Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
10 - Poliradiculonevrite
10 - Poliradiculonevrite
DEFINIŢIE
Istoric
Patogenie
Cauzele iniţierii unui proces autoimun dirijat împotriva propriilor structuri nervoase au rămas vreme
îndelungată obscure deşi existau dovezi ale existenţei acestuia. Astăzi se admite existenţa unei
similitudini antigenice parţiale (fenomen denumit mimetism antigenic) între diferite structuri antigenice
străine şi unele componente ale celulelor nervoase.
Din multitudinea antigenelor incriminate în patogenia bolii se detaşează net rolul antigenelor
bacteriei Campylobacter jejuni.
ETIOLOGIE
Infecţioase (zona, hepatită, virusul citomegalic, HIV, parotidită epidemică, rujeolă, rubeolă,
varicelă, septicemii, febră tifoidă, bruceloză, focare supurative)
Vaccinoterapie (antitifică, antirabică) şi seroterapie
( antitetanică, antidifterică)
Simptomatologie. Debutul bolii este uneori precedat de un episod infecţios febril, stare gripală,
amigdalită. Se instalează apoi parestezii şi dureri violente în special în membrele inferioare, urmate de
apariţia deficitului motor; alteori episodul infecţios lipseşte, tulburări senzitive şi motorii la membrele
inferioare inaugurează tabloul clinic. În câteva zile tulburările se extind apoi şi la membrele superioare
şi uneori şi la nervii cranieni realizând o mare tetraplegie flască, muşchii proximali şi distali fiind egal
atinşi. Reflexele osteo-tendinoase se abolesc. Tulburările de sensibilitate subiectivă constau în
parestezii şi dureri spontane în membre. Durerile pornesc de la nivelul rahisului, au caracter fulgurant
şi se accentuează la compresiunea maselor musculare şi la manevrele de elongaţie (Laséque,
Bonnet). Obiectiv, există tulburări moderate de sensibilitate, cu topografie radiculonevritică şi cu
deosebire pentru sensibilitatea miaortrokinetică şi vibratorie. Tulburările trofice şi vasomotorii sunt
discrete: atrofii musculare uşoare, se întâlnesc în special în formele prelungite, tegumente uscate,
subţiri sau cianotice, cu edem umed, lucios. Rareori apar tulburări sfincteriene de tipul retenţiei de
urină.
Atingerea nervilor cranieni este prezentă în aprox. 50 % din cazuri. Diplegia facială este frecventă
şi considerată caracteristica sindromului Guillain-Barré. Oculomotorii sunt rar atinşi. Atingerea
trigemenului nu este excepţională şi se traduce prin parestezii la faţă. Interesarea nervilor cranieni
bulbari duce la tulburări grave de deglutiţie, de fonaţie, tulburări respiratorii şi cardiocirculatorii care
pun în pericol viaţa bolnavului. În l.c.r. există o disociaţie albumino-citologică cu creşterea albuminei
până la 2-3 g 0/00 . Examenul electrofiziologic arată o diminuare importantă a vitezei de conducere
nervoasă concordantă cu leziunea demielinizantă. Deşi nu există markeri imunologici cerţi, studii
recente au arătat, în 70 % din cazuri, în faza acută, anticorpi antigangliozidici prezenţi.
Forme clinice:
b) Forme clinice evolutive: - forma clinică obişnuită cu evoluţie de obicei favorabilă şi durată de
2-6 luni; - forme abortive cu evoluţie rapidă spre vindecare şi simptomatologie frustă în precizarea
diagnosticului având importanţă disociaţia albumino-citologică; - forme cu evoluţie prelungită (1-2 ani);
- forme cu evoluţie rapidă cu paralizii ascendente tip Landry în care simptomatologia predominantă
este de tip bulbar şi sfârşit letal.
Diagnosticul pozitiv este facil în prezenţa unui deficit motor şi senzitiv întins, interesând cele patru
membre şi comportând sau nu o atingere a nervilor cranieni la care se adaugă disociaţia albumino-
citologică din l.c.r.
Spitalizarea este obligatorie pentru un astfel de pacient din cauza posibilităţii apariţiei unei
insuficienţe respiratorii sau a tulburărilor de ritm cardiac sau tensionale.
Diagnosticul diferenţial are rolul într-o primă etapă de a elimina afecţiunile cu instalare acută ce pot
mima o PRN.
Evoluţie şi prognostic
Vindecare în majoritatea cazurilor, mai rapidă la tineri
3-5% decedeză (prin stop cardiac datorat disautonomiei în primele zile, prin embolism
pulmonar şi sepsis în fazele tardive)
5-9% sunt forme recurente
Prevenirea complicaţiilor
tensiunii arteriale
pulsului
EKG
electrolitemiei