Cap 1

1. Definiţi analiza economico­financiară a întreprinderii. (1/11)

Analiza economico –financiara ­ o metodă de cercetare ce constă în descompunerea  unui

obiect sau fenomen în părţile componente ale acestuia. Analiza este orientata de la complex la

simplu  

Activitatea presupune utilizarea unor procedee si tehnici specifce pentru cercetarea părţilor

componente ale ansamblului, în vederea determinării relaţiilor de cauzalitate şi a factorilor

generatori ai acestora. 

Scopul final al analizei  fiind elaborarea  concluziilor care stau la baza fundamentarii unor

decizii. 

Analiza economico –financiara reprezinta un ansamblu de concepte, tehnici si instrumentede

tratare a informatiilor cu scopul diagnosticarii starii unui fenomen  economic. 

2. Enumeraţi principalele tipuri de analiză economico­financiară. (2/11)

a) Nivelul la care se desfăşoară analiza:

­  analiza   microeconomică  prin   care   sunt   cercetate   fenomene   economice   desfăşurate   la

nivelul întreprinderii sau al diferitelor compartimente funcţionale aparţinând acesteia;

­ analiza macroeconomică  întâlnită la nivel de ramură, sector sau economie naţională. În

cazul  acestui tip  de analiză  se operează  cu mărimi  globale sau agregate ( PIB, producţia

industrială globală, valoare adăugată brută).

b) Modul de urmărire a fenomenelor în timp:

­  analiza statică  studiază fenomenele la un moment dat. Noţiunea de static nu se referă la

caracterul fenomenelor (prin natura lor fenomenele sunt dinamice!) ci la modul de efectuare a

analizei;

­  analiza dinamică  care cercetează fenomenele economice în mişcare, relevând poziţia lor

sub forma unui şir de momente.

1
c)   Raportul   între   momentul   în   care   se   efectuează   analiza   şi   momentul   desfăşurării

fenomenului:

­ analiză realizării obiectivelor (post­factum). Defineşte o activitate, proces sau eveniment

care a avut loc, analiza efectuându­se după producerea acestuia. O astfel de analiză urmăreşte

gradul de încadrare a rezultatelor în obiectivele sau limitele stabilite iniţial;

­  analiza   previzională  (prospectivă)   presupune   determinarea   evoluţiei   viitoare   a   unui

fenomen economic  pe baza cercetării  factorilor, a acţiunii lor în perspectivă. Constituie  o

etapă premergătoare în elaborarea strategiei economico­financiare a întreprinderii.

d) Determinările calitative sau cantitative ale fenomenelor:

­  analiza   calitativă  cu   ajutorul   căreia   se   urmăreşte   esenţa   fenomenului,   însuşirile   sale

esenţiale;

­ analiza cantitativă presupune determinări comensurative exprimate prin masă, volum.

e) Criteriile de studiere a fenomenelor:

­  analiză   tehnico­economică  prin   care   se   îmbină   caracterul   tehnic   cu   cel   economic   al

fenomenului studiat;

­  analiză   economico­financiară  studiază   corelaţiile   dintre   activitatea   economică   şi   cea

financiară;

­ analiză financiară vizează cu predilecţie modul de formare şi alocare a fluxurilor financiare

care însoţesc fenomenul studiat.

f) Orizontul de timp în care se cercetează fenomenul:

­ analiza pe termen scurt destinată managerului întreprinderii pentru conducerea operativă a

activităţii   pe   perioade   de   timp   de   până   la   un   an   de   zile.   În   cadrul   acesteia   se   operează

preponderent cu modele de tip determinist;

2
­  analiza   pe   termen   mediu   şi   lung  operează   cu   date   care   depăşesc   termenul   de   un   an

utilizând în acest scop modele de tip stohastic. În mod frecvent intervalul pentru acest tip de

analiză este de 3­5 ani, fiind destinată alcătuirii sau corectării strategiei întreprinderii.

g) Poziţia analistului faţă de întreprindere:

­  analiză   internă  efectuată   de   specialişti   din   cadrul   întreprinderii.   Rezultatele   obţinute

servesc   conducerii   atât   pentru   cunoaşterea   situaţiei   curente   a   întreprinderii   cât   şi   pentru

controlul realizării mărimilor planificate;

­  analiza   externă  efectuată   de   specialişti   din   afara   întreprinderii.   În   fundamentarea   unor

decizii,   partenerii   externi   ai   întreprinderii   se   bazează   pe   informaţiile   furnizate   de   analiza

financiară.   Un   exemplu   este   constituit   din   procedura   utilizată   de   bănci   pentru   studierea

cererilor de credite ale întreprinderilor.

h) Delimitarea fenomenului analizat:

­ analiza pe elemente organizatorice (secţii, ateliere, linii de fabricaţie, puncte de lucru etc.);

­ analiza pe probleme (rentabilitate, producţie fabricată, stocuri etc.).

. Care este deosebirea dintre analiza cantitativă şi calitativă?

­  analiza   calitativă  cu   ajutorul   căreia   se   urmăreşte   esenţa   fenomenului,   însuşirile   sale

esenţiale;

­ analiza cantitativă presupune determinări comensurative exprimate prin masă, volum etc.

3. Definiţi procesul de analiză economico­financiară şi enumeraţi etapele acestuia. (3/11)

Procesul de analiză economică presupune parcurgerea obligatorie a următoarelor etape, cu

ocazia analizei oricărui fenomen economico­financiar:

a)   Determinarea   obiectului   analizei   presupune   o   delimitare   în   timp   şi   spaţiu,   calitativ   şi

cantitativ utilizând metode specifice de evaluare şi calcul;

3
b)   Determinarea   elementelor,   factorilor   şi   cauzelor   fenomenului   studiat.   Determinarea

elementelor presupune o analiză structurală. Factorii se stabilesc urmărind modul de acţiune al

acestora;

c) Stabilirea legăturii dintre fiecare factor şi fenomenul analizat precum şi a

corelaţiilor dintre factori;

d) Măsurarea influenţelor diferitelor elemente sau factori asupra fenomenului analizat;

e) Sintetizarea rezultatelor analizei, stabilirea concluziilor şi aprecierilor asupra fenomenului;

f) Elaborarea soluţiilor care constituie suportul decizional pentru îmbunătăţirea activităţii sau

fenomenului studiat.

4. Precizaţi cu ajutorul unor exemple factori de influenţă ai fenomenelor economice. (4/11)

Factorii determină apariţia şi modificarea oricărui fenomen economic prin intermediul unui

sistem de legături. Factorii se pot grupa după diferite criterii astfel:

a) Natura   lor:   factori   tehnici,   economici,   organizatorici,   sociali,   politici,   demografici,

psihologici, biologici, naturali etc.;(gradul de uzura a echipamentelor, productivitatea

muncii, structura personalului pe varste)

b) Caracterul acestora, în cadrul unei relaţii cauzale:

­ factori calitativi având aceeaşi natură cu obiectul analizei;

­ factori cantitativi sunt purtătorii materiali ai celor calitativi;

­ factori de structură cu ajutorul cărora sunt exprimate raporturile cantitative dintre

factorii calitativi.

c) Modul de acţiune:

­ factori cu acţiune directă care acţionează nemijlocit asupra fenomenului analizat;

­ factori cu acţiune indirectă, specific acestora fiind faptul că acţionează asupra fenomenului

analizat prin intermediul primei categorii.

d) Efortul propriu al întreprinderii:

4
­ factori dependenţi de efortul propriu al întreprinderii având originea în eforturile depuse

privind utilizarea eficientă a resurselor proprii;(economia de material si energie)

­   factori   independenţi   de   efortul   propriu,   generaţi   de   mediul   în   care   întreprinderea   îşi

desfăşoară activitatea.(cursul valutar)

e) Gradul de sintetizare:

­ factori simpli care nu mai pot fi descompuşi, având în vedere sfera de desfăşurare a analizei,

respectiv gradul de detaliere al acesteia;(vechimea in munca a personalului)

­ factori complecşi determinaţi de mai mulţi factori simpli sau complecşi având însă un grad

mai redus de complexitate.(pretul de vanzare)

f) Provenienţă:

­   factori   interni   (endogeni)   a   căror   origine   se   află   în   activităţile   desfăşurate   în   interiorul

întreprinderii;(gradul de pregatire a personalului)

­   factori   externi   (exogeni)   având   originea   în   mediul   exterior   întreprinderii.(fluctuatia

preturilor materiilor prime,valoarea impozitului pe profit,inflatia)

g) Posibilităţile de previziune:

­   factori   previzibili   (determinabili)   care   acţionează   în   cadrul   unor   procese   controlabile;

(structura populatiei pe varste)

­ factori aleatori (nedeterminabili) având un mod de manifestare aleator ca urmare a unor

abateri de la desfăşurarea normală a proceselor economice, sub impulsul unor factori externi

necontrolabili.(variatia nr. de zile de concediu medical)

5.   Care   sunt   elementele   pentru   următoarele   mărimi:   profit   net,   cheltuieli   totale,   cifră   de

afaceri? (5/11)

5
a.Profitul net = partea din profitul brut care rămâne după ce au fost deduse dobânzile la capitalul
propriu al comerciantului, salariul ca recompensă pentru activitatea sa, chiria pentru terenul/cladirea
închiriată, impozitele și taxele ce se suport direct din profit;

Total venituri - total cheltuieli = profit impozabil( brut)

Profitul impozabil * 16% = impozitul datorat

Profitul brut - impozit = Profit Net

b.Cheltuielile totale: reflectarea in contabilitate a unui consum

Cheltuieli totale = cheltuieli deductibile + cheltuieli nedeductibile

c.cifra de afaceri = veniturile rezultate din serviciile prestate.

Cel mai adesea mărimea cifrei de afaceri totale se determină prin însumarea veniturilor provenite din
activitatea de bază a întreprinderilor(VB) cu veniturile provenite din alte activități(VA):
CA= V B + VA

Profit net: Venituri totale­ Cheltuieli totale­Impozitul pe profit

Venituri totale
pretul de vanzare a unui articol
nr.   de   produse   vandute   ale   unui
articol
pretul unui articol din stoc
cantitatea unui articol din stoc
venituri din productia imobilizata
venituri din subventii de exploatare
venituri din provizioane
venituri din participatii
venituri titluri de plasament
venituri din diferente de curs valutar,
venituri din dobanzi
venituri exceptionale
Cheltuieli totale
pretul unui produs din materia  prima
cantitatea exprimata in unitati de masura pe
fiecare articol cumparat
tipul   si   cantitatea   lucrarilor   executate   de
terti
cheltuieli cu impozita,taxe, varsaminte
salariu mediu
cheltuieli cu amortizarile si provizioanele
cheltuieli privind titlurile de plasament
cheltuieli din diferente de curs valutar
cheltuieli privind dobanzile
cheltuieli exceptionale

Cifra de afaceri: din contabilitate rulajul creditor al conturilor din grupa 70

rata inflaţiei;

politica de preţuri; 

poziţia firmei pe piaţă. 

pretul unui produs din materia  prima.

cantitatea exprimata in unitati de masura pe fiecare articol cumpar

6
6. Definiţi conceptul de „ordine de analiză”. (6/11)

In modelele de analiza ordinea desubstituire este urmatoarea : factori de structura, cantitativi

respectiv calitativi.

Procesul de analiză economică presupune parcurgerea obligatorie a următoarelor etape, cu

ocazia analizei oricărui fenomen economico­financiar:

a)   Determinarea   obiectului   analizei   presupune   o   delimitare   în   timp   şi   spaţiu,   calitativ   şi

cantitativ utilizând metode specifice de evaluare şi calcul;

b) Determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat.

Determinarea   elementelor   presupune   o   analiză   structurală.   Factorii   se   stabilesc   urmărind

modul de acţiune al acestora;

c) Stabilirea legăturii dintre fiecare factor şi fenomenul analizat precum şi a corelaţiilor dintre

factori;

d) Măsurarea influenţelor diferitelor elemente sau factori asupra fenomenului analizat;

e) Sintetizarea rezultatelor analizei, stabilirea concluziilor şi aprecierilor asupra fenomenului;

f) Elaborarea soluţiilor care constituie suportul decizional pentru îmbunătăţirea activităţii sau

fenomenului studiat.

In schita se poate remarca faptul ca ordinea de aplicare  a metodologiei specifice analizei

economico­financiare este opusa desfasurarii reale a fenomenului.

7
7. Enumeraţi principalele metode de analiză cantitativă. (1/24)

1 Metoda balanţieră (input/output).

2 Metoda substituirilor în lanţ.

3 Metoda analizei regresionale (corelaţiei).

4 Metoda ratelor.

5 Metoda scorurilor (scoring).

6 Metoda cercetărilor operaţionale.

7 Metoda ABC.

8. În ce constă comparaţia? (2/24)

Comparaţia  prin care orice rezultat sau indicator al activităţii întreprinderii se apreciază în

raport cu anumite criterii. Pentru a realiza o comparatie trebuie anumite conditii, si anume :

­ alegerea   bazei   de   comparatie   la   care   se   face   raportarea     (realizari   proprii   ale

perioadelor   precedente,   rezultatele   concurentei,   norme   interne   sau   internationale,

prevederi bugetare)

8
 ­ compatibilitatea datelor si a indicatoruilor ( ex. Actualizarea datelor ce au legatura cu

rata inflatiei) 

tipuri de comparatii : 

­ in   timp   –  efectuate   intre  rezultatele  perioadei  analizate   si  indicatorii   similari  pe   o

anumita sau mai multe perioade precedente

­ in spatiu – efectuate intre rezultatele obtinute de intreprinderea analizata si cele medii

pe ramura

­ mixte – bazate pe criteriile de mai sus

­ in functie de un criteriu prestabilit – (norma, marime planificata)

9. Care sunt metodele de analiză cantitativă frecvent utilizate? (3/24)

Metoda balanţieră (input/output).

Metoda substituirilor în lanţ.

Metoda analizei regresionale (corelaţiei).

Metoda ratelor.

10. Precizaţi principalele metode de analiză calitativă şi conţinutul acestora. (4/24)

A.1 Comparaţia prin care orice rezultat sau indicator al activităţii întreprinderii se apreciază

în raport cu anumite criterii. Pentru a realiza o comparaţie trebuie îndeplinite câteva condiţii şi

anume:

­ compatibilitatea datelor şi a indicatorilor (exemplu: actualizarea datelor care au legătura cu

rata inflaţiei);

­ alegerea bazei de comparaţie la care se face raportarea. De regulă în analiza economico­

financiară   aceasta   poate   fi   constituită   din   realizări   proprii   ale   perioadelor   precedente,

rezultatele concurenţei, norme interne sau internaţionale, prevederi bugetare.

Tipurile de comparaţii folosite în analiza economico­financiară:

­ comparaţii în timp, efectuate între rezultatele perioadei raportate şi indicatorii similari pe o

anumită sau mai multe perioade precedente;

9
­ comparaţii în spaţiu, între rezultatele obţinute de întreprinderea analizată şi cele medii pe

ramură;

­ comparaţii mixte, bazate pe criteriile menţionate mai sus;

­ comparaţii în funcţie de un criteriu prestabilit (normă, mărime planificată etc.).

A.2  Diviziunea   sau   descompunerea   rezultatelor.  Se   concretizează   prin   descompunerea

indicatorilor  care  caracterizează  activitatea  întreprinderii,  cu scopul de a asigura studierea

amănunţită   a   fenomenelor   şi   găsirea   în   final   a   cauzelor   generatoare   care   au   stat   la   baza

apariţiei sau modificării fenomenului respectiv. 

A.3  Gruparea.  Prin   grupare   colectivitatea   cercetată   este   împărţită   în   grupe   omogene   de

unităţi în funcţie de una sau mai multe caracteristici de grupare. Alegerea acestor caracteristici

diferă în funcţie de scopul cercetării şi natura fenomenului studiat. Se regăseşte frecvent ca

metodă   de   cercetare   în   statistică   şi   constă   în   sistematizarea   datelor   după   o   variabilă

(caracteristică) numerică. În funcţie de tipul acesteia, gruparea se poate face după o variabilă

discretă sau continuă. În cazul grupării pe intervale de variaţie, situaţie frecvent întâlnită în

analiza economico­financiară, se recomandă utilizarea unui număr moderat de grupe. Deseori,

un număr de 4 până la 10 grupe este arbitrar recomandat, dar natura datelor poate necesita un

alt număr.

A.4 Generalizarea sau evaluarea rezultatelor. Generalizarea reprezintă o metodă calitativă

de reunire într­un ansamblu a concluziilor desprinse din studiul factorial, necesare în procesul

decizional.   Metoda   se   regăseşte   în   studiile   de   fezabilitate,   evaluare,   investiţii,   planul   de

afaceri etc.

A.5 Abordarea sistemică. Potrivit acestui mod de abordare, fenomenul economic cercetat se

află, în multe situaţii, în postura de variabilă dependentă y, în timp ce mediul extern sau

societatea în ansamblul ei, se află în postura de variabilă independentă x. Astfel se constată că

fenomenul   se   dezvoltă   cantitativ   printr­o   condiţionare   directă   cu   celelalte   fenomene,

10
impunându­se   o   extindere   a   cercetării   spre   conţinutul   fenomenelor   cu   care   activitatea

economică  este   în  relaţie   de tip  funcţie,  astfel  de  exemple  fiind:   producţie  =  f  (vânzări),

dividend = f (profit).

12. Când se utilizează metoda balanţieră în analiza fenomenelor economice? (5/24)

Metoda balanţieră (input/output).  Este utilizată în analiza economică în cazul în care între

elementele fenomenului analizat există relaţie de sumă şi/sau diferenţă. Aceasta tehnica sta

labaza elaborarii proogramelor privind activitatea curenta si de perspectiva a intreprinderii. 

Modelul de principiu este dat de relatia F= a + b – c

unde F – fenomenul analizat

         a,b,c – factori care influenteaza asupra fenomenului

13.(6/24)  Se cunoaşte relaţia de determinare a valorii medii anuale a mijloacelor fixe:

Mfa = MI + Mfi ­ Mfe,

în care MI reprezintă valoarea iniţiale a mijloacelor fixe, Mfi valoarea medie a intrărilor de

mijloace fixe, iar Mfe valoarea medie a mijloacelor fixe ieşite din patrimoniu în cursul unei

perioade de gestiune.

a) Să se determine evoluţia valorii medii anuale a mijloacelor fixe în mărimi absolute;

b) Să se analizeze evoluţia valorii medii anuale a mijloacelor fixe în mărimi relative;

Rezolvare:

Ca   urmare   a   faptului   că   între   factorii   de   influenţă   asupra   mărimii   valorii   medii   anuale   a

mijloacelor fixe există relaţie de „+” respectiv „­” se aplică metoda balanţieră.

a) Modificarea valorii medii anuale a mijloacelor fixe ΔMfa  se stabileşte ca diferenţă între

valoarea efectivă a acestora Mfa1  şi valoarea de referinţă, considerată ca bază de comparaţie

Mfa0, astfel:

                ΔMfa= Mfa1­ Mfa0

Variaţia ΔMfa este rezultatul următoarelor influenţe:

­ influenţa valoarea iniţiale a mijloacelor fixe:

                 = MI1­MI0

­ influenţa valoarii medie a mijloacelor fixe intrate in cursul unei perioadei de gestiune

11
                 = Mfi1­Mfi0

­ influenţa valoarii medie a mijloacelor fixe iesite din patrimoniu in cursul unei perioadei de

gestiune

                   = Mfe0­Mfe1   

Modificarea ΔMfa este dată de suma influenţelor exercitate de factorii consideraţi.

                 ΔMfa= + +

b) Analiza fenomenului în mărimi relative:

Indicele fenomenului analizat   se determină ca raport între valoarea efectivă şi valoarea

de referinţă a acestuia, astfel:

                   =

În mod similar se determină şi indicii factorilor care îl determină, după cum urmează:

­ indicele valoarii iniţiale a mijloacelor fixe:

                   =

­ indicele valoarii medie a mijloacelor fixe intrate in cursul unei perioadei de gestiune

                   =

­ indicele valoarii medie a mijloacelor fixe iesite din patrimoniu in cursul unei perioadei de

gestiune;

                   =

Modificarea fenomenului analizat se determină potrivit relaţiei:

                   = ­100

Această modificare reprezintă rezultatul influenţei factorilor:

­ influenţa valoarii iniţiale a mijloacelor fixe:

                  = ∙100  

­ influenţa valoarii medie a mijloacelor fixe intrate in cursul unei perioadei de gestiune;

                     =

12
­ influenţa valoarii medie a mijloacelor fixe iesite din patrimoniu in cursul unei perioadei de

gestiune;

                   =

Suma influenţelor factorilor, explică modificarea fenomenului în mărimi relative:

                   = + +

14. Să se aplice metoda balanţieră pentru relaţia următoare: Cf  =   + +…+ în care Cf

suma cheltuielilor fixe, iar   ,… categorii de cheltuieli fixe. (tema control/24)

Rezolvare:

a) Analiza fenomenului în mărimi absolute:

Modificarea fenomenului notată Cf, se stabileşte ca diferenţă între valoarea efectivă a acestuia

Cf1 şi baza de comparaţie Cf0 considerată ca fiind valoare de referinţă, astfel:                

                    ΔCf= Cf1­ Cf0

Variaţia ΔCf este rezultatul următoarelor influenţe:

­ influenţa valoarea cheltuielilor fixe 

                 = ­

­influenţa valoarea cheltuielilor fixe   

                  =  ­   

……………………………………………………………………………………………

                                                                           

­influenţa valoarea cheltuielilor fixe   

                   =  ­   

Modificarea  ΔCf este dată de suma influenţelor exercitate de factorii consideraţi.

                 ΔCf= + +……..+

b) Analiza fenomenului în mărimi relative:

13
Indicele fenomenului analizat  se determină ca raport între valoarea efectivă şi valoarea de

referinţă a acestuia, astfel:

                  =                                                             

În mod similar se determină şi indicii factorilor care îl determină, după cum urmează:

­ indicele valorii cheltuielilor fixe 

                   =                                          

­ indicele valoarii cheltuielilor fixe 

                   =                                          

………………………………………………………………………………………………

­ indicele valoarii cheltuielilor fixe 

                   =                                          

Modificarea fenomenului analizat se determină potrivit relaţiei:

                   = ­100

Această modificare reprezintă rezultatul influenţei factorilor:

­ influenţa valoarii cheltuielilor fixe 

                  =

­ influenţa valoarii cheltuielilor fixe 

                    =

…………………………………………………………………………………………..

­ influenţa valoarii cheltuielilor fixe 

                   =

Suma influenţelor factorilor, explică modificarea fenomenului în mărimi relative:

                   = + +……+

14
                                            

Cap. 2
1. Care sunt cerințele adresate informațiilor utilizate în analiza economico-financiară?
(1/38)
Cerințele adresate informațiilor în AEF analiza economico-financiară sunt:
- să fie reale ( a se lucra cu date reale) cerinta de baza. Cauze: lipsa informațiilor din
contabilitatea de gestiune.
- să fie precise și sigure
- să fie sintetice și concise
- să fie multilaterale
- transmise în timp util – in perioada optima pentru adoptarea deciziei sau declansarea
unor actiuni vizate, serveste conducerii in procesul de cunoastere a intreprinderii
- să fie adaptate pregătirii utilizatorului
- să fie prospective – anticiparea informatiilor in procesele de previziune
- să fie dinamice
- să fie cu cost redus

2. Ce surse de informații sunt utilizate în cazul analizei resurselor umane ale întreprinderii?
(2/38)
Sursele de informare sunt:
- în formularul 30-numărul mediu de salariați
- în anexe la bilanț
- grila de salarizare
- fișa postului

15
 - contractul individual de muncă
- productivitatea
- organigrama
- părțile din softurile de gestiune care sunt dedicate părții de resurse umane.

3. Cum se clasifica informatiile din punct de vedere al modului de organizare a inregistrarii

si prelucrarii? (3/38)

Dupa modul de organizare al inregistrarii si prelucrarii, informatiile se pot clasifica astfel:

a) tehnico-operative;

b) de evidenta contabila;

c) comerciale;

d) statistice.

a) Informatiile tehnico-operative se refera la domeniul tehnic si de executie. Sunt analitice,

reflecta specificul, continutul si functionalitatea proceselor tehnice, explica, verifica si evalueaza
modalitatea de realizare a unor activitati, de utilizare a unor utilaje, de fabricare a unor produse, etc.
Ele reflecta sau se refera, de regula, la procese din domeniul functiunilor de productie si cercetare-
dezvoltare.

b) Informatiile de evidenta contabila reflecta specificul, continutul si functionalitatea

proceselor din domeniul functiunii financiar-contabile. Au un caracter preponderent post-operativ, sunt
analitice si au o frecventa ridicata de culegere, prelucrare si inregistrare.

c) Informatiile comerciale se refera indeosebi la mediul extern, deoarece informatiile

economice din mediul intern sunt cuprinse, de regula, in categoria celor de evidenta contabila. Sunt
analitice sau sintetice, se utilizeaza in previziuni si este indicat sa se culeaga, inregistreze si prelucreze
continuu.

d) Informatiile statistice realizeaza, de regula, o sinteza a celorlalte tipuri de informatii,

folosind instrumentarul statistico-matematic. Sunt utilizate in procese de diagnosticare si previziune.
Avand un grad ridicat de sinteza, pot fi considerate ca fiind informatii finale.

Cum se clasifică informațiile după natura proceselor reflectate?

Potrivit acestui criteriu informațiile se clasifică astfel:
- de cercetare
- comerciale
- legate de producție
- financiar-contabile
- personal
- mediu

4. Enumerați principalele surse de informații utilizate pentru efectuarea analizei

economico-financiare. (4/38)
Principalele surse de informații utilizate pentru efectuarea AEF analizei economico-financiară
sunt:
a) Sursele interne - informațiile generate de procesele proprii întreprinderii de alocare și
consum. Informatiile interne sunt furnizate de documente de sinteza:

16
 - bilant contabil, cont de profit si pierdere, anexe la bilant. Alte surse interne :
contabilitatea de gestiune, contract de management, program de fabricatie, norme,
tehnologii de fabricatiesau asamblare, etc.
Principalele informații interne se referă la producție , distribuție, calitate, costuri, utilizarea
factorilor de producție , etc. și se regăsesc în sistemul informațional intern al întreprinderii.
b) Sursele externe - includ informațiile privind conjuctura pieței interne și internaționale,
performațele concurenței, procesul tehnic în domeniul de activitate respectiv, rata
inflației, dinamica indicatorilor macroeconomici, rata dobânzii, prețul resurselor,
informațiile bursiere, legislația fiscală și economică.
Sursele externe sunt asigurate prin urmatoarele mijloace:
- Reviste, cotidiane, periodice;
- Colocvii, simpozioane, conferinte, congrese;
- Saloane, expozitii, targuri;
- Centre de documentare, brevete de inventii;
- Organisme furnizoare de informatii de sinteza (camere de comert si industrie, institute
de statistica, agentii nationale de cercetare si informare, ...);
- Vizite, intalniri, relatii cu clientii, furnizorii si concurentii;
- Buletine bursiere.

se cunosc următoarele date referitoare la

5. Pentru o întreprindere
activitatea de producție:
Secția Producția în perioada Nr. de salariați în perioada Dinamica producției
curentă(buc) curentă (%)
A 245000 18 105
B 124000 10 98

Se cere:
a) Dinamica producției pe total
b) Productivitatea muncii la nivel de secție și pe total în perioada curentă
c) Să se stabilească ce late tipuri de mărimi se pot calcula pe baza datelor.
d) Să se reprezinte grafic producția în perioada curentă, în funcție de productivitatea
medie a muncii și numărul de salariați.

a) k 1 / 0 
t  x1 *100  245000  124000 *100  102,5%
 x0 233333,3  126530,6
245000 * 100
k 0A   233333,3 buc
105
124000 * 100
k 0B   126530,6 buc
98
x1 x1 * 100
k 1 / 0  *100  x 0 
x0 k1 / 0
x
b) w=
Ns
245000
w A  13611,1 buc/salariat
18
124000
wB  12400 buc/salariat
10
245000  124000
wt   13178,5 buc/salariat
18  10

c) mărimile relative pot fi:

17
 - de planificare
- de dinamică
- de coordonare
- de structură
- de intensitate
De planificare: nu sunt mărimi planificate
De dinamică: nu pot fi alcătuite
De coordonare: pot fi alcătuite pentru producția în perioada curentă ( au conținut
informațional slab)
245000
 1,97 mai mare în A comparativ cu B
124000
124000
 0,50 mai mic în B față de A
245000

Pentru producția în perioada curentă:

233333,3
 1,84 mai mult în secția A față de secția B
126530,6
126530,6
 0,54 mai puțin în B comparativ cu A
233333,3
Pentru numărul de salariați în perioada curentă:
18
 1,8 mai mult în A față de B
10
10
 0,55 mai puțin în B față de A
18
De structură:
- pentru producția în perioada curentă:
245000
* 100  66,39 % mai mare în A față de B
245000  124000
124000
* 100  33,6 % mai puțin în B comparativ cu A
245000  124000
- pentru producția în perioada de bază:
233333,3
* 100  64,83 % mai mare în A față de B
233333,3  126530,6
126530,6
* 100  35,16 % mai puțin în B comparativ cu A
233333,3  126530,6
- pentru numărul de salariați în perioada curentă:
18
* 100  64,28 % mai mult în A față de B
18  10
10
* 100  35,71 % mai puțin în B comparativ cu A
18  10

De intensitate: productivitatea stabilită anterior

d) reprezintare grafica

18
 6. În tabelul 2.9 sunt prezentate date privind resursele umane
ale unei întreprinderi și modul de remunerare al acestora.
Activitate Salariu mediu de Nr. de salariați în Dinamica numărului de
bază(lei/pers) perioada curentă salariați (%)
A 1140 12 105
B 1250 18 95
Se cere:
a) Dinamica numărului de salariați pe total
b) Salariu mediu în perioada de bază la nivelul întreprinderii
c) Să se stabilească alte tipuri de mărimi relative ce pot fi calculate pe baza datelor din
tabel

a) Dinamica numărului de salariați pe total.

k1t / 0 
 x1 *100
 x0
x x *100
k1 / 0  1 * 100  x0  1
x0 k1 / 0
12 * 100
k 0A   11,42
105
18 * 100
k 0B   18,94
95

k 1/ 0 
t x 1
*100 
12  18
*100  98,81%
x 0 11,42  18,94

b) Salariu mediu

19
 1140 * 100
Sal.med=  1085,71 pentru activitatea A
105
1250 * 100
Sal.med=  1315,78 pentru activitatea B
95

c) Pentru numărul de salariați în perioada curentă

12
 0,66 mai puțin în A comparativ cu B
18
18
 1,5 mai mult în B față de A
12
12
*100  40%
12  18
18
*100  60%
12  18

Cap. 3
Cifra de afaceri este indicatorul fundametal al volumului de activitate desfasurata de un agent

economic.

Cifra de afaceri se calculeaza prin insumareaveniturilor din livrari de bunuri, executarea de

lucrari si prestarea de servicii, dar  nu insumeaza rabaturile si reducerile acordate clientilor. 

Cifra de afaceri nu cuprinde veniturile exceptionale si finaciare.

Cifra de afaceri  în contabilitate este rulajul creditor al conturilor din grupa 70

1. Ce reprezintă cifra de afaceri maximă? Dar cifra de afaceri marginală? (1/57)

Cifra   de   afaceri   maxima   este:   totalitatea   veniturilor   maxime   înregistrate   din   vânzarea

producţiei şi mărfurilor într­o anumită perioadă de timp.

                                               CAmax=Σqmax∙pmax

Cifra de afaceri marginala: venitul aferent unei unitati aditionale de produs.

                        CAim=  

20
2. Să se determine influenţa modificării productivităţii muncii asupra cifrei de afaceri şi să se

interpreteze cazul influenţei cu semnul „­”. (2/57)

                       

                        CA=Ns∙ ∙  

                        = Ns1∙[( )1­( )0]∙( )0  = ,,­x’’  ⇒ scaderea productivitatii muncii fata

de perioada anterioara si se va impune gasirea de solutii;

­ respectarea programului de lucru;

­ continuitate in executarea sarcinilor de lucru; 

­ polideservire.

3. Care a fost tendinţa cifrei de afaceri în termeni reali ştiind că indicele CA în preţuri curente

este de 118% iar indicele preţurilor de vânzare este de 124%? (3/58)

                         CAr =  ∙100 =   ∙100 = 95,16 %

4. Care sunt ratele de remunerare ale partenerilor sociali la formarea valorii adăugate? (4/58)

Ratele de remunerare ale participanţilor la formarea valorii adăugate, determinate pe baza

figurii:
Actionari Dividende

Creditori Dobanzi

Valoare Salariati Salarii, indemnizatii

adaugata

Stat Taxe, impozite

Intreprindere Capacitate de autofinatare

­ rata de remunerare a acţionarilor:

21
                         ∙100

­ rata de remunerare a creditorilor:

                         ∙100

­ rate de remunerare a factorului uman:

                        ∙100

­ rata de remunerare a statului:

                        ∙100

­ rata de remunerare a întreprinderii:

                        ∙100

5. Ce înţelegeţi prin consumuri intermediare şi din ce sunt alcătuite? (5/58)
consumul intermediar (CI):
consumurile intermediare (consumul de materii prime, materiale auxiliare, combustibil,
energie, apă,etc.)
consumuri intermediare = cheltuieli  

cheltuieli cu materia  prima

cheltuieli cu terti

cheltuieli cu impozite, taxe, varsaminte

cheltuieli cu salariile 

cheltuieli cu amortizarile si provizioanele

cheltuieli privind titlurile de plasament

cheltuieli din diferente de curs valutar

cheltuieli privind dobanzile

cheltuieli exceptionale

22
6. Să se determine influenţa modificării structurii producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri

de activităţi asupra valorii adăugate. Interpretare pentru Δg 1= ­y lei (vezi schema din caiet)

(6/58)

                                                              Ns

                                               T

                          Qe                           t

                  V                                                   gi →Qe

                                            Wh 

                         va      gi             Whi

                                   vai

             Qe = Σ Qei          Δgi = ,, ­y “ lei

  

7. Să se determine influenţa modificării timpului mediu de lucru pe o persoană asupra valorii

adăugate. Cazul Δt = ­z lei. (7/58)

             VA = Qe ∙ va              va=valoarea medie adaugata la un leu productie a exercitiului

             Qe=T∙Wh                   T=timpul anual

                                               W=productivitatea

         ⇒     VA=T∙Wh∙va     T=Ns∙t             

         ⇒     VA= Ns∙t∙Wh∙va     

         =Ns∙(t1­t0)∙Wh∙va= ­z lei

8. Precizaţi importanţa şi modul de determinare al cifrei de afaceri. (8/58)

Cifra   de   afaceri   este   socotită   ca   fiind   indicatorul   fundamental   al   volumului   de   activitate

desfăşurată   un   agent   economic.   Se   regăseşte   în   toate   sistemele   de   indicatori   folosiţi   în

diagnosticarea şi evaluarea economică a întreprinderii. Cifra de afaceri poate fi definită ca

23
fiind totalitatea veniturilor înregistrate din vânzarea producţiei şi mărfurilor într­o anumită

perioadă de timp. Conform Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii 82/1991, cifra de

afaceri se calculează prin însumarea veniturilor din livrări de bunuri, executarea de lucrări şi

prestarea de servicii, mai puţin rabaturile şi alte reduceri acordate clienţilor.

 a)     CA =Σq∙p

9. În cazul în care mărimea absolută a valorii adăugate este mai mică decât nivelul programat

al acesteia cum apreciaţi această situaţie şi ce măsuri se impun? (9/58)

  

 VA2009 < VAprogramata 2009

   VA= Qe + Mc (marja comerciala) – Ci ( consumuri intermediare)

Consumuri  intermediare  (Cheltuieli  cu   materii   prime,   materiale   şi  cheltuieli  cu   lucrări   şi

servicii executate de terţi).

a)           Ci cresc            =  ∙100 = 105%    cu conditia ca 

               Qe sa fie deasemenea in crestere    =  ∙100=108%

b)        Daca Ci cresc si Qe sunt in descrestere atunci se impun a fi luate urmatoarele masuri:

 ­ scaderea cheltuielilor cu materiile prime materiale 

­  scaderea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi;

­  reducerea risipei cu materialele si energia

10. Să se analizeze structura cifrei de afaceri ştiind că societatea comercială dispune de o

clientelă eterogenă. Se consideră următoarea bază de date:     (10/58)

Clienti 1 2 3 4 5 Total
Cifra de afaceri (lei) 52450 10245 4860 6112 26540 100 207
Ponderea în cifra de afaceri (gi) 0,52 0,10 0,05 0,06 0,27 1

  Rezolvare:

Analiza structurii cifrei de afaceri se realizează utilizând:

24
­ mărimi relative de structură;

­ coeficientul de concentrare Gini­Struck;

­ indicele Herfindhal. 

Întrucât   ponderile   au   fost   precizate   în   tabel   în   continuare   vor   fi   determinate   valorile

coeficienţilor.  

Coeficientul de concentrare Gini­Struck se determină cu relaţia: 

                               G =       în care gi reprezintă ponderea produsului i în cifra de

afaceri; n numărul de produse ( clienti)               

G =    =    =   =

 = =0,446 

Coeficientul Herfindhal se determina cu relatia:

        

                                H =   

H =  = =

 11. Se consideră următorul model de analiză precum şi datele necesare aplicării în tabel. În

aceste   condiţii   să   se   precizeze   soluţiile   privind   creşterea   valorii   adăugate   în   perioada   de

gestiune următoare: (TC/58)

                                         

                                          VA=Ns  

Tabel

25
Nr. crt. Indicatori Prevãzut Realizat
1 Producþia exerciþiului (lei) 970307 1184893
2 Marja comercialã (lei) 14587 23249
3 Consumuri externe (lei) 767893 1106892
4 Numãr mediu de salariaþi 8 6

Nr.crt Indicatori Simbol U. Prevãzut Realizat Ä %

. m 0 1
1 Productia exercitiului  Qe Lei 970 307 1 184 893 214 586 122 
2 Marja comercialã Mc Lei 14 587 23 249 8 662 159 
3 Consumuri externe Ci Lei 767 893 1 106 892 338 999 144 
4 Nr mediu de salariati Ns ­ 8 6 ­2 75 
5 Valoarea adaugata VA=(Qe+Mc)­Ci Lei 217 001 101 250 ­115 751 46 
6 Productivitatea   medie   a Lei 121 288 197 482 76 194 162 

muncii
7 Valoarea medie adaugata Lei 0,22364 0,08545 ­0,13819 38
va=
la un leu productie

Obiectul analizei este reprezentat de variaţia valorii adăugate determinată

astfel:

ΔVA = VA1 ­ VA0 = 101 250 ­ 217 001 = ­115 751 lei

Scaderea valorii adăugate cu 115 751   lei s­a datorat influenţei factorilor direcţi şi indirecţi

consideraţi prin modelul de analiză:

1. Influenţa numărului mediu de salariaţi:

                   =(Ns1­Ns0)∙( 0 ∙ 0 =( 6­8)∙ 121 288∙0,22364= ­54 249,69664 lei

2. Influenţa productivităţii medii a muncii.

                  = Ns1∙[( )1­( )0]∙ 0 = 6∙ 76 194∙ 0,22364 = 102 240,15696

2. Influenţa valorii medii adăugate ce revine la 1 leu producţie a exerciţiului:

                    = Ns1∙( )1∙[( )1­( )0]  = 6∙197 482∙(­0,13819) = ­163 740,36367 lei

Verificare:

26
        ΔVA =   +   +   

         ­115 751 = ­54 249,69664 + 102 240,15696+ (­163 740,36367)

Sistemul de acţiune al factorilor se prezintă astfel:

   

  ΔVA = ­115 751  lei⇒

Analizând   datele   obţinute   se   observă   o   scadere   a   valorii   adăugate   cu   115   751   lei   aspect

considerat ca fiind negativ. 

­ scaderea numarului de salariati de la 8 la 6 s­a suprapus cu scaderea VA cu 54249,69664 lei,

dar nu a avut rol hotarator atata timp cat productivitatea medie a muncii a crescut cu 162 % si

a contribuit la cresterea VA cu 102 240,15696 lei

­ valoarea medie adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului a scazut forte mult, de la 0,22364

lei la 0,08545 lei fapt care a condus la scaderea valorii adăugate cu 163 740,36367 lei , dar

va=  ⇒ ca va si cu VA se influenteaza reciproc, deci scaderea v a se datoreaza scaderii VA, (

Qe inregistrand crestere). In concluzie : Scaderea VA se datoreaza altor cauze. Din relatia

VA=(Qe+Mc)­Ci se observa ca Qe  si Mc au crescut dar au crescut foarte mult si consumurile

externe.

Consumuri externe = cheltuieli materiale + cheltuieli cu servicii  efectuate de terti  

 Pentru cresterea VA este necesar:

 ­ reducerea cheltuielilor materiale si cheltuielile cu servicii  efectuate de terti fara a afecta Qe. 

­ creşterea producţiei exerciţiului prin majorarea producţiei vândute (utilizarea unor strategii

de marketing adecvate);

­   se   va   urmări   creşterea   volumului   vânzărilor   prin   identificarea   de   noi   pieţe   sau   printr­o

colaborarea mai eficientă cu clienţii actuali;

            

27
12. Stabiliţi modul de formare a valorii adăugate pe baza a trei exemple aferente următoarelor

activităţi: producţia de bunuri, prestarea de servicii respectiv execuţia de lucrări. (1/67)

         

  VA= Ns∙t∙Wh∙va   

 va=valoarea medie adaugata la un leu productie a exercitiului 

producţia de bunuri: realizarea de rulmenti, mobile, ceasuri

prestarea de servicii: cabinet medical, centru de copiere, reparatii incaltaminte

execuţia de lucrări: constructii de locuinte, constructii de drumuri, irigatii

13.   Să   se   precizeze   modul   de   calcul   şi   semnificaţia   rapoartelor   statice   dintre   indicatorii

valorici. (2/67)

Principalele rapoarte statice construite cu ajutorul indicatorilor valorici menţionaţi sunt:

­   raportul   dintre   cifra   de   afaceri   şi   producţia   fabricată,   reflectă   modificarea   stocurilor   de

produse finite şi a altor venituri (exclusiv cele financiare şi excepţionale): 

                                          

­ raportul dintre producţia fabricată şi producţia exerciţiului, reflectă evoluţia stocurilor de

producţie aflată în diferite stadii de fabricaţie:

                                          

­   raportul   dintre   valoarea   adăugată   şi   producţia   exerciţiului,   elementul   care   diferenţiază

termenii fiind format din consumurile de la terţi:

                                                          

14. Care este semnificaţia unui coeficient de nomenclator de 0,65%? (3/67)

                    ks= 1­   = 1­0,65 = 35 %

28
Un coeficient de nomeclator de 0,65% are semnificatia faptului ca nu a fost realizat programul

de   fabricatie   la   toate   produsele.   Ca   urmare   intreprinderea   nu   va   putea   onora   integral

obligatiile ce decurg din contractele incheiate cu clientii.

15. Care este conţinutul informaţional al coeficientului de sortiment? Dar de structură? (4/67)

                                  ks= 1­     ks = coeficient de sortiment

în care N numărul de produse din nomenclatorul de fabricaţie;

n numărul de produse la care programul de fabricaţie nu a fost realizat.

                                  

             kstr = 1­

în care kstr coeficient de structură;

            Δg abaterea negativă a ponderii produselor;

              suma abaterilor negative pe produse

           Acest indicator exprimă intensitatea modificării structurii producţiei.  

16. Se consideră o întreprindere având un portofoliu format din 4 produse a căror pondere în

structura cifrei de afaceri este prezentată în tabel. Potrivit acestor date să se analizeze structura

cifrei de afaceri. (TC/67)

Tabel

Produs A B C D TOTAL
Ponderea   în   cifra   de   afaceri 0,25 0,14 0,08 0,53 1

(gi)

 Rezolvare:

Analiza structurii cifrei de afaceri se realizează utilizând:

­ mărimi relative de structură;

­ coeficientul de concentrare Gini­Struck;

29
­ indicele Herfindhal. 

Întrucât   ponderile   au   fost   precizate   în   tabel   în   continuare   vor   fi   determinate   valorile

coeficienţilor.  

Coeficientul de concentrare Gini­Struck se determină cu relaţia: 

                               G =       în care gi reprezintă ponderea produsului i în cifra de

afaceri; n numărul de produse.               

G =     =     =     =

 = 0,40 

Coeficientul Herfindhal se determina cu relatia:

        H =   

 H =  = =

                                     

       

                                                               Cap.4

1. În ce calitate participă personalul la procesele economice din întreprindere? (1/83)

In cadrul fiecarei intreprinderi personalul estestructurat pe anumite categorii:

­ personal de conducere şi administraţie;

­ personal tehnico­ingineresc;

30
­ muncitori.

Se face distinctia intre personal direct productiv si cel indirect productiv. 

2. Ce este productivitatea muncii? (2/83)

Productivitatea   muncii   este   principalul   indicator   care   caracterizează   eficienţa   utilizării

resurselor   umane.   Plecând   de   la   indicatorii   enumeraţi   se   obţin   următoarele   forme   de

exprimare ale productivităţii muncii:

­ productivitatea medie anuală a muncii:

                      

­ productivitatea medie zilnică:

                       

­ productivitatea medie orară:

                       

­ total om­zile lucrate Tz;

­ total om­ore lucrate Th.

3. Cum apreciaţi reducerea productivităţii medii anuale faţă de anul precedent? (3/83)

       Reducerea  productivităţii  medii  anuale   faţă  de  anul  precedent,   considerat  etalon,   este

negativa. Se poate concluziona ca participarea factorului uman la realizarea profitului este mai

slaba decat in perioada anterioara de gestiune.

4.   Precizaţi   diferenţa   dintre   circulaţia   şi   fluctuaţia   forţei   de   muncă   şi   indicatorii   ce

caracterizează fiecare din aceste două categorii. (4/83)

31
Circulaţia   forţei   de   muncă  reprezintă   mişcarea   personalului   întreprinderii   în   cursul   unei

perioade determinate de timp, atât din punct de vedere al intrărilor, cât şi al ieşirilor generate

de cauze normale (transfer, deces, studii, obligaţii cetăţeneşti, promovare). 

Fluctuaţia   reprezintă  un   fenomen   determinat   de   ieşirile   din   întreprindere   cu   caracter

nejustificat (desfacerea contractului de muncă, demisii, absenţe nemotivate).

Indicatorii utilizaţi pentru caracterizarea stabilităţii personalului sunt:

­ coeficientul intrărilor de personal         Ci = 

­ coeficientul ieşirilor de personal       Ce  =    

­ coeficientul mişcării totale a personalului        Ct = 

­ gradul de stabilitate a personalului:   Gs = 1­ Ct

în care E, I reprezintă ieşirile respectiv intrările de personal în cursul perioadei.

5. Definiţi productivitatea muncii şi precizaţi un model de calcul pentru acesta. (5/83)

Principalul   indicator   care   caracterizează   eficienţa   utilizării   resurselor   umane   este

productivitatea muncii.

Model de analiza factoriala frecvent utilizat in practica:

    wa = Nz Nh wh 

   în care wa productivitatea medie anuală;

Nz numărul de zile lucrate;

Nh numărul de ore (durata unei zile);

wh productivitatea medie orară.

Model de analiza factoriala raportul dintre profitul net si numarul mediu scriptic de salariati –

model cu continut bogat de informatii

  =   ∙ 

          Pn – profit net

          CA – cifra de afaceri

32
            = productivitate medie anuala exprimata prin intermediul cifrei de afaceri

            = rata de rentabilitate comerciala

Mai sunt si alte modele de analiza a productivitatii muncii. (pg76­77)

6. Enumeraţi indicatorii utilizaţi în analiza dinamicii resurselor umane. (6/83)

Analiza dinamicii resurselor umane se realizează luând în considerare următorii indicatori:

­ numărul scriptic de salariaţi (totalitatea persoanelor existente în evidenţele întreprinderii, pe

baza unui contract sau a unui alt document generator de drepturi şi obligaţii);

­ numărul scriptic prezent la lucru (numărul de persoane prezente la lucru la un moment dat,

indiferent de timpul efectiv lucrat);

­ numărul mediu scriptic de salariaţi (numărul de salariaţi raportat la o unitate de timp luată în

calcul ­ lunar, trimestrial, semestrial, anual);

­ numărul maxim de salariaţi (limita maximă de care are nevoie întreprinderea în funcţie de

volumul activităţii).

7. Să se determine influenţa productivităţii orare a muncii asupra productivităţii medii anuale

şi să se interpreteze cazul influenţei cu semnul minus. (7/84)

      wa = Nz ∙ Nh ∙ wh

        = Nz1 ∙ Nh1 (Wh1 ­ Wh0 ) = ,, ­ x” lei / sal

   Daca rezulta o situatie nefavorabila se impun urmatoarele solutii;

       ­ polideservire

       ­ cresterea eficientei logisticii

       ­ specializarea operatorilor

8. Precizaţi un model de analiză pentru indicatorul  . (8/84)

Modelul evidentiaza rolul activitatii de comercializare in obtinerea profitului

            =   ∙ 

33
            = productivitate medie anuala exprimata prin intermediul cifrei de afaceri

            = rata de rentabilitate comerciala

          Pn – profit net

          CA – cifra de afaceri

9. Cum apreciaţi scăderea numărului mediu scriptic de salariaţi faţă de exerciţiul precedent în

cazul unei întreprinderi? Analizaţi câteva din situaţiile posibile. (9/84)

Scăderea volumului de personal, aspect frecvent întâlnit în activitatea practică, se apreciază în

corelaţie cu cauzele care au determinat apariţia acestui fenomen astfel:

­ dacă este o consecinţă a modului defectuos de recrutare de către persoanele desemnate în

acest   scop,   se   apreciază   ca   fiind   un   aspect   negativ   întrucât   conduce   la   diminuarea

performanţelor economico­financiare şi erodarea poziţiei întreprinderii pe piaţă;

­ dacă este consecinţa reducerii volumului de activitate, acest rezultat se poate datora, fie

incapacităţii întreprinderii de a face faţă unor restricţii impuse de mediul economic, fie unor

dezechilibre de natură economică;

­ scăderea numărului de salariaţi poate fi rezultatul raportului de echilibru dintre potenţialul

uman şi cel material specific fiecărei întreprinderi, ca urmare a reînnoirii activelor circulante

şi creşterii gradului de tehnicitate;

­ numai în condiţiile creşterii productivităţii muncii, scăderea numărului de salariaţi generează

o economie de personal.

Condiţia necesară este ca: Iw > 

în care Iw   reprezintă indicele productivităţii muncii;

               indicele numărului mediu scriptic de salariaţi.

10. Precizaţi  relaţiile  dintre  următorii  indicatori:  fond de timp  calendaristic,  fond de timp

neutilizat, fond de timp efectiv lucrat şi fond de timp maxim disponibil. (10/84)

                                     T1

34
                 Tmax             Justificat (concedii de boala, maternitate, obligatii legale)

                                  Tn

Tc                                     Nejustificat(concedii fara plata,absente nemotivate,invoiri)

                 Sarbatori legale, concedii de odihna,zile libere

­ fondul de timp calendaristic Tc;

­ fond de timp maxim disponibil Tmax;

­ fond de timp efectiv T1;

­ fond de timp neutilizat Tn.

11. Să se precizeze semnificaţia factorilor şi să se interpreteze relaţia următoare:

indicele productivităţii muncii > indicele numărului de salariaţi (11/84)

Cei doi factori sunt: productivitatea muncii şi numărul mediu de salariaţi. 

Condiţia necesară este ca: Iw > 

în care Iw   reprezintă indicele productivităţii muncii;

               indicele numărului mediu scriptic de salariaţi.

Productivitatea muncii a crescut mai mult decat numarul de salariati, este un fapt pozitiv.

Numai   in   conditiile   cresterii   productivitatii   muncii,   scaderea   de   personal   genereaza   o

economie de personal.

12. (12/84)Să se stabilească elementele şi factorii şi să se cuantifice influenţa acestora pe baza

utilizării următorului model de analiză a productivităţii muncii:

              wa = Nz ∙ wz = Nz ∙ Nh ∙wh

            

        Δ Wa = Wa1­Wa0            

            = (Nz1 ­ Nz0 )∙ Nh0 ∙Wh0

                     = Nz1 ∙(Nh1 ­ Nh0)∙ Wh0

                              = Nz1 ∙ Nh1 ∙(Wh1 ­ Wh0 )

35
 

      Verificare:        ΔWa  +   + 

13. Să se analizeze structura personalului după vechimea în muncă potrivit datelor cuprinse în

tabel (TC/84)

Salariati
Grupa de vechime

Numãr Pondere (%)
Pânã la 5 ani 56 8,15
De la 6 la 10 ani 78 11,35
De la 11 la 15 ani 101 14,70
De la 16 la 20 ani 111 16,16
De la 21 la 25 ani 167 24,32
De la 26 la 30 ani 87 12,66
Peste 30 ani 87 12,66
TOTAL 687 100

Ponderile extreme ies in evidenta: Tinerii cu vechime pana la 10 ani sunt slab reprezentati in

firma , pondere 19,50%, deasemenea cei cu vechime peste 30 ani numai 12,66 %, pentru ca

peste 30 ani inseamna de fapt interval de minim 10 ani, (se cer minim 40 ani pentru a iesi la

pensie).

  Grupa de vechime de la 21 la 25 ani este reprezentata de salariatii cu varste de aprox. 40­45

ani. Salariatii din aceasta grupa au cel mai bun randament deoarece puterea de munca se

combina avantajos cu vechimea.

  In concluzie : In sistem sunt agreate persoanele cu randament maxim.

14. (to do/70) Să se analizeze  evoluţia  stabilităţii  personalului  cunoscând următoarele  din

tabel:                                            

Tabel

Perioada
Nr. crt. Indicatori
Precedentã Curentã
1 Numãr mediu de salariaþi 78 82
2 Intrãri în cursul perioadei 9 10
3 Plecãri în cursul perioadei 13 18
4 Plecãri din motive nejustificate 3 5

36
 Simbol
Nr. Perioada
Indicatori Relatia
crt.
Precedentã Curentã
1 Numãr mediu de salariaþi Ns 78 82
2 Intrãri în cursul perioadei I 9 10
3 Plecãri în cursul perioadei E 13 18
4 Plecãri din motive nejustificate ­ 3 5
5 coeficientul intrãrilor de personal 0,11 0,12
Ci = 
6 coeficientul ieºirilor de personal 0,17 0,22
Ce  =  
coeficientul   miºcãrii   totale   a
7 Ct =  0,28 0,34
personalului
gradul   de   stabilitate   a Gs = 1­ Ct
8 0,72 0,66
personalului:
a) perioada precedenta

­ coeficientul intrărilor de personal         Ci =   =   =0,11

­ coeficientul ieşirilor de personal       Ce  =    =   = 0,17

­ coeficientul mişcării totale a personalului        Ct =   =   = 0,28

­ gradul de stabilitate a personalului:   Gs = 1­ Ct = 1­0,28 = 0,72

b)perioada curenta

­ coeficientul intrărilor de personal         Ci =   =   =0,12

­ coeficientul ieşirilor de personal       Ce  =    =   = 0,17

­ coeficientul mişcării totale a personalului        Ct =   =   = 0,28

­ gradul de stabilitate a personalului:   Gs = 1­ Ct = 1­0,34 = 0,66

37
 Cap. 5

1. Cum se determină gradul de imobilizare a stocurilor şi ce semnificaţie economică are?

(1/93)

Stocul reprezinta o imobilizare de valori, adica de capital , de aceea se impune o gestine

atenta a lor. In orice intreprindere analiza stocului urmareste dinamica, functiile si cauzele

crearii acestuia. 

Gradul   de   imobilizare   al   stocurilor   reprezinta   un   criteriu   in   funcţie   de   care   stocurile   se

clasifică în: ­ normale, 

                   ­ cu mişcare lentă, 

                   ­ fără mişcare 

38
                   ­ disponibile. 

Încadrarea în grupele de mai sus se face în funcţie de frecvenţa consumului, pe baza stabilirii

duratei de imobilizare Di stabilită cu ajutorul relaţiei: 

Di = 

        în care S stoc mediu anual;

                    E consum mediu anual.

2. Precizaţi indicatorii de caracterizare a stării mijloacelor fixe. (2/93)

Analiza starii mijloacelor fixe contribuie la realizarea productiei dpdv calitativ si cantitativ.

Indicatori ai stării mijloacelor fixe:

a) Gradul de reînnoire:   Gr = 

în care I valoarea investiţiilor în mijloace fixe;

b) Gradul de uzură:     Gu = 

în care A valoarea anuală a amortizărilor mijloacelor fixe;

c) Gradul de modernizare:    Gm = 

în care M valoarea modernizărilor efectuate asupra mijloacelor fixe.

3. Care sunt indicatorii pentru caracterizarea dinamicii şi structurii mijloacelor fixe? (3/93)

Dinamica mijloacelor fixe vizeaza doua aspecte : 

­ scopul efortului investitional

­ efectele produse de punerea in functiune a investitiilor in mijloace fixe.

I)Indicatorii pentru caracterizarea dinamicii mijloacelor fixe sunt:

a) Modificarea valorii absolute a mijloacelor fixe stabilită pe total sau categoriile „ i ” de

mijloace fixe:

ΔMf = Mf1 ­ Mf0,

ΔMfi = Mfi1 ­ Mfi0,

39
în care Mf0, Mf1  reprezintă valoarea medie a mijloacelor fixe la începutul respectiv sfârşitul

perioadei;        

           

b) Indicii cu bază fixă, în lanţ sau medii calculaţi pe total sau categorii de mijloace fixe: 

                                           =                             = 

c) Abaterea relativă a mijloacelor fixe:

                              ΔIMf =   ∙100

d) Coeficientul intrărilor de mijloace fixe:

                              Ki = 

e) Coeficientul ieşirilor de mijloace fixe:

                               Ke =   

f) Coeficientul mişcării globale a mijloacelor fixe:

                               Kt = 

în care    reprezintă intrările respectiv ieşirile de mijloace fixe în cursul perioadei.

II) Analiza structurii mijloacelor fixe are rolul de a orienta investitiile catre acele categorii de

mijloace fixe ce participa in mod direct la obtinerea produselor finite.

Principalii indicatori de caracterizare a structurii mijloacelor fixe sunt:

a) Ponderea mijloacelor fixe active în totalul acestora:

                             

în care Mfa valoare medie anuală a mijloacelor fixe active.

b) Structura mijloacelor fixe pe categorii:         

în care „ i ” reprezintă categoriile de mijloace fixe.

c) Indicator de tip determinist care evidenţiază modificarea efectului luat în calcul,ca urmare a

modificării structurii mijloacelor fixe:

40
                          ∙ 1000 = (   )∙(  ∙1000 )

Efectul poate fi: producţia fabricată, cifra de afaceri, producţia exerciţiului, valoarea adăugată

sau rezultatul exploatării.

4. Care este necesitatea constituirii stocurilor? (4/93)

Necesitatea   constituirii   stocurilor   derivă   din   diferenţa   între   continuitatea   producţiei   (sau

desfacerii) şi caracterul discontinuu al aprovizionărilor.

5. Definiţi viteza de rotaţie a stocurilor şi precizaţi relaţia de calcul pentru acest

indicator. (5/93) 
Sinonim cu viteza de rulaj a stocurilor. Indicator economico-financiar de activitate. Aproximeaza de cate ori stocul
a fost rulat pe parcursul exercitiului financiar. Costul vanzarilor / Stocul mediu = Numar de ori. sau ca numar de
zile de stocare (indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate: (Stoc mediu / Costul vanzarilor) x
365.

  Vrot =                 ∙ T ( 360,180,90)          Ac → Qf → CA

7. (6/93)     Să   se   stabilească   factorii   şi   să   se   cuantifice   influenţa   acestora   pe   baza

următorului model de analiză:         ∙ 1000 =   ∙ 1000

 ∙1000 =   ∙100                       VA (1)                 Qe   (1.1)

                                               

                                                          Mf (2)                    va  (1.2 )

Δ ( ∙1000) = ( ∙1000)1 ­ ( ∙1000)0

=   ∙1000 – (  ∙ 1000 )                                                                   ( 1 )

ΔQe =   ∙ 1000 –   ∙ 1000                                                                ( 1.1 )

41
Δva =   ∙ 1000 –   ∙ 1000                                                                 ( 1.2 )

=  ∙1000 ­   ∙1000                                                                          ( 2 )

Verificare

 Δ ( ∙1000) =  + 

= ΔQe + Δva

7. Să se precizeze semnificaţia factorilor şi să se interpreteze relaţia următoare:

                                               (   )n ≥ (   )n­1 

Cum apreciaţi această situaţie şi ce măsuri se impun? (7/93)

(    )1  ,   (   )o  reprezintă   structura   mijloacelor   fixe   la   începutul   respectiv   sfârşitul

perioadei. Semnificatia este corecta, nu se impun masuri de corectie.

8. Să se analizeze evoluţia stocurilor în corelaţie cu cifra de afaceri pe baza datelor

din tabel (8/94)

Stocuri de Cifra de Indici Rotaþia

Anul materiale afaceri (lei) stocurilor

(lei) Stocuri CA
Vrot = 
N­4 26800 312000 100 100 1 11,64
N­3 31250 386000 116,60 123,71 1,09 12,35
N­2 36840 422600 117,88 109,48 0,92 11,47
N­1 45670 415700 123,96 98,36 0,79 9,10
N 56430 456450 123,56 109,80 0,88 8,08

Is  :      31250/26800=116,60       36840/31250=117,88       45670/36840=123,96

56430/45670=123,56

 ICA :  386000/312000=123,71        422600/386000=109,48          415700/422600=98,36

42
456450/415700=109,80

Analizând datele obţinute în tabel pot fi desprinse următoarele concluzii:

­ evoluţia stocurilor a fost diferită pe parcursul celor 5 ani;

­ viteza de rotaţie a scăzut pe parcursul perioadei de analiză;

­ politica de gestiune pe termen scurt a întreprinderii a constat atât în majorarea stocurilor de

materii prime şi materiale pe fondul menţinerii sau creşterii cifrei  de afaceri (cu excepţia

anului 4 când cifra de afaceri scade la 415700 mii lei).

Dacă rezultatele obţinute reprezintă o consecinţă a schimbării politicii de gestiune pe termen

scurt adoptată de managerii întreprinderii, situaţia nu poate fi caracterizată ca fiind negativă.

Decizia adoptată are consecinţe asupra relaţiei rentabilitate­risc pe termen scurt. Pe fondul

diminuării rentabilităţii ciclului de exploatare se manifestă concomitent şi reducerea riscurilor

pe termen scurt la care este expusă întreprinderea.

În caz contrar scăderea vitezei de rotaţie are un impact direct asupra resurselor financiare

imobilizate în stocuri. Capitalurile alocate ca urmare a creşterii stocurilor vor fi recuperate

după ce acestea parcurg întreg ciclul de exploatare, în urma căruia se transformă în produse

finite care ulterior vor fi vândute şi se va încasa contravaloarea acestora.

9. Pe baza datelor din tabel să se precizeze un model de analiză, să se stabilească factorii şi să

se  cuantifice  influenţa  acestora.   Cu ajutorul   datelor   obţinute  să  se stabilească  soluţiile  de

creştere a eficienţei mijloacelor fixe. (TC/94)

Nr. crt. Indicatori (lei) Po P1
1 Productia fabricatã 663871 980474
2 Valoare medie a mijloacelor fixe 49386 62498
3 Valoare medie a mijloacelor fixe active 38379 44369

Rezolvare:

Un model de analiza este :     ∙ 1000 = (   )∙(   ∙ 1000)         in care       

                                      ∙ 1000 = randamentului mijloacelor fixe

                                      = structura mijloacelor fixe:

43
                                      ∙ 1000 = randamentul mijloacelor fixe active

În scopul aplicării modelului în tabelul urmator au fost calculate datele necesare.

Nr.
Indicatori (lei) relatia Po P1 Ä
crt
randamentul
1 13442,4938 15688,086 2245,5922
mijloacelor fixe  ∙ 1000
structura
2 0,7771 0,7099 ­0,0672
mijloacelor fixe:
randamentul

3 mijloacelor   fixe 17297,767 22098,1766 4800,4096

 ∙ 1000
active

       Δ (  ∙ 1000 ) = (  ∙ 1000 )1∙ (  ∙ 1000 )0 = 15688,086 ­ 13442, 4938 = 2245,5922

lei

1. Influenţa structurii mijloacelor fixe:

       = [( )1­(  )0]∙ (   ∙ 1000)0 =( 0,7099­0,7771)∙ 17297,767 = ­1162,4099

lei    

2. Influenţa randamentului mijloacelor fixe active:

         =  (     )1∙[(     ∙  1000)1  ­  (     ∙  1000)0] =  0,7099∙(  22098,1766 ­

17297,7670 ) = 3407,8107lei         

Verificare:

44
      Δ (  ∙ 1000 )=     +   

         2245,8367 = ­1162,4099 +3407,8107

Sistemul de acţiune al factorilor este următorul:

Δ (  ∙ 1000 ) =2245,5922 lei ⇒

Faţă de perioada precedentă se constată o creştere a indicatorului analizat, în valoare absolută

cu 2245,8367lei aspect caracterizat ca fiind pozitiv. Variaţia s­a datorat influenţelor diferite

exercitate de factorii de gradul I consideraţi prin model astfel:

­   structura   mijloacelor   fixe   a   condus   la   scaderea   în   valoare   absolută   a   indicatorului   cu

1037,8660       lei, datorită majorării valorii mijloacelor fixe mai mult decat a părţii active a

acestora; 

­ randamentul mijloacelor fixe active a determinat creşterea indicatorului analizat în valoare

absolută cu 3408,2908 lei         

Pentru   creşterea   în   continuare   a   indicatorului   considerat   se   va   urmări   atat   îmbunătăţirea

structurii   mijloacelor   fixe   prin   cresterea   valorii   medie   a   mijloacelor   fixe   active   sau   prin

scaderea valorii medie a mijloacelor fixe, cât creşterea randamentului părţii active a acestora.

Astfel pot fi adoptate următoarele soluţii:

­ valorificarea excedentelor de capacitate existente;

­ îmbunătăţirea logisticii;

­ valorificarea întregului timp de lucru al utilajelor;

­ punerea în funcţiune a noilor investiţii în mijloace fixe;

­ întocmirea şi respectarea unui program de mentenanţă al utilajelor.

                                  

45
 Cap 6

1. Care este ordinea analizei cheltuielilor unei întreprinderi. (1/106)

Analiza cheltuielilor unei întreprinderi se realizează în ordinea ponderii celei mai mare din

totalul cheltuielilor. Astfel cheltuielile de exploatare detin ponderea cea mai mare in totalul

cheltuielilor,   suma   lor   fiind   in   stransa   legatura   cu   realizarea   obiectului   de   activitate   al

intreprinderii. Cheltuielile de exploatare cuprind:

- cheltuielile cu materialele;

- cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti ( intretinere, reparatii, ...);

- cheltuielile cu personalul;

- cheltuielile cu impozite si taxe;

- alte cheltuieli de exploatare.

2. Precizaţi trei exemple de cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. (2/106)

46
Cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti: 

cheltuieli cu intretinerea si reparatiile;

cheltuieli cu locatii de gestiune si chirii;

cheltuieli cu serviciile telefonice;
cheltuieli cu abonamente radio­tv;
cheltuieli cu primele de asigurare;
cheltuieli cu salubritatea;

3. Să se determine influenţa structurii producţiei vândute asupra cheltuielilor variabile la 1000

lei cifră de afaceri şi să se interpreteze cazul influenţei negative. (3/106)

               

   în care q volumul fizic al producţiei;

               p preţ de vânzare unitar;

              cv cheltuieli variabile unitare.

             

⇒ volumul fizic al producţie vândute a crescut.

Modificarea   cheltuielilor   variabile   se   reflectă   asupra   următorilor   indicatori   economico­

financiari:                          

       a) Rezultatul exploatării:

       b) Eficienţa activelor imobilizate:

       c) Eficienţa mijloacelor fixe:

       d) Eficienţa activelor circulante:

       e) Eficienţa capitalurilor permanente sau proprii:

       f) Eficienţa forţei de muncă:

4.   Cum   poate   fi   apreciată   situaţia   în   care   rata   de   eficienţă   a   cheltuielilor   totale   ale   unei

întreprinderi creşte faţă de anul precedent. Se impun măsuri de corecţie? (4/106)

                                           

                                      

47
    în care RCT reprezintă rata medie de eficienţă a cheltuielilor totale sau cheltuieli la 1000 lei

venituri totale;

      suma cheltuielilor pe categorii de activităţi (exploatare, financiară şi excepţională);

      suma veniturilor pe categorii de activităţi (exploatare, financiară şi excepţională);

     ⇒     

                           2 variante : a)  

                                              b)  

     ⇒ o situaţie negativă, se împun măsuri de redresare:

                     a) reducerea CT ­ reducerea cheltuielilor de exploatare ( cu materiile prime, cu

manopera direct, salarii etc.)

           b) creşterea VT ­ ex. creşterea CA prin lansarea de noi produse sau câştigarea de noi

pieţe.

5. (5/106) Să se interpreteze cazul: 

ICA = 110% CA cifra de afaceri

ICT = 115% CT cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri

ICv = 108% Cv cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri

   ex.   O firmă înregistrează o creştere a CA cu 10% faţă de anul precedent ( un lucru bun),

dar pe fondul unor cheltuieli totale mai mari faţă de perioada precenentă cu 15%, ceea ce

rezultă o scădere a profitului. Un lucru deasemenea bun este că, Cv au avut o creştere mai

mica decât CA ceea ce rezultă că , cheltuielile variabile la 1000 lei cifră de afaceri au fost mai

mici.

48
6. Potrivit datelor din tabel să se stabilească soluţiile de  reducere a cheltuielilor fixe la 1000

lei cifră de afaceri. (6/106)

Tabelul 6.6

Nr.crt. Indicatori (mii lei) Programat(0) Realizat(1)

Volumul fizic al producþiei vândute exprimat în preþ
1 18600 22560
mediu de vânzare unitar (CA)
2 Suma cheltuielilor fixe (Cf) 3485 4330
Volumul fizic efectiv al producþiei vândute exprimat
3 ­ 21685
în preþ mediu de vânzare unitar programat

                               

1) Influenţa cheltuielilor fixe:

         

= 45,429 lei

2. Influenţa volumului fizic al producţiei vândute:

=199,677­

232,795= ­33,118  lei

49
3. Influenţa preţurilor de vânzare unitare:

                                  =  45,429 ­  33,118    

Sistemul de acţiune al factorilor este următorul:

Ca urmare a rezultatelor obţinute se constată creşterea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de

afaceri cu 4,567 lei aspect apreciat ca fiind negativ. Explicaţii privind această evoluţie sunt

oferite de factorii direcţi consideraţi. Astfel se constată următoarele:

­ suma cheltuielilor fixe a determinat creşterea cu 45,429 lei a cheltuielilor fixe la 1000 lei

cifra de afaceri, fapt considerat negativ 

­ volumul fizic al producţiei vândute a determinat reducerea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră

de afaceri cu 33,118 lei. Influenţa acestui factor se datorează faptului că a crescut ponderea

acelor produse.

­   preţurile   de   vânzare   unitare   au   exercitat   o   influenţă   pozitivă   determinând   reducerea

indicatorului cu 7,745 lei. Se poate explica prin faptul că a crescut ponderea produselor la care

preţurile unitare de vânzare s­au situat deasupra mediei programată;

Ca urmare soluţiile privind reducerea indicatorului, sunt reducerea cheltuielilor fixe ; 

Amortizările, serviciile telefonice, abonamentele radio­tv, primele de asigurare, impozitele şi

taxele  locale,  salariile  personalului  de conducere,  tehnic,  economic   şi de altă  specialitate,

administrativ,   de   deservire   a   secţiilor   şi   întreprinderii,   cheltuielile   asimilate   acestora,

50
cheltuielile   cu   protecţia   mediului   înconjurător,   cheltuieli   de   birou   şi   alte   cheltuieli

administrativ­gospodăreşti.

7. (TC/106) Activitatea de exploatare a unei întreprinderi este caracterizată de următoarele

valori ale fluxurilor de intrare respectiv ieşire . Utilizând un model de analiză să se stabilească

soluţiile privind creşterea eficienţei cheltuielilor de exploatare pentru anul 2008.

Nr. crt. Indicatori (lei) 2005 (0) 2006 2007 (1)

Cheltuieli   din
1 451354 547622 784521
exploatare
2 Venituri din exploatare 554786 645140 829504

3 813,564 848,842 945,771

RCE=

Rata medie de eficienţă a cheltuielilor de exploatare la 1000 de lei venituri din exploatare

                    RCE=

                                         Δ RCE= 945,771­813,564= 132,207

1414,09   ­   813,56   =

600,53 lei

468,32

Δ RCE = 

132,207 = 600,53 ­ 468,32

Δ RCE = 132,207 lei ⇒

51
Rata   de   eficienţă   a   cheltuielilor   de   exploatare   a   crescut   cu   132,207   lei   faţă   de   perioada

precedentă   aspect   interpretat   ca   fiind   negativ   deoarece   conduce   la   reducerea   rentabilităţii

întreprinderii. 

Majorarea ratei de eficienţă a cheltuielilor de exploatare este rezultatul cumulat al creşterii

cheltuielilor de exploatare cu 600,53 lei, (fapt negativ) si al scaderii veniturilor din exploatare

cu   468,32   lei   (deasemenea   fapt   negativ),   ponderea   mai   mare   o   detine   cheltuielilor   de

exploatare .

   Solutii; In primul rând prin reducerea cheltuielilor de exploatare;

a. Cheltuieli privind marfurile 

­ pretul de cumparare;

­ cheltuielile de transport­aprovizionare;

­ alte cheltuieli accesorii legate de achizitia marfurilor;

c. Cheltuieli cu materiale consumabile ­ 

­ materiale auxiliare;

­ piese de schimb;

d. Cheltuieli cu energia si apa 

f. Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti ­ includ:

­ cheltuielile cu intretinerea si reparatiile;

­ redevente, locatii de gestiune si chirii;

­ studii si cercetari, inclusiv sumele platite pentru contractele de cercetare;

­ cheltuieli cu primele de asigurare;

­ cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori, comisioane, inclusiv cele platite 

agentilor economici cu activitate de comert exterior si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama

si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari, posta si taxe 

de telecomunicatii; servicii bancare si altele).

8. Precizaţi un model de analiză pentru cheltuielile cu materialele. (1/118)

Modelul de analiză al cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri:

52
                    

                        

în care cmp reprezintă cheltuieli cu materialele pe unitatea de produs;

            csj ­ consumul specific din resursa materială j;

            pj ­  preţul de aprovizionare al resursei materiale j.

9. Ce reprezinta costul marginal? (2/118)
Costul marginal măsoară variaţia costului total la o variaţie infinit de mică a cantităţii
produse.
Cmg = ΔCT / ΔQ
Costul marginal reflectă cresterea pe care o antrenează producţia unei unităţi suplimentare în
costul variabil.
Cmg = ΔCV / ΔQ

Costul marginal sta la baza deciziilor privind oferta de bunuri si servicii, orientând actiunea
întreprinzatorului în sensul cresterii acesteia atunci când fiecare unitate suplimentară de
producţie necesită un spor de cost cât mai mic.

10.  Care sunt principalele categorii de cheltuieli analizate la nivel de produs? (3/118)

Principalele categorii de cheltuieli analizate la nivel de produs sunt :
- Cheltuielile directe – cheltuieli cu materiile prime si materialele
                                ­   cheltuieli cu salariile directe
      ­     Cheltuieli indirecte

11. Precizaţi un model de analiză pentru cheltuielile cu personalul. (4/118)

Cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri:

                  

în care    reprezintă o formă inversă de reflectare a productivităţii medii anuale calculată pe

baza cifrei de afaceri;

53
               cheltuielile medii cu personalul pe salariat, respectiv salariul mediu anual şi

celelalte elemente de cheltuieli asimilate sau determinate în funcţie de acesta.

12. Cum apreciaţi situaţia în care modificarea relativă a cheltuielilor cu salariile ΔCsr  este

negativă. (5/118)

Modificarea relativă a cheltuielilor cu salariile ΔCsr, se stabileşte ca diferenţă între cheltuielile

cu salariile realizate Cs1 şi cheltuielile cu salariile admisibile Csa, astfel:

                                                ΔCsr = Cs1 ­ Csa < 0   ⇒  Cs1 < Csa

 Situaţia în care ΔCsr = Cs1 ­ Csa < 0   ⇒  Cs1 < Csa, generează o economie relativă

13. Cum poate fi apreciată situaţia în care indicele de corelaţie este subunitar? (6/118)

  În   analiza   corelaţiei   dintre   creşterea   productivităţii   muncii   şi   cea   a   salariului   mediu   se

utilizează indicele corelaţiei Ic, care se poate determina:

                       Ic = 

în care Icsa  reprezintă indicele salariului mediu anual;

            IWa  indicele productivităţii medii anuale.

Corelaţia este respectată dacă Ic<1.

Necesitatea   respectării   corelaţiei   decurge   din   aceea   că,   la   creşterea   productivităţii   muncii

concură şi alţi factori ai producţiei pentru a căror reproducere trebuie asigurate premise (prin

profit).

14. (7/118) Comentaţi inegalitatea următoare:

                        indicele productivităţii muncii < indicele cheltuielilor salariale

            

                         iW < iCS

54
                         iW =                     i CS =           ⇒    a scăzut productivitatea fără o scădere

corespunzătoare   a   salariilor   sau   au   crescut   salariile   fără   a   creşte   corespunzător   si

productivitatea, se impun măsuri de creştere a productivităţii muncii prin: 

  ­ folosirea eficientă a timpului de lucru;

  ­ deservirea mai multor maşini;

  ­ calificare corespunzătoare a salariaţilor şi/sau măsuri de limitare a creşterilor salariale.

      15. (TC /118) Sa se analizaze principalele categorii de cheltuieli ala unei intreprinderi. Ce

categorii trebuie reduse? Care sunt solutiile propuse?

                 

Cap 7

1. Ce evidenţiază rata rentabilităţii economice? (1/126)

55
Rata   rentabilităţii   economice   reflectă   legătura   dintre   un   rezultat   economic   şi   mijloacele

economice   (capitalul)   angajate   pentru   obţinerea   acestuia.   În   calculul   ratei   rentabilităţii

economice,   la   numărător   se   poate   utiliza   rezultatul   exploatării   sau   excedentul   brut   din

exploatare, iar la numitor activul total sau o parte a acestuia.

Exprimă  capacitatea  întreprinderii  de a degaja  o acumulare  brută în raport cu capitalurile

angajate   pentru   această   activitate.   Într­o   altă   accepţiune,   rentabilitatea   economică   reflectă

eficienţa cu care este utilizat activul economic compus din imobilizări, NFR şi disponibilităţi.

Rentabilitatea economică exprimată în raport cu EBE se poate numi brută.

Obţinerea   unei   rate   de   rentabilitate   economică   netă   presupune   luarea   în   considerare   a

rezultatului din exploatare.

 În mod normal   > 25% ⇒ max 4 ani activele totale se pot reînoi.

2. Ce reprezinta pragul rentabilitate? (2/126)
  Pragul de rentabilitate reprezinta acel punct critic in care volumul vanzarilor acopera
cheltuielile fixe si variabile ale firmei (chirie, salarii etc) astfel incat firma nu obtine nici
profit, nici pierdere. Formula de calcul: Total costuri fixe ale firmei/(100%-costuri variabile in
valoarea vanzarilor)

3. Care sunt soldurile intermediare de gestiune şi ce rol au? (3/126)

 marjă comercială     Mc
 producţie a exerciţiului    Qe
 valoare adăugată   VA
 excedent brut de exploatare   EBE
 rezultatul  exploatării  RE
 rezultatul curen  RC 
 rezultatul net al exerciţiului  Rn

56
Soldurile   intermediare   de   gestiune   reprezintă,   de   fapt,   palierele   succesive   în   formarea

rezultatului  final.   Construcţia  indicatorilor   se realizează  în  cascadă   pornind de  la  cel   mai

cuprinzător   (producţia   exerciţiului   +   marja   comercială)   şi   finalizând   cu   cel   mai   sintetic

(rezultatul net al exerciţiului). Fiecare sold intermediar,

reflectă rezultatul gestiunii financiare la treapta respectivă de acumulare.

4. Care sunt elementele componente ale rezultatului brut al exerciţiului? (4/126)

  

Rezultatul brut al exercutiului

5. Să se determine influenţa negativă a structurii veniturilor din exploatare pe tipuri

de activităţi asupra rezultatului exploatării: Δgi: ­x lei; (5/126)

       RE = CA∙Rc∙

în care CA cifra de afaceri;

            Rc rată de rentabilitate comercială;

            gi structura cifrei de afaceri pe produse, grupe de produse, sectoare de activitate etc.;

            rci rentabilităţile comerciale pe structura aleasă a cifrei de afaceri.

                                       gi =  ∙100

 exemplu

VEi gi %    (2008) gi %    (2009)

venituri din vânzarea productiei 60 55
venituri din vânzarea mărfurilor 10 20
venituri din prestări servicii 5 5
venituri din servicii 25 20
În cazul scaderii rezultatului exploatarii din cauza noi structuri;

­ se revine la structura precedenta;

57
­ se cauta structura care aduce venituri mai mari;

­ se reduc cheltuielile

6. Să se stabilească influenţa volumului fizic al producţiei vândute asupra profitului

aferent cifrei de afaceri şi să se interpreteze cazul Iq<100. (6/126)

P = VT­CT = 

factorii de influenta sunt;

 q (volumul fizic al produsului);
 p (pretul unitar de vânzare);
 c (costul de productie unitar).

a )  Influenta volumul fizic al produsului

  =,,­x”

în cazul în care volumul fizic al produsului a dus la scaderea profitului se cauta ;

 solutii de crestere a vanzarilor;
 identificarea produselor la care au scazut vanzarile;
 schimbarea si promovarea de noi produse.

7. (7/126) Să se interpreteze cazul:

ICA = 96%

ICT = 105%

CA valoarea adăugată

CT cheltuieli totale

  

 ICA =  <1  ⇒ CA1<CA0   cifra de afaceri a scazut

     ICT = ⇒ CT1>CT0   cheltuielile totale au crescut

Pe seama cresterii cheltuielile totale, cifra de afaceri a scazut, rezulta ca firma are probleme de

piata (client, concurenta, preturi, promovare produse noi,etc)

58
8. Să se determine influenţa gradului de înzestrare tehnică a muncii asupra profitului aferent

cifrei de afaceri şi să se interpreteze cazul influenţei cu semnul „­”. (8/126)

  P =Ns∙ 

   =

   Daca din calcule reiese ca, gradul de inzestrare tehnica a avut o influenta negativa asupra

profitului             , necesar a se cauta solutii;

­  investitii in dotarea tehnica noua;

­  repararea si modernizarea celor existente

9. Precizaţi semnificaţia factorilor şi modul de calcul al influenţelor pentru modelul de analiză

următor. Care este domeniul de aplicare şi conţinutul informaţional al acestui model? (9/126)

P = VT­CT = 

factorii de influenta sunt;

 q (volumul fizic al produsului);
 p (pretul unitar de vânzare);
 c (costul de productie unitar).

ΔP = P1­P0

a )  Influenta volumul fizic al produsului

b)  Influenta  pretul unitar de vânzare 

59
c)  Influenta costului de productie unitar 

 în cazul în care volumul fizic al produsului a dus la scaderea profitului se cauta ;

 solutii de crestere a vanzarilor;
 identificarea produselor la care au scazut vanzarile;
 schimbarea si promovarea de noi produse.

10. Să se stabilească elementele şi factorii şi să se cuantifice influenţa acestora pe baza unui

model de analiză. Utilizând rezultatele obţinute să se stabilească măsurile care vor conduce la

îmbunătăţirea rezultatului din exploatare. (10/127)

Nr. crt. Indicatori (lei) Simbol N­1 N

1 Cifra de afaceri CA 18350 19515
2 Cheltuieli totale CT 15560 11545
3 Active imobilizate Ai 11145 12680
RE=   CA   ­
4 Rezultatului din exploatare 2790 7970
CT        
Rata de eficienţă a
5 1,646 1,539
activului imobilizat
Rata de rentabilitate
6 0,152 0,4084
comercială

         RE = CA ­ CT        sau      RE = Ai ∙   

    5180   lei

a) Influenta activelor imobilizate

b) Influenta ratei de eficienţă a activului imobilizat

60
 

c) Influenta ratei de rentabilitate comercială

    Verificare;             

                          5180 = 

                          5180 = 5181,34

Sistemul de acţiune al factorilor este prezentat în continuare:

Fenomenul analizat, rezultatul din exploatare, înregistrează o creştere, ceea ce reprezintă un

aspect pozitiv. Creşterea reprezintă rezultatul exercitat de factorii de influenţă şi anume:

­ cresterea valorii activelor imobilizate a determinat cresterea rezultatului din exploatare în

valoare absolută cu  ;

­   scaderea   ratei   de   eficienţă   a   activelor   imobilizate   determina   scaderea   rezultatului   din

exploatare 

cu 

­   o   crestere   semnificativa   a   ratei   de   rentabilitate   comercială   de   la   15,2   %   la   40,84   %   a

determinat cea mai mare influenta pozitiva, determinand cresterea rezultatului din exploatare

cu 

Având în vedere acest obiectiv pot fi adoptate măsuri pentru cresterea ratei de eficienţă a

activului imobilizat.

 scaderea timpilor operativi  
 cresterea gradului de utilizare a utilajelor;
 reducerea rebuturilor

61
11.   Pe   baza   următorului   cont   de   profit   şi   pierdere   să   se   calculeze   rezultatul   exploatării,

financiar şi excepţional. Cum apreciaţi situaţia întreprinderii? Justificaţi răspunsul. Impozit pe

profit 16%. (TC / 127)

Cheltuieli (lei) Suma Venituri (lei) Suma

Cumpărări de materii prime 24555 Producţia vândută 40287
Alte cumpărări şi cheltuieli externe 1354 Producţia stocată 1496
Cheltuieli cu personalul 6580 Dobânzi şi venituri asimilate 570
Impozite,   taxe   şi   vărsăminte Venituri   din   cesiunea   elementelor
330 568
asimilate de activ
Cheltuieli   cu   amortizările   şi
2910
provizioanele
Dobânzi şi cheltuieli asimilate 2030
Cheltuieli   din   diferenţe   de   curs
820
valutar
VNCEAC 1952

Rezultatul din exploatare = venituri din exploatare­ cheltuieli pentru exploatare

RE = 40287+1496­24555­1354­6580­330= 8964  lei

Rezultatul financiar=venituri financiare­cheltuieli financiare=570­2910­2030­820= ­5190  lei

Rezultatul exceptional=venituri exceptionale­cheltuieli exceptionale=568­1952= ­1384  lei

Rezultatul brut al exercitiului=venituri totale ­cheltuieli totale =  Ʃ  Rezultate = 8964­5190

­1384=  2390    lei

Rezultatul net al exercitiului= Rezultatul brut al exercitiului­ Rezultatul brut al exercitiului x

0,16=

= 2390­2390 x 0,16=2390­382,4= 2007,6  lei

Situatia intreprinderii este buna, chiar daca are cheltuieli mari cu dobanzile, amortizarile si

provizioanele, reuseste sa obtina profit.

12. Definiţi rata rentabilităţii comerciale şi precizaţi o relaţie de calcul pentru aceasta. În cazul

în   care   nivelul   ratei   a   scăzut   faţă   de   perioada   precedentă   cum   apreciaţi   această   situaţie?

(1/133)

62
Ratele   de   rentabilitate   comercială   apreciază   randamentul   diferitelor   stadii   ale   activităţii

întreprinderii la formarea rezultatului, fiind determinate ca raport între marjele de acumulare

şi cifra de afaceri sau valoarea adăugată, (reflecta performantele comerciale)

a) Rata marjei comerciale

b) Rata  EBE ;

REBE = 

Model utilizat in analiza factoriala

          Rc1<Rc0   situatie negativa in activitatea comerciala

 solutii ­ promovarea produselor

            ­remedierea problemelor de distributie;

             ­reevaloarea politicii de preturi

13. Dacă rata rentabilităţii financiare este mai mică decât nivelul programat al acesteia cum

apreciaţi această situaţie? (2/133)

Acest indicator măsoară remunerarea capitalurilor aduse ca aport de acţionari sau a profitului

net rămas la dispoziţia întreprinderii pentru autofinanţare. Reflectă corelaţia dintre profitul

net, ca venit al acţionarilor şi capitalurile proprii aparţinând întreprinderii.

               Rf1<Rf0   situatie negativa, solutii de crestere a profitului

P = VT­CT = 

 solutii de crestere a vanzarilor;

63
  reevaloarea politicii de preturi 
 reducerea costurilor pe unitatea de produs

14.   Definiţi   şi  precizaţi   o  relaţie   de   calcul   pentru   rata   rentabilităţii   economice.   Care   este

conţinutul informaţional al acestui indicator? (3/133)

       Rata rentabilităţii economice reflectă legătura dintre un rezultat economic şi mijloacele

economice (capitalul) angajate pentru obţinerea acestuia. 

     Exprimă capacitatea întreprinderii de a degaja o acumulare brută în raport cu capitalurile

angajate pentru această activitate.

     Rentabilitatea economică exprimată în raport cu EBE se poate numi brută.

Obţinerea   unei   rate   de   rentabilitate   economică   netă   presupune   luarea   în   considerare   a

rezultatului din exploatare.

 În mod normal   > 25% ⇒ max 4 ani activele totale se pot reînoi.

15. Ratele de rentabilitate economică şi comercială aferente anului curent au scăzut faţă de

nivelul anului precedent. Cum apreciaţi această situaţie. Se impun măsuri pentru corectarea

situaţiei actuale? (4/133)

                   

 = 

 = 

64
      ­ rata de eficienta a activului total

  Afirmatia este corecta dar rezultatele sunt mai slabe, solutii;

­ valorificarea mai eficienta a elementelor de active;

­ cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante

Cap 8

65
 1. Care   este   utilitatea   bilanţului   financiar   şi   a   celui   funcţional   în   analiza   situaţiei

financiare a întreprinderii? (1/148)
Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ
si de pasiv (mijloacele si resursele) la închiderea exercitiului si în alte situatii prevazute de
lege, grupate dupa natura, destinatie si lichiditate, respectiv, dupa natura, provenienta si
exigibilitate.
Scopul principal îl constituie adoptarea unor decizii corective în gestiunea pe termen
scurt, mediu si lung.

Comparatia între bilantul financiar si bilantui functional pune în evidenta doua

deosebiri esentiale între acestea, si anume:

a. în timp ce bilantul financiar permite o analiza externa a situatiei financiare a

întreprinderii interesanta pentru creditori, bilantul functional permite în primul rând o
analiza interna realizata în principal de managerii întreprinderii;

b. bilantul functional se stabileste din perspectiva continuitatii activitatii, în timp ce bilantul

financiar este realizat din perspectiva încetarii activitatii.

2. Cum se determină situaţia netă şi care sunt căile de creştere? (2/148)

Situaţia netă = Activ total ­ Datorii totale

Situaţia netă pozitivă şi crescătoare reflectă o gestiune economică sănătoasă a întreprinderii.

Reprezintă consecinţa reinvestirii unei părţi din profitul net şi a altor elemente de acumulări

(reporturi din exerciţiile precedente). 

Valoarea   negativă   a   situaţiei   nete   evidenţiază   o   situaţie   prefalimentară.   Reprezintă   o

consecinţă a încheierii cu pierdere a exerciţiilor anterioare. 

 ­ reducerea datoriilor prin; limitarea imprumuturilor, reesalonarea datoriilor  

 ­ reinvestirea capitalurilor in active       

3. Ce elemente  influenţează necesarul de fond de rulment   şi ce semnificaţie  are un nivel

constant al acestuia? (3/148)

NFR = Nevoi temporare ­ Resurse temporare

66
Un nivel constant reflecta o situatie normala,

 Situatia in care necesarul de fond de rulment este pozitiv , poate fi considerate normala numai

daca este rezultatul unei politici de investitii,

Situatia in care necesarul de fond de rulment este negativ poate fi apreciata favorabila daca

este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai

mari.

4. În ce condiţii necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă au valori negative şi care este

semnificaţia acestui fapt? (4/148)

NFR = Nevoi temporare ­ Resurse temporare

TN = FR­ NFR

Valorile   negative   ale   celor   2   indicatori   au   semnificatia   unui   dezechilibru   financiar   la

incheierea unui exercitiu contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe

termen scurt.  Aceasta situatie  evidentiaza dependenta intreprinderii  de resursele financiare

externe.

5. (5/148) Care sunt principalele concluzii ce se desprind din datele următoare:

Indicele capitalului propriu = 143%

Indicele capitalului permanent = 105%

Indicele activelor imobilizate = 122%

          ­ o situatie f buna

               Datorita cresterii diferite a    si 

⇒0 scadere a        datoriilor <1an

            Cresterea activelor imobilizate cu 122% reflecta o situatie foarte

buna. 

67
6. Să se determine rata de solvabilitate patrimonială. Cum apreciaţi un nivel de 0,31 (31%)  al

acestei rate? (6/148)

În cazul în care această rată înregistrează valori mai mari de 0,5, situaţia este considerată ca

normală, iar valoarea minimă se apreciază a fi 0,3. Un nivel de 31% (0,31) se aproprie de

situatia critica, caz in care se cauta solutii de revenire;

 renuntarea la credite;
 majorarea capitalului proprii

7.   Care   sunt   principalele   rate   utilizate   pentru   analiza   echilibrului   financiar   al   unei

întreprinderi? (7/148)

  Ratele   de   echilibru   financiar   tin   seama   de   structura   de   finantare   a   capitalurilor:   proprii,

imprumutate sau permanente. Aceste rate sunt expresia FR, NFR si TN  (TN = FR­ NFR)

1) Rata fondului de rulment evidentiaza existenta sau inexistenta unui fond de rulment propriu

2) Rata de finantare a NFR

8. Să se definească viteza de rotaţie a activelor circulante şi să se precizeze indicatorii care

exprimă acest concept. (8/148)

Viteza de rotaţie a activelor circulante este un indicator de eficienţă care reflectă schimbările

intervenite în activitatea întreprinderii .Viteza de rotaţie a activelor circulante corelează cifra

68
de afaceri sau o componentă a acesteia cu totalul activelor circulante sau un anumit element al

acestora. Poate fi exprimată ca:

a) Număr de rotaţii:

în care   Ac reprezintă soldul mediu al activelor circulante;

             CA cifra de afaceri.

b) Durată (număr de zile):

                 în care T perioada considerată pentru reglementarea stocurilor.

9. Să se precizeze relaţia de calcul a influenţei activelor circulante asupra vitezei de rotaţia a

acestora şi să se interpreteze rezultatul negativ. (9/148)

    induc o scadere a vitezei de rotatie, ceea ce este un lucru bun.

10. Precizaţi principalele rate de caracterizare a pasivului patrimonial precum şi semnificaţia

acestora. (10/148)

a) Rata stabilităţii finanţării:        

Este un indicator global al stabilităţii finanţării şi reflectă ponderea surselor pe care le are

întreprinderea   pentru   o   perioadă   mai   mare   de   un   an,   în   totalul   surselor   de   acoperire   a

mijloacelor economice.

69
b) Rata autonomiei financiare:          

Rata   autonomiei   financiare   indică   ponderea   surselor   proprii   în   finanţarea   mijloacelor

economice ale întreprinderii şi înregistrează valori diferite în funcţie de politica financiară a

întreprinderii şi rentabilitatea ei. Se recomandă ca valoarea acesteia să fie mai mare decât 0,5.

c) Rata datoriilor pe termen scurt:

Această rată semnifică ponderea datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de un an  în

totalul surselor întreprinderii.

d) Rata datoriilor totale:           

Reflectă ponderea datoriilor pe termen scurt, mediu şi lung în volumul total al surselor de

finanţare aparţinând întreprinderii.

10 . (11/148) Să se analizeze viteza de rotaţie a activelor circulante şi să se determine

efectele modificării acesteia în cursul perioadei de analiză utilizând datele din tabel

Perioada
Nr.crt. Indicatori (lei)
Precedentă Curentă
1 Cifra de afaceri 431560 375400
Soldul   mediu   al   activelor   circulante   din

care:
68450 77650
2
 stocuri;
43500 35640
 creanţe;
 disponibilităţi. 2650 3450

Nr.crt. Indicatori (lei) Simbol Perioada

70
 Precedentă Curentă
1 Cifra de afaceri CA 431560 375400
Soldul   mediu   al   activelor   circulante Ac 114600 116740

din care: S 68450 77650

2
 stocuri; Cr 43500 35640
 creanţe;
Disp 2650 3450
 disponibilităţi.
Modelul de analiză utilizat pentru aprecierea evoluţiei vitezei de rotaţie are următoarea formă:

Variaţia vitezei de rotaţie este:   ΔVr = Vr1­Vr0

ΔVr = Vr1­Vr0 =   zile

Metodologia de analiză a vitezei de rotaţie aferentă activelor circulante este următoarea:

1. Influenţa cifrei de afaceri:

2. Influenţa activelor circulante;

din care datorită:

2.1 Influenţei stocurilor medii:

2.2 Influenţei soldului mediu al creanţelor:

2.3 Influenţei soldului mediu al disponibilitatilor:

71
Verificare:                                              a)       ΔVr = 

 = 

b)    

              2,06 =

Sistemul de acţiune al factorilor este:

ΔVr =    zile

Se constată o creştere importanta a vitezei de rotaţie în cazul activelor circulante de la 

zile   în   primul   an   la   zile   în   anul   următor,   ceea   ce   are   ca   efect   o   creştere   a

capitalurilor necesare pe termen scurt.  Majorarea vitezei de rotaţie a activelor circulante se

apreciază ca fiind negativă. 

Din punct de vedere al influenţelor factorilor, se constată că;

Majorarea cifrei de afaceri a determinat cresterea vitezei de rotaţie cu  zile. 

Creşterea soldului mediu al activelor circulante a determinat majorarea vitezei de rotaţie cu

2,06 zile.

Factorii indirecţi consideraţi oferă explicaţii privind principalele categorii de active circulante.

Astfel, atât stocurile de materii prime şi materiale cât şi disponibilitatile au acţionat în sensul

majorării duratei unei rotaţii.

Creantele au actionat in sensul micsorarii duratei unei rotatii cu 

Pentru   accelerarea   vitezei   de   rotaţie   a   activelor   circulante   trebuie   redus   soldul   mediu   al

stocurile de materii prime şi materiale până la limita la care nu afectează buna desfăşurare a

activităţii, astfel;

In stadiul aprovizionarii;

­ ritmicitate în aprovizionare 

­ respectarea contractelor încheiate cu furnizorii;

­ reducerea perisabilităţilor la materiale pe durata transportului;

72
­ automatizarea operaţiilor de manipulare a acestora;

­ dimensionarea optimă a stocurilor de materii prime, materiale, produse finite;

In   stadiul   producţiei:   reducerea   duratei   ciclului   de   producţie   şi   diminuarea   consumurilor

specifice de materii prime şi materiale prin modernizarea tehnologiilor de fabricaţie, utilizarea

integrală   a   capacităţilor   de   producţie,   folosirea   completă   a   timpului   de   muncă,   creşterea

calificării personalului, îmbunătăţirea calităţii

produselor;

In stadiul vânzării:

­creşterea vânzărilor prin încheierea de contracte ferme de livrare a producţiei;

­ reducerea timpului de manipulare a loturilor de produse finite;

­ accelerarea ritmului de încasare a vânzărilor prin alegerea celor mai avantajoase forme de

decontare cu clienţii, 

­ urmărirea operativă a decontării produselor etc.

12. Pe baza bilanţului prezentat în tabelul să se determine indicatorii de echilibru financiar.

Interpretaţi rezultatele obţinute. (TC / 149)

Activ (lei) Suma Pasiv (lei) Suma

Imobilizări corporale 298458 Capital social 201100
Imobilizări financiare 2802 Rezerve din reevaluare 7765
Stocuri 202057 Alte rezerve 102752
Provizioane   pentru   riscuri   şi
Creanţe 131329 84516
cheltuieli
Investiţii   financiare   pe   termen
7454 Datorii pe termen scurt 182206
scurt
Casa şi conturi la bănci 19735 Datorii pe termen mediu şi lung 83496
Total activ 661835 Total pasiv 661835

Rezolvare:

a) Determinarea situaţiei nete:

SN = Activ ­ Datorii totale

SN = 661835 ­ (182206 + 83496) = 661835 ­ 265702 = 396133 lei

b) Determinarea fondului de rulment:

73
b.1) FR = Capitaluri permanente ­ Nevoi permanente:

FR = (201100 + 7765 + 102752 + 84516 + 83496) ­ (298458 + 2802 ) = 479629 ­ 301260 =

178369  lei

b.2) FR = Nevoi temporare ­ Resurse temporare:

FR = (202057 + 131329 + 7454 + 19735) ­ (182206) = 178369   lei

c) Determinarea nevoii de fond de rulment:

NFR = (Nevoi temporare ­ Active de trezorerie) ­ (Resurse temporare ­ Pasive de

trezorerie)

NFR = (202057 + 131329) ­ (182206) = 151180  lei

d) Determinarea trezoreriei nete:

TN = FR ­ NFR

TN = 178369 ­ 151180 = 27189  lei

Se constată că întreprinderea dispune de un patrimoniu net în valoare de 396133 lei. Fondul

de   rulment   pozitiv   este   expresia   realizării   echilibrului   financiar   pe   termen   lung   şi   a

contribuţiei la finanţarea stocurilor şi creanţelor întreprinderii.

Această marjă de securitate financiară constituie o garanţie a solvabilităţii întreprinderii.

Valoarea   pozitivă   a   necesarului   de   fond   de   rulment   151180   lei,   este   echivalentă   cu   o

necesitate de finanţare şi nu o sursă, astfel încât echilibrul financiar se va realiza cu o degajare

de trezorerie netă pozitivă de 27189 lei determinată atât de FR cât şi de NFR.

74