Sunteți pe pagina 1din 6

MODULUL I pag 6

T1.1. Proiectarea curriculum-ului

„Povestea începe aşa: Noul Pumn, Constructorul de Ciocane, a fost primul şi cel mai mare
teoretician şi practician al curriculumului. El trăia în epoca paleolitică şi dorea să asigure o viaţă
mai bună copiilor lui. Mulţi copii au murit din cauza atacului tigrului cu colţi de mistreţ. Noul Pumn
dorea să îmbunătăţească atât viaţa copiilor cât şi a celorlalţi membri ai tribului său. El a dezvoltat
un curriculum care includea înspăimântarea tigrului cu colţi de mistreţ cu ajutorul focului şi a
predat acest curriculum în mod practic copiilor săi. Beneficiile acestuia au devenit foarte repede
vizibile. Deşi înţelepţii tribului au fost la început cârcotaşi, considerând tigrul cu colţi de mistreţ un
animal sacru, totuşi înspăimântarea tigrului a fost acceptată ca miezul adevăratei educaţii.
Din păcate, la un moment dat, clima s-a schimbat. Apropierea unei noi ere glaciare a determinat
modificarea mediului înconjurător. Tribul a fost nevoit să se retragă în peşterile din munţi.
Abilităţile necesare pentru înspăimântarea tigrului cu colţi de mistreţ nu mai aveau nici o
relevanţă. Prosperitatea tribului avea de suferit. Unii membri ai tribului, cei din tânăra generaţie,
au propus un nou curriculum care să corespundă mai bine noului mediu în care trăiau acum.
Propunerile acestora au fost însă ridiculizate de către bătrânii tribului. Sugestia că noile abilităţi
necesitau tot atâta inteligenţă ca şi cele vechi i-a făcut pe aceştia să râdă. Bătrânii au spus: „noi nu
predăm înspăimântarea tigrului pentru a înspăimânta tigrii, o predăm pentru a dezvolta curajul
nobil care trebuie să fie prezent în toate treburile noastre pământeşti… adevărata educaţie nu are
vârstă. Este ceva care rezistă schimbărilor precum stânca dură nemişcată în mijlocul unui torent
furios. Voi trebuie să ştiţi că există unele adevăruri eterne şi curriculumul tigrului cu colţi de mistreţ
este unul dintre ele.”
(După The Saber Tooth Tiger Curriculum, H. Benja & Mc Graw Hill, 1939)

A.1 Comentați “povestea curriculum-ului”. Argumentați.

Iniţial s-a dezvoltat un curriculum care la vremea respectivă s-a dovedit a fi eficient, a
avut beneficii imediate şi vizibile şi acest curriculum vechi al „înspăimântării tigrului” a fost
acceptat ca fiind miezul adevăratei educaţii. Dar vremurile s-au schimbat, „tigrul cu colţi de
mistreţ” nu mai reprezenta o ameninţare, şi abilităţile dezvoltate prin acest tip de curriculum nu
mai erau necesare şi utile. Apare „tânăra generaţie” care propune un nou curriculum adaptat
noului mediu, dar aceste propuneri sunt ridiculizate de vechea generaţie. Vechea generaţie
susţinea că esenţa vechiului curriculum nu este neapărat conţinutul „înspăimântarea tigrului” ci
dezvoltarea unor competenţe precum”dezvoltarea curajului nobil” şi este o educaţie fără vârstă,
un adevăr etern, care „rezistă schimbărilor precum stâncă dură , nemişcată”.
Conceptul de „curriculum” este şi în prezent controversat, suferind numeroase modificări
atunci când apare o „nouă generaţie” şi fiind utilizat şi operaţionalizat în diferite modalităţi.
Povestea curricumului poate fi o comparaţie între accepţiunea tradiţională şi accepţiunea
modernă. Un curriculum centrat pe conţinuturi, sau un curriculum în care să existe o
interpătundere a obiectivelor şi conţinuturilor şi să ofere experienţe de învăţare pozitive.
Pag 17
O exceptională metaforă a reflexivităţii este formulată de Stephen Covey ( „7 Obiceiuri ale
oamenilor eficienti”):

Un drumeţ, umblând prin pădure, aude zgomotul făcut de un fierăstrău cu care cineva tăia
lemne:
- „Ce faci?”îl întreabă pe tăietor.
- “Tai acest copac, nu vezi?” îi răspunde acesta.” De ce îţi este aşa de greu?”
- „Mă chinui cu fierăstrăul ăsta neascuţit...şi am aşa de mult de tăiat!”
- „Şi de ce nu te opreşti să ascuţi fierăstrăul?
- „Păi, n-am timp! Nu vezi cât de mult am de tăiat?

Autorul considera că “ascuţirea fierăstrăului.’’ este un atribut al oamenilor eficienti. Să ne


gândim cât de des ne oprim pentru a ne „ascuţi fierăstrăul”. Cat timp alocam acestui
aspect? Aţi spus vreodată pe parcursul activităţii dumneavoastră didactice ceva de genul:
când să mai fac şi asta – şi poate e vorba de o metodă nouă, de o activitate atractivă, de un
stagiu de dezvoltare profesională sau personală etc. – când programa e aşa de vast şi… nu
am timp suficient? Sau când să mai reflectez, când am atât de multe de facut?
Dar dacă oare „ascuţindu-ne fierăstrăul”, dacă reflectând mai mult am preda mai bine,
elevii ar învăţa mai eficient şi… culmea am avea şi mai mult timp?

Argumentati
A1. Încercaţi să vă analizaţi activitatea cotidiană din şcoală din perspectiva ciclului
învăţării experienţiale. Puteţi da exemple concrete pentru fiecare etapă enumerată?
Dumneavoastră parcurgeţi toate etapele amintite? În care etapă vă simţiţi mai confortabil?
În ce moment constataţi că sunteţi mai eficient? Ce trebuie să îmbunătăţiţi? Vă oferim ca
sprijin următoarea schemă de analiză:
Beneficiile parcurgerii acestei Ciclul Ce se intampla daca nu
etape invatarii parcurgem aceasta etapa
experentiale
experienta

reflectia

generalizarea

aplicarea
Pag 27-28

A6. Pe baza organizaţiei în care învaţă, enumerate de fondatorul conceptului – Peter Senge – în
lucrarea „The Fifth Discipline” am construit o „grilă” de analiză; o prezentăm mai jos, şi vă rugăm ca
pe baza acestei descrieri să realizaţi o analiză critică a unei organizaţii şcolare pe care o cunoaşteţi
(eventual cea în care lucraţi). Observaţi măsura în care aceasta corespunde ideii de organizaţie care
învaţă. Care sunt punctele de convergenţă sau divergenţă cu modelul propus de Senge? Bifaţi
răspunsurile în căsuţa corespunzătoare.

Caracteristici ale organizaţiei care Măsura în care se regăsesc în


învaţă organizaţia dumneavoastra
(după Peter Senge) 1 2 3 4 5
Oamenii îşi dezvoltă în mod continuu 4
capacitatea de a obţine rezultatele pe care le
doresc cu adevărat
Sunt dezvoltate şi cultivate noi modele 3
de gândire, în care aspiraţiile comune sunt
adoptate în mod liber şi în care oamenii învaţă
încontinuu să facă totul împreună;
Sunt furnizate continuu oportunităţi de 3
învăţare pentru toţi componenţii organizaţiei;
Sunt asigurate îmbinarea performanţei 2
individuale cu performanţa organizaţională;
Sunt sprijinite cercetarea, dialogul, 4
punerea de întrebări şi îi face pe oameni să fie
mai deschişi şi să îşi asume riscuri;
Tensiunea creatoare este considerată ca 3
o sursă de energie şi de reînnoire;
Se caracterizează prin gândire sistemică 5
(fiecare dintre membrii organizaţiei îşi cunoaşte
sarcinile proprii şi înţelege modul în care
acestea interacţionează cu sarcinile celorlalţi în
procesul global de oferire a bunurilor şi
serviciilor)
Există o viziune comună (aceasta 3
permite ca toţi angajaţii să aibă o percepţie clară
privind viziunea organizaţiei şi face posibil ca
fiecare angajat să acţioneze în mod conştient
pentru transpunerea viziunii în practică)
Promovează învăţarea în echipă (toţi 5
membrii organizaţiei lucrează împreună, concep
soluţii de rezolvare a noilor probleme şi le aplică
tot împreună)

S-ar putea să vă placă și