Sunteți pe pagina 1din 4

David Kolb, Teoria Invrii Experieniale i ESL Curtis Kelly Ctskelly (at) (at) gray.plala.or.

jp Heian Jogakuin College (Osaka, Japan) Va mplini n curnd 20 de ani de existen, dar Teoria de Invare Experienial a fost mai puin prezent n ESL. Invarea Experienial nu nseamn doar ,,munc de teren sau ,,practic (conectarea nvrii la situaiile din viaa real) dei reprezint baza acestor abordri, este o teorie care definete procesele cognitive de invare. Mai exact, susine importana refleciei critice in cadrul procesului de invare. Dupa cum vom vedea, David Kolb a fost unul dintre colaboratorii cheie. Context: Teoriile de Invatare ale Secolului XX n opinia mea, cel mai mare eveniment, unic n acest secol, care a dat form puctului nostru de vedere n ceea ce privete actul de predare nu s-a produs deloc n domeniul educaiei, ci mai degrab n psihologie. La nceputul anilor 60 a avut loc o schimbare dramatic de la viziunea reducionist a comportamentului uman la cea non-reductionist. In prima jumtate a acestui secol, a dominat o viziune reductionist a comportamentului uman-behaviorismul. Behaviorismul, o viziune pavlovian a nvrii umane dezvoltat de ctre Watson, Hull i Thorndike a atins apogeul n anii 1950, n cadrul lucrrii lui B.F. Skinner despre psihologia operant i consolidare. Aceasta a fost reductionist deoarece a folosit o abordare ,,black box bazat pe empirism, asemntoare cu o abordare pe care un chimist ar utiliza-o. Din moment ce nu se poate observa ce se ntampl n creier, ar trebui s ne limitam msurtorile i teoriile numai la ceea ce acioneaz-stimulul-si la ceea ce rezulta-rspunsul. Pn la jumatatea secolului, viziunea stimul-raspuns a fost att de puternic nct a dominat alte domenii ale cunoterii umane precum: educaia, lingvistica, sociologia. Dar o concepie att de simplificat las mult de dorit. Numai condiionarea clasic nu ar putea explica ceea ce a observat Jean Piaget i anume c, copiii trec prin stadii de dezvoltare care nu au legatur cu stimuli externi. Intr-o anumita manier , credea el, creierul insui este implicat activ n procesul de invare. Ca urmare, anii aizeci i aptezeci au cunoscut viziunea reducionist strmutat de viziunea non-reducionist, mult mai complex. Ruptura a fost att de dramatic pentru a se produce o schimbare major a paradigmei. Aceasta s-a produs n psihologie prin intemediul lucrrii lui Piaget-schema de dezvoltare a copilului-i Gagne-opt categorii de invare (Travers, 1977), n timp ce n lingvistic s-a produs ca urmare a introducerii gramaticii transformaionale a lui Noam Chomskey. Perspectiva non-reductionist nu a condus direct la Teoria nvrii Experieniale n sine, dar a dat natere unora dintre predecesorii si: ai noii interpretri, cunoscute sub denumirea de teorii cognitive i progresismul revitalizat cunoscut sub numele de teorii umaniste. Teoreticienii cognitiviti, precum Bloom, s-au confruntat cu natura ierarhic a cunotinelor n domeniul cognitiv, n timp ce umanitii, de exemplu Maslow s-au concentrat asupra

domeniului afectiv si asupra modului n care ,,elevii incearc s preia controlul asupra proceselor propriei viei (Rogers, 1996, p. 100). Ambele domenii au recunoscut importana experienei, dar nici unul dintre acestea nu a putut formula o teorie adecvat cu privire la funcia sa n procesul de invare. Chiar i mai tarziu, n anul 1980, experiena a fost vzut ca fiind doar o surs de stimuli. Nici n cea de-a patra ediie a Factorilor Eseniali ai nvrii a lui Traver utilizat pe scar larg, o carte de nivel de colegiu pentru Psihologia Educaional nu exist nici o intrare index pentru ,,experien, iar nvarea este definit ca ,,o schimbare relativ permanent intr-un rspuns R ca urmare a expunerii la stimuli. Cu toate acestea, cerecetarea cognitiv i umanist a subliniat i mai mult importana experienei. De exemplu, putem vedea bazele teoriei experieniale n ierarhia viziunilor studentului fa de nvarea lui Salje din anul 1979. 1. Invarea aduce cu sine o cretere n cunoastere. (cunoscnd o mulime de lucruri) 2. Invarea este memorare. (stocare de informaii pentru reactualizare usoar) 3. Invarea presupune dezvoltarea abilitilor i metodelor i achiziionarea datelor care pot fi utilizate atunci cand este necesar. 4. Invarea nseamn a da sens informaiilor, extragnd inelesul i raportnd informaia la viaa de zi cu zi. 5. Invarea se refer la inelegerea lumii prin reinterpretarea cunotinelor. Salvo a constatat fapul c, cu ct un student are mai mult experien de via, cu att mai probabil el va percepe invatul ca pe un proces intern, bazat pe experien ca n etapele 4 si 5, mai degraba decat ca un proces extern ca in etapele 1-3. (Saljo, 1979, rezumate in Banyard, 1994. Pp. 303-4) Cu toate acestea, teoria nvrii experieniale nu a ctigat importan pn a aprut lucrarea lui Mezirow, Freire, Kolb i Gregorc din anii 1980. Teoria Invrii Experieniale La nceputul anilor 1980, Mezirow, Freire i alii au subliniat faptul c inima tuturor proceselor de nvaare const n modul n care ne prelucrm experiena, n special reflecia noastr critic a experienei. Ei au vorbit despre nvaare ca fiind un ciclu care ncepe cu experiena, continu cu reflecia i mai trziu duce la aciune care insi devine experiena concret pentru reflecie. (Rogers, 1996). De exemplu, un profesor ar putea avea o disput cu un student furios, care a picat un test. Aceasta este experien. Reflectarea acestei experiene ar implica ncercarea de a-i explica siei evenimentul: comparndu-l cu experienele anterioare pentru a determina ceea ce este la fel si ce este unic, analizndu-l n conformitate cu standardele personale sau instituionale i formulnd un curs de aciune legat de experienele altora, cum ar fi s vorbeasc cu ali profesori care s-au confruntat, de asemenea cu elevi furioi. Vorbind cu ali profesori, aciunea va conduce apoi la o reflecie suplimentar. Facem generalizari,tragem concluzii si formam ipoteze despre experienta.Faza actiunii,in lumina acestei interpretari intervine o faza a experimentarii active,unde incercam ipotezele. As. Kolb spunea:

Conceptualizarea Abstracta
" In acest stadiu, invatarea implica folosirea ideilor logice decat a sentimentelor, pentru a intelege probleme sau situatii. In mod normal te-ai uita din nou pe planurile sistematice si pe teoriile dezvoltate si pe ideile de rezolvare a problemelor.

Experimentarea

Activa

" Invatarea in acest stadiu ia o forma activa- experimentand, influentand sau schimband situatii. Inseamna a lua o abordare practica si a fi interesat de cum functioneaza." Kolb a dorit sa dezvoltae Inventarul Stilului de Invatare pentru a-i ajuta pe incepatori sa-si inteleaga puterile i slabiciunile. Inventarul masoara preferintele incepatorilor in cele patru stadii ale invatarii. Preferinta unuia sa a mai multor stadii indica un stil de invatare preferat. Stilurile de invatare sunt: Pentru cei interesati, o copie a inventarului, numita LSI-IIa, poate fi cumparata cu cativa dolari de la: McBer & Company Training Resources Group 116 Huntington Avenueast Boston, Massachusetts USA 02116 (617) 437-7080

Aplicatii
Intelegera unui stil preferat de invatare are doua beneficii. ne ajuta sa intelegem punctele slabe, dandu-ne posibilitatea sa lucram, sa devenim mai eficienti in alte moduri sau ne ajuta sa realizam punctele tari, care ar putea di folositor in aumite situatii sociale precumsi in alegerea unei cariere. Intr-o institutie ESL, utilizarea inventarului are doua beneficii pentru incepatori. Ii ajuta sa-si inteleaga stilul de invatare si asa" fac tranzactii la niveluri inalte ale functionarii personale si cognitive." (Knox, 1986: p.25). Permite totodata invatatorilor sa acopere materialele intr-un fel care se potriveste cel mai bine diversitatii clasei. Trebuie adaugat,oricum sa Inventarul Stilului de Invatare nu s-a intentionat sa fie folosit ca un instrument pentru segregarea studentilor cu stiluri diferite de invatare (Rogers, 1996: Kolb, 1993). In opinia mea, majoritatea beneficiilor utilizarii acestui inventar stau nu doar in efectele lui asupra incepatorilor, dar mai degraba in efectele sale asupra educatorilor. Cu privire la ce rezultate ar putea produce inventarul, simpla prezenta resubliniaza experienta ca o parte critica a invatarii. Chiar si astazi, majoritatea educatiei este inca esentiala, o abordare care ignora experienta incepatorilor. Deasemenea, asa cum sustinea si Brookfield, invatatorii tind sa fie atat de interesati de prezentarea informatiei pe care studentii trebuie sa se uite si apou s areflecteze la ea. In schimb, el incurajeaza practica; "...asigurarea ca oportunitatile pentru relatia idntre actiune si reflectie sunt disponibile intr-un mod echilibrat pentru studenti. Practica inseamna ca curricula nu este studiata in unele cazuri de izolare artificiala, dar acele idei, indemanari, si intentii invatate in clasa sunt testate si experimentate in viata reala. Esential pentru practica este oportunitatea de a se reflecta asupra experientei, asa ca studiul formal este informalt de unele aprecieri ale realitatii." (Brookfield, 1990; p.50) Teoria Invatatului Experimental poate fi integrata intr-o maniera de predare. De exemplu, dupa introducerea unui grad de dificultate, instructorul ar putea da studentilor un minut sau doua de liniste, pentru a reflecta si apoi unul sau doua minute pentru a

discota. Inventarul Stilului de Invatare serveste pentru a reaminti ca procesul intern al invatarii are nevoie de atata grija ca si ce extern.

Limitele Teoriei si Inventarului lui Kolb.


Nu toti scriitorii sunt de acord cu teoria lui Kolb. Rogers, de exemplu, sustine ca " invatarea presupune scopuri, teluri, intentii, alegeri si decizii de luat si nu este inca destul de clar unde se potrivesc aceste elemente in ciclul invatarii". ( Rogers, 1996; p.108). Habermas a propus deasemenea ca exista cel putin trei feluri de invatare si a avem feluri diferite de invatare. ( Rogers, 1996; p.110). In ce priveste inventarul, Kolb insusi a vorbit despre cele mai mari limite. rezultatele sunt bazate pe modul in care incepatorii se autoevalueaza. Nu evalueaza stilul preferat de invatare prin standarde sau comportament asa cum fac alte inventarii ale stilului personal si da doar putere individului incepator, nu in relatiei cu ceilalti. In propriul meu caz, am gasit rezultate dubioase. cuvintele din intrebari pareau vagi si rezultatele nu corespundeau cu stilul meu preferat de invatare. Cu nimic mai putin, contricutiile lui Kolb nu pot fi subestimate. Oricare ar fi limitele lor, prin prezentarea unui model de experienta intr-o forma stiintifica, el a ajutat sa mute educatia de la instructor la incepator. Mare parte din participanti, au sustinut ca experienta a devenit un topic viabil de discutii. ( Brookfield, 1990; Cross, 1981; Jarvis, 1995; Kemp, 1996; Kvowles, 1990; McKeachie, 1994; Peters, 1991).