Stabilitatea etalonul național al unității de măsură a presiunii

Institutul Naţional de Metrologie

Alexei PIANÎH,
Şef laborator mase şi mărimi derivate,

e-mail: mase@metrologie.md
tel.: (+373) 22 903 139

Rezumat: Prezenta lucrare caracterizează etalonul naţional al unităţii de măsură a presiunii,

punînd accent pe caracteristicile tehnice inovative, fiabilitatea durabilă și pe stabilitatea înaltă în
timp. Se urmăreşte obiectivul de a confirma încrederea adecvată în capabilitățile sale de măsurare
și în relevanța lor. Se descriu totalitatea intervențiilor necesare pentru asigurarea calității
rezultatelor măsurării conform cerințelor recomandărilor internaționale.
Summary: This paper characterizes the national standard unit of pressure, emphasizing the
innovative technical features, reliability, high stability and sustainable over time. It pursues
the objective of confirming confidence in its measurement capabilities and their relevance.
Are described all interventions necessary to ensure the quality of measurement results as
required by international recommendations
Cuvinte cheie: etalon, stabilitate, mentenanță, etalonare replicată, verificare intermediară,
grafic de control, interval de etalonare
Key words: standard, stability, maintenance, calibration replicated, intermediate
verification, control chart, calibration interval.

INTRODUCERE
Odată cu obținerea independenții Republicii Moldova (RM), a apărut necesitatea de a
elabora un sistem național de etaloane, care să satisfacă cerințele economice naționale,
protecția mediului ambiant, asigurarea uniformității măsurărilor pe întreg teritoriul
republicii.
Etalonul național al unității de măsură a presiunii (ER 04:2014) constituie un element
de bază al Sistemului Național de Etalonare (SNE). În figura 1 se prezintă schema de
trasabilitatea a unității de măsură a presiunii. Caracteristicile etalonului asigură toate
condițiile metrologice pentru satisfacerea cerințelor economii ale țării. Domeniile de
măsurare ale mijloacelor de măsurare utilizate în industrie sunt deoarece majoritatea
tipurilor de mijloace de măsurare utilizate în industrie și în laboratoare sunt acoperite de
capacitățile scării de ierarhizare din laboratorul mase și mărimi derivate.
Etalonul este destinat pentru preluarea unității de măsurare a presiunii, conservarea și
transmiterea ei la etaloanele de referință și prin intermediul acestora la toate etaloanele din
SNE în vederea asigurării uniformității, exactității și legalității măsurărilor efectuate pe
întreg teritoriul RE, inclusiv în relațiile economice și tehnico-științifice cu alte țări. Etalonul
este constituit din două manometre cu piston și greutăți (MPG) din seria PG 7000, anume
PG 7601 și PG 7102-M.
 Figura 1. Schema de trasabilitate a unității de măsură a presiunii

ETALONUL NAȚIONAL AL UNITĂȚII DE MĂSURĂ A PRESIUNII ”Pa”

Unitatea de presiune este o unitate de măsură derivată a Sistemului Internaţional de
Unităţi [1]. În laboratorul mase și mărimi derivate presiunea este reprodusă de MPG. MPG
sunt mijloace de măsurare din domeniul presiunii se utilizează în special ca mijloace de
măsurare etalon datorită performanţelor deosebite ale acestora. Principiul de funcționare
constă în transmiterea unității de măsură se efectuează prin compararea directă de la etalon
către măsurand. Citirea datelor se face în momentul stabilirii echilibrului aerostatic între
forța de acțiune a greutăților aplicate pe talerul pistonului și forța de reacțiune Arhimede din
mediul de lucru antrenat.
Actualmente MPG reprezintă nişte instrumente inteligente de măsurare a presiuni
(figura 2), deoarece sunt dotate cu microprocesoare sau dispozitive de calcul adăugător care
au posibilitatea de a efectuat corecţiile în timp real în dependenţă de parametrii mediului
ambiant, de asemenea sunt dotate cu dispozitive ce măsoare nivelul; poziţiei pistonului, de
asemenea reglarea vitezei de rotire a pistonului. MPG moderne permit efectuarea calculele
în timp real, transmiterea datelor şi prelucrarea lor ulterioară, toate aceste menţionate
anterior permit micşorarea incertitudinii de măsurare.
Caracteristica principală metrologică a unui manometru cu piston și greutăți
reprezintă aria efectivă a pistonului (Ai). În continuare se va prezenta analiza măsurărilor
efectuate asupra ariei efective a pistoanelor, din ansamblul piston-cilindru ale MPG. Aria
efectivă, la o anumită presiune [2], se calculează cu enunțul (1):

     
m ij  g  1  ai   m f  g  1  ai     C
     
Ai 
j  j   f 
 1  ti  t r   a
pri   f   a  g  h
(1)
 Figura 2. Vedere a MPG moderne
Așa precum MPG au fost etalonate deja de două ori pe parcursul timpului este util de
a analiza stabilitatea ariei efective în timp. Astfel în figurile 3 și 4 sunt prezentate
caracteristicile pentru deriva în timp a valorii convențional adevărate. Axa x este pentru
prezentarea anilor în care a fost făcută etalonarea, iar pe axa y sunt prezentate valorile
convențional adevărate ale ariilor efective la scara 1:10-4 m2. Limita maximă admisibilă a
erorii s-a propus în laborator să nu depășească 0,005%. Această limită fiind de două ori mai
mică decît limita maxim admisibilă a erorii obișnuite (LMA) pentru MPG națională,
deoarece MPG clasice au clasa de exactitate a etaloanelor de referință maximă de 0,01 %.
Totodată pe grafic sunt prezentate la scara 1:1 incertitudinile extinse obținute ale valorilor
convențional adevărate ale ariei efective. Se observă că chiar cu parametrul atribuit
măsurărilor al incertitudinii valorile ariei efective au o stabilitate rectilinie în timp.
Se urmărește că a treia etalonare va permite confirmarea stabilității și frecvența de
etalonare a ER 04:2014 va fi extinsă la un termen mai mare de cinci ani, decât cea
recomandată [3].
9.80580
9.80560 Aria efectivă a pistonului,
Nr. 1263
9.80540
9.8051690 Limita maximă admisibilă
9.80520 a erorii, -
9.8051544
9.80500 Limita maximă admisibilă
a erorii, +
9.80480
9.80460
9.80440
2008 2012

Figura 3 Stabilitatea ariei efective a pistonului Nr. 1263 (x – ani, y – cm2) din componența
manometrului cu piston și greutăți tip PG 7601 Nr. 663
 0,49024
0,49023 Aria efectivă a
pistonului, Nr. 1240
0,49022 Limita maximă
0,4902086
0,49021 admisibilă a erorii, -
0,4902103
Limita maximă
0,49020
admisibilă a erorii, +
0,49019
0,49018
0,49017
2008 2012

Figura 4 Stabilitatea ariei efective a pistonului Nr. 1240 (x – ani, y – cm2) din componența
manometrului cu piston și greutăți tip PG 7102-M Nr. 664
La moment în LMMD periodicitatea de etalonarea pentru manometrele cu piston și
greutăți PG 7102-M Nr. 664 și PG 7601 Nr. 663 este de cinci ani.
Dar este oare suficient să analizăm o singură caracteristică pentru a avea încrederea
în calitatea rezultatelor obținute ale unui etalon? Desigur că nu. Sistemul de management
presupune analiza tuturor componentelor ce pot influența procesul de măsurare, unele
cerințe sunt chiar fixate în pct. 5.9.1 [4], dar descifrarea intervențiilor pentru fiecare etalon în
parte necesită totuși o cunoaștere profundă a principiilor de măsurare și evidenței
particulare. Tot mai actuală este această problemă pentru laboratoarele ce dezvoltă sistemul
de management al calității (SMC). Astfel fiecare laborator dezvoltă o fișă tehnică (FT) a
unui etalon în care se revăd totalitatea intervențiilor ce sunt întreprinse asupra lui, dar nu
mereu sunt suficiente exemple și/sau recomandări pentru identificarea scopului și menirii
fiecărei acțiuni. Pentru a încuraja abordarea cu bună credință a înregistrărilor și eliminarea
atitudinii formală, pe baza ER 04:2014, se vor analiza fiecare intervenție și necesitatea ei
pentru etalon și integritatea unității de măsură reproduse:
Mentenanța (M) – totalitatea operațiilor de întreținere și reparație ale unui MM. M e menită
să păstreze MM în stare bună de funcţionare. Scopul ei principal constă în urmărirea, prin
reacţia imediată din partea personalului autorizat, comportamentului în timp al etalonului și
ajustarea lor conform recomandărilor manualului de exploatare. Astfel în FT se identifică
persoana, data și pe scurt descrierea intervenției asupra etalonului (schimbul uleiului,
curățirea greutăților, ajustarea unor componente etc.).
Transportarea (T) se efectuează conform manualului de exploatare, iar pentru FT se atașează
un proces verbal în care se controlează anumiți parametri pînă și după transportare. Pentru
MPG acești parametri ar consta în timpul de conectare a dispozitivelor electronice, de
coborîre a pistonului în rotație liberă și sensibilitatea la greutatea minimă de pe taler etc.
Etalonarea încrucișată (EÎ) sau replicată, aici pot fi trase tangențe și pentru
verificările încrucișate pentru laboratoarele de verificări metrologice (LVM) [5]. EÎ este
menită să confirme validitatea unei metode de etalonare folosite de laborator sau
competența personalului de a utiliza o metodă de măsurare. Cînd se etalonează un MM
prin două metode diferite, se urmărește validarea unei metode de măsurare descrise în PE.
Cînd se etalonează un MM printr-o singură metodă, dar de doi ingineri diferiți sau cu
două etaloane diferite se urmărește confirmarea competenței personalului antrenat în
măsurări.
Compararea rezultatelor ER se face în baza criteriilor descriși în SM SR EN
ISO/CEI 17043:2011 „Evaluarea conformităţii. Cerinţe generale pentru încercările de
competenţă”. Pentru anumite dimensiuni laboratoarele pot alege criterii mai dure decît
cele din standard (exemplu: pentru confirmarea competenței personalului satisfăcător să
se considere |𝐸𝑛 | ≤ 0,5 și nu |𝐸𝑛 | ≤ 1,0).
Etalonarea repetată (ER) constă în reetalonarea MM. ERepet pentru:
 MM proprii constă în determinarea unui interval de etalonare în
conformitate cu prevederile OIML D 10 2007 și efectuarea nemijlocită a
etalonării în termenii prevăzuți;
 MM de etalonat se efectuează în conformitate cu PE, cînd apar dubii la
unele caracteristici metrologice sau sunt reclamații de la client. ER se
practică în laboratoare atunci cînd rezultatele datelor inițiale sau o
caracteristică metrologică estimată nu se încadrează în rezultatele
prognozate sau prezintă abateri de la starea normală. Scopul ei este de a
spori siguranța calității rezultatelor obținute.
Verificarea intermediară (VI) este menită să mențină încrederea în statutul etaloanelor sau
starea de etalonare a echipamentului. Se urmărește confirmarea sau infirmarea validității
ultimului CE deținut de etalon. În dependenţă de specificul etalonului VI reprezintă în sine
un procedeu de măsurare, prin care se analizează concordanţa unei caracteristici
tehnice/metrologice primordiale a etalonului cu limitele alese în laborator. Fiecare laborator
descrie în FT şi/sau PL limitele de încredere pentru ca CE să se considere că-și păstrează în
continuare încrederea în rezultatele ultimului CE (astfel încît starea etalonului descrisă în
ultimul CE este aceeași). Aprecierea reiese dintr-o caracteristică metrologică și/sau tehnică,
abatere medie standard ale rezultatelor măsurării sau chiar factor de concordanţă En.

x m  x CE
En  (2)
U m  U CE
2 2

unde : xm – rezultatul raportat de VI;

xCE – valoarea de referinţă (obţinută din ultimul CE);
Um – incertitudinea estimată de VI;
UCE – incertitudinea asociată valorii de referinţă (estimată din ultimul CE).
În laboratorul mase și mărimi derivate (LMMD) sunt stabilite limitele aprecierii alese
ca fiind egale 80% din limitele de încredere ale etalonului [6], iar deviaţia erorii să nu
depăşească 50 % din limitele încrederii. Raportul VI necesită obligatoriu prezenţa concluziei
unde să se descrie aplicabilitatea în continuare a etalonului în laborator, îndreptarea spre
etalonare sau alte acţiuni corespunzătoare. Pentru ER 04:2014 se efectuează VI ale
greutăților speciale din componența lor. În figura 5 sunt date exemple pentru cinci greutăți
speciale.
 Figura 5 Valorile și limitele erorii admisibile pentru cîteva greutăți speciale
Din analiza intervențiilor asupra etalonului se evidențiază clar că pentru asigurarea
încrederii în rezultatele măsurărilor este stric necesară documentarea și evaluarea dovezilor
următoarelor intervenții: T, M, VI și E. Ce ține de EÎ și ER ele sunt necesare pentru
dovedirea calității modului cum personalul poate manipula, îndeplini măsurările, alege și
aplica metoda de etalonare.
Totuși pentru a avea o impresie mai deplină asupra stabilității etalonului în LMMD
se propune aplicarea tehnicilor statistice la analiza rezultatelor MM proprii și de a detecta
potențialele tendințe a unității de măsură reproduse de etalon în timp – grafic de control
(GC). GC reprezintă în sine o monitorizare a validității ultimului CE și pe viitor pentru
stabilirea timpului mediu de valabilitate a lor sau a intervalului de etalonare. În figura 6 sunt
prezentate două cazuri ale GC pentru o greutate specială de 5 kg din componența ER
04:2014. În cazul ”a” este evidentă o stabilitate satisfăcătoare pentru unitatea de măsură,
deci se va propune mărirea intervalului de etalonare de la un an la doi ani, fiindcă panta
valorilor convenționale (VC) este dusă printr-o populație de valori măsurate ce nu sunt
disperse sau depășesc LMA. În cazul ”b” se va propune micșorarea intervalului de etalonare
de la un an la jumătate de an pentru că VC nu este stabil și este ≥ LMA.

Figura 6 Exemplu de grafic de control pentru o greutate VN=5 kg

CONCLUZII
Analiza indicatorilor metrologici demonstrează clar stabilitatea sistemelor de
măsurare din care este compus ER 04:2014. ER 04:2014 asigură în totalitate cerințele pentru
a satisface parametrii tehnici și metrologici ale unui etalon național. Ținînd cont de
considerentele date reiese că INM, poate prelua și transmite unitatea de măsură a presiunii
conform destinației sale. Cu ER 04:2014 se propune participarea la comparări cheie pentru a
confirma capabilitățile de măsurare și a publica tabele de Capabilități de Etalonare și
Măsurare (CMC) pe site-ul internațional al Biroului Internațional de Măsuri și Greutăți
(BIPM) [7].
Pentru a asigura această încredere în măsurări, în laborator se vor dezvolta în
continuu metode cercetare, actualiza procedurile de etalonare în conformitate cu tendințele
ghidurilor și factorilor internaționali și se va încerca continuu de a elimina influențele
negative sau perturbatorii din procesul de măsurare, pentru a atinge o eficacitate cît mai
productivă a etalonului.
Cercetarea din lucrare reprezintă un exemplu de monitorizare a încrederii în
rezultatele măsurării unui etalon în conformitate cu pct. 5.9.1 [4]. Pentru starea actuală din
RM, cînd laboratoarele de etalonări private prezintă încă o noutate pentru economia țării, o
astfel de descriere a intervențiilor ce necesită să fie regăsite în FT a etalonului poate servi ca
exemplu de pornire pentru constituirea unui SMC viabil.

BIBLIOGRAFIE
[1] http://www.bipm.org/en/measurement-units/base-units.html
[2]http://www.euramet.org/fileadmin/docs/Publications/calguides/EURAMET_cg-
3__v_1.0_Pressure_Balance_01.pdf
[3] Guideline DKD-R 6-1 ”Calibration of Pressure Gauges”
[4] SM SR EN ISO/CEI 17025:2006 ”Cerințe generale pentru competența laboratoarelor de
încercări și etalonări”
[5] SM SR EN ISO/CEI 17020:2013 ” Evaluarea conformităţii. Cerinţe pentru funcţionarea
diferitelor tipuri de organisme care efectuează inspecţii”
[6] OIML D 10 2007/ ILAC-G24 2007 „Linii directoare pentru determinarea intervalelor de
etalonare a aparatelor de măsurare” http://www.iec-ilac-iaf.org/doc/1007a.pdf
[7] http://kcdb.bipm.org/appendixC/country_list.asp?branch=M/Pres