Tema:

Tratamentul edentaţiei parţiale cu

punţi dentare cu extensie.
 1. Caracteristica punţilor dentare cu extensie.

Corp de punte in extensie

Corpul de punte este situat in afara elementelor de agregare inlocuind dinti situati fie spre
anterior ( extensie meziala ) fie spre posterior ( extensie distala ).Caracteristic pentru această
construcție este situarea elementelor de agregare pe o singură parte a corpului de punte,deci corpul de
punte nu are la ambele extremități elemente de agregare.

punte dentara cu mai multe corpuri diferite

1. corp intercalat cu sageata rosie
2. corp in extensie meziala cu sageata neagra
Cand se indica corpul de punte in extensie ?
Exista situatii cand, din diverse motive, nu se pot folosi dinti stalpi de ambele parti ale bresei. Asemenea
situatii pot aparea :
•cand din motive estetice nu se doreste slefuirea unuia din dintii ce marginesc bresa
•cand nu exista dinti decat in una din partile bresei

Punțile cu extensie pot fi utilizate în vederea rezolvării următoarelor edentații:

Pentru puntea cu extensie mezială:
• absența incisivului lateral,elementele de agregare fiind fixate pe doi dinți-stîlpi,caninul și primul premolar
• Absența primului premolar,ca dinți-stîlpi folosindu-se al doilea premolar si primul molar.În așa situație
suprafața ocluzală a extensiei(pentru primul premolar) trebuie să prezinte relieful natural al dintelui
absent cu cei doi cuspizi,șanțuri,fosete și pante.

Contraindicații:
Nu se recomandă extensia ce are margine incizală(canin) în locul suprafeței ocluzale,deoarece va acționa
ca un plan înclinat nociv.
Indicații:

Pentru puntea cu extensie distală vom avea indica ții la rezolvarea edenta țiilor terminale în urmatoarele situa ții:
-cînd este necesar de restabilit un singur dinte solidarizat la două elemente de agregare
-cînd dinții-stîlpi pe care sînt fixate elementele de agregare prezintă coroane voluminoase(suprafe țe extinse) cu o foarte bună
implantare parodonto-radiculară
-cînd arcada dentară antagonistă este scurtată sau reprezentînd o proteză mobilă sau mobilizabilă,ce nu dezvoltă presiuni
ocluzale mari în masticație și în intercuspidare
-pentru un premolar și molar în extensie la o punte subtotală fixată pe un număr mare de din ți-stîlpi
-la pacienți tineri cu edentații molare unilaterale ce au gemiarcada opusa integră
Clasificare.
Exista 2 feluri de extensii :

1.Extensia meziala
2.Este o extensie spre partea din fata a cavitatii bucale sau spre anterior ( imaginea de mai sus ). Este
varianta mai favorabila deoarece, cu cat avansam spre zona din fata a cavitatii bucale, presiunile masticatorii
scad. In consecinta, asupra corpului de punte vor actiona forte mai mici.
3.Cu toate acestea, extensia meziala va exercita presiuni suplimentare asupra dintilor stalpi datorate lipsei
sprijinului anterior al puntii. Drept urmare, conduita indicata in cazul puntilor cu extensie meziala ar fi urmatoarea
:
4.Sa nu se realizeze extensii mai lungi de 1 element.
5.Se pot realiza extensii meziale pentru a restaura lipsa premolarilor sau a incisivilor laterali. Nu se indica
decat in cazuri exceptionale extensii pe canini sau molari.
6.Este nevoie de mai multi dinti stalpi la arcada inferioara
pentru a asigura sprijinul extensiei datorita presiunilor masticatorii
mai mari.
7.Trebuie luati cel putin 2 dinti stalpi pentru a sustine extensia.
Cand se indica extensiile meziale ?
Exista 2 situatii clinice cand aceste lucrari sunt
indicate mai des :
I. Cand, din motive estetice, nu se doreste
slefuirea unui dinte situat in partea din fata a
cavitatii bucale. Iata un exemplu :

•.Lipseste premolarul 1 superior ( imagine jos )

si nu se doreste slefuirea caninului din motive
fizionomice. Se poate realiza o punte in
extensie dar este nevoie de 2 dinti stalpi
posteriori. Oricum, acesti dinti sunt situati intr-o
parte mai putin vizibila a cavitatii bucale
comparativ cu caninul.

II. Cand pe dintele stalp anterior exista o alta

lucrare protetica care, din diverse motive, nu se
doreste inlocuita. Puntea in extensie trebuie sa
respecte conditiile expuse mai sus.
2. Extensia distala
Este o extensie spre partea din spate a cavitatii
bucale unde fortele masticatorii sunt mult mai mari. Este
varianta mai putin favorabila si, din acest motiv, se
foloseste mai rar astazi. Puntile cu extensii distale, in
special daca sunt si gresit proiectate, pot conduce in timp
la mobilizarea dintilor stalpi.

extensia distala ( cu sageata rosie )

dintii stalpi sunt incercuiti
•Cand se indica extensiile distale ?
Extensiile distale se executa cand lipseste dintele stalp posterior iar pacientii nu
doresc o restaurare mobila ( proteza ). Chiar daca se iau suficienti dinti stalpi, din
cauza fortelor masticatorii foarte mari ce actioneaza asupra corpului de punte,
evolutia este nefavorabila in multe situatii.
Odata cu dezvoltarea implantologiei asemenea solutii se folosesc tot mai rar.
Confecţionare a punţilor dentare cu extensie
Puntea dentară cu extensie poate fi realizată atît prin metoda clasică,cît și prin metoda modernă.
Prima metodă,fiind considerată clasică,se caracterizează prin confec ționarea separată a pieselor
lucrării:elementele de agregare și corpul punții,care vor fi solidarizate prin lipire sau
supraturnare.Metoda a doua,modernă presupune confectionarea integrală a piesei prin turnarea
elementelor de agregare si a corpului de punte concomitent sau prin presarea actilatului,deci
puntea va fi dintr-o bucată.

Etapele clinico-tehnice:
pentru puntea dintr-o bucata
1. examinarea pacientului si stabilirea indicatiilor tratamentului
2. pregatirea campului protetic, slefuirea dintilor, viitorii dinti stalpi si puntii
3. amprentarea campului protetic
4. turnarea modelului
5. modelarea machetei elementelor de agregare si a corpului de punte, unite intre ele
6. confectionarea tiparului ( ambalarea )
7. turnarea metalului in tipar
8. dezambalarea si prelucrarea piesei protetice
9. proba puntii in cavitatea bucala si individualizarea reliefului ocluzal
10. realizarea componentei estetice prin utilizarea tehnicilor specifice
11. finisarea si lustruirea puntii ( componenta metalica)
12. fixarea puntii, prin cimentare, pe dintii stalpi
pentru puntea din elemente separate
1. examinarea pacientului si stabilirea indicatiilor tratamentului
2. pregatirea campului protetic, slefuirea dintilor, viitorii dinti stalpi si puntii
3. amprentarea campului protetic
4. turnarea modelului
5. modelarea machetei elementelor de agregare
6. ambalarea machetei elementelor de agregare
7. turnarea metalului in tipar
8. dezambalarea si prelucrarea elementelor de agregare
9. proba puntii in cavitatea bucala si individualizarea reliefului ocluzal
10. amprentarea campului protetic in vederea realizarii corpului de punte
11. confectionarea modelelor
12. modelarea machetei corpului de punte
13. confectionarea tiparului corpului de punte
14. turnarea metalului in tipar
15. dezambalarea si prelucrarea corpului de punte
16. lipirea corpului de punte ca element de agregare
17. proba puntii in cavitatea bucala si individualizarea reliefului ocluzal
18. realizarea componentei estetice
19. finisarea si lustruirea puntii
20. fixarea puntii prin cimentare, pe dintii stalpi
Tehnica probei a punţilor dentare cu extensie în cavitatea bucală şi cerinţele către ele.

Această analiză prevede examenul punților dentare în cavitatea bucală cuprinzînd următorii indici:
1.inserția punții pe dinții-stîlpi.Aceasta prevede
poziționarea corecta a punții pe cîmpul protetic.

2.examinarea contactelor elementelor de agregare

cu dinții-stîlpi la nivelul coletului și contactele cu
dinții vecini.Se realizează la etapa de proba a
elementelor de agregare,cît și la proba punții.

3.examinarea raportului corpului de punte cu

apofiza alveolară.Această etapă cuprinde
controlul spațiului necesar pentru protecția papilei
interdentare și se verifică cu ajutorul sondei în
unghi,verificînd nișele pentru autocurățire,cît și
încadrarea punții în morfologia arcadei.

4.examinarea rapoartelor cu dinții antagoniști la nivelul suprafe țelor ocluzale.Prevede crearea

echilibrului ocluzal prin șlefuirea conform concepției ocluziei func ționale,care cuprinde verificarea
contactelor ocluzale în intercuspidare maximă,la mi șcările de propulsie,de lateralitate,a curbelor
ocluzale de compensare și a dimensiunii verticale de ocluzie.
Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca corpul de punte la maxilar
in zona frontala
A. fizionomica  : 1. aranjamentul general
           2. aranjamentul individual
           3. forma contururilor fetelor vestibulare
           4.dimensiunea fetelor vestibulare
           5.culoarea, cu nuante mai deschise la sexul feminine si mai deschisa la
tineri
B. fonetica : in emiterea consoanelor dentare "T" si "D" si a siflantelor "S" si "S" dintii
frontali reprezinta, prin fetele lor palatinale, suport fix pe care se sprijina varful
limbii.
C. raportul cu creasta alveolara : in aceasta zona corpul de punte este realizat in
contact cu mucoasa crestei alveolare in semisa sau, mai rar, in sa, pentru  a se
inchide cavitatea bucala, in scopul favorizarii functiei fonetice si al impiedicarii
emiterii unor particule de salova in timpul vorbirii prin presiunea care se creeaza.
Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca corpul de punte la mandibula in zona
frontala
a)      fizionomica
b)      raportul cu creasta alveolara
c)      stabilitatea ocluziei functionale si de conducere anterioara
Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca corpul de punte la mandibula in zona frontala
a)      fizionomica
b)      raportul cu creasta alveolara
c)      stabilitatea ocluziei functionale si de conducere anterioara

Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca

coprul de punte la maxilar in zona laterala
◘        masticatorie
◘        fizionomica
◘        igienica
◘        asigurarea conditiilor ocluziei functionale