,

Urlaţi, Tohani, Pitroasele, Coteşti.
Subcarpaţii Răsăriteni – Cotnari, Iaşi, Odobeşti, Panciu, Nicoreşti Huşi.
Centrul Transilvaniei – Târnave, Alba – Iulia, Lechiniţa.
Sudul Transilvaniei – Arad, Raona, Miniş, Pâncota, Păuliş şi Podgoriile Banatului –
Teremia Mare, Recaş, Teremia Mică.
Nordul Vestul Transilvaniei – Seini şi Harghita.
Şesul Dunării – Greaca, Drăgăneşti Olt, Segarcea, Corcova.
Dobrocea – Murfatlar, Medgidia, Ostrov, Babadag, Sarica-Niculiţel.
Din grupa soiurilor Româneşti fac parte :

-Pentru vinuri albe (galben auriu) – Grasa de Cotnari, Feteasca albă, Feteasca
Regală, Galbenă de Odobeşti.
- Pentru vinuri roşii – Băbeasca Neagră, Feteasca Neagră.
- Pentru vinuri aromate – Tămâioasa Românească, Busuioaca de Bohotin.
Din grupa soiurilor de provenienţă străină
- vinuri albe (galben auriu) – Riesling Italian, Sauvignon, Pinot Griş, Chardonnay,
Traminer Roz, Aligote.
- Vinuri roşii – Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot.
Caracteristicile de tehnologie gust şi calitatea vinurilor
- Feteasca Albă – este un soi vechi românesc adaptat cu preponderenţă în

podgoriile din Moldova şi Transilvania. Este un vin sec şi demisec cu alcool între 11,5
- 12ºvol.alccol. Podgoriile care îl produc sunt : Blaj, Jidvei, Mediaş, Alba, Aiud,
Lechiniţa, Iaşi.
109
Trezoreria Piteşti
- Feteasca Regală – acest soi de viţă a rezultat prin încrucişarea naturală a soiurilor
Fetească Albă şi Grasă, în judeţul Mureş. O calitate superioară se obţine în podgoriile
: Târnave şi cu o concentraţie de alcool de 10,5– 1,5 º vol. Alcool.. În prezent acest soi
de vin s-a extins în majoritatea podgoriilor. Este un vin alb sec.
- Riesling Italian – se obţine din Transilvania, Moldova, Muntenia şi Oltenia. Este un
vin de calitate superioară de culoare galben auriu cu tentă verzuie, este sec cu
concentraţie de alcool 11 - 12º(vol. alcool).
- Grasă de Cotnari – vinurile din această podgorie se produc de peste 700 de ani şi
fac parte din vârful ierarhiei vinurilor româneşti. Strugurii se vinifică separat, sau în
amestec cu alte trei soiuri (Fetească Albă, Tămâioasă Românească şi Frâncusă),
producând vinuri demidulci şi dulci, specifice podgoriei. Vinurile de Cotnari sunt vinuri
superioare calitativ şi au o concentraţie alcoolică de 12 – 12,5º(vol.alocool), cu un
conţinut bogat de zahăr, de culoare galben – auriu , cu tentă verzuie, însuşiri specifice
de aromă, buchet generos.
- Sauvignon – acest soi deţine o calitate superioară a sortimentelor de vin. Se cultivă
în Transilvania (Târnave, alba şi Ajud), în Muntenia(Dealu mare, Ştefăneşti de Argeş),
în Oltenia (Drăgăşani, Severin, Dealurile Craiovei), precum şi în Dobrogea (Murfatlar).
Este un vin sec şi demisec, fin şi cu aromă pregnantă soiului. Concentraţia alcooluilui
este de 11,5 - 12º vol. alcool. Calitatea superioară a acestui vin se obţine în Podgoriile
Murfatlar şi Drăgăşani, cu o mare concentraţie în zaharuri , sunt vinuri dulci şi
demidulci.
- Pinot-Gris – a fost introdus în podgoriile Murfatlar, Dealul Mare şi în Podgoriile
Transilvaniei . Are însuşiri de acumulare de cantităţi mari de zaharuri în procesul de
maturare a strugurilor. Au o culoare galben-aurie. Sunt vinuri demidulci şi demiseci cu
o concentraţie alcoolică de 11,5 - 12,5º(vol.alcool). Prin învechire capătă un buchet
valoros.
- Chardonnay – de origine franceză, se cultivă foarte bine pe solurile calcaroase din
Podgoria Murfatlar, dar s-au extins şi în Podgoriile din Muntenia şi Oltenia. Are o
culoare galben-auriu. Este un vin demidulce şi dulce cu însuşiri complete de aromă şi
buchet.
- Cabernet Sauvignon – soiul este original din Franţa adaptându-se foarte bine în
Podgoriile : Muntenia şi Oltenia (Dealu Mare, Sâmbureşti, Severin, Dealurile Craiovei),
în vestul ţării (Miniş şi Recaş) şi în Dobrogea (Murfatlar, Babadag, Tulcea). Are o
culoare roşie intens , buchet bine dezvoltat prin învechire se obţine un vin sec cu
concentraţie alcoolică de 12 – 12,5º vol. alcool.
- Pinot Noir – se cultivă în aceleaşi podgorii ca şi Cabernetul Sauvignon, are o
culoare roşu-cărămiziu cu o concentraţie alcoolică de 11,5 -12º vol.alcool.
- Merlot – este un vin roşu sec, obţinut în Podgoriile din sudul ţării (Muntenia,
Oltenia,Banat) şi Dobrogea. Se mai cultivă şi în Podgoriile Moldovei. Concentraţia
alcoolică este de 12 -12,5º vol.alcool.
- Feteasca Neagră – este un sortiment vechi cultivat în România. Se cultivă în
Podgoriile Moldovei (Vrancea, Vaslui, Galaţi), precum şi în podgoriile Dealul Mare şi
Ştefăneşti de Argeş. Acest sortiment se obţine de calitate superioară în Podgoriile din
110
Trezoreria Piteşti
Valea Călugărească, Urlaţi, Tohani şi Coteşti. Concentraţia alcoolică este de 12 –

12,5º vol. alcool. Are o culoare roşie intensă cu nuanţe de rubiniu, o aromă specifică.
- Băbeasca Neagră – este un soi vechi autohton răspândit în prezent în podgoriile
Moldovei (Odobeşti, Costeşti, Panciu, Vrancea). Acest vin se încadrează în categoria
vinurilor de consum curent, concentraţia alcoolică fiind de 10 - 11º vol. alcool. Are o
culoare roşu deschis. Sortimentul de calitate superioară cu denumire de origine se
obţine în Podgoriile Nicoreşti de Moldova.
- Tămâioasă Românească – se cultivă în Podgoria Drăgăşani şi Cotnari, unde se
cultivă sub denumirea de Tămâioasă de Drăgăşani şi Busuioacă de Moldova . Sa mai
extins în Podgoriile Subcarpaţilor Meridionali (Dealul Mare, Ştefăneşti de Argeş), şi în
Dolj şi Mehedinţi. Este un vin demidulce şi dulce iar concentraţia alcoolică este de 12
– 12,5º vol. alcool. Are o culoare galben-aurie, o aromă plăcută. O calitate superioară
se obţine în Podgoria Dealul Mare.
- Muscat otonel – de origine franceză, vin dulce şi demidulce şi se obţine în
Podgoriile :Târnave, Alba, Adjud, Murfatlar. Concentraţia alcoolică este de 11,5 -12º
vol. alcool. Este de culoarea galben-auriu . Podgoriile Româneşti mai produc şi alte
sortimente de vinuri superioare cum ar fi :galbenă de Odobeşti şi Plăvaia, produse în
podgoriile Vrancea (Huşi), Mustoasă de Maderat, Frâncuşă, Busuioacă de Bohotin.
Vinuri Speciale
Aceste vinuri sunt obţinute din musturi sau vinuri prin aplicarea unor tratamente autorizate
şi prezintă caracteristici determinate de însuşiri tehnologice ale materiei prime şi de
tehnologia folosită pentru producerea lor. Din categoria vinurilor speciale fac parte : Vinuri
spumante, Vinuri spumoase, Aromatizate, Vinuri licoroase.
1. Vinuri Spumante – în funcţie de procesul tehnologic de obţinere, vinurile spumante
se împart în :
- vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii.
- Vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii şi transvazate în
rezervoare.
- Vinuri spumante obţinute prin fermentare în rezervoare. În funcţie de
conţinutul în zaharuri vinurile spumante se împart astfel :
- extra brut - între 0-6 g/ litru
- brut - între 6-15g/litru
- extra sec - între 12-20g/litru
- sec - între 17-35g/litru
- demisec - între 33-50g/litru
- dulce - peste 50g/litru
Champagne/Şampania – este vinul spumant deosebit obţinut în Franţa. Zona viticolă
în perimetrul căreia se obţin vinuri cu denumirea de origine ( L'APPELLATION
111
Trezoreria Piteşti
D'ORIGINE). Champagne este delimitată prin legea din 22 iulie 1927. Vinul spumant
obţinut în alte regiune viticolă a Franţei sau în altă parte a lumii nu are dreptul de a purta
numele ,, Champagne”. În regiunea Champagne cultura viţei – de - vie are o tradiţie
milenară, fiind printer cele mai vechi din lume. Regiunea este situată în N-E Franţei fiind
împărţită în 6 zone : Montagne De Reims, Valle De La Marne, Cote De Blancs, Aube,
Sezannais, Aisne. Pentru ca vinul spumant care se produce în această reginune să poată
purta denumirea ,, Champagne”. Trebuie îndeplinite o serie de condiţii obligatorii :
- vinurile materie primă să fie obţinute numai din soiurile Chardonnay, Pinot Noir, Pinot
Meunier.
- Randament maxim la presare să fie de 100 litri must din 150 kg.struguri.
- Fermentarea să se facă în butelii, după o tehnologie precisă, cunoscută sub numele
de METHODE CHAMPENOISE. Persoana care a obţinut această băutură pentru
prima dată a fost călugărul Benedictin DomPerignon. Metoda de obţinere a
champaniei este – după obţinerea unui vin alb liniştit , acesta este îmbuteliat
primăvara cu adaos de zahor din trestie şi fermenţi. Sticlele sunt învârtite
periodic(remuaj), apoi se elimină depunerile din sticlă (degorjat) şi în final se adaugă ,,
licoarea de experienţe”. Aceasta este un amestec de vin vechi cu lichior mai mult sau
mai puţin dulce, care determină calitatea dorită a produsului finit : brut, extra, extra
sec, sec, demisec, dulce. Menţiuni obligatorii pe etichetă : Şampania este un produs
,,APPELATION D'ORIGINE CONTROLEE”(A.O.C) şi nu poate fi elaborată decât prin
metoda tradiţională numită ,, CHAMPENOISE”. Pe etichetă se trec : numele, marca,
diferite sigle, cantitate, tăria alcoolică.
Mărci cunoscute : HEIDSIECK, MONOPOLE, CHARLES HEIDSIECK, LANSON,
VEVVE CLICQUOT, ABEL LEPITRE, TAITTINGER, MUMM, POMMERY, MOET ET
CHANDON, MERCIER, PERRIER JOUET, DE CASTELLANE, CORDON ROUGE. Alte
vinuri spumate :
Italia – ASTI SPUMANTE
Spania – CODORNIU, FREIXNET.
Germania – HENKELL, DEINHARD.
În ţările Anglo-saxone sunt comercializate ca Sparkiling Wine.
Vinuri Spumoase – după conţinutul în zaharuri se grupează în :
Seci - până la 12g/litru

Demiseci – între 12 – 30g/litru
Demidulci – peste 30g/litru.
Vinuri Perlate şi petiante
Sunt vinurile cu conţinut în CO², autorizat pentru producere.

Vinul perlat – este produsul cu un conţinut în dioxid de carbon de origine total sau
parţial exogenă, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune
112
Trezoreria Piteşti
cuprinsă între 1 şi 2,5 bari la temperatura de 20ºC cu o tărie alcoolică de minimum 7% în

volume.
Vinul petiant – este produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine endogenă care
dezvoltă în sticle şi este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsă între 1 – 2,5 bari la
temperatura de 20ºC, cu o tărie alcoolică dobândită de minimum 7% în volume şi tăria
alcoolică totală de minimum 9% în volume.
Vinuri Aromatizate şi Licoroase renumite pe plan mondial
Toate aceste vinuri au mai multa puncte comune – vinificarea lor corespunde
principiului întreruperii fermentaţiei şi adăugării de rachiu de vin.Toate aceste vinuri provin
din regiuni unde strugurii ating o excelentă maturitate, graţie verilor călduroase şi
secetoase, iar de asemenea toate sunt mai puţin sau mai mult dulci, cu excepţia vinului de
XERES care este un vin sec. De menţionat că aceste tipuri de vinuri figurează în ierarhia
celor mai bune vinuri din lume.
Mărci :
- Xeres – este un vin alb, cu adaos de alcool, sec la origine, care oferă toată paleta de
stiluri, de la seci la dulci(prin adaos de alcool). Se serveşte ca atare, ca aperitiv sau
acompaniând preparatele culinare. Vinul de Xeres se produce în Spania, provincia
Cadiz. Podgoria ocupă centrul unui trunchi format din trei oraşe la nord de oraşul
Cadiz – Jerez de Frontera, San Lucar De Barrameda şi Puerto De Santa Maria. Tăria
alcoolică se situează între 11,5 – 15,5% vol. alcool.
- Stiluri de Xeres – se distilează în Finos şi Olorosos.
- Finos – Manzanilla, Manzanilla Pasada, Fino, Fino Amontillado, Medium, Palo
Cortado. Toate aceste tipuri de xeres pornesc de la sec la dulce şi se caracterizează
prin vechimea lor şi tăria alcoolică care începe de la 15,5-17% vol.alcool.
- Olorosos – Olorosos, Cream, Pale Cream, Brown Sherry. Paleta acestora începe
de la sec la dulce.
Degustare – vinul de xeres se serveşte tradiţional sec, ca aperitive în pahare în
formă de lalea, în principiu la temperaturile :
o Fino şi Manzanilla – foarte rece (8ºC).
o Amontillado, răcit (10 - 12ºC).Celelalte calităţi , Sambrate (16 -
18ºC).
- Porto – este un vin în al cărui must se adaugă alcool. Fermentaţia mustului este
întreruptă prin adăugarea de alcool (distilat de vin) de 7-8% vol. alcool. Vinurile provin
din struguri albi şi roşii. Vinul îmbuteliet în Potugalia poartă pe sticlă o bandă de
garanţie numerotată.
- Stiluri de Porto – toate vinurile de porto se nasc,,Ruby (Rubiniu). Lăsate la
învechire în butoaie, timp de câţiva ani ele pierd din culoarea lor şi devin ,, Tawny
(Roşiatic, Maroniu-Roşcat).
- Stilul Ruby – are o culoare roşu – rubiniu, rezultat dintr-o învechire de 3 ani, în
butoaie.
- Late Bottled Vintage (L.B.U) – este un porto cu an de producţie datat care a
fost învechit în butoaie între 4-6 ani.
113
Trezoreria Piteşti
- Crusted – este un asamblaj de vinuri de Porto. Care a fost învechit mai mult de 4
ani în sticlă.
- Single Quinta – un vin de Porto cu an de producţie datat, având o vechime de 2
ani în butoi.
- Vintage – un Porto datat cu un an excepţional prin îmbuteliere continuă să se
învechească.
- Stilul Tawny –
- Tawny – este vinul de Porto care trebuie învechit în butoaie timp de 5 ani şi care a
pierdut culoarea Ruby.
- Vieux Tawnies – este un asamblaj care con’ine vinuri mai tinere ;i vinuri mai vachi,
care nu trebuie amestecate ]n propor’ii identice. }n raport de vechimea vinurilor
componente pot fi vinuri de 10, 20, 30, 40 ani vechime (dup[ denumiri care fac referire
la un asamblaj de vechi Tawnies).
- Colheita Tawnies – provine dintr-o singură recoltă învechită în butoi, după data
care figurează pe etichetă.
- Porto alb – cu soiul Porto Granco care provine din struguri albi. Este un vin siropos
şi delicat cum este soiul Lacrima Cristi. În funcţie de conţinutul în zahăr rezidual al
vinului după fermentare inscripţionările pot fi următoarele :
 extra sec mai puţin de 20g/l
 sec între 20 – 40g/l
 demisec între 40 – 60 g/l
 dulce între 60 – 100g /l
 foarte dulce între 100 – 140g/l
Degustare – Porto Alb este un aperitiv. Vinurile roşii se servesc la temperatura camerei
18ºC iar cele albe se servesc răcite.Vinurile de Porto (toate tipurile) se servesc în pahare
în formă de lalea.
Vin Madera – numele acestei insule (MADEIRA) a dat numele acestui vin.
Podgoriile principale sunt cele de Camara de Lobos, La vest de Funchal, Capitala insulei,
precum şi la Santa Anna, pe coasta de nord.
Soiurile nobile de Madera – există patru soiuri nobile în insula Madeira, toate albe, care
determină fiecare o cantitate specifică de vin Madera.
- Sercial – vinul Madera cel mai sec , cu longevitate foarte mare
- Verdhelho – Soi de Madera la origine demiseci de culoare aurie.
- Bual – vin Madera concentrat demidulce
- Malmsey – vin dulce care odată cu trecerea timpului devin seci.
Stiluri de Madera – cea mai mare parte a vinurilor sunt comercializate sub numele
soiului din care provin, cu o desemnare a vechimii vinului celui mai tânăr din asamblaj.
- 3 ani – asamblaj inferior calitativ, elaborat pentru uzul în bucătărie. Eticheta
menţionează caracterul său mai mult sau mai piţin dulce. Dry pentru cele seci,
Medium Dry pentru cele delicate şi Sweet pentru cele licoroase.
- 5 ani – rezerve – prima categorie unde se găsesc soiuri nobile.
114
Trezoreria Piteşti
- 10 ani – rezerva vehla – sau special rezerve.

- 15 ani – excepţional rezerve
- 20 ani – Fresqueira Vitange , este un vin datat dintr-un singur an, constituit din soiuri
nobile, învechit în butoaie timp de 20 de ani.
Degustare – se servesc ca aperitiv, în timpul mesei, la desert şi ca digestiv. Cele sec
servesc uşor răcit (8-10º), cel dulce se serveste şambrat(15ºC).
Marsala – este unul din mai aromatizate vinurile din lume. Acest vin este produs în
împrejurimile oraşului maersala din vestul Siciliei. Are la bază vinurile albe provenite din
soiurile Cataratto, grillo, Damaschino, Înzolita, iar cel Roşu din Rubino.
Categorii de Marsala :
- după culoare :Oro, Ambra, Rubino.
- După conţinutul în zahăr : Seco, Demiseco, Dolce.
- După vechime : -fine – Marsala de Bază, vechime între 8 luni şi 1 an în butoi de lemn.
- superioare şi superioare Rizerva : este mai alcoolizat decât fine , este învechit în butoi
de lemn.
- Vergine şi Vergine stravechio :este un vin sec, vergine 5 ani în butoaie de lemn, iar
Stravechio – 10 ani în butoaie de lemn.
Degustare – ca aperitiv.
Malaga – este un vin spaniol prin excelenţă desert. Spre deosebire de celelalte vinuri
licoroase prezentate, la Malaga nu se adaugă rachiu (distilat de vin), ci o anumită
cantitate de sirop de struguri, concentrat care dă vinului o tentă brută şi un gust de
caramel.
Stiluri de Malaga :
- dulce- dulce
- lacrima – de culoarea aurului vechi, dulce concentrat.
- Malaga dulce color : aproape negru.
- Malaga moscatel :100% din struguri Moscatel
- Malaga Ximenes - 100% din struguri de Pedro Ximenes.
- Pajarete – demisec
- Seco – sec
- Soleras – considerate ca fiind cele mai bune vinuri din malaga.
Degustare – ca aperitiv.
Berea – este o băutură puţin alcoolizată, care se obţine prin fermentarea unui must
din cereale germinate (în special orz) cua adios de hamei. Prin transformarea orzului se
parcurg următoarele etape :
- fabricarea malţului
- fabricarea mustului de bere (brasajul)
- fermentarea şi maturarea berii
- tragerea berii la butoaie, sticle cutii.
Tipuri de bere :
- bere blondă :Pilsener, Pils, Pilsner.
- Bere brun[ sau neagră : Bock, Kulmbacher, Porter, Stout.
115
Trezoreria Piteşti
- Lagerbier : depozitată în butoaie şi comercializată preponderant la cutie. Cele mai

cunoscute mărci : Toborg, Cerlsberg, Stela Artois, Kronenburg, Amstel, Heineken,
Guinness, Budweiser, Budvar, Pilsener Urquell. În Germania ţara berii există
numeroase mărcii cum ar fii :Lovenbrau, Dab, Berliner, Weibe, Radenberger,
Bitburger, Warsteiner, Beck's.
BĂUTURI NEALCOOLICE
Băuturile nealcoolice servite curent în baruri sunt :băuturi reci şi băuturi calde.
Băuturile reci :
- apa minerală naturală(plată sau carbogazoasă)
- sifon
- băuturi tonice
- sucuri naturale, nectaruri şi siropuri de fructe
- sucuri de legume
- băutiri răcoritoare (pe bază de concentrate, arome naturale).
Băuturi calde :
- ceai / infuzie din plante
- cafea
- ciocolată caldă.
Apa minerală naturală: băutură nealcoolică cu conţinut de diferite săruri minerale.
Izvoare cunoscute : Borsec, Buzioaş, Biborţeni, Căciulata, Mălnas, Lipova, Harghita.
Apă gazoasă (sifonul) : se obţine în aparate speciale prin saturarea apei potabile cu
dioxid de carbon. Se îmbuteliază în sticle sau sifoane.
Băuturi tonice :
- tonic water (apă tonică)- este o băutură foarte acidulată cu gust puţin amărui şi se
foloseşte în amestec cu gin(gin tonic).
- Schweppes – tonic cu gust dulce – amărui având în componenţă – zahăr, sare de
lămâie, chinină, aromă naturală, este cu un conţinut ridicat de acid carbonic. Se
consumă simplu cu gheaţă şi lămâie sau în amestec cu diferite băuturi(gin).
Sucurile naturale de fructe se obţin prin presarea sau centrifugarea fructelor
proaspete, bine coapte, sănătoase şi curate. Se obţin din toate soiurile de fructe
cunoscute, caracterizându-se prin aceea că reprezintă 100%extract natural.
Băuturi răcoritoare – sunt preaparate din concentrat de plante exotice, fructe citrice,
esenţe naturale, fruste indigene, sucuri naturale, zahăr, apă potabilă. Sortimente :
fanta, mirinda, ananas, orange, grappefruit, kiwi, lămâie, vişine, pere, mere,
cireşe, piersici, zmeură, căpşuni.
Coca-cola – băutură produsă din extracte naturale de fructe şi plante. Coca-cola este un
amestec de extract de nucă de cola( arbore din care se obţine nuca ce cola, creşte în
America de Sud), frunze de cola, cafeină, zahăr şi apă gazoasă.
116
Trezoreria Piteşti
Pepsi – cola –este o băutură obţinută prima dată de farmacistul Caleb Bradham din
New Bern care în anul 1898 a pus la punct un amestec pe bază de nucă de cola şi diverse
extracte. Formula fiind secretă şi astăzi a fost cumpărată de o comanie care
comercializează şi astăzi cu succes.
Cafeaua – este o băutură nealcoolică caldă care se oferă în toate barurile, este
pregătită prin metode consacrate.
Ceaiul – băutură caldă nealcoolică care se serveşte şi ea în baruri în permanenţă.
Ciocolata – băutură caldă nealcoolică, preparată din pulbere de cacao, sau ciocolată
rasă, dizolvate în apă fierbinte sau lapte. Se serveşte foarte des în baruri.
COCKTAIL
COCKTAI-UL- este o băutură puţin dură, uşor amăruie sau dulceagă, savuroasă,
aromatizată, răcoritoare, aperitivă sau digestivă. Pregătirea lui presupune o adevărată artă
care se învaţă numai din cunoaşterea anumitor reţete, impunând o experienţă practică de zi
cu zi.
Reguli pentru pregătirea băuturilor în amestec
În vederea realizării băuturilor în amestec în condiţii calitative cât mai satisfăcătoare se

impun o serie de norme după cum urmează :
- Componentele reţete trebuie măsurate, evitându-se aprecierea din ochi.
- Agitarea sau amestecul vor dura atât timp cât prescrie reţeta, orice depăşire ducând la
realizarea unei băuturi necorespunzătoare.
- A nu se amesteca două lichioruri dulci într-o reţetă întrucât îngreunează amestecul.
- La prepararea unei băuturi în amestec trebuie respectată ordinea componentelor după
cum urmează – gheaţa, sucul de fructe şi la sfârşit alcoolul (dacă în reţetă sunt 2 sau
mai multe feluri de alcool se începe cu cel mai slab).
- Trebuie să se evite amestecul a 3 băuturi alcoolice la un cocktail .
- La orice cocktail se va folosi cuburi de gheaţă de la maşina de cuburi.
- Unele cocktailuri pregătite prin metoda dresării pot fi realizate fără gheaţă, cu condiţia
ca în prealabil să fie foarte bine răcite.
- Agitarea unui cocktail se face în shaker sau turmix, amestecul se face în paharul de
bar, iar dresarea se face direct în paharul clientului.
- Diversele decoruri se introduc în băutură întregi, în scobitori sau se pune pe marginea
paharului.
- Zestul de lămâie sau portocală nu se introduc în paharul clientului. Barmanul îl va
presa cu degetele deasupra paharului, pentru ca în interiorul acestuia să cadă numai
sucul aromat.
- Unele băuturi sunt sevite cu bordură de zahăr.
- La cocktailurile scurte (short drinks) prin metoda agitării se folosesc cuburi mari de
gheaţă, iar la cele lungi (long drinks) se folosesc cuburi mici.
117
Trezoreria Piteşti
- La prepararea băuturilor calde se folosesc apă proaspătă fiartă în într-un vas destinat
exclusiv acestui scop.
- Băuturile calde la care se utilizează ouă proaspete nu trebuie să fie foarte fierbinţi
- Oul se sparge întotdeauna într-o ceaşcă, este interzis să se spargă deasupra
paharului sau shaker-ului.
- La băuturile pe care clientul le amestecă se oferă linguriţă de lungimea paharului.
- La prepararea tuturor cocktailuirilor trebuie pahare adaptate pentru fiecare în parte.
Metode de pregătire a cocktai-urilor
Băuturile în amestec se prepară prin una din cele 3 metode cunoscute :

1.Agitare
2.Amestec
3.Dresare
1. Metoda agitării – această metodă comportă următoarele etape :
- se pun în shaker cuburile de gheaţă în număr şi de mărime corespunzătoare băuturii ce
urmează a fi pregătită.
-se pregătesc pe masa de lucru toate cele necesare realizării amestecului (băuturi,
ustensile, paharul clientului).
-se goleşte shakerul cu strecurătoarea de apă acumulată de la gheaţă.
-se introduc în shaker toate ingredientele reţetei în ordinea stabilită.
-se închide shaker-ul, se înfăşoară într-un şervet curat şi se agită cu ambele mâini
(stânga în partea de jos cu degetul arătător pe bază, iar drapta în partea de sus cu
degetul mare pe capac).
-se agită shaker-ul scurt, dar energic prin mişcări înainte-înapoi şi în alte direcţii.
-se scoate dopul de la shaker după care se toarnă în paharul clientului.
-se adaugă decorul respectiv, cocktail-ului.
-se serveşte imediat clientului.
2.Metoda Amestecului
Această operaţie se realizează direct în paharul special de amestec. Se pregătesc
componentele conform reţetei şi se pun în pahar în ordine succesivă, măsurate cu
cilindrul gradat şi se amestecă energic 10-15 secunde cu ajutorul linguriţe speciale de
bar. Se strecoară compoziţia în paharul de servire, utilizând strecurătoarea de bar. Se
adaugă decorurile prevăzute în reţetă şi se serveşte clientului.
3.Metoda Dresării
Se realizează direct în paharul clientului în special cu băuturi cu aceeaşi destinaţie
sau cu destinaţii diferite (pousse-cafe).
118
Trezoreria Piteşti
Recomandări pentru toate metodele
-se recomandă ca toate componentele reţetei să se măsoare(în special de un barman

începător).
-nu se folosesc două lichioruri dulci, deoarece se îmgreunează amestecul(în special la
metoda amestecului şi dresării).
-barmanul indiferent de experianţă nu poate să memoreze toate cocktail-urile, de aceea
trebuie să aibă întotdeauna în bar o carte sau reţete de cocktail-uri.
-barmanul trebuie să respecte strict curăţenia în ceea ce priveşte manevrarea ustensilelor
de bar şi a ingredientelor reţetei.
-barmanul trebuie să cunoască şi să opereze cu măsurile prezentate în diferite tratate de
specialitate pe care va trebui să le folosească. Aceste măsuri utilizate de bar sunt :
1.măsura de bar – 50ml
2.măsura de aperitiv – 50ml
3.măsura whisky – 40ml
4.măsura coniac – 25ml
5.măsura lichior – 25ml
6. 1 lingură – 20ml
7. 1 ligură de bar – 10ml
8. 1 liguriţă de ceai – 5ml
9. 1 linguriţă moca – 3ml
10. 1 jet din sticlă fără dop – 10-12ml
11. 1 trait – 3-5 dash
12. 1 dash – câteva picături din dop picurător – 1-2ml
Orice cocktail cuprinde, în general trei componente principale şi anume :

 Un alcool sau alte componente de bază care trebuie să reprezinte cel puţin 50%
din amestec.
 Un agent corector sau mai multe (vermut, bitter, suc de fructe, ouă, etc) cu
menirea de a modifica gustul componentului de bază şi al face mai delicat
(prezenţa acestuia trebuie să fie simţită nu să domine cocktai-ul).
 Unul sau mai multe elemente adiţionale adăugate pentru savoare sau aspect
(lichioruri, zahăr farin, diferite decoruri, fructe confiate).
Numeraosele băuturi în amstec se împart în 5 mari grupe, după următoarele criterii:
1. Din punct de vedere cantitativ sunt cunoscute două tipuri de băuturi în amestec
scurte(short drinks) şi lungi (long drinks).
2. În raport de timpul servirii lor avem cocktailuri care se servesc înainte de masă
(aperitive ) şi cele care se servesc după masă (digestive).
3. În ceea ce priveşte conţinutul băuturilor în amestec sunt de două feluri:
alcoolice şi nealcoolice.
4. Din punct de vedere al temperaturii sunt cocktail-uri calde şi reci.
5. În raport de caracteristicile individuale şi de modul de preparare deosebim :
cocktail-uri specifice (seci, demiseci, dulci şi foarte dulci, alcoolice şi
nealcoolice) şi cele clasice (flip-uri, fizz-uri, cobbler-uri, soda-uri, Collins-uri,
crusta-uri, sour-uri, highball-uri, rickez-uri, cooler-uri, julep-uri, grog-uri, egg-
119
Trezoreria Piteşti
nogg-uri, punci-uri, milk-shake-uri ). Cocktailurile sunt o varietate de băuturi

care se amestecă de aceea trebuie să se ţină cont de tipul de pahar folosit,
modul şi perioada de răcire şi corectivele adăugate.
Decoruri pentru cocktai-uri
Diversele decoruri folosite la decorarea cocktai-urilor se introduc întregi în băutură,

fixate pe o scobitoare, sau se pun pe marginea paharului.
Zestul de lămâie sau portocală – este o bucată subţire de coajă de formă rotundă sau
ovală, tăiată de la suprafaţa cojii fructului (foarte bogată în uleiuri eterice), fără a tăia din
pulpa fructului.
Spirala – se obţine din coaja întreagă a unei lămâi sau portocală, tăiată uniform şi subţire cu
un cuţit canelat. Se pune în pahar, iar unul din capete se sprijină pe marginea acestuia.
Felii de lămâi sau portocale – sunt segmente de fructe, cu coajă şi pulpă. Fructele trebuie
să aibe coaja subţire.
Rondele de lămâie şi portocală – din fruct se taie o rondea de 2-3mm. Grosimea se pune
în pahar, iar tăiată pe jumătate (semicerc) se aşază pe marginea paharului ca decor.
Măslinele – se folosesc cu sau fără sâmburi, dar întotdeauna întregi. Se introduc în pahar
înţepată într-o scobitoare.
Cireşele – se pot folosii proaspete, confiate, sau macerate în alcool. Cireaşa proaspătă, în
prealabil spălată, se pune cu codiţa în pahar, iar cea confiată se înfige într-o scobitoare şi se
introduce în pahar.
Arpagicul - numai conservat se introduce în pahar înfipt într-o scobitoare.
Nucşoara – este sâmburele uscat al unui arbore tropical exotic , numit în limba franceză ,,
Muscadier”. Aceasta se rade pe o răzătoare specială deasupra amestecurilor la care se
pretează.
Bordura de zahăr- se face pe toată marginea paharului cu ajutorul unei feliuţe de lămâie
care umezeşte bordura paharului. După umezire marginea paharului se introduce în zahăr
formânde-se o bordură de marginea de jur – împrejur. Termenul consacrat pentru această
lucrare se numeşte ,, Giurare”.
Toate decorurile folosite pentru ornarea cocktailu-rilor. Trebuie să se potrivească la
gust şi culoare. Fructele folosite ca decor trebuie să fie comestibile.
Ca decorurile se mai pot folosi : zmeură, struguri, coacăze, rondele de banană, mere, pere,
crenguţe de mentă ,etc.
Pentru băuturi picante şi fără alcool se mai folosesc : rondele de castravete, tulpini de
ţelină, plante aromate, etc.
120
Trezoreria Piteşti
PROMOVAREA OFERTEI DE PRODUSE SI BAUTURI A BARULUI
MODULUL 6
121
Trezoreria Piteşti
TIPURI DE COCKTAI-URI
Termenul de cocktail vine din limba franceză care înseamnă ,, coadă de cocoş”.
Cocktail-urile se pregătesc prin una din metodele prezentate.
Flip – este un cocktail scurt (short drink) rece sau cald, foarte hrănitor care se recomandă
atât dimineaţa cât şi după amiază. Se prepară prin metoda agitării. Are în compoziţia un
gălbenuş de ou, zahăr pudră şi un ingredient alcoolic care se poate alege din : vermut, rom,
coniac, whisky , votcă, gin, Vin de Porto sau Xeres. Se decorează cu nucşoară rasă , vanilie
sau nesscafe se serveşte în pahare speciale sau în flute de şampanie.
Fizz – este un cocktail lung (long drink) care se pregăteşte prin metoda agitării. Are în
componenţă : suc de lămâie, sirop de zahăr, un ingerdient alcoolic, albuş de ou şi se
completează cu sifon sau apă minerală, alcool ales poate să fie : gin, coniac, whisky, rom,
votcă. Se serveşte în tumblere mijlocii ca aperitiv.
Cobbler – este un long-drink pregătit prin metoda dresării în pahare speciale cu deschidere
largă, sau în cupe de şampanie. Are în componenţă fructe diferite, gheaşă pisată şi
ingradiente alcoolice. Componenţa alcoolică se poate alege între : coniac, şampanie, xeres,
Porto sau un vin licoros la care se adaugă pentru aromatizare un lichior parfumat potrivit :
Cointreau, Curacao, Maraschino, Grand Marnier etc. Se serveşte cu pai şi linguriţă pe
farfuria suport.
Sour – este un short drink, pregătit prin metoda agitării şi se serveşte în pahar tumbler mic.
Are în componenţă : suc de lămâie, sirop de zahăr, ingredient alcoolic (gin, coniac, lichior),
iar ca decor 2 cireşe şi o rondelă de portocală. Se serveşte în paharul recomandat cu
linguriţă şi pai. La cererea clientului se poate completa cu sifon.
Higball – este un long drink. Se pregăteşte prin metoda dresării în pahare mari, largi şi joase
sau în balon. Are în componeţă ingrediente alcoolic, ginger sau altă băutură carbogazoasă.
Alcoolul poate fi : whisky, coniac, rom, gin. Decor : coaja de lămâie tăiată în spirală pusă în
pahar fixând-o de marginea acestuia.
Soda – este un Long Drink pregătit prin metoda dresării. Se serveşte ca aperitiv. Are în
comonenţă ingredientul alcoolic, apă minerală sau sifon. Alcoolul poate fi ales dintre : whisky,
coniac, gin, rom, vermut.
Crusta – este un short drink, răcoritor dar bogat în alcool. Se pregăteşte prin metoda agitării
şi se serveşte ca digestiv. Are în componenţă suc de lămâie, sirop de zahăr, ingredientul
alcoolic, Angostură bitter, Maraschino. Ingredientul alcoolic poate fi ales din : whisky, coniac,
gin, rom, vermut. Se serveşte într-un pahar tip balon căruia i se face o bordură de zahăr. Ca
decor o spirală de lămâie care se introduce în pahar.
Julep – este un long drink, caracterizat prin folosirea frunzelor de mantă proaspete zdrobite
pentru a le extrage aroma. Se recoltează după masă ca o baătură răcoritoare. Se pregăteşte
direct în paharul de julep sau în bol pentru un grup de persoane. Are în componenţă zahăr,
122
Trezoreria Piteşti
crenguţe cu frunze de mentă, ingredient alcoolic, cireşe, struguri. Alcoolul poate fi : Coniac,
whisky, rom, gin, şampanie, vin alb, desert . Se serveşte cu linguriţă lungă şi cu pai.
Egg-nogg – este un long drink cald sau rece. Cele reci se pregătesc prin metoda agitării, iar
cele calde prin amestecului (cu telul). Cele reci au în componenţă : ou întreg, lapte rece,
zahăr, ingredient alcoolic, nucşoară. Alcoolul poate fi : whisky, rom, coniac, Porto, xeres,
Marsala. Cele calde au în componenţă : gălbenuş de ou, lapte fiert, ingredient alcolic, zahăr,
nucşoară. Alcoolul poate fi : whisky, rom, coniac. Cele reci se agită energic 15 – 20 secunde
după care se filtrează în pahar. Se servesc în pahare tumbler pe farfurioară cu pai. La cele
calde se foloseşte doar gălbenuşul, iar alcoolul se pune după lapte. Se servesc în pahare de
Grog cu linguriţă (pentru amestec) , nu se oferă pai la băuturi calde.
Fix – este un long drink cu o mare concentraţie de alcool, oferit ca aperitiv. Se pregăteşte
prin metoda dresării în tumblere mici. Are în componenţă sirop de zahăr pudră, suc de
lămâie, ingredient alcoolic. Alcoolul poate fi : gin, coniac, whisky.
Grogul – este o băutură caldă care se serveşte în special iarna. Se serveşte prin metoda
dresării. Are în componenţă : suc de lămâie, zahăr pudră, ingradient alcoolic, cuişoare,
scoţişoară. Alcoolul poate fi : rom, arrak, coniac, votcă, whisky, gin. Apa care se va folosii
trebuie să fie proaspătă ( nu de la robinet). Toate ingredientele se pun într-un ibric şi se dă în
clocot. Se serveşte în pahar de grog, îar în prealabil se scot din ibric cuişoarele şi
scorţişoara.
Punciul – este un long drink care se oferă şi vara şi iarna . Pot fi calde şi reci. Au în
componenţă : fructe, siropuri, ingredient alcoolic, (în special rom). Fructe recomandate :
căpşuni, cireşe, struguri, coacăze, rondele de portocală, lămâie. Cele reci se prepară direct
în pahar, iar în cantitate mare, în vas mare (bol) de punci . Alcoolul poate fi : rom, coniac,
arrak, gin, whisky, şampanie, Porto.
Cele calde sunt asemănătoare cu Grogul. Alcoolul ales poate fi : rom, coniac, gin, whisky.
Recomandări : La cele reci în pahar se pune gheaţă pisată, iar în bol se amestecă cu ajutorul
unui luş, utilizat şi la servire.
REŢETE ORIENTATIVE DE BĂUTURI ÎN AMESTEC
1.Reţete orientative de băuturi amestec de bar
Short-Drinks
Nr. Denumirea Metoda de Paharul Tipul de Componente Decor

crt băuturii pregătire recomandat gheaţă
1 Alaska agitării Digestiv 2-3 cuburi 20ml.Chatreuse Nucşoară
mici galben rasă
50ml.Gin
2 Alexander I agitării Digestiv 2-3 cuburi 20 ml frişcă Nucşoară
mici proaspătă rasă
20ml cremă cacao
50ml gin
123
Trezoreria Piteşti
3 Coniac Crusta agitării După masă Gheaţă 40ml coniac

cuburi în 1linguriţă suc de
shaker lămâie
un trait Angostură
Bitter
20ml Maraschino
4 Alexander II agitării Digestiv 2-3 cuburi 20ml frişcă Nucşoară
mici proaspătă rasă
20ml cremă cacao
50ml coniac
5 Bacardi agitării Aperitiv 2-3 cuburi 10ml sirop de
mici grenadine
20 ml suc de
lămâie
40ml rom Bacardi
6 Balalaika/Troica agitării Aperitiv gheaţă 20 ml suc de

cuburi în lămâie
shaker (2-3 20 ml lichior
buc.) Cointreau
30 ml vodcă
rusească.
7 Black Russian agitării digestiv gheaţă 20ml lichior de

cuburi în cafea
shaker(2-3 50 ml vodcă
buc) rusească
8 Blue Lagoon agitării aperitiv - gheaţă 20ml suc de cu un zest

cuburi în lămâie de lămâie
shaker (2-3 10 ml Curaco Bleu
buc) 40 ml vodcă
9 Bourbon Sour agitării aperitiv gheaţă o linguriţă de

cuburi în zahăr pudră cu două
shaker (2-3 50 ml whisky Jack cireşe cu
buc) Daniels codiţă, una
în exterior şi
una în
interior.
10 Bronx agitării aperitiv gheaţă 10 ml suc de
cuburi în portocale
shaker (2-3 15 ml vermut
buc) Martini Dry
15 ml vermut
Martini roşu
30 ml. gin
11 Daiquiri agitării aperitiv gheaţă 10 ml sirop din

cuburi în trestie de zahăr
shaker (2-3 20 ml suc de
buc.) lămâie
124
Trezoreria Piteşti
40 ml rom alb
cubanez
12 Dry Martini agitării aperitiv gheaţă 15 ml martini Cu o

cuburi (2-3 sec(vermut) măslină
buc) 55 ml gin înfiptă într-o
scobitoare,
sau direct în
pahar.
13 Manhatten agitării aperitiv gheaţă 20 ml vermut
cuburi(2-3 Martini roşu cu o cireaşă
buc) 50ml whisky direct în
american pahar, sau
1jet(trait) înfiptă într-o
angostură bitter scobitoare.
14 Margarita agitării aperitiv gheaţă 10 ml suc de decorează

cuburi (2-3 lămâie cu jumătate
buc) 20 ml lichior de rondea
Cointreau de lămâie.
40 ml Tequila
15 Orange amestecului aperitiv gheaţă 50 ml suc de o rondea de
Blosoom cuburi în portocală portocală
paharul de 40 ml gin montată pe
amestec marginea
paharului
16 Poro Flip agitării aperitiv gheaţă o lingură de zahăr cu nucşoară
cuburi (2-3 pudră rasă
buc) un gălbenuş de ou deasupra
20 ml coniac
40 ml vin de porto
roşu
17 Pousse-Cafe dresării digestiv 20 ml grenadine Nu se

,,France” 20 ml Anisette decorează
Marie Brizard
20 ml Curacao
Bleu
18 Rob Roy agitării aperitiv gheaţă un trait angostură

cuburi (2-3 bitter cu o cireaşă
buc) 15 ml Martini roşu pe
55 ml whisky scobitoare
scoţian
19 Scotch Sour agitări aperitiv gheaţă o linguriţă de zahăr cu două

cuburi (2-3 pudră cireşe, una
buc) 20 ml suc de în băutură
lămâie alta alături
50 ml whisky
scoţian
20 Side Car agitării digestiv gheaţă 10 ml suc de cu zest de

cuburi în lămâie lămâie
125
Trezoreria Piteşti
shaker 20 ml Cointreau
40 ml coniac
21 Tequini agitării înainte de gheaţă 15 ml Martini sec

masă. cuburi în - 55 ml Tequila
shaker (2-3
buc)
22 Vodcatini agitării aperitiv gheaţă 20 ml Martini sec cu zest de
cuburi în 50 ml votcă lămâie
shaker (2-3 10 ml suc de
buc) lămâie
23 White-Lady agitării (5-6 aperitiv gheaţă 10 ml suc de

secunde) cuburi în lămâie
shaker (2-3 20 ml Cointreau
buc) 40 ml Gin
Cocktail Long Drinks
24 Americano agitării aperitiv gheaţă 20 ml Martini roşu un zest lung
cuburi în 50 ml Bitter de lămâie
shaker (2-3 Campari
buc) 50 ml apă minerală
25 Barbottage dresare Se serveşte - gheaţă 10 ml sirop de
tot timpul zilei cuburi în Grenadine
paharul de 20 ml suc de
amestec lămâie
40 ml suc de
portocale
50 ml şampanie
26 Bellini dresării. nu se pune 40 ml necter

gheaţă în piersici
pahar 80 ml şampanie
27 Bloody-Mary dresării Se poate oferi gheaţă în 10 ml suc de cu o tranşă
înainte de paharul lămâie de lămâie
masă dar şi în tumbler 40 ml votcă
cursul zilei. mijlociu 70 ml suc de roşii
un jet(trait) de
Tabasco
un jet(trait) sos
englezesc
praf de ţelină
piper
28 Brandy Egg- agitării Se oferă tot gheaţă o linguriţă zahăr cu nucşoară

Nogg timpul zilei cuburi în pudră
shaker (2-3 un gălbenuş de ou
buc) 40 ml coniac
50 ml lapte fiert
sau rece
29 Cuba Libre dresării se serveşte gheaţă 20 ml suc de o rondea de

tot timpul zilei, cuburi în lămâie lămâie pe
126
Trezoreria Piteşti
în special pahar 50 ml rom marginea

vara tumbler cubanez paharului
coca-cola
30 Garibaldi dresării aperitiv gheaţă 40 ml Campari cu o rondelă
cuburi în Bitter de portocală
paharul 80 ml suc de
clientului portocală
31 Gin Fizz agitării aperitiv gheaţă o linguriţă zahăr cu o rondelă

cuburi în pudră de lămâie
shaker (2-3 20 ml suc de pusă pe
buc) lămâie marginea
40 ml gin+un albuş paharului
de ou
60 ml apă
minerală
32 Golden Fizz o linguriţă zahăr
pudră
20 ml suc de
lămâie
40 ml gin+
gălbenuş de ou
33 Kir Imperial dresării Se oferă după 20 ml lichior de

masă zmeură
- 100 ml şampanie
34 Negroni Dresării dar aperitiv gheaţă 20 ml vermut roşu

actualmente cuburi în 20 ml Campari
se pregăteşte shaker (2-3 30 ml Gin
prin metoda buc) ½ tranşă de
agitării portocală
35 Pina Colada agitării gheaţă 25 ml cremă de cu un sfert

cuburi în cocos de rondelă
mixer (3-4 35 ml rom alb de ananas şi
buc) 60ml suc de două cireşe
ananas confiate în
scobitoare.
36 Planter'S dresării Se poate gheaţă 10 ml Curacao de punând

Punch oferii tot cuburi în portocale cireşele pe o
timpul zilei. paharul 10 ml Maraschino scobitoare,
clientului 20 ml suc de lămâie la fel şi
20 ml suc de
portocale
ananasul
20 ml suc de
ananas
40 ml rom alb
un jet(trait) rom
ambrat
127
Trezoreria Piteşti
37 Champagne dresării Se poate o linguriţă de zahăr cu un zest

Cocktail oferii şi farin de lămâie
înainte şi un jet(trait)
după masă Angostură bitter
10 ml coniac
100 ml şampanie
38 Tampico agitării Se poate gheaţă 20 ml suc de

oferii înainte cuburi în lămâie
sau după shaker (2-3 30 ml bitter
masă buc) Campari
20 ml Cointreau
50ml apă tonică
39 Tom Colins agitării Înainte de Gheaţă în o linguriţă zahăr cu trei cireşe
masă shaker (2-3 farin (sau sirop de şi o rondelă
buc) zahăr) de lămâie
20 ml suc de pe marginea
lămâie paharului
40 ml gin
60 ml apă
minerală
40 Tequila Sunrise dresării ca aperitiv gheaţă 80 ml suc de

cuburi în portocale
tumbler - 40 ml Tequila
mijlociu (2-3 -1jet(trait)
buc) Grenadine
41 Champagne Se serveşte gheaţă - ¾ diferite fructe

Cobbler dresării în special în pisată în (cireşe, vişine,
sezonul cald pahar cu struguri, ananas,
dar şi în restul deschidere caise, piersici).
anului. largă (special - 80 ml şampanie
pentru - 20 ml Cointreau
cobbler)
42 Rom Grog dresării Se serveşte 10 ml suc de

în special în lămâie
anotimpul - o linguriţă zahăr
rece. pudră
- 50 ml rom
jamaica
- cuişoare şi
scorţişoare
- se completează
cu apă fierbinte
43 Rom Punch dresării Se seveşte de Gheaţă Diferite fructe

obicei la pisată(circa (cireşe, căpşuni,
diferite ¾) struguri, ananas,
aniversări rondele de lămâie
şi portocale).
128
Trezoreria Piteşti
50 ml Rom
Cocktailuri Nealcoolice
44 Florida amestecului cuburi de 25 ml sirop de

gheaţă în grenadine
paharul de - 35 ml suc de
amestec lămâie
- 60 ml suc de
portocale
45 Green amestecului 50 ml suc de gheaţă cuburi în cu un sfert
ananas paharul de de tranşă de
amestec ananas fixat
- 50 ml suc pe marginea
de grepfruit paharului,
iar cireaşa
- 20 ml sirop fixată pe o
de mentă scobitoare
se introduce
- 80 ml apă în pahar
tonică
46 Pussy-Foot agitării (8-10 gheaţă
sec.) cuburi în un gălbenuş de ou
shaker (2-3 proaspăt
buc) - 30 ml suc de
lămâie
- 10 ml sirop de
grenadine
- 80 ml suc de
portocale
Cocktail – uri alcoolice
1.Short Drinks (scurte)
Alaska
Componente : -gheaţă cuburi, în Shaker(2-3/buc).

-20ml Chatreuse galben
-50ml Gin
Se pregăteşte prin metoda agitării ( se agită 6-7 sec.). Se oferă după masă (digestiv). Se
desorează cu nucşoară rasă.
Alexander I
129
Trezoreria Piteşti
Componente : - gheaţă cuburi în shaker(2-3 buc.)

-20 ml frişcă proaspătă
- 20 ml cremă cacao
- 50 ml Gin.
Se pregăteşte prin metoda agitării (8-10 sec.). Se decoreză cu nucşoară rasă şi se serveşte
după masă (digestiv).
Alexander II
Componente : - gheaţă cuburi în shaker (2-3 buc.)

- 20 ml frişcă proaspătă
- 20 ml cremă cacao
- 50ml coniac
Se pregăteşte prin metoda agitării (8-10 sec.). Se decorează cu nucşoară rasă şi se serveşte
după masă (digestiv).
Bacardi
Componente : - gheaţă cuburi în shaker (2-3 buc)

- 10 ml sirop de grenandine
- 20 ml suc de lămâie
- 40 ml rom bacardi.
Se pregăteşte prin metoda agitării (5-6 sec.). Se oferă ca aperitiv.
Balalaika / Troika

- 20 ml lichior Cointreau
- 30 ml vodcă rusească.
Se pregăteşte prin metoda agitării (5-6 sec.) şi se oferă ca aperitiv.
Black Russian
Componente : - gheaţă cuburi în shaker(2-3 buc)

- 20 ml lichior de cafea
- 50 ml vodcă rusească.
Se pregăteşte prin metoda agitării ( 4-5 sec.) şi se serveşte după masă (digestiv).
Blue Lagoon

- 20ml suc de lămâie
- 10 ml Curaco Bleu
- 40 ml vodcă.
130
Trezoreria Piteşti
Se pergăteşte prin metoda agitării(6-8 sec.), se decorează cu un zest de lămâie şi se

serveşte ca aperitiv.
Bourbon Sour
- o linguriţă de zahăr pudră
- 50 ml whisky Jack Daniels
Se pregăteşte prin metoda agitării (5-6 sec.). Se decoreză cu două cireşe cu codiţă, una în
exterior şi una în interior. Se serveşte ca aperitiv.
Bronx

- 10 ml suc de portocale
- 15 ml vermut Martini Dry
- 15 ml vermut Martini roşu
- 30 ml. gin.
Se pregăteşte prin metoda agitării (5-6 sec). Se oferă ca aperitiv.
Daiquiri
Este un cocktail foarte popular în Cuba care poartă numele unei mine de fier.
- 10 ml sirop din trestie de zahăr
- 40 ml rom alb cubanez
Se pregăteşte prin metoda agitării (10-12 sec.) şi se oferă ca aperitiv.
Dry Martini
Componente : - gheţă cuburi (2-3 buc)

- 15 ml martini sec(vermut)
- 55 ml gin
Se pregăteşte prin metoda agitării şi se decorează cu o măslină înfiptă într-o scobitoare, sau
direct în pahar. Se serveşte ca aperitiv.
Manhatten
Componente : - gheaţă cuburi(2-3 buc)

- 20 ml vermut Martini roşu
- 50ml whisky american
- 1jet(trait) angostură bitter
131
Trezoreria Piteşti
Se pregăteşte prin metoda agitării şi se decorează cu o cireaşă direct în pahar, sau înfiptă
într-o scobitoare. Se serveşte ca aperitiv.
Margarita
Componente : - gheaţă cuburi (2-3 buc)

- 20 ml lichior Cointreau
- 40 ml Tequila
Se pregăteşte prin metoda agitării, paharul se givrează cu sare fină şi se decorează cu
jumătate de rondea de lămâie. Se oferă ca aperitiv.
Orange Blosoom
Componente : - gheaţă cuburi în paharul de amestec

- 50 ml suc de portocală
-40 ml gin
Se pregăteşte prin metoda amestecului. Se decorează cu o rondea de portocală montată pe
marginea paharului, şi se oferă ca aperitiv.
Porto Flip

- o lingură de zahăr pudră
- un gălbenuş de ou
- 20 ml coniac
- 40 ml vin de porto roşu
Se pregăteşte prin metoda agitării timp de 15-20 secunde, se decorează cu nucşoară rasă
deasupra şi se serveşte ca aperitiv.
Pousse - cafe ,, France”
Pousse – cafe-urile sunt băuturi deosebite de celelalte cocktail-uri prin varietatea coloristică
ce se poate realiza, dar mai ales prin măiestria care face ca ingredientele să nu se
amestece. La prepararea acestor cocktail-uri trebuia să se ţină cont de densitatea băuturilor
folosite.
Componente : - 20 ml grenadine
-20 ml Anisette Marie Brizard
- 20 ml Curacao Bleu
Se pregăteşte prin metoda dresării. În pahar Fllită cu deschidere largă la partea superioară.
Nu se decorează şi oferă în special doamnelor.
Rob Roy
132
Trezoreria Piteşti
- un trait angostură bitter

- 15 ml Martini roşu
- 55 ml whisky scoţian
Se pregăteşte prin metoda agitării , se decorează cu o cireaşă pe scobitoare. Se serveşte ca
aperitiv.
Scotch Sour

- o linguriţă de zahăr pudră
- 50 ml whisky scoţian
Se pregăteşte prin metoda agitării, se decorează cu două cireşe, una în băutură alta
alături.Se oferă ca aperitiv.
Side – Car
Comonente : - gheaţă cuburi în shaker

- 20 ml Cointreau
- 40 ml coniac
Se pregăteşte prin metoda agitării, se decorează cu zest de lămâie, şi se serveşte ca
digestiv.
Tequini

- 15 ml Martini sec
- 55 ml Tequila
Se pregăteşte prin metoda agitării, se decorează cu un zest de lămâie. Se serveşte înainte
de masă.
Vodcatini

- 20 ml Martini sec
- 50 ml votcă
Se pregăteşte prin metoda agitării, se decorează cu zest de lămâie şi se serveşte ca aperitiv.
White – Lady

- 20 ml Cointreau
- 40 ml Gin
Se pregăteşte prin metoda agitării (5-6 secunde) şi se serveşte ca aperitiv.
133
Trezoreria Piteşti
Long – Drinks
Americano

- 20 ml Martini roşu
- 50 ml Bitter Campari
Se completează după preparare cu apă minerală. Se pregăteşte prin metoda agitării, se
decorează cu un zest lung de lămâie. Se serveşte ca aperitiv.
Barbottage

- 10 ml sirop de Grenadine
Se completează după preparare cu şampanie (50-100 ml ) în paharul clientului. Se serveşte
în paharul Flute. Este o băutură care se serveşte tot timpul zilei.
Bellini
A fost creat în anul 1948 pentru expoziţia de la Veneţia.

Componente : - 40 ml necter piersici
- 80 ml şampanie
Se pregăteşte prin metoda dresării. Se toarnă în paharul Flute întâi nectarul apoi şampania.
Ambele băuturi trebuie să fie reci, nu se pune gheaţă în pahar. Se serveşte tot timpul zilei.
Bloody – Mary
Componente : - gheaţă în paharul tumbler mijlociu

- 40 ml votcă
- 70 ml suc de roşii
- un jet(trait) de Tabasco
- un jet(trait) sos englezesc
- praf de ţelină
- piper
Se pregăteşte prin metoda dresării, se decorează cu o tranşă de lămâie. Se oferă port-pai
pentru servire. Se poate oferi înainte de masă dar şi în cursul zilei.
134
Trezoreria Piteşti
Brandy Egg – Nogg

- o linguriţă zahăr pudră
- un gălbenuş de ou
- 40 ml coniac
- 50 ml lapte fiert sau rece
- nucşoară
Se pregăteşte prin metoda agitării timp de 15 – 20 secunde. Toate ingredientele se pun în
shaker pentru agitare, laptele nefiind pus în shaker se completează în paharul clientului. Se
serveşte în pahar tumbler mare şi se decorează cu nucşoară. Se poate oferii tot timpul zilei.
Cuba Libre
Componente : - gheaţă cuburi în pahar tumbler

- 50 ml rom cubanez
- coca-cola
Se pregăteşte prin metoda dresării. Se decorează cu o rondea de lămâie pe marginea
paharului şi se serveşte tot timpul zilei, în special vara.
Garibaldi
Componente : - gheaţă cuburi în paharul clientului

- 40 ml Campari Bitter
- 80 ml suc de portocală
Se pregăteşte prin metoda dresării, se decorează cu o rondelă de portocală. Se oferă ca
aperitiv.
Gin Fizz

- 40 ml gin+un albuş de ou
- 60 ml apă minerală
Se pregăteşte prin metoda agitării timp de 25 – 30 secunde. Se toarnă în pahar tumbler
mijlociu şi se decorează cu o rondelă de lămâie pusă pe marginea paharului. Se serveşte ca
aperitiv.
Golden Fizz
Componente : - are aceeaşi compoziţie ca Gin-Fizz diferenţa fiind că în loc de albuş de ou se

pregăteşte cu gălbenuş de ou.
135
Trezoreria Piteşti
Kir Imperial
Componente : - 20 ml lichior de zmeură

- 100 ml şampanie
Se pregăteşte prin metoda dresării, iar cele două componente trebuie să fie reci. Se serveşte
în pahar Flute. Se oferă după masă.
Negroni

- 20 ml vermut roşu
- 20 ml Campari
- 30 ml Gin
- ½ tranşă de portocală
În momentul creierii lui se pregătea prin metoda dresării, dar actualmente se pregăteşte prin
metoda agitării. Se oferă ca aperitiv.
Pina – Colada
Comonente : - gheaţă cuburi în mixer (3-4 buc)

- 25 ml cremă de cocos
- 35 ml rom alb
- 60ml suc de ananas
- un sfert de rondelă de ananas
- două cireşe confiate
Se pregăteşte prin metoda agitării în mixer şi se decorează cu un sfert de rondelă de ananas
şi două cireşe confiate în scobitoare. Se serveşte în pahar tumbler mijlociu.
Planter ' s Punch
Comonente : - gheaţă cuburi în paharul clientului

- 10 ml Curacao de portocale
- 10 ml Maraschino
- 20 ml suc de ananas
- 40 ml rom alb
- un jet(trait) rom ambrat
- ¼ tranşă de ananas
- 2 cireşe din alcool
Se pregăteşte prin metoda dresării. Se decorează punând cireşele pe o scobitoare, la fel şi
ananasul. Se poate oferii tot timpul zilei.
136
Trezoreria Piteşti
Campagne Cocktail
Componente : - o linguriţă de zahăr farin

- un jet(trait) Angostură bitter
- 10 ml coniac
- 100 ml şampanie
- zest de portocală
Se pregăteşte prin metoda dresării în apahar Flute. Se decorează cu un zest de lămâie. Se
poate oferii şi înainte şi după masă.
Tampico

- 30 ml bitter Campari
- 20 ml Cointreau
- 50 ml apă tonică
Se pregăteşte prin metoda agitării, iar după ce se toarnă în paharul clientului se completează
cu apă tonică. Se poate oferii înainet sau după masă.
Tom Collins
Componente : - gheaţă în shaker (2-3 buc)

- o linguriţă zahăr farin (sau sirop de zahăr)
- 40 ml gin
- 60 ml apă minerală
- o tranşă de lămâie
- 3 cireşe în pahar
Se pregăteşte prin metoda agitării, iar după ce se toarnă în paharul clientului se completază
cu apă minerală. Se decorează cu trei cireşe şi o rondelă de lămâie pe marginea paharului –
se seveşte cu paiul.
Tequila Sunrise
Comonente : - gheaţă cuburi în tumbler mijlociu (2-3 buc)

- 40 ml Tequila
-1 jet(trait) Grenadine
Se pregăteşte prin metoda dresării, se serveşte ca aperitiv şi se oferă port – pai.
Champagne Cobbler
Componente : - gheaţă pisată în pahar cu deschidere largă (special pentru cobbler)

- ¾ diferite fructe (cireşe, vişine, struguri, ananas, caise, piersici).
137
Trezoreria Piteşti
- 80 ml şampanie
- 20 ml Cointreau
Se pregăteşte prin metoda dresării . Se serveşte în sezonul căduros. Dar şi în restul anului.
Rom Grog
Componente : - 10 ml suc de lămâie

- 50 ml rom jamaica
- cuişoare şi scorţişoare
- se completează cu apă fierbinte
Se pregăteşte prin metoda dresării în pahar special de Grog, iar înainte de a se turna în
pahar se scot cuişoarele şi scorţişoarele . Se serveşte în special în anotimpul rece.
Rom Punch
Componente pentru cel rece : - gheaţă pisată (circa ¾)

- diferite fructe (cireşe, căpşuni, struguri, ananas, rondele de
lămâi şi portocale)
- 50 ml rom
Se pregăteşte prin metoda dresării, iar în cantitate mare se pregăteşte în bol de punci unde
se amestecă cu un luş care se utilizează şi la servire. Punciu-ul cald se serveşte identic ca
Grogul. Se serveşte în pahare speciale de punci sau în pahare care în prealabil trebuie
încălzit.
Cocktail – uri nealcoolice
Florida
Componente : - cuburi de gheaţă în paharul de amestec

- 25 ml sirop de grenadine
Se pregăteşte prin metoda amestecului. Se serveşte în pahar Tumbler mijlociu.Se poate
adăuga în pahar şi fructe. Se serveşte în sezonul călduros cu pai.
Green

- 50 ml suc de ananas
- 50 ml suc de grepfruit
- 20 ml sirop de mentă
- 80 ml apă tonică
Decor : o cireaşă, un sfert de tranşă de ananas şi o frunză de anason.
138
Trezoreria Piteşti
Se pregăteşte prin metoda amestecului. Se toarnă în paharul de vin, se completează cu apă

tonică şi se decorează cu un sfert de tranşă de ananas fixat pe marginea paharului, iar
cireaşa fixată pe o scobitoare se introduce în pahar.
Pussy – Foot

- un gălbenuş de ou proaspăt
- 10 ml sirop de grenadine
Se prepară prin metoda agitării (8-10 sec.) şi se toarnă în tumbler mijlociu. Se oferă pai.
139
Trezoreria Piteşti
GESTIONAREA PRODUSELOR
MODULUL 7
EVIDENŢA COMENZILOR PENTRU BAR
Serveşte la întegistrarea comenzilor pentru bar a efectivelor de clienţi în grup sau

individual pentru care urmează a se asigura servicii de bar. Se completează zilnic pe baza
comenzilor pentru asigurarea pentru asigurarea serviciilor sau a altor documente cu acest
rol. Formularul serveşte şi la înregistrarea eventualelor, decontări care se înscriu de regulă în
roşu pentru a evita orice confuzie.
Comanda internă – se utilizează pentru aprovizionarea cu marfuride la depozitele

proprii, secţiile şi laboratoarele de producţie si se încarcă în gestiunea barului. Comanda se
întocmeşte de regulă cu 24 de ore inainte, in două exemplare, originalul rămâne la sursa de
aprovizionare (depozit), iar copia la carnetul de comenzi şi barmanului pentru a urmării modul
în care s-a onorat comanda.
Nota de intrare-recepţie – se foloseşte pentru toate mişcările de mărfuri şi ambalaje

care au loc ăntre gestiunile unităţii . Transferurile de mărfuri între secţiile aceleiaşi unităţi se
vor face numai cu aprobarea şefului de restaurant, iar cele înte unităţi cu viza
compartimentului comercial-producţie. În cazul predării ambalajelor la furnizori sau alşi
beneficiari se va folosi formularul ,, Aviz de expediţie,, sau factură.
Borderoul de achiziţie – în cazuri de excepţie când depozitele (magaziile) societăţilor

comerciale nu asigură aprovizionarea cu anumite produse pentru bar aceste se pot procura
de pe piaţă (în special fructe) respectând instrucţiunile aprobate de conducerea societăţilor
respective şi cu legile în vigoare. Pentru aceste cumpărături se întocmeşte ,, borderoul de
achiziţii,, de către cumpărător, după care se face o notă de ,, intrare-recepţie,, de către
gestionar.
Registrul de stocuri – se completează de către barmanul gestionar şi serveşte

pentru evidenţa zilnică a cantităţilor a mărfurilor din gestiunea secţiei bar, iar şeful de
restaurant trebuie să verifice corecta lui întocmire.
140
Trezoreria Piteşti
Registrul de stoc mai foloseşte pe lângă verificarea financiară a secţiei bar şi

cantităţile şi tipurile de băuturi care lipsesc şi trebuie comandate.
Evidenţa notelor de plată şi a bonurilor de marcaj – serveşte pentru a evidenţia zilnic

numărul notelor de plată şi a bonurilor de marcaj. Barmanul trebuie să verifice în special
bonurile de marcaj cu valoarea fiecărui bon în parte. Totalul valoric al bonurilor de marcaj în
original pe care îl lasă ospătarul la bar. Valoarea tuturor bonurilor de marcaj reprezintă
cantitatea de băuturi care a fost vândută de la secţia bar. De notele de plată se ocupă
ospătarul care la închiderea unităţii îşi face borderoul,, notelor de plată,, care se verifică de
şeful de sală.
141

Suport Curs Barman

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Barman

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C.I.F.: 23917690 Piteşti, Argeş, Bld. I.C. Bratianu, Bl.

RESPECTAREA NORMELOR DE IGIENĂ, PROTECŢIA MUNCII ŞI P.S.I.

RESPECTĂ NORMELE DE PROTECTIA MUNCII

Sarcini privind respectarea normelor de protecţie a muncii: să se prezinte

NOTIUNI DE BAZĂ. TERMINOLOGIE DE SECURITATE A MUNCII

Protecţia muncii constituie un ansamblu de activităţi instituţionalizate

4. Echipament individual de lucru

6. Echipament individual de protecţie

8. Instructajul de securitate a muncii

9. Instrucţiuni specifice de securitate a muncii

10. Instrucţiuni de utilizare

11. Mijloc individual de protecţie

12. Noxă (sinonim: factor nociv)

17. Risc profesional

18. Securitatea muncii

19. Substanţă periculoasă

NOŢIUNI SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII ÎN UNITĂŢILE DE

Art.1 Activitaţii de alimentaţie publică şi hotelieră în condiţiile acţiunilor turistice

Art.3 Lucrătorii acestui sector, trebuie să respecte normele de tehnica securităţii

Art.4 Activitatea turistică este susţinută de o gamă variată de unităţi de

- restaurante de ţinută sau de mare capacitate trebuie să dispună de următoarele

Art.5 Întreţinera acestor spaţii, spălatul pardoselilor de grăsimi şi resturi proteice

Art.6 Resturile menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din procesul

Art.7 Unitaţile de alimentaţie publică care au secţii de producţie trebuie şă-şi

Art.9 Personalul de servire va fi instruit asupra modului de utilizare a agregatelor

Art.10 Lipsurile şi defectele constatate se vor aduce imediat la cunoştinţa şefului

Art.11 Personalul de servire (ospătar, barman) este obligat să poarte echipament

Art. 13 Este interzisă aşezarea pe pardoseli a vaselor cu lichide fierbinţi, pentru

Art. 14 Vasele, ustensilele ce se folosesc la prepararea meniurilor se vor păstra în

Art. 16 La terminarea lucrului, angajaţii, trebuie să aşeze mărfurile în rafturi,

Art. 17 După folosirea utilajelor şi dezmembrarea componentelor, acestea se vor

Art. 18 La terminarea lucrului, angajaţii, vor decupla toate utilajele de la sursa

Art. 19 La terminarea lucrului, se vor strânge toate deşeurile şi se vor transporta

CAPITOLUL II . NORME DE SECURITATE A MUNCII ÎN SĂLILE DE

Art. 20 Servirea corespunzătoare a consumatorilor se realizează numai dacă sălile

Art. 21 Indiferent de categoria de încadrare, spaţiile destinate servirii

Art. 22 La unităţile de categoria I, de specific sau de lux, dotările şi condiţiile de

Art. 23 Curăţenia sălilor şi anexelor se realizează zilnic şi periodic : întreţinerea

CAPITOLUL III . NORME TEHNICE DE SECURITATE A MUNCII ÎN

Art. 24 Personalul repartizat în sălile de servire, trebuie să se prezinte în ţinută de

Art. 25 Odată cu începere programului şi pe toată durata acestuia, personalul de

Art. 26 Întreaga activitate de servire se va efectua în linişte, evitându-se trântirea

Art. 27 În tehnica de servire la masă ospătarii trebuie să ţină seamă de

Art. 28 Personalul de servire din salon, nu va servi clientela venită în stare

CAPITOLUL IV . NORME TEHNICE DE SECURITATE A MUNCII ÎN

Art. 29 Aspiratorul de praf, indiferent de tip şi capacitate, trebuie să fie dotat cu

Art. 30 Este interzisă folosirea aspiratorului cu defecţiuni de funcţionare a

Art. 31 Utilizarea aspiratorului se va face după o verificare a funcţionării

Art. 33 Este interzisă utilizarea aspiratoarelor pentru pulverizarea substanţelor

Maşina de curăţat podele

Art. 34 Maşina de spălat podele se va utiliza conform prevederilor instrucţiunilor

Art. 35 Înainte de conectarea maşinii la reţeaua de curnt electric se va verifica

Art. 36 Este interzisă exploatarea maşinii de curăţat podele fără a fi legată la

Art. 37 Persoanele numite pentru manevrarea maşinii de spălat podele vor fi

Art. 38 La terminarea lucrului,la maşina de spălat podele, se vor demonta

Maşina de spălat vase şi pahare

Art. 39 Maşina de spălat vase va fi amplasată într-un spaţiu complet separat de

Art. 40 Instalarea maşinii de spălat vase se va face de către personae calificate

Art. 41 Respectarea modului de exploatatre şi întreţinere se va face potrivit

Art. 42 Instalaţia electrică şi echipamentul aferent se vor verifica periodic de

Art. 43 Este interzisă funcţionarea maşinii cu părţile laterale ale maşinii

Art. 44 Personalul care deserveşte maşina va purta echipamentul de protecţie

Art. 45 Curăţarea maşinii se va face după ce a fost deconectată de la reţeaua