CURS 1 Stare de simetrie – perspectiva frontala;caracter de

Compozitie urbana – se sprijina pe doctrina si pe structura monumentalitate

- se discuta in estetica unele probleme Echilibrarea unui spatiu in functie de un ax
Concluzii – abordare statica  abordare dinamica Principiul invers al pirghiei - greutate mica- mai aproape de ax
- elevatia nu mai intra in discutie Greutate mare- mai departe de ax
- elevatia  reala in fizicul ei;ireala in imaginea pe care o constituie -principiul pirghiei este invers
Definitie – produs in spatiul fizic al coroborarii in sit… Axialitatea interioara a spatiului
Imaginea urbana
Definirea imaginii urbane CURS 8
Compozitie in teritoriu Calitatile unui spatiu – calitati abstracte (-spatiu tensionat,spatiu
Ambient  demers deconstructivist,spatiu de spaima
Concordanta structurilor – arh. Gotica - calitati constitutive : marimea spatiului, deshiderea
spatiului, Umplerea spatiului  calitati primare elementare
CURS 2 orientarea spatiului, forma, culoarea  calitati sintetice
Unitate semnificativa de spatiu stil – stilistica spatiului  ca produs superior de selectie
1.Capacitatea de identificare – slaba;intensa
Lizibilitatea CURS 9
2.Perceptia in spatiu – perceptie – definitie Continuitate si discontinuitate urbana
Spatiu identificabil – textura,nod,repere Definirea fenomenului urban – proces evolutiv;determinarea
Semnificatie – practica,reprezentativa,emotionala Caracterul fen urban – centralitate,conflictualitate,simultaneitate
Simbol Situatie urbana
Constructii inalte Existenta urbana
Fenomenul urban – desfasurare continua
CURS 3 Forma urbana – desfasurare discontinua
Constituirea fizica a imaginii urbane Fenomenul urban ca sistem - referinta la logica formei; referinta la
Elementele componente ale imaginii urbane – obiectivele in dialectica continutului
sit,punctul de observatie,observatorul Dialectica formei urbane – capacitatea de a se exprima foarte diferit
Termeni in imaginea urbana – privirea,vederea,semiotica topologica - caracterul activ
Insusirea spatiului – lectura de spatiu,uz,consumul de spatiu - determinarea spatio temporala
- forma  formal  informal
Principii referitoare la perceptie – raport observator - obiect CURS 10
observa ;punct de observare – obiectul observat Diferentierea spatiala
- unghiul dfera de la individ la individ Analiza diferentierii spatiale
Tipuri de perceptie – raportul observator – obiectul observat Spatii urbane – omogene,heterogene
(perspectiva statica,dinamica,mnemotehnica) Modelarea spatiului urban de catre grupuri sociale
Raportul punct de observare – obiect observat (perspectiva Categorii topice spatiale – izotopice,heterotopice, utopice, amorfe,
frontala,ascendenta,descendenta) neutre
Selectia topica in spatiul urban
CURS 4 Unitatea spatiului urban
Structura functionala – ce este campul structural functional/ Valoare particulara:caracter si specificitate – elemente de
configurativ specificitate,procesul de selectie topica,specificitatea spatiului urban
SIT-evolutie istorica – antichitate,evul mediu,sec 19,actual Particularizare prin segregare – diferentiere nu este= specificitate
Spatiu organizat - specificitatea nu este= specific
Sit ideal – parcurile italia,francez,englez… Orasul – act de sinteza al formei urbane  orasul – opera
Sitologie  orasul – produs
Camp structural in sit Forma urbana
Ritmul

CURS 5
Luarea in consideratie a situatiilor de tangenta intre doua campuri
structurale
Teorie de suprapunere a campurilor (structurale)
Principii – elementul prestanta;unitatea spatiului prin contrast;
renovare integrala; organizare fractala

CURS 6
Valori de vizualizare a peisajului – privelistea;axa de compozitie
Feluri – complexa (panoramica);limitata
Dezvaluirea privelistii – prin surpriza,prin succesiune
Perspectiva – priveliste conturata limitata
Raportul dintre observator  punct de observatie  obiect de
observatie
Efectul de perspectiva – definirea cadrului+definirea obiectului
Perspectiva – ascendenta;descendenta
- frontala;laterala
- continua;discontinua
- dinamica'statica
- directa;indirecta
Distanta intre observator si obiectul observat

CURS 7
Organizarea Boulin Green
Axa de compozitie – mijloc compozitional
Axul – directioneaza,ordoneaza,unifica
Sisteme de axe – ierarhizare;profil
CURS 1 – 20.02.2002
Compozitie urbana:
- termen criticat (chiar si de profesorul Damboianu)
- vorbim despre acea parte a structurii urbane care se refera
la forma.
- a te ocupa de compozitie urbana inseamna a te situa pe o
pozitie doctrinara
- compozitia se sprijina si pe structura, si pe doctrina.
(conceptul de locuire!!)
- o parte din probleme erau comentate in estetica urbana
- estetica ramane doar un aspect. In cadrul esteticii se discuta
forma urbana doar static. Acum nu se mai poate face asa ceva.
- o desfasurare de front poate fi pusa in discutie
Ambientul nu se poate rezuma numai la o parte de nevoi. Nu
trebuie aplicata o medie decat cu foarte mare grija.
DEMERS:
- punem individul in fata unei STARI DE COMPOZITIE.
Aceasta stare este trecuta printr-un filtru.
- filtrul este un proces de perceptie care sprijina pe senzatii.
- simtul tactil este foarte important.
Ex.1: O scara rugoasa (din piatra neslefuita) la o vila romana
– nu mai conteaza perceptia tactila in fata tabloului gradinii
care se desfasoara in fata.
Ex.2: Scara lucioasa (din marmura slefuita) la Versailles –
intra in contrast cu rigoarea parcului care se desfasoara in
fata (magnific, monumental)

Concluzii: PROCES DE PERCEPTIE/

- trecerea de la abordarea statica a configuratiei la abordarea SENZATIE PROCES DE REFLEXIE
dinamica
- organizarea spatiului nu se mai judeca dupa elevatie, mai
ales cand este vorba de cladiri mari, importante.
- elevatia este reala in fizicul ei, dar este ireala in imaginea pe
care o constituie.
Kevin Lynch: - conceptul de imagine STARE AMBIANTA AMBIENT
- Mecanismul de formare al imaginii urbane
- Importanta ese inscrierea in context a cladirii:
- Puncte vizibile
- Locurile de unde poate fi privita cladirea acuitate senzoriala sensibilitatea
sensibilitatea lui disponibilitatea
Definirea imaginii urbane nivelul sau cultural afeciva
- face abstractie de calitatea obiectelor de arhitectura mobilul lui de
- are consecinte la nivelul plasticii acciune care este
obiectivul
Compozitia urbana produs al coroborarii in sit a elementelor de
cadru urban, determinate functional in cadrul structurii spatial IMAGINE REALA IMAGINE MENTALA
configurative diferita intre indivizi in situatii foarte diferite poate fi foarte
ACTIVITATI ELEMENTE FUNCTIONALE PRODUS IN SPATIUL FIZIC diferita de imaginea reala
ELEMENTE FUNCTIONAL-COMPOZITIONALE
O COMPOZITE
PROCES DE COMPOZITIE
ELEMENTE COMPOZITIONAL-URBANE in timp Ambianta se defineste, in principiu, cu oarecare nuante de
STRUCTURA CONFIGURATIVA SPATIALA-URBANA subiectivism.
PRINCIPII DE COMPOZITIE
Ambientul se defineste, in principiu, subiectiv.
Obs.: Unei ambiante ii corespund o multitudine de ambienturi.
O compozitie in teritoriu inseamna o localizare configurata ca stare Opera de arta este inteleasa numai atunci cand exista
in teritoriu; caracterizata printr-o imagine (i) a spatiului urban. concordanta intre structuri (intre cele doua sisteme).
In lungul acestui proces , arhitectul are o mare
responsabilitate, trebuie sa fie in cunostinta ed cauza, misiunea lui,
de a sti pentru cine construieste.
Ex.: in sec. XIX arhitectura gotica nu a fost inteleasa – au fost
daramate multe edificii -> conceptele estetice ale timpului respectiv
nu mai intrau in concordanta cu structura intelegerii gortice.

Mecanismul de consituire al imaginii urbane.

Compozitia urbana=opera de arta. Exista 3 sisteme racordare.
Substanta la nivelul continutului = functionalitate ca stare de Unitatea semnificativa de spatiu.
activitate.
Propozitia = totalitatea mijloacelor de exprimare corelate coerent STRUCTURA DE IDENTIFICARE

La nivelul formei - discursul este constituit ca stare de compozitie STRUCTURA CAPACITATEA DE

IMAGINEA IDENTIFICARE A
- enuntul se constituie ca valori compozitionale SPATIULUI INDIVIDULUI
FIZIC/REAL
spatiale.
“Ambient”- inteles tripolar
STRUCTURA DEMOGRAFICA
STRUCTURA SOCIALA

STRUCTURA DE IDENTIFICARE
IMAGINEA
SEMNIFICATIE MENTALA
Nevoia de NEVOIA DE AMBIENT SISTEMUL SPATIULUI FIZIC/REAL SISTEMUL SPATIULUI REFLECTAT
moral
Nevoia de SISTEMUL SPATIULUI DE REFERINTA

existenta
SUBSISTEM TEORETIC SUBSITEM METODOLOGIC

Nevoia de
social
CURS 2 – 27.02.2002 - este numai acea parte din spatiul construit/amenajat al spatiului
respectiv
Sa facem distinctie intre : - spatiul respectiv trebuie sa fie o demonstratie din punct de vedere al
1. prezenta fizica (configurativa) a orasului  inseamna ceva calitatii compozitiei
2. imaginea care se inregistreaza in mintea locuitorilor  este cu totul Kevin Linch  pentru ca un spatiu sa poata fi identificat trebuie sa puna
altceva in evidenta o textura,niste noduri in textura si niste repere.
1  Repere
2  Imaginea finala  apar in domeniul CONFIGURARII URBANE
Trama stradala
Obs : Studii de urbanism  referinte la modul de intelegerea spatiului
de catre locuitori
Fasie plantata
Schema  determinarea calitatii urbane – proces de progresie in raport
cu niste determinante
Noduri in textura
UNITATEA
SEMNIFICATIVA
DE SPATIU
Curs de apa
C RB

intensa
AL A p
U

IT NE erc
AT
EA
IM
AG
ep

IN
tie

II
ac
tiv

Noduri  Intersectii a 2 directii de textura

a

mica (confuza) Noduri in textura  ordinare

mare (explicita) LIZIBILITATEA  caracteristice - prin ce se intersecteaza ; prin
CAPACITATEA DE IDENTIFICARE

calitate a spatiului rezolvarea nodurilor (prin ce asezam in nodurile respective)

Textura  urmele reduse la esenta de componentele principale spatiale

care definesc niste directionalitati
PE cep
pe

R tie

Ex: principiile de plan pentru Barcelona  sfarsit de sec 19

C
r

EP pa
TI s i v
E a
slaba

Elemente de interes

CAPACITATEA DE IDENTIFICARE  se refera la individ

- identificare  calitate a individului
- se tine cont de :
• Nivelul de cultura al individului  profesionala sau neprofesionala
• Sensibilitate
Nivelul de cultura poate fi influentat sau nu de scolaritate.
Lizibilitatea  explicita – atunci cand este rezultatul unei constructii in
timp,motivata,nu neaparat planificata
- perceptia activa  intra in actiune acel sistem de referinta general sau
la nivelul individului
- O capacitate de identificare slaba si o lizibilitate mica  perceptie
slaba
- Nivel cultural mare + lizibilitate mare  maximul imaginii urbane
- Capacitate de identificare slaba + lizibilitate mare  individul se va
descurca
- Compensare  un individ cu o capacitate mare de identificare intr- Principii:
un spatiu cu lizibilitate mica  se va descurca,va retine niste lucruri 1. Tesirea colturilor la intersectii
Ex: Orasul arab are o lizibilitate ascunsa pentru un european 2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri  pentru
punerea in evidenta a nodurilor
PROCES LA NIVELUL UTILIZATORULUI - datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi  este greu sa te
orientezi.Exista insa o diferenta : de scara;de importanta
 3. Reperul – daca nodul este in locul care atrage interesul;reperul
PERCEPTIE REFLEXIE FOLOSINTA este in mod obligatoriu impus in nod dar nu numai in nod.
Reperul - foarte important  ca reprezentare fizica cat si ca valoare
- ceva mai putin important (poate fi ceva nesemnificativ –
pentru orientare)
SPATIUL Cel care concepe spatiul impune reperele importante
Profesionistul  poate insera elemente in spatiul urban pe care oamenii
le iau ca repere
- omului trebuie sa i se ofere repere
CONCEPTORUL - dupa cel de-al doilea razboi mondial  proces de agrementare al
spatiului
OBS: nu exista folosinta de spatiu fara perceptia spatiului. - orasul occidental este plin de repere de agrement;de amuzament
(elemente de ludicitate urbana – amuzament urban)
PERCEPTIA IN SPATIU Ex: Stockholm – omul din bronz care iesea din canal
Perceptia  preluarea tuturor informatiilor din mediul inconjurator in Zurich – oamenii din bronz din statia de autobuz
momentul contactului cu acest mediu prin intermediul simturilor trebuie sa existe coroborare intre textura  nod  reper
Unitatea semnificativa de spatiu  este o stare caracteristica a spatiului
Reperul  poarta o semnificatie – practica (legata de activitatile ce se Reperele (constructiile) inalte  turnuri,obeliscuri
desfasoara in spatiul respectiv)  dezvoltarea lor pe inaltime – este specificul constructiei inalte
- reprezentativa (caracter memorativ)  orasul a fost stapanit de asemenea elemente (mai putin in perioada
- emotionala (disponibilitatea afectiva a individului) clasica)  monumentul Atenei pe Acropole avea aceasta valoare de a
Valoarea simbolica a reperului  putem vorbi despre valoare simbolica sublinia verticalul
a unui monument (columna); un element relativ minor in compozitie;o - la romani  avem coloana cu valoare simbolica,era element important
constructie cu caracter semnificativ;drapelul. de producere a unitatii spatiale
Drapelul  educatie a simbolului (etnica,nationala) - orasul medieval  biserica cu turnurile clopotnita,baptisterul,turnul
primariei
Valoarea simbolului  se pune problema initierii acestei valori (unele - orasul modern  urbanizare foarte intensa;constructia inalta a urmarit
mostenite prin traditie altele prin inventie) utilizarea eficienta a terenului;mai tarziu cu valoare de simbol (Ex:
Ex: comunismul a inventa o serie de simboluri pe care le-a impus cu cladirea Chrysler era cea mai inalta cladire de atunci)
forta.
- Pot fi si simboluri care nu s-au impus cu forta  aici intervine In Bucuresti  o cladire inalta a fost mereu atacata - de oamenii de
arhitectul - opera pe care o realizeaza devine la un moment dat un cultura
simbol al orasului (Barcelona muzeu Meyer;piateta de intalnire cu - de specula de teren
fantana;port drapel)  sfarsit sec 19 – silueta foarte interesanta
Simbolul propriuzis devine simbol cand valoarea intra in istorie  sec 20 – constructia moderna a anihilat aceasta silueta (a
- exista pe parcurs si un proces de perisabilitate a simbolului aplatizat-o)
- perisabilitatea simbolului  reperul ramane dar isi pierde  in acest sens s-a facut un studiu recent
interesul.Este legata de acele simboluri legate de moda (de  cea mai interesanta silueta centrala – dinspre parlament
stil) – exista momentul in care stilul devine moda (intra in  Piata Unirii,Piata Romana – nu sunt piete ,de fapt sunt
manierism) niste maidane
Ex: interesul pentru anumite firme de a-si crea alte sedii la interval de
10-15 ani.
Graves  sediul pentru Portland – acesta nu mai conteaza acum (desi
era unul din primele semne ale postmodernismului)
Arhitectura nu este departe de ceea ce se intampla in moda

Reperul  reprezinta o mare diversitate de posibilitati in realizare

 are rol foarte diferit in cadrul compozitiei urbane
REPERE
nevizibile la scara mare

vizibile la scara mare

PARTIALE

GLOBALE
STIUTE

STIUTE

DE TRECERE
TINTA

DE AGREMENT

ORIENTATIVE
ORGANIZARE
SPATIALA

DE

Repere prin intermediul carora

dincolo de simbol putem
stapani spatiul
CURS 3 – 6.03.2002
CONSTITUIREA FIZICA A IMAGINII URBANE
ELEMENTE COMPONENTE ALE IMAGINII URBANE:
1.Obiectivele in sit
2. Punctele de observatie Definesc fizic imaginea urbana
3. Observator
1. Obiectivele in sit  comentariul se desfasoara asupra
caracteristicilor obiectivului dar si ale mediului (sitului)
- obiectiv  caracteristici care privesc volum,culoare,silueta,dimensiune
- obiectiv  desemnand acea constructie,amenajare care intr-un
anumit tablou constituie o imagine – obiect cu caracter important in
imagine  de prestanta
Mediu – cadru  ne intereseaza :
- dimensiunile si caracteristicile acestuia
- liniaritatea mdeiului (exista sau nu)
- caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagine accent
de volumetrii)
- culoarea
Element de prestanta
- utopic – este izotopic sau heterotopic  cand este creat
ceva “fabulos,fantastic” (ex: iluminarea de noapte accentueaza sau
sterge anumite caracteristici.O cladire neinteresanta ziua poate
deveni,datorita iluminarii foarte interesanta noaptea sau invers)
3. Observatorul  este caracterizat prin:
3a. Acuitate vizuala a perceptiei  toate simturile sunt solicitate,nu
numai cel vizual
* complexitate a perceptiei – diferenta foarte mare de la un
individ la altul (Ex. In Austria – aer curat,proaspat – simti puritate;la
Paris strada este parfumata.Mirosul participa la imaginea care iti
ramane ulterior;Germania – mirosul benzinei parfumata,miros
special.Este de calitate superioara  perceptie olfactiva)
3b. Miscarea  spatiul se poate percepe static sau in miscare 
travaliu in perceptie
OBIECTIV IN SIT
Sistem de relatii care
definesc fizic relatia
POZITIE urbana

OBSERVATOR

Termeni in imaginea urbana

1. Privirea  desemneaza procesul fizic prin intermediul caruia se
realizeaza contactul in plan vizual dintre observator si obiectul observat
a. Privirea de sus  se realizeaza in conditii deosebite (ex.
Mediu – linear sau diversificat Terasele de la ultimele niveluri ale zgarie norilor – Sears
Tower,Chicago-privire deasupra orasului - fabulos)
- de la nivelul zborului de pasare
2. Punctul de observatie  ne interesereaza:  rezulta o perceptie ce are un sens filosofic,demiurgic,”privire
a. pozitia de observatie – distanta,cota (configuratia terenului), dumnezeiasca”
deschiderea (in spatiu) b. Privirea de jos  este o privire obisnuita,normala
b. conditiile de observare – conjunctura si conditiile de timp (noapte-
zi;iarna-vara;innorat-soare)

a.

Cote de teren

Privirea asupra casei Individul care merge pe

din automobil (din strada are 2 imagini :
miscare) Una cand priveste
normal si alta cand
priveste in sus
Mai multe directii de
observare
Privire – proces determinat fizic efectiv
Nu se reduce la inregistrare frontala.
b.

Ex: exemplu de postmodernism  extinderea Bibliotecii Nationale

Cote de teren

Sensuri de privire

Vegetatie inalta care

determina o singura directie
de observare

2. Vederea  este dincolo de procesul fizic al privirii.

 intre obiectivul in sit si pozitie apare o relatie  RAPORT
- timpul este foarte important in - calitatea imaginii
- ceea ce se vede la un moment dat
 spatiu – izotopic – unitar,continuu
- heterotopic – spatiu diversificat,diferentiat dar nu neaparat
discontinuu sau lipsa de unitate
- asociaza si prelucrarea mentala a celor determinate fizic
- este intregita prin intelegere,raportare,insusire si respingere (atunci
cand iti place un anumit lucru,obiect arhitectural etc. sau din contra)
- imi place o cladire  insusire a spatiului respectiv.A trecut prin
vedere.
Spatiul intra in semiotica tipologica  spatiul poate fi intregit prin
semnificatie si simbol.Purtand semnificatia  spatiul poarta o semiotica
a locului.Semiotica  diferentiaza locurile intre ele (Doxiadis –
„Estetica”) in raport cu tipul spiritual al individului.Justifica de ce in Foarte departe
spatiul urban sunt locuri preferate (preferinta pentru locuri din punct de M
vedere spiritual,locuri preferate de tineri,copii,batrani) si locuri ocolite
(noul centru al Giurgiului – loc evitat de populatie).

Insusirea spatiului inseamna :

1. Lectura de spatiu  poate fi lecturat ca o carte – mai simplu mai Element de prestanta
dificil dupa nivelul de cultura al individului M
2. Uzul  uzezi de un spatiu cu atat mai mult cu cat lectura a fost mai
intensa
3. Consumul de spatiu  nu se refera la utilizarea curenta a spatiului,se
refera la placerea de a fi in acel spatiu.
Portalul poate deveni
Vederea  experienta subiectiva,spre deosebire de privire M element de prestanta
 tine seama de natura culturii M  mediu
- reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la
Privirea  tine seama de natura umana (de factura legii naturale ) care este privit
Ex: in arta plastica uratul este subiect de estetica,de frumos.In
arhitectura si urbanism nu poate exista asa ceva.Spatiul trebuie B. Observatorul de deplaseaza prin rotire  travaliu de rotire =
ocupat,insusit,consumat.Uratul ramane urat. perceptie panoramica

FORMA FORMAL INFORMAL

- este o manifestare - formalism  a pune - forma ne

a formalului in practica niste forme informeaza,transmite
- ceva in compozitie de dragul formei in noi niste informatii
este de natura formei - este un consum de
forma in sine care nu
reprezinta un rezultat al
vederii - este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare  o
serie de tablouri care se succed
- raportul obiectiv – mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea
Principii referitoare la perceptie – perceptia sta la baza privirii,vederii
un alt obiectiv mai mult sau mai putin important
1. Este vorba de un raport fizic – raport 
a. Observator – obiect observat  intra in joc distanta
b. Punctul de observatie – obiect observat
2. Unghiul de perceptie – pe orizontala sau pe verticala, este mai mare 3. Perceptie mnemotehnica  este realizata prin tehnica mintii
sau mai mic cu un grad sau cu jumatate de grad de la individ la individ - se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie
- se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva
Exista 2 tipuri de perceptie in functie de: - insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute prin
minte si sunt selectate  imagine de sinteza care pastreaza
A. Raportul observator – obiectul de observat componente ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte departata
1.Perceptie statica  observatorul este pe loc,perceptia se face
de realitate)
intr-o directie unica
- se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica
(depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare  imaginea apare mai
apropiata de realitate
Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica
- unitatea conteaza foarte mult
- oamenii de cultura  retineau spatiul studiu intreprins
 retineau silueta Bosforului pe un grup de
α  elemente arhitecturale excursionisti din
Turcia

2. Perceptie dinamica  este vorba de o miscare,de un travaliu

 se produce in 2 situatii :
A. Observatorul se deplaseaza prin apropiere sau departare de
obiectiv.Unghiul ramane acelasi;tabloul se va mari din punct de vedere
al cuprinderii si nu prin dimensiuni (se imbogateste sau se diminueaza)
- raportul dintre prestanta si mediu se modifica
B. Raportul dintre punctul de observatie si obiectul observat
1. Perceptie frontala: directia de perspectiva - linia orizontului
- punctul de observatie se afla la acelasi nivel cu obiectul

*
2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala  deformare pe
inaltimea profilurilor
- prin apropiere un element insignifiant poate deveni el insusi mediu - componente de cladiri pot dispare din imagine
- pentrru om  3000-32000-35000 m - β=unghi de 45° - daca β depaseste 45° totul se accentueaza asupra
- pentru perceptia unui element cu prestanta (Versailles,Petersburg) primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi privite de jos pana sus integral 
- peste 3500  devine dominanta imagine coplesitoare
 liniaritatea
Ex: Dunarea vazuta de pe varful muntilor

* β
3. Perceptie descendenta:
- apare un interes deosebit pentru volumetrie
- pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor

*
 totul se leaga de efectul de perspectiva
CURS 4 camp structural obtinut
prin coroborare
Campul structural – teritoriul in care de defineste o structura
cu o anumita regula (sistem de reguli).Esre legat intotdeauna de un
centru pregnant sau mai putin pregnant (evidenta lui trebuie cautata si
demonstrata).
Structura functionala: H1 H2
1. camp structural functional
2. camp structural configurativ definit in teritoriu M - mediu
(configuratia = definirea intr-un sit – alcatuire spatiala) P1 P2
Sit: d
- in antichitate – acel loc sfant – legat de credinta aceasta distanta devine importanta
- in evul mediu – caracterizat prin deschidere campuri structurale
- in secolul XIX – spatiu brut care prin interpretare de catre om care nu se suprapun
devine sit.
- Actual – spatialitatea unui teritoriu care se pune in evidenta
H1 H2
printr-o anumita omogenitate;
- Definirea unei legalitati in sens pozitiv M - mediu
P1 P2
Revalorizarea conditilor de sit d
- treptat s-a constituit in ideea de spatiu organizat
- valoarea vederii asupra sitului - coroborarea nu este posibila.
- ideea de umplere a spatiului - fenomenul de erodare – stare de dualitate
- modul de abordare al sitului a trecut printr-un estetism
Sit – o intreaga stiinta a mediului – Sitologie: o aprofundare a dualitate care accentueaza
mijloacelor pe care situl le ofera pentru conturarea compozitiei importanta elementului
Sit ideal. Ex.: parcurile care au facut scoala: axial
- italian: vedere de pe terasa la 2km
- francez: deschidere de mare amploare (km de campie)
- englez: ideea naturalului construit (movile, stanci)
- spaniol.
Contributia la sitologie a japonezilor – sinuozitate, linia sinuoasa AXIALITATE
devine principiu.
Bour le Marx – arhitect la moda in anii '60, cunoscut ca arhitect
peisagist. sistem de campuri
structurale
Camp structural in sit.
Camp structural: teritoriul in care se defineste o structura cu o anumita H1 H2
regula (sistem de reguli) Este legat intotdeauna de un centru pregnant
sau mai putin pregnant. M - mediu
Campul structural configurativ. P2
d
- abordare in baza principiilor spatialitatii - sistem de campuri structurale
- este definit in raport cu o regula care pune in evidenta o alta Abordarea dinamica a imaginii urbane:
regula - nu se maidiscuta pe elevatii, ci pe perspective
- luam in considerare elementele prestanta - propuneri de altimetrie
- studiu de altimetrie  coroborare intre partea naturala a
sitului (locuri inalte,faleze) si inaltimea cladirilor;axele de acces,locurile
SITUATII: cu posibilitati de vizibilitate,cu deschidere.A inceput de la un studiu
istoric (ce a insemnat silueta pentru Bucuresti)
1. un singur element de prestanta 3. Ritmul: cu referire la campul structural, este o succesiune de
elemente de prestanta.
element de
prestanta Formule:
RCS=P x rp=P x P/M=P²/M
H RCS=P1² x P2+d
Rcs = raport de camp structural
P = prestanta
2 M = mediu
M - mediu M
h P1 = prestanta 1
P1 ² x P2+d
P P2 = prestanta 2
R 2
raza de intindere M
- regula in sistem este impousa de una din relatiile din sistem
- acest element de prestanta creaza o regula care se intinde pe P1 ²
o anumita raza R M P2+d
2
2. doua elemente de prestanta

Ex.: Bancorex si cupola CEC coroboreaza

- acumulare calitativa – elementele coroboreaza – se
defineste un camp structural unic de coroborare – calitate superioara a
campului structural. H1 H2 H3 H4 H5 H6
- prestanta mica erodeaza prestanta mare. Daca au aceeasi
prestanta -> stare de dualitate, grava. M - mediu
P1 P2 P3 P4 P5 P6
- unitatea de ansamblu se obtine prin ritm.
Observatii:
- traseul cu ritm duce la un loc important
- un ritm te poate duce din exterior catre un loc important.
- avem inceput ----------------------- > sfarsit
Ex.: la Galati: spatiul central, la Vaslui: centrul
- prin ritm: atractie catre un anumit loc
- baza campului structural este in dominanta si ritm
 - prin camp structural, ritmul unifica, diversifica, directioneaza,
semnalizeaza, polarizand interesul intr-un anumit loc

centru

relatie de ascendenta

centru

relatie de descendenta

- lucrul cel mai important este consecventa in sistem

 Curs 5 –20.03.2002 TEORIA MATEMATICA DE SUPRAPUNERE A CAMPURILOR

CAMP STRUCTURAL - extinderea a unui camp structural in alt camp structural  zona in care
regula este a unui camp structural cat si a celuilalt camp structural  va
LUAREA IN CONSIDERATIE A SITUATIILOR DE TANGENTA INTRE produce trecerea, continuitatea de la un camp structural la altul
DOUA CAMPURI STRUCTURALE indiferent de cat de diferite ar fi

- A,B  sunt campuri structurale cu reguli diferite

- linia de tangenta  devine o bariera structurala (ex: intravilanul 
linie intre 2 campuri structurale)

Bulevard – linie de
tangenta intre 2 campuri
strructurale  devine
bariera structurala 
interes ca aceasta linie sa
fie foarte clara A B
A B

piata
Zona care include reguli acceptate
 in oras cele 2 campuri structurale sunt doua entitati structurale in de cele 2 campuri
opozitie
EX :

P+1

Cote diferite
P+10

P+10 P+1
P+10
P+1
Elementul natural trebuie pus in
evidenta
A
B

Piata Victoriei :

A – camp structural A B

elemente
joase
Campuri structurale

Variante de rezolvare

 corelarea se realizeaza prin utilizarea inaltimii

B – camp structural  OBS: asocierea de 2 materiale diferite se realizeaza printr-un nut sau
profil
Front inalt - bariera
 1. POSIBILITATI DE REZOLVARE LA PIATA VICTORIEI 2. PERCEPTIE DINAMICA  INTERCONTINENTAL

1 A – camp structural *
elemente
Camp structural
joase Camp structural

2
Alt element de prestanta la
3 Element de prestanta – hotel p-ta Sf.Gheorghe dar care
Intercontinental sa fie subordonat Interului

B – camp structural

Front inalt - bariera

PRINCIPIU : evidentierea unor locuri  cladiri inalte

- pentru a diminua efectul barierei  introducere de elemente foarte
inalte in zona afanata
- pentru 3  posibilitate forte redusa

• 1
• 2  propuneri de puncte inalte de referinta
• 3 Perspectiva ascendenta dar deformata (nu se vede toata cladirea).

1  posibil de realizat
2  se poate realiza (se si realizeaza)
3  foarte greu corectarea spatiului prin amplasarea unei cladiri inalte (la

CAZUL1 : * p-ta Decebal cel mai probabil).Devine importanta prin

participarea ei la spatiu,conteaza foarte mult la distanta.Nu
intra in conflict cu Intercontinentalul

3. Piata Operei

Pozitionarea birourilor era foarte

benefica:
a - se integreaza in camp
Perspectiva
spre Dealul
- casa monument  se profila foarte
Spirii
bine pe aceasta cladire inalta

Pozitionarea indoielnica
b

PRINCIPIU : intotdeauna un element de prestanta are 2 implicatii :

1. o implicare locala  in spatiul in care se afla
2. o implicare globala  in spatiul global
- un element de prestanta poate fi mai important “la distanta” pentru
spatiul indepartat decat pentru spatiul apropiat  rezultat al perceptiei
dinamice
Opera
 Completare cu front retras specific Caii Victoriei
Parterul si etajul 1 trebuie sa fie un pietonal pentru debusarea populatiei
 spatiu public
Element - ansamblu multifunctional  hotel,birouri,comert,cultural
inalt - frontul trebuie sa fie cu 1,2 niveluri sub cladirea B
acces pietonal cu terase,cafenele, toate situate in trepte

PRINCIPIU  organizarea fractala in teritoriu impune campul structural

Distante 1;2  ca elemente de prestanta sa lucreze impreuna
PAIDEEA – un altfel de spatiu

Opera

 Incercarea de obturare a perspectivei spre Casa Poporului dar

propunerea in ceea ce priveste rezolvarea Pietii este nereusita
PRINCIPIU  UNITATEA SPATIULUI  prin contrast / concordanta
 contrastul in compozitia urbana este foarte important (cel mai
important instrument de lucru)
UNITATEA  repetabilitate  monotonia
 asamblaj de elemente care fac parte din aceeasi
categorie de elemente (piata San Marco)  Campanilul  contrast
- elementul de prestanta slujeste unitatii prin contrast

4. Bulevardul Malaxa

Spartura in front
(continuitatea lui)
b-dul Malaxa

Casa monument

 Spatiu destructurat (casa nu poate fi daramata pentru a defini

directia de prespectiva)
PRINCIPIU  renovare integrata
Orasul modern  se impun imagini diferite

5.Palatul Telefoanelor

1
Completare cu
front retras specific
Caii Victoriei

A 2 B

Calea Victoriei – cornisa pentru oras

CURS 6 – 27.03.2002

ELEMENTE DE CONFIGURATIE SPATIALA

 referinta la spatiul efectiv fizic intr-un anumit context

VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI :

Privelistea : cea mai simpla;legata de ideea de deschidere  spatiu
deschis
- caracteristici : deschidere;concordanta de interes in raport cu cadru
activitatile din locul respectiv
• poate fi completa – panoramica  de pe punctul cel mai
inalt;vedere de jur imprejur
• limitata  locul respectiv are o determinare,o limitare a sa  un
loc care sa se constituie intr-un spatiu plantat in care sa aiba loc o
deschidere limitata (Ex: loggia palatului de la Mogosoaia)

Obiect – cap de perspectiva

IMPORTANT : trebuie luata in considerare diferenta de cota intre

observator si obiectul observat  perspectiva ascendenta/descendenta
fata de obiectiv (posibil element de prestanta  poate fi
avantajat/dezavantajat de declivitate)

Capul de perspectiva  poate fi un element vertical,un element de

trecere de tip poarta (Arc de triumf) sau poate fi o amenajare in plan
orizontal (efect de perspectiva in descendenta)

1. PERSPECTIVA DESCENDENTA  niciodata intr-o descendenta nu

- o inregistrare dinamica  definirea imaginii prin elemente de prim-
plan (ex: arcade)  imagine libera
SIMONDS  relatia intre elementele de prim-plan  elemente de
fundal  privelistea capata substanta prin existenta elementului de
prim-plan
- elemente de prim-plan (coloane,balustrade,un arbore)  valoare de
scara in raport cu privelistea
- elementul de prim-plan da materialitate dinamicii de perceptie a sitului
- conteaza la nivelul puterii de sugestie (incarcare psihologica)
- In cadrul compozitiei (fie urbane,fie peisagera)  stare de contrast
intre peisaj si prim-plan.
se pune un element inalt
- niciodata elementul de prestanta nu este evidentiat prin inaltime
- perspectiva descendenta este motivata prin elemente de orizontalitate
(ex: piateta,oglinda de apa;o strada care sa plonjeze intr-un element
natural))
Ex: in New York strazile nu au cap de perspectiva
2. ORGANIZARI ASCENDENTE ALE PROFILULUI LONGITUDINAL 
 elemente care pun in evidenta volumul pe inaltime
- profile largite in plan orizontal
- cap de perspectiva  volumetrie remarcata prin inaltime,volumetrii
joase care prin modul de tratare prezinta interes

1. Dezvaluirea privelistii prin surpriza  succesiune in imagini  ideea

de monumental (monumentalul) in cadrul unei compozitii urbane
dezvaluirea imediata,fara pregatire prealabila  privelistea este un
“pandant” al elementelor de prestanta,care genereaza
monumentalitatea spatiului
2. Dezvaluirea prin succesiune  intervine ca element (este legata de
ideea) de surpriza  privelistea este descoperita sau sesizata
progresiv,imaginea globala fiind dinamica Element mai mic 
- dezvaluirea prin succesiune nu mai este legata de ideea de tratare speciala;functiune
monumental importanta in cadrul
orasului
O categorie aparte a privelistii este perspectiva  efectul de
perspectiva – este o priveliste conturata ,limitata de un cadru
- efectul de perspectiva impune o relatie foarte clara intre Capul de perspectiva  asezare  efecte diferite
observatorpunct de observatieobiect observat EFECTUL DE PERSPECTIVA DIRECTA  capatul de perspectiva
apare in prim-planul fundalului
Efectul de perspectiva  este determinat de relatia intre : EFECTUL DE PERSPECTIVA INDIRECTA  capatul de perspectiva
- observator  obiect observat apare in planul indepartat al fundalului
- obiect observat  cadru
- observator  cadru

Efectul de perspectiva  definirea cadrului + definirea obiectului (capat

de perspectiva)

Ideea cadrului (care daca nu

exista  privelistea) In spate

Prim-plan
PERSPECTIVA FRONTALA  directa/indirecta  elementul de
inchidere al perspectivei se constituie in ax,legata de caracterul de
monumentalitate al spatiului
PERSPECTIVA LATERALA  elementul de inchidere este situat lateral
- impune elemente de prestanta,in afara caracterului de
monumentalitate al spatiului (caracter mai liber)
- perspectiva laterala este caracteristica orasului medieval
- perspectivele laterale sunt legate de traseul sinuos al strazii
monumentalitate
Compozitie  se poate miza si pe efectul de monumentlitate cat si pe
elementul de surpriza (pe efectul de dinamicitate  ritm de dinamica
accelerat)
STUDIU DE ALTIMETRIE  locuri unde ar fi bine sa apara constructii
inalte
EFECTUL DE PERSPECTIVA  impune de fapt repere (Ex:
Lipscanieelement de reper Intercontinentalul  imbogateste
imaginea)
- in cadrul efectului de perspectiva (considerat sistem de relatii) dincolo
de artificiu (care sporeste,sau dimpotriva efectul de perspectiva) ,apar
alte lucruri care nu sunt artificii dar au acelasi efect :
Piata Sf.Petru
Forma trapezoidala a
pietii sporeste - efectul de
perspectiva
monumentalitate
CULOAREA  foarte importanta,poate spori/diminua efectul de
pespectiva
- intre front si elementele de capat trebuie sa avem contrast :
 culoarea mai inchisa reduce efectul de perspectiva
 culoarea mai deschisa mareste efectul de perspectiva
alta culoare
o culoare
- diferentiere de culoare intre front si capatul de perspectiva
 cu cat culoarea este mai inchisa,cladirea se apropie – se reduce
efectul de perspectiva
 daca culoarea cladirii este mai deschisa decat frontul,efectul de
perspectiva se mareste
Ex: Manhattan (Gemenii) erau albi,contrastand cu griul Manhattan-ului
ASEZAREA EFECTULUI DE PERSPECTIVA PE TEREN
PROFIL LONGITUDINAL IN ASCENDENTA  amploarea elementului
de prestanta fata de linia de cornisa (rupere de panta)
- de la distanta se vede convenabil  din apropiere nu se mai vede 
imagine neplacuta,stresanta (se vad numai ultimele etaje)
Ex: Galati – cladiri inalte indepartate de faleza
- In principiu se pune problema de a se prelucra terenul (sistematizare
pe verticala) astfel incat sa am in imagine cladirea
Ex: Casa armatei – prelucrare  monumentalitate
element de prestanta
sistematizare care sa permita
perceptia integrala (elementul de
prestanta sa fie vizibil tot timpul)
Exista situatii in care netratarea de sistematizare pe verticala ascunde
monumente.In alte situatii poate fi un element definitoriu pe care il
urmaresc (Centrul olimpic Osaka)  ascundere,revelare
CULOARE - LUMINA
- efect de perspectiva orientat sud  fatada neluminata (negativa
pentru elementul de prestanta)
Ex: Academia militara  orientare catre sud – fapt negativ  rezalitare
a fatadei
- foarte importanta participarea soarelui in imagine  are valoare
estetica,psihologica
DISTANTA INTRE OBSERVATOR SI OBIECTUL OBSERVAT
- se realizeaza de la o distanta de 3000-3200 m  distanta maxima de
la care ochiul poate percepe un asemenea efect (Versailles,Roma –
Piata del Popolo,Petersburg)
- conteaza elansarea pe verticala – cupole,flese
Ex: Flesa Amiralitatii din Petersburg;Flesa Amiralitatii – Copenhaga
(ingusta si foarte inalta)
Situatia apropierii - sub 2 km  importanta este volumetria pe inaltime
- la 500 m  devine importanta volumetria in ansamblu (tratarea
volumului)
- apropierea mai mare  devine importanta compartimentarea fatadei
- mai aproape  devine importanta decoratia (detaliul)
- cladirea poate fi dominata prin scara elementelor
Determinarile de context asupra unui obiect de arhitectura
 legat de distanta conteaza si directia de perceptie
- perceptie frontala  elevatia ≈ 200 m
- de la 10 m  nu mai este importanta elevatia (conteaza foarte mult
intradosurile)
- cladire vazuta in racursi  profilurile,importanta lateralului (Ex: Teatrul
din Craiova)
CURS 7

Artificii: Urbanismul baroc

Organizarea spatiala in „Boulin
Green” – scobirea terenului in fata
Peisagistica unei cladiri pentru a crea o anumita
descendenta – pta Sf. Petru din Roma Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de
pe partea stinga, legata de cladirea mare
-se aplica pe un teren orizontal- Rotonda Scriitorilor din
Cismigiu, Casa Scinteii
-oginda de apa sporeste efectul

Valori de vizualizare a peisajului

1. privelistea
2. perspectiva
3. axa de compozitie
Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea
mijloc compozitional amplasa niste cladiri de factura celor de pe dreapta
-se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe
puncte
-liniaritatea de baza – legatura intre 2 sau mai multe puncte
specifice cu rol volumetric si functional
-axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o
organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca indeplineste
caracteristicile: axul directioneaza, ordoneaza, (legat de o
anumita ritmare a spatiului) unifica, efect de unitate, unicitate. Sau: cladirea inalta ar putea fi un fundal pentru peisajul care se
-caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte deschide.
numai in conditiile in care el pune in evidenta o anumita stare de
unitate
AXUL:
1. directioneaza: concentreaza atentia spre un anumit
traseu
2. ordoneaza: este legat de o anumita ritmare a spatiului
3. unifica: confera caracter de unitate ( unicitate)
Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit
SISTEM DE AXE devine o bariera compozitionala intre parc si zona X, nu mai are
-o anumita ierarhizare a axelor, se determina prin tratarea efect de fundal.
spatiului respectiv in profil transversal/longitudinal
axul: starea de echilibru- se constituie intre simetria totala si
libertatea totala
libertatea totala spatiala: se constituie la nivelul imaginii
STAREA DE SIMETRIE: legata de: perspectiva frontala PARC ZONA X
directa
Caracter de
monumentalitate
-simetria perfecta a fost legata de urbanismul totalitar si
preluat de post-modernis – simetria de factura clasica in conditiile
moderne. Alt efect:frontul construit este spart:
-simetria este inlocuita prin starea si simtul echilibrului de o
parte si de alta a axului.
-deconstructivismul: a descompus niste sisteme alcatuite dupa
niste regului si a compus alte sisteme dupa alte regului ( ex:
diagonala)
-se trage din modelul functionalist: diagonala aparea ca nevoia
de legatura dintre un punct si alt punct, diagonala era data de
caracteristicile sitului (nu era intimplatoare)
-a echilibra un spatie fata de un ax nu inseamna a construi de
o parte si de alta a axuluiacelasi lucru, ci cautarea inui echilibru
intre cele doua spatii; componentele nu intra in cadrul imaginii cu P-ta Unirii – nu este o piata, nu are nici o motivatie
greutatea corespunzatoare volumului si culorii lor. compozitionala.
Principiul pirghiei: greutate mica- mai aproape de ax Propuneri: 1.aducerea de pamint ( exista o propunere reala)
Greutate mare- mai departe de ax pentru ridicarea cu 4-5 m + vegetatie inalta, alcatuind un element
-principiul pirghiei este invers de natura Hanului lui Manuc.
2.cladire inalta, punctiforma

AXIALITATEA INTERIOARA A SPATIULUI

-axele pe care le da orasul nu sunt preluate in interiorul spatiului

Soseaua Iancului: stare de dezechilibru, neconfortabil; blocul axe exterioare

devine coplesitor in context.

Axe interioare

New York: strada este dinamica, interesanta, nu este coplesitor.

Se schimba aspectul: cladirea inalta este departata de ax
Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj, CURS 8
lampadou, sau putem avea o continuitate virtuala finalizata cu un
punct. Definirea spatiului peisagistic – nu se refera la un spatiu plantat
Spatiu peisagistic – situl in sine

Calitatile unui spatiu: 1. abstracte

2. constitutive
Ex p-ta Capitoliului:
1. disponibilitatea spatiului respectiv de a genera o anumita stare
de contemplare, de incordare.
-unitatea semnificativa de spatiu- numai anumite spatii pentru
care grija noastra este deosebita, sunt asimilate de oameni ca
avind calitati deosebite
-spatiu tensionat- spatiu care are o alcatuire ilogica, care nu sta in
logica curenta de alcatuire; imaginea se constituie din planuri si
Cupola Sf. Petru linii, liniile in ansamblul lor pun in evidenta o stare tensionata.
-spatiu deconstructivist- spatiu tensionat, deconstructivismul
introduce o alta logica.
-spatiu de spaima-in parcurile de distractie, spatii artificiale, unele
-la asfintit se creaza un efect exceptional. dintre ele trebuie gindite in opozitie cu starea de contemplare

In interiorul unui spatiu: -avem nevoie de axialitate 2. calitati care rezulta in urma compozitiei cfare foloseste anumite
principii si mijloace
Avem nevoie de o axa (daca spatiul e mai simplu), mai multe axe -sunt 7 calitati: 3 calitati constitutive primare (elementare) 
daca pt un spatiu mai complex. marimea spatiului, deshiderea spatiului, umplerea spatiului ;3
calitati constitutive sintetice (de sinteza)  orientarea spatiului,
In renastere – 2-3 axe forma, culoarea ;1 calitate constitutiva ca produs superior – de
In baroc – o multitudine de axe selectie  stil – stilistica spatiului
- simetrie categorica, impusa (ierarhizare, marcarea
diferita a obiectelor catre care converg aceste axe Calitati constitutive:
de simetrie.
1. marimea spatiului
-avem nevoie de echilibru -dimensiunea concreata a spatiului – dimensiunea comensurabila
-dimensiunea absoluta – raportata la starea omului:
ex: Moscova – dimensiune uriasa a spatiului – spatiu neobisnuit

2. deshiderea spatiului
ax grupa 2 -ne putem referi si la inchiderea spatiului,
ax grupa 3 ex. 1 – piata regala din Barcelona:
-acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau
inchidere maxima
amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa
ne imaginam exclusiv o dominanta)
ax grupa 1

Intersectia axelor trebuie stapinita 1. la nivelul orasului avem de a Accese

face cu o
intersectie;
2.in interiorul spatiului
lucrurile capata un rafinament.
Ex: P-ta Anunziata – fintinile reprezinta intersectia axelor Amfilonada de
coloane
IMAGINEA
-imaginea individului e definita in mod segmentar Ex. 2 – piata Place Vandome
1. imaginea intregii cladiri -deschidere ceva mai clara
2. imaginea citorva niveluri (daca spatiul este restrins,
imaginea unui singur nivel)

Mies van der Rohe – cladiri inalte la Chicago

-parterul si mezaninul trebuie tratate diferit ( ele creaza acel
spatiu liber al mezaninuluide la parter)

-imagine transparenta la nivelul trotuarului ( aceste cladiri nu au la

parter decit un hol – creaza o contimuitate a spatiului la nivelul
trotuarului) Element dominant

Kenzo Tange : gol in cladire dezvoltat pe 4-5 niveluri cu rol de

perceptie la mare distanta.

Gol
Ex. 3 – palatul regal
Deschidere maxima,
Inchidere doar pe o parte
-referitor la inchiderea si deshiderea spatiului: -legata de deshidere, de directionare
1. directionalitate ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta
2. dominanta
c) orientarea dpdv spiritual-compozitional
nu trebuie sa imaginam dominanta in sens exclusiv. -orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a
locului
Ex: piata regala din Paris inchiderea:
-este una transanta
-este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre ele-
gradinile italiene-: realizata prin garduri vii)
-este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in
Gradina general spatiilor japoneze; folosirea a 4 tipuri diferite de pavaj la
alei; pot fi folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an)

ex: Amsterdam: circulatiile:

-pietonala – pt public
transport in comun / automobile : (pe acelasi teren, la aceeasi
cota, separarea se face prin pavaj)
Fronturi constituite
din case lipite cu proprietari diferiti dar in aceeasi arhitectura 5. forma

-ritmul in masivitatea frontului poate deveni un element dominant forma fara continut este inutila
-directia de deshidere este pusa in evidenta de dominanta relatia intre scop si forma:
spatiului -scopul – canalizarea interesului
- directia de deschidere a spatiului poate fi marcata in exteriorul -forma – libertatea in abordarea formei
spatiului sau, de regula, in interiorul lui.

-starea de imbogatire a spatiului prin lucruri, elemente, calitatea

imaginii deschise spre anumite ruine (ex: Acropola Atenei)
6. culoarea

are 2 sensuri:
culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta, unitatea
deschidere ampla ansamblului, poate avea si efect negativ;
- culoarea trebuie controlata
- Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata
Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare
in context, in mediu
Munti lac platforma gradene
7.stil – stilistica spatiului

-schema data: foarte important la examen

3. Umplerea spatiului -specificul nu este un produs de conjunctura; trebuie luat in
seama aspectul particularitatii: ex: zugravitul pomilor primavara –
pentru a avea consistenta, un spatiu are nevoie de umplere o particularitate a orasului.
-prin volum
-prin valoarea semnificativa
-prin interes

ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane,

plantatie de palmieri

elemente de compozitie:
-dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau
-dominantza elementului de umplere asupra spatiului

ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei – element de

umplere subordonat fata de spatiul care este dominant
-piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza,
domina spatiul, este alt raport
-gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata
-piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai)

4. orientarea spatiului

a) orientarea cardinala- in raport cu lumina

-iluminarea spatiului exterior
-o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din
efectul de dominanta
- dominanta este astfel orientata incit sa primeasca
lumina (spre sud)

b) orientarea compozitionala
CURS 9
I. CONTINUITATE SI DISCONTINUITATE URBANA
1. DEFINIREA FENOMENULUI URBAN
- proces evolutiv
- conceptul de “Societate urbana”
- deplasarea contradictiilor din interiorul spre exteriorul
fenomenului urban,
-> proces evolutiv - forma urbana este concretizarea in
timp si spatiu a fenomenului urban
S-au incercat definiri ale fenomenului urban:
a. sprijinite pe relevarea functiunilor urbane, cresterea urbana
si forma/imaginea urbana
b. determinarea fenomenului urban pornind de la coroborarea
functiunilor interne si esterne ale orasului
c. pe baza structuralista:
- structurile urbane sunt intr-o continua transformare
- exista mai multe directii de determinare structurala:
- structura morfologica-functionala
- structura spatial volumetrica
Fenomenul urban este diferit de forma pe care o imbraca
orasul, fiindca forma si structura pot fi privite din mai multe
puncte de vedere (plastic, matematico-geometric, topologic)
Fenomenul urban se defineşte pornind de la determinarea
esenţei sale si substanţei sale.
2. CARACTERUL FENOMENULUI URBAN
1. Centralitate
2. Conflictualitate
3. Simultaneitate
1. Centralitate- fenomenul urban se manifesta printr-o grupare de
obiecte, actiuni, fenomene intr-un spatiu mai mult sau mai
putin delimitat.
2. Conflictualitate- fenomenul urban asociaza consumul si
productia => o stare de conflictualitate
3. Simultaneitate- toate aceste elemente asociate cu fenomenul
urban se desfasoara simultan.
De exemplu:
strada - loc de manifestare a fenomenului urban in timp si
spatiu; il releva pe un anumit plan al complexitatii sale; pentru
ca 1, 2 si 3 se exprima pe mai multe niveluri de spatialitate si
pe mai multe directii de interes (economic, social, politic,
material, spiritual)
-> fenomenul urban = ”realitate globala” (Lefebvre)
Situatia este exprimarea, in esenta , a fenomenului urban.
EXISTENTA URBANA:
- exprimare materiala si spirituala a fenomenului urban
- inseamana: cadru construit, oamenii aflati acolo la un
moment dat, automobilele, plantatiile
- este o concretizare complexa, evidenta, a unei anumite
structuri urbane.
CONCULZII:
1. EXISTENTA URBANA este o manifestare a formei urbane,
aceasta fiind inclusa conceptual si practic fenomenului urban.
2. FORMA URBANA (nu inseamna doar volumetric urbana)
inseamna orice concretizare in static/dinamic a fenomenului urban,
putand include: forme spatiale, forme de organizare teritoriala,
forme de viata urbana.
3. STRUCTURA URBANA are rol:
- pasiv - de intermediere de la esenta spre substanta
fenomenului urban
- activ - canalizarea pe cai favorabile a proceselor
fenomenului urban
4. EXISTENTA URBANA releva o evolutie impusa de procesul
firesc de transformare a structurii urbane.
Observatie:
- fenomenul urban are o desfasurare continua, infinita prin
multitudinea tipologica, spatiala, temporala a succesiunilor
sale fenomenologice
- forma urbana are momente de stagnare, discontinuitate.
3. FENOMENUL URBAN CA SISTEM
CARACTERISTICILE LEGITATII FENOMENULUI
URBAN
- Fenomenul urban are dubla referinta
1. Referinta la logica formei, care se refera la toate aspectele
cuantificabile ale fenomenului urban (cresterea ppopulatiei,
suprafata, intinderi, deschideri de spatiu, densitati).
- este o forma a logicii gemetrice, care se refera la spatialitate -
configuratie spatiala, topologie, forma volumelor construite, directii
de interes
2. Referinta la dialectica continutului - componentele atat de
diverse ale fenomenului urbansunt rezultaul unui conflict , sau
conduc la un conflict (exemplul cu vecinii). Intre forma si continut
exista o anumita independenta.
Referirile fenomenului urban catre logica formei si catre
dialectica continutului justifica intelegerea lui ca un sistem.
Aceste referiri impun relatii intre componentele componentele
fenomenului urban, astfel incat acestea se realizeaza in sisteme si
in subsisteme.
Fenomenul urban poate fi:
- unitar/mai putin unitar
- dens/mai putin dens
- intens/mai putin intens
Fenomenul urban ca sistem se defineste numai prin
intermediul formei urbane; fapt care ne conduce la ideea cunoasterii
si dirijarii fenomenului urban (a proceselor si actelor sale) prin
analiza atenta, coroborata a manifestarilor de orice fel ale formei
urbane.
4. DIALECTICA FORMEI URBANE. CARACTERUL ACTIV SI
DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA
Observatie: forma urbana are un caracter dialectic, care reflecta
evolutia fenomenului urban
TRASATURI:
1. Capacitatea de a se exprima foarte diferit fie
a. in concret – in cadrul unei anumite existente urbane,
prin imagine, miscare, sunet,
b. in abstract – imaginativa – in cadrul reprezentarii
existentei urbane ante sau post-existent:
1. grafic, prin mijloace matematico-geometrice,
tehnice, plastice
2. verbal, prin concept psiho-sociologic sau
matematico-statistic.
- forma urbana are capacitatea de a trece de la o manifestare
logica, dar abstracta (printr-un anumit limbaj) intr-o forma de actiuni
eficace, din care rezulta o anumita existenta urbana
2.CARACTERUL ACTIV evidentiaza 3 laturi:
a. O selectivitate cu caracter istori: orice forma urbana, orice
existent urban este rezultatul unei evolutii istorice. Forma urbana
are capacitatea de a evolua, selectatnd in decursul timpului
diversele valori in cadrul existentei urbane respective.
b. O capacitate de reunire – a unor continuturi vechi sau noi
intr-o totalitate
c. O posibilitate de a indica o strategie urbana: la nivelul deciziei
sau al conceptiei, o rezolvare pentru o anumita existenta urbana
daca se iau in considerare datele caracteristice privind modul de
manifestare in locul respectiv a formei urbane.
3.DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA A FORMEI
URBANE
Forma urbana nu este indiferenta de spatiu-timp, dar nu luate
ca atari, fiindca ele sunt elemente transformabile, imprimand
existentei urbane o succesiune de stari.
Determinarea spatio-temporala a formei urbane se situeaza
intre inovatie si traditie.
Forma urbana nu trebuie sa se contureze la un moment dat
absolutizand spatiul, timpul, sau un model conventional.
CURS 10
II. DIFERENTIERE SPATIALA URBANA
1. Concept
Prima problema referitoare la forma urbana este diferentierea
spatiala.
Diferentierea spatiala este o modalitate care explica
existenta in cadrul oricarei situatii urbane a unor spatii diferite intre
ele.
Diferentierea spatiala este rezultanta dialecticii in procesul de
constituire a formei urbane, in sensul ca forma urbana este
exprimarea spre o finalitate a fenomenului urban, finalitate care
este intr-o continua desavarsire.
Explicatie:
O anumita existenta urbana exprima la un moment dat o
anumita finalitate, dar acea existenta urbana nu ramane
definitiva, pentru ca existenta urbana este definita de o serie
de factori care suporta modificari. In urma acestor modificari
poate rezulta o deteriorare partiala sau totala a existentei
urbane. In urma acestui proces de transformare se ajunge la
o noua forma, constituindu-se ca o noua existenta urbana,
adica un nou moment de finalitate.
-> forma urbana ca finalitate a fenomenului urban este intr-un
proces de continua desavarsire.
- acest proces de continua desavarsire creaza diferentierea
spatiala care apare:
1. in cadrul aceluiasi spatiu urban (element=cadru pentru o
existenta urbana de la un moment la altul al evolutiei lui).
2. in cadru teritorial: cand un spatiu urban ajunge la o
finalitate de moment, diferita de ce a unui spatiu urban in
acelasi moment.
- In interiorul orasului, analiza diferentierii spatiale se face:
1. Intr-o sectiune temporala orizontala – constituirea in cursul
timpului a spatiilor urbane respective. (analiza structuralista)
2. Intr-o sectiune temporala verticala – se insista pe
caracterul evolutiv al spatiului urban respectiv.
Diferentierea spatiala este pentru oras o necesitate evolutiva.
- In interiorul orasului distingem:
1. Spatii omogene
2. Spatii heterogene
1. Spatiul urban omogen - este defapt un spatiu care presupune
uniformitate, lipsa de elemente particularizatoare, practic un spatiu
fara topie, (Lefebvre)
topie- configurare complexa (spatiala, functionala, sociala,
cinetica), care se refera la toate manifestarile formei urbane
pe un anumit plan de esentializare. Este o schema a formei
urbane care se realizeaza mintal pornind de la identitatea
existentei urbane.
2. Spatiul urban heterogen – spatiu diferentiat (in interioruol lui sau
fata de alt spatiu din cadrul aceluiasi organism urban).
- Aceasta diferentiere rezulta pe mai multe planuri;
a. diferentiere de functiune: fiecare spatiu urban poate sa
aiba o anumita dominanta functionala, chiar daca el cuprinde
localizari ale mai multor functiuni.
b. diferentiere de pozitie: aceasi funciune asezata in pozitii
diferite genereaza rezolvari si dezvoltari spatiale diferite.
c. diferentiere de conceptie: spatii urbane care au aceeasi
functiune si aceeasi pozitie, dar sunt concepute pentru
oameni, sau grupari diferite de oameni, sunt diferite.
- Un rol important in diferentierea spatiala o are modelarea
spatiului urban de catre grupuri sociale:
- Grupuri sociale:
1. clase sociale sau paturi sociale
2. organizatii si institutii care au caracter de stat.
De exemplu:
- Diferentiere spatiala la Paris
N - axul E-V, axul Senei
- axul N-S, axul care s-a dezvoltat mai inatai
V E
S
- orice deplasare de interese in teritoriul urban are un “traseu”
pe care il preia pana in momentul in care isi gaseste un loc propriu.
- Traseul are 3 zone: 1.,2. – doua marginale distinct
diferentiate; 3. – zona mijlocie, diferentiata prin interferenta celor
doua particularitati.
2. Categorii topice spatiale
In cadrul formei urbane distingem 3 categorii de spatii in
raport cu conceptul general de diferentiere spatiala:
1. spatii izotopice
2. spatii heterotopice
3. spatii utopice
1. Spatii urbane izotopice:
- spatii concepute in acelasi fel, spatii care sunt legate intre
ele prim aceleasi trasaturi caracteristice, spatii care pot fi identice.
2. Spatii urbane heterotopice:
- spatii care releva locuri diferite, sustinandu-se fiecare prin
caracteristici functionale, spatiale si de cuprindere diferite.
- spatii urbane heterotopice pot exista si in cadrul aceluiasi
spatiu.
Observatie: o stare heterotopica/izotopica confera unui spatiu
omogenitate/heterogenitate.
3. Spatii urbane utopice:
- spatii care unesc atat ordinea departata cat si cea apropiata,
realizand la nivelul conceptului o legatura intre izotopia si
heterotopia urbana.
- spatiul utopic este subiectiv, aprecierea sa fiind legata de
psihic.
- spatiul utopic este un spatiu simbolic, spatiu cu disponibilitati
de imaginar.
Exemple de spatii utopice:
- in cadrul orasului, o piata organizata, dar extrem de ampla,
ale carei limite ies din firescul perceptiei umane. In determinarea
unei anumite ambiante intervine psihismul nostru (cele doua filtre,
imagine reala si imagine mentala)
- orice spatiu urban in timpul noptii, atunci cand o serie de
aspecte si configuratii se estompeaza, chiar daca in timpul zilei el
este un spatiu izotopic sau heterotopic.
Observatie:
- spatiul utopic este un spatiu real, utopicul fiind o rezultanta a
perceptiei, a senzatiei.
- spatiul utopic este diferit de utopia urbana
- asocierea in cadrul organismului urban a unor spatii
izotopice, heterotopice si utopice reflecta o complexitate
multifunctionala, realizandu-se la nivelul spatiului urban.
Spatii urbane amorfe:
- pot fi spatii neorganizate inca, spatii atrofiate
- spatii care trebuie mentinute chiar prin restructurare – spatii
amorfe – spatii indiferente. (Strada nu este un spatiu indiferent).
- Simti un spatiu atunci cand el are o functie care te chiama
spre el.
- Spatiul urban trebuie utilizat conform unei organizari spatiale
si functionale care are in vedere necesitati prezente, dar si
posibilitati viitoare.
Spatii urbane neutre:
- echivalentul in zona urbana a spatiului interstitial din
structura urbana.
- are rolul de a mentine echilibrul in teritoriu.
 Selectia topica in spatiul urban:
-selectia topica este mijlocul fundamental, obiectiv sau
subiectiv, in conturarea trasaturilor organismului urban.
- este posibil ca la un anumit moment dat o existenta urban
sa rezulte ca rezultat al selectiei topice:
De exemplu: piata San Marco – Venetia.
- in cursul dezvoltarii orasului (a unui ansamblu, a unei zone)
particularitatile sale se retin prin “filtrul spatiului omogen”, rezultand
un spatiu unitar.
PROCESUL=UNITATEA SPATIULUI URBAN
- se realizeaza
- in afara contextului initial (Targu Mures – intregirea
esplanadei necesita o noua unitate)
- in contextul initial (Sibiu
- unitate
- de stil - originara (cladirile sunt realizate in acelasi stil)
- artificiala (realizam in continuare cladiri in
acelasi stil.)
- de convenienta – unitate evolutiva – imbina configuratia
de elemente initiale cu noile rezolvari in cadrul
ansamblului.
- se poate vorbi de unitate intre nou si vechi numai atunci cand
ansamblul prezinta o alcatuire functionala complexa si elementele
noi nu se rezuma la a fi doar un simplu cadru.
- integrarea formala – poate opera
- la nivelul spatialitatii generale
- la nivelul plasticii particulare
- un spatiu urban unitar este un spatiu urban particular, iar
celelalte atribute care pot sa apara conduc intr-o anumita directie
valoarea particulara.
3. Valoare particulara: Caracter si spacificitate.
- valoarea particulara a unui spatiu urban
- este o trasatura sau graup de trasaturi care-l deosebesc in
cadrul formei urbane, inscriindu-se astfel intr-o anume tipologie
spatiala ca generalitate de grup, sau ca singularitate.
- reprezinta determinarea sa calitativa, individualitatea sa
incorporand generalul – reflectare a esentei intr-o forma proprie
care se exprima prin caracter si specificitate.
- caracterul este diferit de specificitate.
- in aprecierea spatiului urban ne intereseaza:
1. efect
2. cauza – mijloace de realizare
3. adaptarea la un existent material – inventivitatea /
asimilarea experientei anterioare.
4. timpul si spatiul, ca loc al selectiei topice.
DEFINITIE: Valoarea particulara a spatiului urban este o rezultanta
a interferentei unor participari de natura unei
generalitati restranse, conferind caracter, si a unor
participari de natura singularului, conferind specificitate.
Caracter: caracterul unui spatiu urban inseamna calitate verificata.
-se determina prin descoperirea in cursul perceptiei a
trasaturilor si elementelor functionale,
spatial-volumetrice si comportamentale care delimitand
o anumita grupare tipologica restrang sfera de analiza ,
apreciere, incadrare a spatiului sau a zonei in care
exista.
Specificitate: nu este numai rezultatul unei existente singulare
- exista spatii urbane care evidentiaza specificitatea
printr-un element (Ex. Campanilul pentru ansamblul
San Marco)
- exista spatii in care specificitatea rezulta ca sinteza a
elementelor componente, ce pot fi de natura izotopica
sau heterotopica. (Ex. Zona centrala din Bologna –
succesiunea porticelor din lungul strazilor de la parterul
cladirilor)
campanilul – element de specificitate unic
porticul – element de specificitate comun
Elemente de specificitate: sunt elemente care subordoneaza
functional , spatial volumetric si comportamental,
asigurand in acest fel unicitatea ansamblului.
- o specificitate se realizeaza in cadrul unitatii prin
contrast , cealalta prin similitudine.
- Legatura intre specificitate – dominanta – unitate de ansamblu
poate fi apreciata numai in contextul de ansamblu al spatiului urban
respectiv (ex.: blocul turn din piata Salii Palatului)
- Nu se poate face o delimitare clara intre caracter si
specificitate, existand intotdeauna o zona de suprapunere.
- Prin procesul de selectie topica, trasaturile de generalitate
devin trasaturi de caracter care, retinute in timp, se constituie apoi
ca elemente de specificitate.
- Sunt cazuri in care procesul este invers: elemente de
specificitate -> trasaturi de caracter -> trasaturi de
generalitate. Ex.: constructia urbana industrializata.
- Se poate ca ceea ce este caracterisitic pentru un spatiu
restrans sa fie un element specific pentru un teritoriu mai
mare.
- Pentru desprinderea caracterului si specificului unui spatiu
urban este necesara atenta lui incadrare in spatiu-timp.
- Specificitatea spatiului urban se situeaza pe drumul de la
functie la simbol, impunand spontaneitatea si premeditarea logica,
creativitatea artistica si creativitatea tehnico-stiintifica, insa trecute
prin filtrul selectiei topice.
- Fenomenul urban este un subsistem in sistemul general al
dezvoltarii societatii.
4. Particularizare prin segregare:
- In domeniul urbanisticii, diferentierea este diferita de
separare-segregare.
- Atributele segregat/nesegregat, diferentiat/nediferentiat
reflecta doaua dimensiuni: calitative si cantitative, dimensiuni
distincte ale formei urbane; doua aspecte posibil a fi luate separat in
considerare pentru o aceeasi existenta urbana, o dimnesiune
relevand aspecte pozitive, iar cealalta, aspecte negative.
- Afirmarea unei valori particulare (caracter, specificitate) nu
este compatibila cu segregarea, oricat de categorica ar parea
aceasta in definirea unor trasaturi distincte -> segregarea nu ofera o
minima zona de trasaturi distincte, iar diferentierea nu ofera o
infinitate.
- diferentierea este: -informanta (capacitate mare de a
infatisa ceva)
-informata (incarcatura informativa
mare)
Ex.: Strada – spatiu urban unde se afirma cel mai bine
caracterul – specificitatea.
Strada: 1. ingusta si sinuoasa in orasul medieval
2. monumentala si pretentioasa in orasul baroc
3. scoasa din drepturile sale in orasul postbelic (“urbanism
organic”)
4. astazi – repusa in drepturi.
Important in definirea configuratiei:
1. relatia de functionalitate intre strada si teritoriul adiacent –
strada isi evidentiaza interesele proprii
2. functia prioritara care afecteaza strada – impune scara si
caracterul spatiului
3. rezolvarea corespunzatoare a cladirilor ce se inscriu in
fronturile strazii:
- aceeasi cladire nu se poate amplasa cu aceleasi sanse
calitative pe:
- o strada de mica/mare circulatie
- o strada pietonala
- pe un splai
Imagine urbana (curs Sandu Grasu’)
- elementele imaginii urbane: obiectivele unui sit, punctele de
observare si observatorul.
- termeniii unei imagini urbane: privirea si vederea
- raport observator/punct de observatie
- tipuri de perceptie
- Strada este: -spatiu estetic
-existenta urbana cu ample disponibilitati pentru
semnificativ/simbolic, in sensul ca imaginile
mentala si reala nu pot fi separate.
Reclama: -reda cosmetica urbana. Strada, in intregul ei, trebuie sa
ofere oamenilor un mediu educational.
- Imaginea urbana: o imagine caracteristica care ea insasi
prezinta interes:
1. ca valoare informativa (restransa, dar legata)
2. ca valoare informativ-selectiva – mai complexa, conclusiva
3. ca valoare informativ-memorativa – suprapunere de imagini
partiale contractate in timp – esentializata, retinand astfel
specificitatea.
- Specificitate se contureaza calitativ/cantitativ
Specificitatea este diferita de specific (esentializarea unui loc
comun mai multor locuri, o esenta a esentelor)
- Specificul organizarii spatiale intr-un teritoriu este constituit
dintr-un grup de trasaturi caracteristice generale centralizate intr-un
timp indelungat.
un spatiu
diferenterea
segregat
impune
marturii zonele reprezentative (piete) si nu locuinte.
(Piata capitoliului)
2. Orasul se transforma din opera in produs – acest lucru
se intampla o data cu aparitia burgheziei – premisele
revolutiei industriale
- orasul capata sensul unei valori de intrebuintare, pierzandu-
si valoarea artistica. In constructia urbana conteaza ocuparea
terenului cu cladiri cu randament maxim,
-> SPATIUL OMOGEN – proces de omogeizare pe mai multe
niveluri (social – economice) in paralel cu un proces de crestere a
decalajului calitativ intre aceste niveluri.
- procesul de omogenizare se accentueaza datorita:
1. distrugerilor din al doilea razboi mondial
2. migrarii masive spre oras
- trecerea de la orasul opera la orasul produs =>
constrangeri urbane => criza orasului => criza a formei
urbane
 Forma urbana se constituie dintr-o convergenta de spatii,
obiecte, produse si interese care se releva intr-o existenta urbana
materala si o constinta sociala urbana. Din integrarea acestora
rezulta semnele urbanitatii.

SEMNELE DE URBANITATE – nu sunt componente ale

un spatiu
nediferentierea formei urbane, ci produse ale sintezei pew care aceasta o
nesegregat realizeaza.
Relatia dintre structura urbana si forma urbana implica o
Specific: o esentializare a unui loc comun mai multor locuri (o relatie de conditionare intre sistemele texturilor urbane si
esenta a esentelor. convergenta prezentelor si faptelor urbane care obiectiv si subiectiv
se inteleg spatial in tiparul acestor texturi.
CONDITIONARE FORMEI URBANE Ex.: construirea pietonalului in spatiul urban.
Intervin:
Semne urbanitatii se situeaza in planul calitativ/cantitativ. Ele 1. Densitatea de interese
au rol in definirea globala a calitatii vietii. - interesul functional raportat la functionalitate
Caliattea vietii reflecta, de faptcalitatea unui mediu de viata. - interesul pentru infomare, raportat la imaginea urbana.
- In conditiile actuali dezvoltari a societatii umane, forma - Interesul pentru contact social raportat la calitatea socio-
urbana se constituie ca factor fundamental de mediu -> preocupari culturala a zonei si structura functionala si spatiala.
pentru 2. Formarea pietonalului.
1. mediul functional – mediul in care se realizeza anumite
functiuni privind existrenta omului
2. mediul natural-microclimatic – mediul in care conditiile
naturale sunt folosite rational, puse in valoare, si modul
cum realizarile pot influenta conditile de clima.
3. mediul artificial-fizic – modul in care se realizeaza
constructia si amenajarea teritoriului – conteaza aspectul
aspectul vizual
4. mediul socio-cultural – modul in care imbinarea
naturalului cu artificialul, a traditiei cu inovatia, a
interesului individual cu cel colectiv duc catre forme
pozitive de manifestare psiho-sociala a locuitorilor.
- Orasul nu mai poare ramane la stadiul de produs. El este
inteles ca opera urbana; insusita, si nu suportata de om.
- Lefebvre considera orasul :
a. obiect (spatial)
b. mediatie (intre ordinea departata/apropiata)
c. opera
Forma urbana sae situeaza intotdeauna in contextul unor
conditii:
1. interventia structuranta (conditii obiective naturale si
functionale)
2. formatia comportamentala (conditii obiective
psiho-sociologice)
3. constrangere conceptuala (conditii obiectiv-subiective,
etice, estetice, politice.
Aceste conditii asigura formei urbane stabilitate in timp si
spatiu, si valoare ca produs social.
Forma urbana – esentiala componenta a culturii urbane.

ORASUL – ACT DE SINTEZA AL FORMEI URBANE.

Orasul estre o manifestare coroborata, organizata a formei

urbane.
Intelsuri in evolutia istorica:
1. Orasul era apreciat ca opera – de la inceputurile
dezvoltarii urbanistice, pana la revolutia industriala. Asa
putem explica de ce din orasele vechi ne-au ramas
ANALIZA DIF ER. SP- SECTIUNE TEMPO, ORIZ SI VERT –193
JOS 2.1
ANALIZA TOPIE SPATIU IN COROBORARE CU ANAL. STR.
URBANE 201 2.2
ANIHILARE EXISTENTA URBANA 204 2.2
APRECIERE CAL. SP.URB 208JOS 2.4
ASOCIERE NOU-VECHI 207 JOS 2.3
CARACTER SP.URBAN 209 MIJ.2.4
CARACTER SP.URBAN INDIFERENT 204, 2.2
CARACTER-SPECIFIC 213 JOS 2.4
CATEGORII TOPICE SPATIALE spatiile urbane izotopice,
hetrotopice, utopice 198 2.2
CENTRALITATE 185 1
CENTRALITATE, CONFLITUALITATE, SIMULTANEITATE 185-
186 (ULT FRAZA) 1
COMPORTAMENT SPATIAL 215 SUS 2.4
CONCEPERE SPATIU –SEGREGARE INTERITORIU 202 jos
CONDITIONARE FORMEI URBANE 232 JOS 2.8
CONFLITUALITATE 185 1
CRIZA FORMA URBANA 227JOS 2.7
DELIMITARE EFECTIVA A DIFERENTIERII – DIFERENTIERE
SPATIALA226 2.6
DEZUMANIZARE SPATIU URBAN 222 JOS 2.6
DIALECTICA FORMEI URBANE 189 capacitete exprimare;
caracter activ; det sp-temporala 190 1
DIFERENTIAT-SEGREGAT 217-218 2.5
DIFERENTIERE DE CONCEPT 195 SUSMIJ 2.1
DIFERENTIERE DE FUNCTIUNE 194JOS-195 2.1
DIFERENTIERE DE POZITIE 195 SUS 2.1
DIFERENTIERE DE SPATIALA-MODELARE DE CATRE
GRUPARI SOC…195 MIJ 2.1
DIFERENTIERE EX. CU PARIS….196 SUS BUCURESTI 197
JOS 2.1
DIFERENTIERE IZOTOPIE-HETEROTOPIE 198 JOS 2.2
DIFERENTIERE SPATIALA 225 SUSMIJ 2.6
DIFERENTIERE SPATIALA URBANA 193 2.1
DIFERENTIERE SPATIALA- VALOARE
PARTICULARA…226SUS 2.6
EVOLUTIE PRIN SELECTIE 194 SUS 2.1
EXISTENTA URBANA 186, 187 def 1
FACTORI DE EVOLUTIE FORMA U – la partea cu finalitate
fenomen 193 2.1
FENOMEN URBAN 184, 185 def, 186, 187def, 188defsistemica 1
FENOMEN URBAN (CONFLICT)-INTERDEPENDENTA FORMA-
CONTINUT 188 1
FENOMEN URBAN –FORMA LOGICII GEOMETRICE;
DIALECTICA CONTINUTULUI 188SUS 1
FENOMEN URBAN-SISTEM 187 (OBIECT,SISTEM),
(INTEGRARE IN SISTEM 188) 1
FINALITATE FORMA URBANA 192 JOS 193 DEF 2.1
FORMA DE URBANIA- CAL VIATA -SEMNE URBANITATE
233SUS 2.8
FORMA SI STRUCTURA 185,186,187def 1
FORMA URBANA 228 2.7
FORMA URBANA- COMPONENTA ESENTIALA A CULTURII
URBANE 235
FORMA URBANA- FACTOR DE MEDIU FUNDAMENTAL 233
JOS
FORMA_ DET SP_TEMPORALA: CAPACITATE EXPR> DIF:
CARACTER ACTIV 190 1
HETEROGEN 194 FJOS 2.1
IMAGINE SPATIU URBAN 222JOS-223 2.6
IMAGINE URBANA – manif fizica a formei urb. 225 SUS 2.6
INTEGRARE, INTEGRARE FORMALA 207 2.3
LEGATURA SPECIFICITATE-UNIT DE ANSAMBLU. 210 2.4
MANIFESTARE FORMA URBANA , 194DEF TOPIE 2.1
MEDIU DE VIATA 233 MIJ 2.8
MEDIU –DISCUTIE 232JOS
MOBILIZARE 204 MIJ 2.2
MODALITATI DIFERENTIERE SP…RITM ETC 199 SUS 2.2
MODELARE SPATIU URBAN DE CATRE GRUPARI SOCIALE
195 MIJ 2.1
MODERNIZARE URBANA 206 mij su 2.3
MODIFICARI DE CARACTER 203 2.2
OPERA URBANA 234 mij
ORAS ARTA-PRODUS proces de omogenizare226-227 SUS 2.7
ORASUL –IMBINARE IN PLANUL COLECTIVITATII234sus
ORASUL-ACT DE SINTEZA -def226 MIJ 2.7
ORGANISM URBAN 192 MIJ 198 susmij 1, 2.2 201 sus 2.2
ORGANISM URBAN TRASATURI (OB.SUB.),…SELECTIE
TOPICA 205 2.3
ORGANISM-SEGREGARE 218 2.5
PARTICULARIZARE IN SEGREGARE 217, 2.5
PERCEPTIE 225 SUS 2.6
PERICOL SP. INDIF; MOBILIZARE 204 MIJ 2.2
PROPRIETATI SPATIU URBAN –DIFERNTIERE …INTERACT
GR. SOC. 195 JOS 2.1 197 sus
RAPORT FORMA URBANA/. FENOMEN URBAN 192SUS 1
RAPORT TEHNOLOGIE –CREATIVITATE 216 SUS 2.4
REALITATI URBANE 185 1
RELATIE STRUCTURA URBANA-FORMA URBANA 228JOS2.7
SCHEMA SCHEMELOR – 224
SELECTIE 194 SUS 2.1
SELECTIE TOPICA – EXISTENTA URBANA 205 2.3
SELECTIE TOPICA->TRASATURI CARACTER->
SPECIFICITATE 214SUS 2.4
SELECTIE, EVOLUTIE FORMA 190 1
SEMNE URBANITATE – cond.forma urb 232 jos 2.8
SEMNELE URBANITATII 228 JOS 2.7
SEMNIFICATIE SPATIU URBAN DUPA APRECIEREA
FUNCTIONALA 200 SUS 2.2
SIMULTANEITATE 185 1
SITUATIE URBANA 186 SUS, 1
SOLUTII COMBINATORII –DIVERSITATE SPATIU 208 2.3
SP- MIJLOC DE CULTURALIZARE SOC 205sus 2.2
SPATII AMORFE 201 JOSMIJ 2.2 exemple magistrale-
autostrazi….202
SPATII CARACTERIZATE PARTICULARE + amorfe <= str.
Urb.201 MIJ 2.2
SPATII URBANE OMOGENE SI HETEROGENE 194 SUS 2.1
SPATIILE NEUTRE 205 sus 2.2
SPATIILE URBANE HETEROTOPICE 198 MIJ 2.2
SPATIILE URBANE IZOTOPICE 198, 2.2
SPATIILE URBANE UTOPICE 199MIJ 2.2
SPATIU URBAN HETEROGEN 194 FJOS 2.1
SPATIU URBAN UNITAR 208
SPECIFICITATE 210 SUS 2.4
SPECIFICITATE Cal/cant/ cantitate de imag sintetizate 223 2.6
SPECIFICITATE DPDV STRUCTURA URBANA 214 JOS 2.4
SPECIFICITATE- PRODUS AL ANSAMBLULUI 223 2.6
SPECIFICITATEA- ELEMENT COEZIUNE FUNDAMENTAL PT
SEMNIF SP.U 215 2.4
SPECIFICITATEA SP-suma de creativitate….. trecute prin filtru
selectiei topice 215 2.4
SPECIFICITATE-SPECIFIC, 223 JOS 2.6
STAPANIRE VALORI PARTICULARE. 216 SUS 2.4
STRATEGIE URBANA 190MIJ 1
STRUCTURA URBANA 187DEF 1
STRUCURA URBANA 228 JOS2.7
TEHNOLOGIA TEHNOLOGIA DE EXISTENTA 216 jos 2.4
TOPIE 194 JOS DEF 2.1
TRASATURI FORMA URBANA 189 1
TRASEU DE DEPLASARE IN TERITORIU (ZONE) 197 2.1
UMANIZARE PRIN DIFERENTIERE 222 JOS 2.6
UNIFORMIZARE SP. UR. 195 MIJ (PUTIN) 2.1
UNITATE SPATIU URBAN 206 SUS 2.3
UNIVERSALIZARE FORMA URBANA. 217 SUS 2.4
VALOARE PARTICULARA DEF 208, 209 2.4
VALOARE PARTICULARA –SEGREGARE 218 JOS 2.5
VALOARE PARTICULARA SPECIFICITATE CARACTER 208
VIATA URBANA 187 1