BULETINUL

C O M I S I U N l l

M O N U M E N T E L O R I S T O R I C E

inp.org.ro
 = C O M I T E T U L D E REDACŢIE
D - n i i : L K A L I N D E R U , G R . G. T O C I L E S C U , G R . C E R K E Z ,
Membrii Comisiunii Monumentelor
P. GARBOVICEANU
A d m i n i s t r a t o r u l
Secretar, A L E X .
ABONAMENTUL
IN R O M Â N I A
IN S T R Ă I N Ă T A T E
REDACŢIA : la Administraţia
Extras din Deciziunea Ministerială
1. Cu î n c e p e r e dela I a n u a r i e 1908 se va p u ­
blica, sub d i r e c ţ i a C o m i s i u n i i m o n u m e n t e l o r
i s t o r i c e şi i n editura A d m i n i s t r a ţ i e i Casei B i ­
sericii, o revistă p e r i o d i c ă n u m i i ă Buletinul
Comisiunii Monumentelor Istorice.
2. A c e s t B u l e t i n va fi o r g a n u l oficial al Co­
m i s i u n i i , va a p ă r e a t r i m e s t r i a l , şi va c u p r i n d e :
a) O parte ştiinţifică, în care se vor p u b l i c ă
tot felul de m o n o g r a f i i , s t u d i i , l u c r ă r i , c o m u ­
n i c ă r i şi m a t e r i a l u r i de n a t u r ă i s t o r i c ă , a r h i ­
t e c t o n i c ă şi a r t i s t i c ă , p r i v i t o a r e d i r e c t şi n u m a i
la m o n u m e n t e l e n o a s t r e i s t o r i c e ;
b) O parte o f i c i a l ă , în c a r e se vor p u b l i c ă
r a p o a r t e l e a n u a l e ale C o m i s i u n i i , p r o c e s e l e -
v e r b a l e ale ş e d i n ţ e l o r ei, referatele a r h i t e c ­
ţilor î n s ă r c i n a ţ i cu c o n d u c e r e a şi e x e c u t a r e a
l u c r ă r i l o r de c o n s e r v a r e şi r e s t a u r a r e , p r e c u m
şi e v e n t u a l e l e c i r c u l ă r i , i n f o r m a ţ i u n i şi d e c i -
z i u n i ale /Ministerului şi ale C o m i s i u n i i , p r i ­
v i t o a r e la m o n u m e n t e l e n o a s t r e i s t o r i c e .
3. B u l e t i n u l apare sub d i r e c ţ i a m e m b r i l o r
C o m i s i u n i i , cari, î m p r e u n ă cu a d m i n i s t r a t o r u l
Casei B i s e r i c i i , a l c ă t u e s c c o m i t e t u l de re­
d a c ţ i e , şi sub î n g r i j i r e a s e c r e t a r u l u i C o m i s i u n i i ,
care e î n d a t o r a t : s ă p r e g ă t e a s c ă şi s ă p r o c u r e
m a t e r i a l u l n e c e s a r , s ă - 1 a d u c ă la c u n o ş t i n ţ a
c o m i t e t u l u i de r e d a c ţ i e şi s ă s u p r a v e g h e z e
tipărirea lui.
4 . Pentru ca p u b l i c a ţ i u n e a s ă se p r e z i n t e
c â t mai s i s t e m a t i c ă şi c â t mai f o l o s i t o a r e , se
s t a b i l e ş t e u r m ă t o r u l p r o g r a m cu privire la felul
l u c r ă r i l o r ce va t r e b u i s ă c u p r i n d ă B u l e t i n u l :
a) /Monografii i s t o r i c e , a r h i t e c t o n i c e şi ar­
Abonamente/e se fac numai prin Librăriile- Socecii,
inp.org.ro
"
N. G A B R I E L E S C U
Istorice
Şi
C a s e i B i s e r i c i i .
LAPEDATU.
ANUAL:
10 L e i
12 „
Casei Bisericii, Bucureşti.
privitoare la redactarea Buletinului;
t i s t i c e asupra m o n u m e n t e l o r noastre i s t o r i c e ,
m o n o g r a f i i c a r i vor fi ilustrate şi d o c u m e n t a t e
cu r e p r o d u c e r i n e c e s a r e de fotografii, d e s e m -
n u r i , a q u a r e l e etc-;
b) R e l e v e u r i deia cele mai î n s e m n a t e şi
c a r a c t e r i s t i c e , d i n p u n c t de v e d e r e a r h i t e c ­
tonic, monumente istorice ;
c) Studii şi l u c r ă r i u n i t a r e , a s e m e n e a i l u s ­
trate şi d o c u m e n t a t e , b u n ă o a r ă : asupra i n -
s c r i p ţ i u n i l o r m u r a l e şi t o m b a l e d i n e p o c a lui
Ş t e f a n - c e l - A a r e , /Matei Basarab, V a s i l e L u p u ,
C o n s t a n t i n B r â n c o v e a n u etc., asupra artei
d e c o r a t i v e , în s c u l p t u r ă şi p i c t u r ă , î n t r e b u i n ­
ţ a t ă în b i s e r i c i l e şi m ă n ă s t i r i l e n o a s t r e în a n u ­
mite e p o c i , asupra p o r t r e t e l o r m u r a l e , de c t i ­
t o r i : Domni, Doamne, Arhierei, Boeri, J u p â -
n e s e etc-, asupra p i c t u r i i b i s e r i c e ş t i , asupra
c o s t u m e l o r etc-;
d) /Materialuri: s c u r t e f r a g m e n t e , c o m u n i ­
c ă r i , î n s e m n ă r i şi note de interes d e o s e b i t
p r i v i t o a r e la m o n u m e n t e l e noastre i s t o r i c e :
e) N o t e bibliografice şi c r i t i c e a s u p r a p u -
b l i c a ţ i u n i l o r şi p e r i o d i c e l o r de s p e c i a l i t a t e ;
0 I n s f â r ş i t , s u p l i m e n t e artistice, în c u l o r i ,
cari s ă î n f ă ţ i ş e z e biserici, m ă n ă s t i r i , repro­
d u c e r i de portrete m u r a l e , de p i c t u r i , de or-
n a m e n t a ţ i u n i etc-
In c a d r u l l u c r ă r i l o r î n ş i r a t e m a i sus se c u ­
p r i n d şi a c e l e p r i v i t o a r e la m o n u m e n t e l e i s ­
t o r i c e din a f a r ă de Regat, i n t r u c â t a c e s t e
vor fi de o r i g i n ă r o m â n e a s c ă — î n ă l ţ a t e de
Voevozii noştri.
Sfetea, naţională şi Alcalay.
 BULETINUL
COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE

PUBLICAŢIUNE TRIMESTRIALĂ

SUB AUSPICIILE MINISTERULUI DE CULTE ŞI I N S T R U C Ţ I U N E PUBLICA

ŞI I N E D I T U R A ADMINISTRAŢIEI C A S E I BISERICII.

19 08

IANUARIE-MARTIE

BUCUREŞTI
Inst. de Arte G r a t l c e C A R O L G O B L S - r Ion St. Rasidsscu
16, S t r a d a D o a m n e i , 1 6
19 0 8 20.095

inp.org.ro
 CUPRINSUL
o

TEXT

Cuvinte î n c e p ă t o a r e ¬
/Mănăstirea Comana :
I. N o t e i s t o r i c e .
11. Note a r h i t e c t o n i c e şi l u c r ă r i n o u i .
Raport g e n e r a l cu p r i v i r e ia l u c r ă r i l e C o m i s i u n i i m o n u m e n t e l o r i s t o r i c e în 1907-
Cronică.

ILUSTRAŢIUN1

I. /Mănăstirea Comana: 15. C o l o a n e d e l a F o i ş o r .

1. V e d e r e g e n e r a l ă . 16—17- C ă p i ţ e l e de c o l o a n e dela F o i ş o r .
2. P i s a n i a b i s e r i c i i . II. Raportul C o m i s i u n i i :
3. Epitaf în b i s e r i c ă . 18. t B. P. Hasdeu-
4 . V e d e r e d i n a f a r ă , spre intrare. 19-20. B i s e r i c a m ă n ă s t i r i i S n a g o v .
5. V e d e r e din l ă u n t r u , spre i n t r a r e . 21. C l o p o t n i ţ a dela P ă p ă u ţ i .
6. F o i ş o r u l . 2 2 . / M ă n ă s t i r e a C a ş i n : C l o p o t n i ţ a şi z i d u r i l e .
7- P a r a c l i s u l . 23. ,, ,, Biserica.
8— 9. G a l e r i i l e c h i l i i l o r d i n spre apus. 24. ,, ,, Planul bisericii-
10. T e m e l i i l e v e c h i i c l o p o t n i ţ e . 25. ,, ,, Intrare de pivniţă-
11. B i s e r i c a . 26-7- B o l n i ţ a Coziei-
12. P l a n u l . I I I . A f a r ă de t e x t :
13. V e d e r e g e n e r a l ă pe latura d i n spre n o r d . 2 8 . F o i ş o r u l m ă n ă s t i r i i C o m a n a (fototipie).
14. D e t a l i u dela F o i ş o r .

fiOCÂ. Deserturile dela pp. 9, 16 şi 17 sunt lucrate de d. <3avril Popescu, iar cele dela pp. 23,
25 şi 41 de d. arh. li. Qhika. — Ilustraţiile sunt făcute după fotografii luate de d-nii: Ste/ian Petrescu
(No. 2. 3, 13. 18. 19—20 şi 28), I. Uoinescu (No. 1, 4—5. 9-10, 11 şi 15), arh. li. Ghika (fio. 6, 16-17.
22—23 şi 25) şi alţii. — Portretul lui B. P. Hasdeu e după un tablou de fi. Qrigorescu în posesiunea
d-lui V. Cosmovici. — Finalele dela pp. 8, 28, 46 şi 48 sunt reproduse după Bibliografia veche româ­
nească (I. pp. 118, 278, 225 şi 512), cunoscuta operă a d-lor I. Bianu şi fi. Hodoş.

inp.org.ro
 ublicarea acestui Buletin, a cărui realizare a fost, în ultimul timp, una
din preocupaţiunile de căpetenie ale Comisiunii monumentelor isto­
rice, are întreit scop : să răspundă unei cerinţe a regulamentului de
aplicare a legii pentru conservarea şi restaurarea monumentelor
publice, să contribue, în măsura putincioasă, la progresul studiilor
istorice, arhitectonice şi artistice, cu specială privire la monumen­
tele noastre istorice, şi sa răniâe, pentru cei viitori, o arhivă de icoane
cât mai credincioase, sub toate raporturile, a stării în care se găsesc
azi monumentele noastre străbune.

1. î n t r ' a d e v â r § I I alin. 4 din menţionatul regulament prevede, între atri-

buţiunile Comisiunii monumentelor istorice, „deşteptarea şi răspândirea în popor
a simţului şi priceperii pentru conservarea monumentelor, prin publicarea de lu­
crări speciale asupra monumentelor şi de instrucţiuni asupra chipului conservării
sau restaurării lor". Acestei cerinţe — nu numai sub raportul formal, ci şi sub
raportul intrinsec al dezideratului ce exprimă — năzueşte, ca întâi scop, să răs­
pundă Buletinul ce d ă m azi la iveala: aceasta s'a avut în vedere la întocmirea
lui, şi aceasta se va avea în vedere la elaborarea lui. Astfel credem că, alături de
silinţele lăudabile ale tuturor celor chemaţi a lucră in aceeaş direcţie, publica-
ţiunea noastră va contribui şi ea la cultivarea —spirituală şi sufletească — a publi­
cului cărturar românesc, întru buna cunoaştere, trebuitoarea înţelegere, cuve­
nitul respect şi datorita pietate ce cu toţi trebue să avem faţă de monumentele
noastre istorice, aceste singure mărturii vădite şi obşteşti a vieţii strămoşeşti.
2. Pe lângă aceasta, stadiul în care se găsesc azi studiile istorice la noi, impune
oarecum, ca o necesitate, publicarea acestui Buletin, al cărui al doilea scop este,
cum am zis, să contribuie, pe cât va puteâ, la progresul acestor studii. Căci, să ne
gândim numai la starea în care se gâsiâ istoriografia noastră nu mai departe de
cât acum 1 5 — 2 0 de ani: câţiva bărbaţi bine cunoscuţi erau singurii cari lucrau
în ogorul atât de vast al trecutului nostru. E i trebuiau să facă totul: să limpe­
zească marile probleme istorice-naţionale, pe cari le ridicaseră şi le ştiuserâ susţine
predecesorii lor, să cerceteze şi să expună, în general şi în particular, desvoltarea
istorică a neamului, să caute şi sa publice mărturiile documentare ale trecutului.
Lucrare mare, pentru efectuarea căreia trebuiau pregătite şi chemate puteri nouă.
Astfel de atunci încoace, prin îndemnul şi silinţele tuturora, r â n d pe rând, o sumă
de bărbaţi şi tineri se angajară la aceasta lucrare: material nou, preţios şi foarte

inp.org.ro
6 B U L E T I N U L COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

variat se publica tot mereu, lucrări serioase şi de valoare se ivesc din toate păr­
ţile, cercetând cu egal interes toate domeniile de manifestare ale vieţii noastre
trecute —politic, social, religios şi cultural; mai mult încă, chiar înlăuntru acestor
domenii, studii speciale, monografii de tot felul, au început a se alcătui cu o lău­
dabilă emulaţiune. Ne găsim, cu alte cuvinte, în deplin progres de desvoltare al
studiilor istorice, aşa că, din acest punct de vedere, şi la noi, ca în toate părţile,
cultivarea studiilor istorice va fi caracteristica, cel puţin în domeniul ştiinţelor mo­
rale, culturii generale a timpului.
Ca urmare apoi a interesului pe care studiile istorice l-au deşteptat în clasa
cărturarilor români, o seamă de bărbaţi, cu ocupaţiuni diverse — artişti, militari,
jurişti, clerici, oameni de ştiinţa chiar — s'au devotat acestor studii, dând la lumină
cercetări şi lucrări interesante şi preţioase. î n t r e aceştia s'au deosebit acei a
căror cercetări s'au îndreptat asupra monumentelor noastre istorice, biserici şi
mănăstiri mai cu seama, cărora le-au consacrat — chiar şi unora mai puţin în­
semnate—monografii istorice, între cari sunt câteva de reala valoare. Paralel cu
aceste cercetări au mers, din norocire, şi cercetările arhitectonice, din cari maeştrii
pricepuţi şi zeloşi au năzuit să scoată elementele caracteristice vechiului meşteşug
de clădire îndatinat la construirea bisericilor şi mănăstirilor din Ţările R o m â n e ,
spre a le întrebuinţa apoi, cu înţelegere şi dibăcie, în lucrările lor moderne. Şi a¬
ceastă lăudabilă î n d r e p t a r e de naţionalizare a arhitecturii a găsit un teren pri­
incios de cultivare mai ales în rândul celor tineri. Frumoasele releveuri de mo­
numente istorice din Palatul Artelor dela Expoziţia jubilară, din care, dacă nu
ne înşelam, unele s'au şi publicat, sunt dovada vie că la Şcoala de arhitectura, sub
coducerea d-lui E. Pangrati, se lucrează sistematic şi cu multă tragere de inimă
în această direcţie. în această îmbucurătoare stare de progres se găsesc aşa
dar astăzi studiile arhitectonice cu privire la monumentele noastre istorice.
—Şi sa nădăjduim că preocupaţiunea ce se manifesta azi în arhitectură pentru
studierea şi cultivarea vechiului nostru meşteşug de clădire, în curând se va ma­
nifestă şi în pictură pentru vechiul nostru meşteşug de zugrăvire. Căci, dacă astăzi
abia 2 — 3 din pictorii noştri cercetează şi studiază cu predilecţie arta de zugră­
vire şi ornamentaţie îndatinată în străbunele noastre lăcaşuri dumnezeeşti, mâne-
poimâne, curentul de progres al desvoltării culturii noastre naţionale va m â n a
şi pe alţii într'acolo. Atunci se va vedeâ, mai bine şi de mai mulţi, caracterul spe­
cific românesc pe care 1-a căpătat în desvoltarea sa de patru secole în Ţările Ro­
mâne arta de zugrăvire şi decoraţiune atonică.
Când dar aşa stau lucrurile, se impune, de sigur, cu necesitate firească, o publi-
caţiune speciala, în jurul căreia să se s t r â n g ă toţi binevoitorii ce lucrează în cele trei
direcţii de studii a r ă t a t e mai sus, istorice, arhitectonice şi artistice, contribuind
astfel la progresul acestor studii. O atare publicaţiune năzueşte să fie Buletinul Co-
misiunii monumentelor istorice, careva căută, în acest scop, să fie de o potrivă de
folositor, atât celor ce vor binevoi să sprijineascâ silinţele noastre, cât şi celor ce
vor căută aci cunoştinţele necesare pregătirii şi cultivării l o r : celor întâi, deschi-
zându-le larg coloanele pentru tot felul de studii, lucrări şi comunicări ce intră în
programul ce s'a dat acestei publicaţiuni prin deciziunea ministeriala dela 1 8 Nov.
1 9 0 7 ; celor al doilea, împârtâşindu-le, treptat şi sistematic, întregul material -

inp.org.ro
 7

istoric, arhitectonic şi artistic — ce vom puteâ pregăti pentru cunoaşterea şi stu­

dierea monumentelor noastre istorice.
3. A ş a urmând, acest Buletin, dacă bine înţeles va avea sprijinul trebuitor
din partea celor chemaţi a-1 ajută material şi moral, e menit să publice material
documentar, pe cât va puteâ mai mult şi mai preţios, cu privire la întreaga serie a
monumentelor noastre istorice. în acest chip el îşi va îndeplini şi cel de al treilea
scop pe care ziceam mai sus că-l are: să rămâe, pentru cei viitori, o bogată arhivă
de icoane cât mai credincioase, sub toate raporturile, a stării în care se găsesc azi
şi se vor găsi mâne monumentele noastre naţionale. Dar asupra acestui punct e
nevoe să mai stăruim puţin.
Cu toţii cunoaştem starea de plâns în care se găsesc cea mai mare parte a
monumentelor noastre, biserici şi mănăstiri mai ales. O îndreptare, totala şi radi­
cala, în spre bine nu e de aşteptat, dintr'atâtea şi atâtea pricini, pe cari, daca pe
unele le înţelegem, pe altele nu putem decât să le regretam. Acestea văzându-le
şi înţelegându-le, Comisiunea monumentelor istorice a adoptat de câţiva ani ca
principiu conducător în lucrările sale recomandarea de lucrări parţiale şi raţionale
de conservare şi întreţinere, prin cari se realizează un îndoit beneficiu: să păstrează
mai întâi monumentele până la vremuri mai priincioase şi oameni mai înţelegători
şi mai cu interes pentru ele şi să pot împărtăşi apoi mai multe de asemenea lucrări.
Dar oricât s'ar puteâ face pe aceasta cale, totul nu se va puteâ face niciodată. Şi
atunci, fiindcă, ca lucruri ce sunt făcute de mână păcătoasă omeneasca, monumen­
tele sunt expuse peirii, care, întocmai ca şi pornirile cele rele ale oamenilor, cari
grăbesc degradarea si nimicirea lor, nu se poate propri prin legi, — trebue să ne
gândim ca daca nu putem pâstrâ aievea fiinţa lor materiala, suntem datori faţă de
urmaşi să păstrăm măcar icoana lor cât mai credincioasa, ca astfel să nu fim în­
vinuiţi de cei următori pentru nepăsarea şi nepriceperea cu care ne învinuim azi
aşa de des unii pe alţii. Aceasta datorie îşi impune să îndeplinească Buletinul nostru,
cu toată grija şi scumpâtatea cuvenită. Precum dar într'o Arhivă se strâng laolaltă
cu acelaş interes şi se păstrează cu aceeaş scumpătate toate mărturiile trecutului,
— tot astfel şi într'acest Buletin cetitorii şi cercetătorii vor găsi adunat şi publicat
material documentar —istoric, arhitectonic şi artistic — privitor la toate monumen­
tele noastre, atât a celor mai vechi şi mai preţioase, cât şi acelor mai puţin vechi
şi mai puţin preţioase. Căci şi unele şi altele, ca rămăşiţi materiale a veacurilor
apuse, reflectează aceeaş lăture de manifestare, interesantă şi preţioasă, a vieţii
noastre trecute, pe care e nevoie s'o cunoaştem cât mai bine şi cât mai complet.

Acesta este aşa dar întreitul scop la care e chemat să răspundă Buletinul, a
cărui întocmire şi program de lucrări s'a statorit prin deciziunea ministeriala mai
sus pomenita. — Lucrările ce el va cuprinde vor privi: în primul loc, monumentele
asupra cărora Comisiunea va fi chemată a se ocupă în mod curent; în al doilea loc,
monumentele asupra cărora se vor hotărî cercetări speciale istorice şi arhitecto­
nice; în al treilea loc, monumentele asupra cărora se vor primi studii meritorii dela
binevoitorii ce se vor simţi îndemnaţi a colabora la aceasta publicaţiune.
De aci se poate vedeâ că latitudinea Comitetului de redacţie, în ceeace pri­
veşte alegerea şi pregătirea materialului destinat a fi publicat, va fi totdeauna ţăr-

inp.org.ro
8 B U L E T I N U L COMISIUNII M O N U M E N T E L O R ISTORICE

murită prin lucrările din prima categorie, de cari el neapărat va trebui să ţină seamă,
aşa că nu odată va fi nevoit a da preferinţă unei lucrări mai puţin importante şi pre­
ţioase, faţă de o alta cu mult mai importantă şi preţioasă, întru cât cea dintâi face
parte din lucrările curente ale Comisiunii. Aceasta consideraţiune a făcut de altfel
ca şi No. acesta dintâi al Buletinului de faţă să înceapă cu o lucrare asupra unei
mănăstiri decât care sunt zeci mai importante şi mai preţioase în ţara noastră.
Dar, r e p e t ă m , cei ce au luat asupră-le aceasta publicaţiune urmăresc îndeplinirea,
cu stăruinţă şi r ă b d a r e , a unui întreg program de lucrări, în care, cum am zis, e
menită a intră întreaga serie a monumentelor noastre istorice; astfel preocuparea
lor de căpetenie nu este deşteptarea interesului public prin lucrări de trufie, ci
prin lucrări care sa cuprindă, ca material documentar, tot ce e necesar şi tot­
odată cu putinţă de adunat şi publicat.
Şi acum, încheind aceste cuvinte de începere a Buletinului nostru, mulţumim
din inimă Domnului Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice pentru sprijinul
ce a binevoit a ne oferi spre publicarea lui şi r u g ă m călduros pe toţi cei ce sunt
în măsură a sprijini silinţele noastre pe cale de colaborare, să binevoiască a ne
da preţiosul lor concurs, ca astfel să putem duce, mai uşor şi mai sigur, la capăt
aceasta întreprindere de interes cultural şi naţional.

Bucureşti, Fevruarie 1908.

inp.org.ro
 nANĂSTIREA COLANA
— I. NOTE ISTORICE.

-ci-

ai aproape de Bucu­ insulă, fiind înconjurată de lacuri, bălţi

reşti decât de Giur­ şi mocirle de n e p ă t r u n s . Nici nu poate
giu, pe drumul ce lea­ fi vorba de vre-un drum. Noi am trecut
g ă aceste două târ­ în corăbii. D u n ă r e a e foarte aproape. Ei
guri, se ridică, în mar­ zic că dacă împăratul [turcesc] ar veni
ginea satului Coma- să le poarte război, cu toată armata sa
na pe un deluşcan nu ar fi in stare să-i învingă, lucru ce pare
aşezat in malul drept al Câlniştii, adevărat, căci are o poziţie bine întărită,
un cadrilater de clădiri vechi şi fiind [situata] în mijlocul lacurilor ce nu
ziduri înalte, în launtru cărora îngheaţă nici în iarna cea mai riguroasă,
3
crucile a două turnuri de biserică arată având în fund nisip şi mocirla" ) . Acea­
ca se adăposteşte un vechiu lăcaş dum- sta mărturie, exagerată, evident, nu nu­
nezeesc. E mănăstirea Comana, care, mai sub raport stilistic, va căpăta cuve­
ca şi alte mănăstiri ale ţării, a trebuit să nita încredinţare, când se va şti că ară­
fie, dela început chiar şi în acelaş timp, tatele nemărginite heleştee şi mlaştini,
lăcaş de ruga şi lăcaş de a p ă r a r e . Intr'a- au existat până de curând în jurul Co-
devăr Paul de Alep, care vizită această manei — bătrânii negreşit îşi amintesc
mănăstire pe la jumătatea secolului al încă de ele — fiind secate, pe o întindere
X VH-lea, nu mult deci după desăvârşita de 5 0 0 pogoane, abia în 1 8 7 6 ) . Bolliac, 4

ei reîntemeiere de câtră Radu-Vodă care a văzut împrejurimile Comanei in

2
Ş e r b a n ) , ne spune că „e situată în o aceasta mai veche a lor înfăţişare, ne-a
lăsat o succinta, dar suficienta descriere
') Comună situată l a 48 k m . depărtare de G i u r ­ a lor, spre a ne a r ă t ă buna aşezare şi
giu şi 33 de Bucureşti. S e compune d i n satele C o ­
întocmire a mănăstirii ca lăcaş de re-
m a n a , B u d e n i , Fălăştoaca şi Vlad-Ţepeş s a u G u r -
b a n u l , c a r i toate împreună alcătuiau altădată v a t r a
mănăstirii C o m a n a . Marele dicţionar geografic al
României, I I , 570. 3
) P a u l de A l e p , Călătoriile Patriarhului Maca­
2
) N. I o r g a , Inscripţii din Bisericile României, rte de Antiohia în Ţerile Române, trad. r o m . de
Bucureşti 1905, I , 8 4 — 7 , şi Sate şi Mănăstiri din E . C i o r a n , Bucureşti 1900, 210.
România, Bucureşti 1905, 243 — 5. 4
) Marele dicţionar geografic al României, I I , 571.
Buletinul Comis/unii Monumentelor Istorice-

inp.org.ro
IO B U L E T I N U L COMISIUNII M O N U M E N T E L O R ISTORICE

tragere şi a p ă r a r e . „ A m fost —zice el mai multa bărbăţie şi izbânda lupta îm­

— să vizitez Comana. Această mănăs­
tire, precum o arată numele ei, are o
origină foarte veche, şi în limba celtăsau
dacă (sic!) însemnează muntişor. Figura
loculuicorespunde cu numele ce poartă.
Câlniştea se împarte aci în două şi for­
mează heleştee largi, ca sa ocrotească
din toate părţile un pisc aparat numai
la o parte de un mal. Mâna omului a
potriva Turcilor, a ridicat acî, la Co­
mana în drumul ce aceştia îşi deschi­
seră prin vadul D u n ă r e a n al Giurgiu­
lui în Ţara-Românească, o mănăstire
cu întocmire şi rost de a p ă r a r e . Căci
Brezoianu, care a avut, se pare, sub
ochi vechile documente ale mănăstirii,
pe cari noi, ceşti de azi, durere, nu le
mai posedăm, de sigur, din vina câlu-

1. Aănăstirea Comana: Vedere generală.

(Dapă locrarile ile conservare).

mai ajutat natura, a lărgit şi-a adâncit
gârla, în cât este neapropiată peninsulă
în toate părţile"
Aşâ fiind natura locului, e de admis
câ acel ager Voevod al nostru, care,
după bunicul său Mircea, a purtat cu
') Mănăstirile din România (Mănăstirile închi­
nate), Bucureşti 1862, 13. — Bolliac a fost unul din
cei patru b ă r b a ţ i însărcinaţi de C â r m u i r e , la 1860,
să cerceteze starea In care se g ă s e a u mănăstirile în­
chinate, în vederea secularizării lor.
gărilor greci, cari le-au dosit, înstrăinat
şi, poate, chiar nimicit *), ne spune ca,
după aceste documente, Ylad-Vodă Ţe-
peş, căci de dânsul e vorba, a întemeiat,
'') Documentele Comanei s'au î n s t r ă i n a t . c r e d e m , pe
la 1850, când Epitropia m ă n ă s t i r i l o r închinate Sf.
Mormânt din Ţ a r a - R o m â n e a s c ă făcu hotarnica tutu­
ror moşiilor acestor mănăstiri, între cari şi Comana.
La Arhiva Statului se g ă s e ş t e un inventar de do­
cumentele proprietăţilor mai noui din sec. X V I I I —
ale Comanei, precum şi mai multe zapise şi cărţi de
j u d e c a t ă din sec. trecut, Iară i m p o r t a n ţ ă deosebită.

inp.org.ro
 M Ă N Ă S T I R E A COMANA

Ia [ 4 6 2 , mănăstirea Comana, pe care a năstirea fu desăvârşit reîntemeiată de

1
înzestrat-o cu moşia Câlugăreni ). Apoi câtra Domnul de mai apoi Radu-Vodă
ot Brezoianu ne spune—până cătră
t Şerban, care a fost şi este considerat

'•2 S- 5 *
^ - 3 2
..... c g S j f i S ) <
Z £ 4

« S ^ 5 S ; s 2 i ^ $ 5 sg U n
•s O.
£ - 1^
— j£ £~ < § <
ţw vu — ~ «4 ^
« = O
1 ^
w

- E -: ^
, I J
S Siva - J 3 0
O O s
'-J--C
= =< o= ^< S-
•30

~ O W ,. -e- — •/•

1 < E S » 0 S E --35
•a < 2 5- ~
= •5 < » iŞ 2
•J: < o— -r — -» S
4 «x> — ffl 3 2 2 'zi
< "5 S Z
S £. H Sâ gs | |
•ars c- • "22 g § ;rŞ S S

«£ S—
o, | K ^ |
z: v o
:= 2 < •-jn
• _ iu

JÎ
o -
* ^ s % < |
r~ r- <
= •* «,
VAJ _£
2
— < <-»
- O !ţ
5 r . — <3fJ

^ 2 -
_ VJJ
•J _£ —
7 a 2
< 6-
Z u» < va <

< < 1- 2
— Gfi ^? Î
s < C - <
o s
— r~
f ha —
< c <
g
i
^ = »
ţ i
" " ( U D 1
T O .£
5 ~
•C — o 3 _ <
Z I *

sfârşitul sec. următor, la 1588, când mă- ca adevăratul ei ctitor, — Comana a fost
,,. . . .. . .„ ocrotita si înzestrată cu moşia Tătâ-
' ) Mănăstirile închinate şi Călugării străini, B u ­
cureşti 1861, 44. răsti de Neagoe-Vodă Basarab, piosul

inp.org.ro
12 B U L E T I N U L COMIS1UNII M O N U M E N T E L O R ISTORICE

ziditor şi Inoitor de lăcaşuri dumneze- scop, ea n'a avut însă prilejul, până de­
eşti ). 1
parte încolo în sec. al X VlII-lea, să slu-
Din cele a r ă t a t e mai sus, reese că jascâ ca lăcaş de sprijin şi a p ă r a r e îm­
mănăstirea Comana a existat cu mult potriva Păgânilor. Căci dela Ţ e p e ş p â n ă

AfpkrHl] K[jNTdK$3HN«]

E[9CT4NAHN] K[ailTdKÎ>*illN*]

ÎU[HA«CTÎK>] E[i;t;îh>]

K[hCk|UKh|
3|ÎA\AH|

Slrrp»] l "• | .\ J \- n i c I : o I I |

v Ţ AMACTk 9 H 2 IIIATpk AMECTE TpEI

u,%p%NE aiic>iitpe: A r.'ATpkiiÎAS

+AYd^HiniM^COT!
Ir UlfepBdN r.7.cy,p,u;k fii>EKO,v,, a aâ

iiikr&m«LBoeBow/i6 ^pkPHM KdTdK&jHNO iii CilkTd,

ÎŞI, ; '.-..iif»î3HH»BCnffl
; ^E tjidTk 1IEIIOTMI, IIIII A AS KOCTA

1
k r
K£ I I E . KSBHT <f.î'Ki AS A P " )
H^HH BWE H)EHT4ÎH)Mf Li H
l l p E Kdp'ÎH KNAt EÎHHd .N Ap<ll'C>CTE

i i CXHytASH Uli AErJT, AU1A A\

8 m m w u w " M i '
Op-Hî AII'IE A A ^ X I U l ^ H B"k]*IHA©

tai P%IIC>CAT; KdpsH mu i;pEi|in

,5 NEI|1E. lib ^EpEIITATE. Kcî ^,p<\-

ii rOCTE K^MHAOCTEHÎH UIHK l'OCTE, KS A\H AOCTEIIÎH Ulii K

feiTOijRBMAC^nTCTPLHH^ TOATE l'.MIEAE 4> < , I I T E

TpkllH^!5,

M C^ClBiniIHTMOLi^ M^ CAÎ CŞB&pttIHt : AiOlUSA AA &-

ll!5A \ i AA y c . CIIV.CIITC>plO |

^E HfcpCTk , H Î I I O T i f AA| |

\E BXpCTk, $\\* AA | | ^E
# BLPCTL r

ai; KXpCTk - - X

3. Mănăstirea Comana: Epitaf în biserică,

pc mormântul lui Radu-VodK Serban, Drăghiri şi Constantin Cantacuzino.

mai înainte de 1 5 8 8 . întemeiata de Vlad- la Radu dela Afumaţi şi dela acesta p â n ă

V o d ă Ţ e p e ş , cum am văzut, cu îndoit la Mihai Viteazul, nici unul din Voevo-
zii noştri n'a mai ţinut piept Turcilor
*) Mănăstirile închinate şi Călugării străini, Bu­
cureşti 1861, 4^. prin aceste părţi de jos ale ţării. Astfel

inp.org.ro
 MĂNĂSTH
Comana, nefiind îngrijită şi întreţinută,
cu timpul s'a irosit încetul cu încetul
până într'atât, încât atunci când Ş e r b a n
Paharnicul, Radu-Vodă de mai apoi,
moştenitorul patrimoniului Băsărâbesc,
hotărî să ia sub ocrotirea sa această mă­
năstire din apropierea satului Coiani,
unde neamul său, acel al vestitelor jupă*
nese din sec. al XVI-lea Anca şi Măria,
îşi aveâ reşedinţa într'un măreţ palat, a
cărui deosebită frumusetă o lauda Paul
4. Aănăstirea Comana: Vedere din afară, spre intrare.
(După lucrările de conservare).
x
de Alep ) şi ale câruiruine se pot vedeâ
') Călătoriile Patriarhului Macarie, 210—11: „Un
sat ce a p a r ţ i n e marelui Postelnic Constantin [Can­
tacuzino], anume Coianii, aşezat pe un loc ridicat,
cu privelişte asupra râului Argeş, i n el se afla un
mare palat d u p â chipul palatelor din Constantino-
pol. De minune e clădirea celor două corpuri prin­
cipale ce-şi stau în faţă. Ca formă nu se deosibesc:
au turnuri şi sunt zugrăvite cu l i n i i tremurate ase-
minea cu marmura p ă t a t ă . î n vârful fiecărui turn,
e zugrăvit un cerc care s a m â n â [prin culoare] cu
porfir de cel mai bun, iar în jos sânt felurite colori ca
ale marmurei pestriţe. L e m n ă r i a e foarte frumoasă;
sculpturile dela fereşti minunate. în cuprinsul pa­
latului e o biserică mare, cu hramul sf. Nicolae".—
Pentru această biserică, zidită de Radu-Vodă Şerban
inp.org.ro
COMANA T 3
şi azi acolo -), — el trebui să facă totul
din nou.
î n t r ' a d e v ă r , mănăstirea Comana, în
întocmirea şi forma ci din secolul al
XVII-lea, e ctitorie a lui Radu - Vodă
Ş e r b a n , care o înzestra cu satele Creţe-
ştii, Piscul-Danciului, Vadul-Sării, Dadi-
3
lovulşi altele ). Aceasta ne-ospune pisa­
5
nia '), cronicele ) şi ne-o a r a t ă mormân­
tul tnsuş al Ctitorului, după pribegia şi
moartea căruia, Comana a continuat
încă a se bucură de îngrijire din partea
şi apoi refăcută. în t i m p u l lui A n t o n i e - V o d ă din
P o p e ş t i , la 1671, de Postelniceasa llina Cantacu-
zino şi fii săi Constantin Stolnicul, Mihai S p ă t a r u l ,
Matei Aga şi lordache C â m â r a ş u l , v. Iorga, In­
scripţii din Bisericile României, 1, 88.
-) Dacă cumva sătenii şi a r â n d a ş i i , cari scot me­
reu petre şi cărămizi din ele, nu le vor fi nimicit
p â n ă acum. O descriere a lor. din 1905, se găseşte
la Iorga, Sate şi Mănăstiri, 246—8.
3
) Brezoianu, op. cit, 44.
4
) Iorga, Inscripţii, \, 87.
5
) Stol. Const. Cantacuzino cătrâ Generalul Mar-
sigli, la Iorga, Operele lui Constantin Cantacuzino,
Bucureşti M C M I , 5 4 : i l suo cadavere fii portato da
suoi qui nel suo monastero nomanto Comana».
 B U L E T I X U L COMISIUNII MONUMENTELOR
Domnilor Ţării-Româneşti. Astfel Ale­
xandru-Vodă Iliaş i-a închinat satul Simi-
nov, R a d u - V o d ă Mihnea satele Gâlâ-
sesti.BuciumenisiSobârcu, Matei-Vodă
Basarab satul Budeni, S e r b a u - V o d ă
Cantacuzino satul Baldovineşti şi al­
1
tele ) , iar Constantin-VodăBrâncovea-
nul o vie la Copăceni, „ca să fie de ajutor
5. Mănăstirea Comana: Vedere din lăantru, spre intrare.
(După lucrările de conservare).
mănăstirii şi să r â m â e pomană răposa­
tului unchiu domniei mele Io Şerban-
Voevod, . . . pentrucă această vie este
tăcuta de răposatul unchiu domniei
a
mele" ) . Cum e r ă mănăstirea în aceste
timpuri bune de întreţinere ne-o măr­
turiseşte scurta descriere a lui Paul de
') Brezoianu, op, cit., 44.
-) A r h . Statului: Comana, doc. din 1709 Martie 12;
tot la partida Comanei, pach. V I I , doc. 1, mai e de
semnalat diata Vornicului Ş e r b a n Cantacuzino-Buga,
din 1813 Fevruar 21, p r i n care lasă m ă n ă s t i r i i moşia
P e t r o ş a n i si altele.
inp.org.ro
ISTORICE
Alep, după care vizitatorul Comanei
va putea totuş uşor reconstitui, pe ur­
mele vechilor şi ruinatelor clădiri şi zi­
diri de azi, ctitoria de odinioară a lui
Radu-Vodă Ş e r b a n . „Dimineaţa urmă­
toare — scrie secretarul Patriarhului
Macarie — plecarăm şi, m e r g â n d prin
căi grele şi printr'o vale întinsă, ajun-
serâm la mănăstirea Comana, cu hra­
mul Sf. Nicolae, fundată de Şerban-
3
Vodă, tatăl actualuluiBeiu ).Eo clădire
dublă, mare, închisă cu ziduri de piatra.
In cele patru colţuri sunt patru turnuri,
cu galerii arcate de jur împrejur, pen­
tru înfrumuseţarea aspectului. Unul din
ele samânâ cu turnul mănăstirii Sf. Tre­
imi din Moscova. Clopotniţa e deasu­
pra u ş e i Ceia ce îmi plăcea mai mult
erau straturile de iarbă verde ce se în-
3
) Constantin-Vodă Şerban.
 MĂNĂSTIREA
tindeau în toată curtea mănăstirii, cu
izvoare de apă limpede şi curată, şi chi­
liile călugărilor aşezate de jur împre­
jur" »).
în această vreme, la 1 6 4 0 , fură aduse
şi aşezate spre veşnică odihnă, în bise­
rica din mănăstirea Comana rămăşiţele
pământeşti ale Domnului-Ctitor şi ale
o-inerelui său Nico-
o dă Pătraşcu, închi­
lae-Vodă Pâtraşcu,
COMANA
'5
5
narea lor, sosiau la Braşov ). De aci, la
2 3 , aceeaş lună, spun socotelile Braşo­
vului, intrau în Ţara-Româneascâ, du­
când cu sine preţioasele moaşte, cari
fură apoi îngropate, acum pentru tot­
deauna, în mănăstirea de ctitorie a nea­
mului,— In Comana"). Ca prinos pe a¬
ceste două morminte, Domniţa Ilinca,
fiica lui Nicolae-Vo­
nă, la moartea ei ), T

stinşiamândoiîn pri­ mănăstirii Comana,

begie printre stră­ moşia Mocestii din
ini: cel întâi la 1 6 2 0 , ţinutul Buzăului, pe
înmormântat fiind care bunicul ei, M i ­
în biserica Sf. Ste¬ hai-Vodă Viteazul,
fan din Viena -), iar o cumpărase dela
cel al doilea îna­ moşneni cu bani din
inte de 1 6 2 7 , în­ Visteria ţarii. Cum
mormântat fiind în însă aceştia, întor­
biserica sârbească când banii, îşi res-
din Raab ?). Când c u m p ă r a s e r ă moşia
Doamna Ancuţa, fii­ în timpul domnii lui
ca lui Radu Serban Gavriil-Vodâ Movi­
şi soţia lui Nico- lă, — nu suferirâ stă­
lae Pătraşcu, obţinu pânirea călugărilor
voe dela împăratul din Comana, cari, în
Ferdinand I I I a se frunte cu egumenul
întoarce, împreună lorDaniil, îşi căuta-
cu ficâ-sa Domniţa râ dreptate la 1 7 1 0 ,
6. Mănăstirea C o m a n a : Foişorul
Ilinca, din îndelun- înaintea Divanului
(înaintea lucrărilor tîe conservare).
gata-i şi amărâta-i lui Constantin-Vo­
pribegie, în pămân­ dă Brâncoveanu, arătând cum că „a¬
tul strămoşesc, — ea desgropă şi luă cu ceastă moşie Mocestii şi tot dealul cu
sine oasele scumpe ale tatălui şi ale so­ viile o au dat Doamna Ilinca, fata lui
ţului ). Astfel, la 1 8 Noemvrie 1 6 4 0 , ne
4

Pătraşcu-Vodă, nepoata lui Mihai-Vo­

spune cronica lui Kraus, Doamnele, în­
soţite fiind de o suită de credincioşi şi
de Logofătul lui Matei Vodă Basarab,
pe care acesta-1 trimisese întru întâmpi-
') Călătoriile Patriarhului Măcar ie, 210.
-) Muri în Mart. Iorga, Studii şi Documente, I V ,
C X L I I n. 3.
dă, la moartea ei, în zilele răposatului
Constantin-Vodă, cu zapisul ei de po­
m a n ă mănăstirii Comana, a r ă t â n d şi
zapisul ei de danie". Domnul însă, „vă­
zând cum că răposatul Mihai-Voevod
') Idem, ibidem, L V I I I nota 5.
) Operele Ini Constantin Cantacuzino, 1. c.
c

3
) Iorga, Despre Cantacuzini, Bucureşti 1902, ~| Diata ei, din 1660 Fevruar 23, s'a tipărit de
LVIII. Stoica Nicolaesruîn România Nouă, Bucureşti 1907,
") Idem, ibidem, L V I I I . I, 35
inp.org.ro
[fj B U L E T I N U L COMISIl'NII MONUMENTELOR ISTORICE

au fost cumpărat acea moşie cu tatălui, biserica mănăstirii Comana, a¬

banii ţării, din Visterie, şi în urmă s-au cum ctitorie Cantacuzinească din Bâsă-
răscumpărat moşnenii dela răposatul Io râbească ce fusese, primi în sânu-i, când
Gavril Moghilă Voevod şi banii ce i-au anume nu se ştie, trupul neînsufleţit al
luat dela dânşii iar i-au dat în Visteria fiului, Constantin Cantacuzino vel Pa­
ţarii" — a judecat şi a dat „această carte harnic, căruia nu-i fii dat să apuce anii
3
a domniei mele boerilor domnieimele.. maturei bărbaţii ).
i altor părtaşi de moşie a lor ce vor mai U n alt fiu a lui Drăghici Cantacuzino,
fi, ca să aibă a ţinea şi a stăpâni aceasta Paharnicul SerbanCantacuzino, ctitorul
moşie ce se chiamă M o c e ş t i . . . cu bună bisericii Sf. Nicolae zis Şelari din Bucu­
pace de cătrâDaniil Egumenul dela mă­ reşti *), fu al doilea restaurator al Co-
5
năstirea Comana şi de cătrâ toţi călu­ manei ). Căci — glâsueşte pisania —
gării de acolo. Căci „acastă sf(â)ntă şi
— zice mai departe d(u)mnezeîască mă­
cartea de judecata năstire şi d(u)mneze-
— n'au avut Doam­ escu lăcaş făcutiaste
na Ilinca nici o trea­ den temelie de cel
ba casăînchine acea de demuljlt, ce în
moşie mănăstirii Co- bl(a)gocestivie s-au
manei, fiind cumpă­ săvârşit, răposatul
rată cu bani din Vis­ Şărban-Voevod,
teria ţării şi răscum­ care au domnit Ţ a r a
p ă r a t a de moşneni Rumănească, cel a-
dela Gavril Moghilă d e v â | | r a t şi vechiu
]
Voevod" ) . Băsârăbescu, la l-t
Şi au r ă m a s Dan iii 7097 [ = 1 5 8 8 - 9 ] ;
egumenul cu toţi deci vechindu-se de
călugării de jude­ multa vremii, cât şi
cată . . . . la stricăciune ajun-
La 1 6 6 7 Noem- [j sease, nu numai
vrie 13, porţile mă­ 7. A - r e a C o m a n a : Ruinele P a r a c l i s u l u i . sf(ă)nta bisearicâ,
năstirii Comana se ce şi alte zidiri dupa
(Văzute dela apus la răsărit).
deschiseră înaintea înprejuru, care ajun-
sicriului unui nepot de fiică a Domnului- găndu până la nepoţii şi strenepoţii a-
Ctitor: S p ă t a r u l Drâghici Cantacuzino, celuiaş răposat Domnu de mai sus zis,
fiul cel mai mare al Doamnei Ilinii, soţia den multa osârdie şi pohtă dumneze­
Postelnicului Constantin Cantacuzino, iască s'au îndemnat (cel den strenepoţi
care, asemine bunicului, îşi sfârşi zilele
tot între străini şi anume la Ţarigrad,
Ţării Romaneşti, ed. N. Iorga, Bucureşti 1902, 159;
2
unde mersese în trebile ţ ă r i i ) . Pe urma Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. Iorga, Bucureşti
1902, 94 sq.—Un portret al l u i D r ă g h i c i Cantacu­
zino, la Ionnescu-Gion, Istoria Bucureştilor, Bu­
cureşti 1899, 114.
') Arhiva soc. şt. şi Ut. din Iaşi, I , 117 sq.
2
) Cronica Cantacuzinească, atribuită l u i Stoica
3
) Genealogia Cantacuzinilor, 109.
Ludescu, Magazin istoric, I V , 369; Cronica atribuită
4
) Ionnescu-Gion, ibidem; Iorga, Inscripţii, I , 34 ¬ 1

lui Const. Căpitanul Filipescu, Istoriile Domnilor 5

) V . şi Genealogia Cantacuzinilor, n o —1.

inp.org.ro
MĂNĂSTIREA COMANA 17

inp.org.ro
t8 B U L E T I N U L COMlSlUNlI MONUMENTELOR ISTORICE
Ş e r b a n j Cantacuzino v e l Pah., filul răpo­
satului Drâghiclu Cantacuzino v e l Spat.,
nepotul aceluiaş răposatŞerban V o e vod,
dentr'a lui fiică Urnea, şi fecor lui Costan-
din Cantacu zino v-lPost.) şi s-au apucat
cu multă osteneala şi cheltuială de o au
înnoit, şi cu lucrul, şi cu altele, înfru­
museţând bisearica întăîu cu înnălţarea
şi |j zidirea slomnulul acestuia, precum se
veade, şi, afară dentr'alte zidiri, şi cu
multe a r g i n t u r i şi odoară şi moşii şi Ţi­
gani o au adaos şi o au în tărit, arătân-
du-se desăvârşit ctitor întru slava l u i
D(u)mnezeuşi a celui de minuni fâcâtoriu
M a r e l u i Nicolae, care şi h r a m u l îast(e),
întru veacnica pomenire a l u i şi a nea­
m u l u i său : || 7 2 0 8 [ = 1 6 9 9 - - 1 7 0 0 ] " ) .
1 m o n u m e n t e l o r noastre istorice, biserica
D e sigur, cu p r i l e j u l acestei a doua
restaurări a Comanei, Paharnicul Şer­
ban Cantacuzino aşeză oasele strămo­
şului, ale părintelui şi ale fratelui într'un
singur mormânt, deasupra căruia puse
un frumos epitaf de m a r m u r a , în care
rămase să se m a i sape date trecute şi,
se pare, uitate. Căci, sună acest epitaf,
„acastă unâpiatră aceste t r e i ţârâne a¬
copere: a bătrânului Ş â r b a n Băsărabu
V o e v o d , a l u , D r ă g h i c Catacuzino v e l
S p ă t a r , de fată nepotu-i,şi a l u Costa n-
din v e l Peh., iubit fiiu l u Drăghic; pre
carii, cum viiaţa în dragoste sângelui
l-au legat, aşa m jortea, aice aducăndu-i,
veacilor i-au r ă p o s a t ; carii şi creşti ne-
şte, cu dereptate, cu d r a g oste, cu milo­
stenii şi cu toate bunele fapte trăindu,|
s'au săvărşit: moşul la a| nul d e l a H s . spâ-
sitorlul [ 7 1 2 8 = 1 6 2 0 ] , de v ă r s t ă — , ne­
p o t u l la [ 7 1 7 6 = 1 6 6 7 ] l| de vărstă — , filul
la [ — = — ] de vărstă — " ) . 2
Ş e r b a n P a h a r n i c u l Cantacuzino, boe-
r u l cu multă înrâurire în t i m p u l domniei
») Publicată mai întâi de d. N. Iorga, Inscripţii,
85 — 6 . — V . ilustraţia No. 2.
•) P u b l i c a t ă mai întâi de d. Iorga în Cronici
Munfette, An. Acad. Rom.,t. X X I , sec. ist., 461 şi apoi
în Inscripţii, 86. — V. ilustraţia No. 3.
inp.org.ro
vărului său C o n s t a n t i n - V o d ă Brânco-
veanu ), m u r i , fără moştenitori direcţi,
:J
în A u g u s t 1 7 0 9 ')»îngropat fiind, după
datina, în c t i t o r i a sa ) . U r m a mormân­
5
tului său nu se m a i găseşte însă. azi la
Comana,căci mănastirea.fiind închinata
P a t r i a r h iei din Ierusalim sau, cum se zice
de comun, Sfântului M o r m â n t ) , rămase ,!
în stăpânirea călugărilor g r e c i , cari o
îngrijiră atât de bine încât, pe la jumă­
tatea secolului t r e c u t , dărâmară şi bise­
rica cea veche, în locul căreia, aceşti
pioşi posesori ai unei întinse a v e r i , rezi­
diră, la 1 8 5 4 ) , cu ajutorul meşterilor
r
nemţi, cari pe acea v r e m e îşi făcuseră
o specială îndeletnicire din renovarea
ce se adăposteşte azi între vechile zi­
d i r i al mănăstirii C o m a n a ) , aruncând ca
s
netrebnice lespezile cu inscripţii şi pie­
trele sculptate ce rămase din vechia
c t i t o r i e a lui R a d u - V o d ă şi a lui Ş e r b a n
Cantacuzino Paharnicul. Căci iată ce
scria Bolliac la 1 8 6 2 :
„Este demnă de toată atenţiunea pia­
tra mormântalâ a acestui D o m n ) ; o ! l
:i
) V . Genealogia Cantacuzinilor, 109 — I I I : iar
pentru rolul său in mişcarea culturai-religioasâ din
acel timp, Iorga, Istoria literaturii române în sec.
XVIII, tabla.— Un portret al lui Şerban Paharni­
cul se g ă s e ş t e reprodus la Ionnescu-Gion, Istoria
Bucureştilor. 334.
4
) Data morţii ne-a transmis-o î n s e m n a r e a unui
om al său d e . c a s ă : Avfgust), l[ea]t 7217 ( = 1709).
Datu-ş-au sufletul în m â n a lui Dumnezeu cinstitul
şi de bun şi mare neam, blagorodnicul şi al nostru
ca un p ă r i n t e şi n a ş , dumnealui Şerban Cantacu­
zino] v[ejl Vor[nic]. Pentru care zic: Doamne, po-
rrieneşte-1 întru î m p ă r ă ţ i e ta, când vei veni! (Ms.
No. 1320 în bib. Acad. Rom.).
°) Genealogia Cantacuzinilor, 1. c.
>•') Brezoianu, op. cit., 44.
:
) Bolliac, op. cil.
8
) Ilustraţia No. n .
9
) Bolli ic credea că Şerban Cantacuzino, al doi­
lea ctitor al m ă n ă s t i r i i , e Şerban-Vodâ Cantacu­
zino. Şi cum pe atunci, acest Voevod, pentru poli­
tica lui creştină, eră văzut într'un cadru foarte lu­
minos, Bolliac g ă s e ş t e pentru d â n s u l şi cu acest
prilej entusiaste cuvinte de laudă. „Şerban Canta­
cuzino, zice el, cel mai mare gânditor în politica
 MĂNĂSTIREA
altă piatră răzimată de paraclis şi frag­
mentele de lespezi cu inscripţiuni, de
capiteluri, carirezimate de biserica, cari
puse la scări s i D o m n u l mai ştie pe unde,
sunt sculptate de mână de artist în stil
român pur din t i m p u l civilizaţiunii ro­
mâne pure, de pe când n u veniseră
Nemţii să schilodească capo-d'operile
noastre de a r t ă " ')•
în această stare de jale aduseră câlu-
0. Mănăstirea C o m a n a : Galeriile c h i l i i l o r d i n spre apus.
(Diipn liicrările de conservare).
gării g r e c i mănăstirea Comana, deşi,
cum am spus, ea dispunea de o întinsă
r o m â n a , îşi alese şi el acest loc, se vede, unde să
aşeze una din bârnele destinate a a v â n t a Saraiul
şi Mahometanismul dincolo de Bosfor. El a întărit
aci o cetate, a zidit într'însa o biserică încunju-
J
rată de case şi beciuri tari şi î n t r u n colţ al cetăţii
a ridicat un turn de a p ă r a r e în formă de paraclis
( V . ilustraţia No. 7), dedesuptul căruia a adâncit o
ierbărie". Op. cit.
]
) Idem, ibidem. A t u n c i , desigur, s a mistuit şi
J
piatra m o r m â n t a l â a lui Nicolae-Vodă P ă t r a ş c u , de
existenţa căreia odinioară la Comana nu avem nici
un motiv a ne îndoi.
inp.org.ro
COMANA
19
avere *). D a r , p e n t r u ca icoana să fie cât
m a i completa, p e n t r u ca c e t i t o r u l să cu­
noască ce fel de g r i j e aveau aceşti că­
lugări — cari stâpâniau sute şi m i i de
moşii în Ţările R o m â n e — p e n t r u sfin­
tele lăcaşuri ce le erau încredinţate, şi
pentruca să înţeleagă ce fel de senti­
mente păstrau ei p e n t r u sufletul şi pie­
tatea bătrânilor şi darnicilor c t i t o r i , —
e bine, credem, să r e p r o d u c e m intere-
sânta pagină pe care Cesar Bolliac ne-a
lăsat-o în aceasta privinţa, tocmai rela­
t i v la mănăstirea C o m a n a :
2
) Afară de moşiile ce se h ă r ă z i s e Comanei în
sec. al XV-lea şi XVI-lea, C ă l u g ă r e n i , T â t ă r ă ş t i ,
Creţeşti, Piscul Danciului, Dadilov, Siminov, Gă-
lăşeşti, Buciumeni, Budeni, Baldovineşti ş. c. 1., —
m ă n ă s t i r e a mai c ă p ă t ă danii în Comana, Copăceni,
Ciuperceni, Prund, Podul Pitarului, S ă r a t a , Valea
Dulce, Petroşeni ş. a. iBujoreanu, Colecţiune de le­
giuirile României, Bucureşti 1873, 1490 sq. : ta­
bloul proprietăţilor Statului, foste ale m ă n ă s t i r i l o r ;
Marele dicţionar geografic al României, I I , 571;
A r h . Statului, Inventar de documentele Comanei).—
La 1861 venitul moşiilor m ă n ă s t i r i i Comana era de
165,800 lei vechi. Brezoianu, op cit., tabla.
 B U L E T I N U L COMISIUNII MONUMENTELOR
„ A m intrat singur în curtea mănăstirii, în­
conjurată de case mari, ce semănau nelocuite,
de g r a j d u r i cu bălegarul până la straşină. A m
ocolit curtea plină cu grămezi de moluz, de
cărămizi, de gunoi şi bălării. A m intrat în bi­
serica deschisă, fără să văz nici un om. N i c i
o candelă aprinsă, o sărăcie lucie, vreo două
cărţi greceşti prăfuite pe tripede şi o lespede
mare de marmură, sculptată admirabil, cu
stema D o m n i l o r ţării, arătă mormântul cti­
torului.
,, Văzându-se că întră în curte o trăsură cu
cai de poştă, cu câţiva oameni şi cu un căprar
10. Mănăstirea C o m a n a : Temeliile vechii clopotniţe.
al Logofeţiei Bisericeşti, s'a dat de ştire igu-
menului, şi mai multe femei despletite şi oa­
meni trenţăroşi se înşirară pe coridor. Călu­
gărul se dete in c u r t e : un greculeţ scund si
slab cu barba neagră, cu ochii umflaţi de
; L e luă în mână, le dede laicului grec, mai
somn şi puţind straşnic a vin şi a usturoi. N u
ştiâ nici o vorbă românească. îi v o r b i i în limba
lui şi ne urcarăm sus într'o cameră ca vai de
ea, ce ziceâ că este pentru musafirii cei dis­
tincţi. Alături erâ o altă cameră In care ţineâ
ceapa şi celelalte, şi un dulăpior cu câteva
jurnale vechisub bandă încă şi câteva broşuri:
Sganarel, Pursoniac, Preţioasele
inp.org.ro
ISTORICE
şi alte rămăşiţe din Biblioteca românească,
bucăţi frivole sau de puţin interes, traduse de
diferiţi tineri, tipărite cu banii Câmpineanului
şi vândute de d. Eliade cu porunca Stăpânirii
pe la toate mănăstirile, pentru moralizarea
călugărilor. D i n aceste cărţi nu eră nici una
deschisă aci; le-am văzut însă, p r i n schituri de
maice, verzi de rupte în mâinile călugăriţelor.
„Tapagiul creştea din ce în ce pe coridor,
până când un laic grec, cu părul vâlvoi şi cu
imineii rupţi, intră cu o tavă, pe care erâ o
chisea nespălată cu dulceaţă zaharisită, o lin­
guriţă strâmbă, un pahar nespălat cu apă de
minune de bună si rece si un felieean de cafea
cu stele pe dânsa.
„După acest tratament îi didei ordinele Gu­
vernului, îmi spuse că n'are cine să le citească.
chiamă un alt grecşor, trimiserâ apoi la logo­
fătul satului, veni logofătul, le întoarse pe
toate feţele şi spuse că sunt latineşti şi nu le
poate citi.
— Dar ce este în aste hârtii ? întrebă igu-
menul.
îi explicai scopul călătoriei mele şi-i spusei
ue să-mi arate toate documentele casei.
 MĂNĂSTIREA COMANA 21

— D a r eu n'am nimic, vâ ai %<*p§ '), n'am „Insultele lui erau atât de fără răutate, şi
nici o hârtie. le făceâ cu atâta bonomie, că era cu neputinţă
— Cine a întemeiat acest aşezământ, pă­ să se poată supăra cineva.
„ A m fost silit să stau la o masă cum a dat
rinte ?
pjjj t i u , vâ ak x P $ i si se uitară toţi grecii
a
Dumnezeu, am decalcat câteva sculpturi de
s

cu mirare unul la altul. pe fragmentele zdrobite cu dărâmarea bise­

Z i să-mi aducă pomelnicul cel mare al ricii l u i Şerban sub cuvânt de prefacere, cel
bisericii. mai mare vandalism al rapacităţii, şi am ple­
Este pomelnic ? întrebă igumenul pe cat cu inima zdrobită, cum crez c'ar fi fost a
laicii săi. fiecărui Român.
— N u este nici un pomelnic, răspunse grec- Spuneam, la început, cum ca Comana,
şorul ţintilon.
deşi întocmită ca lăcaş de s p r i j i n şi de
— Unde este preotul bisericii ?
- E u citesc liturghia, răspunse igumenul. a p ă r a r e împotriva Păgânilor, n'a avut
— Bine, nu se pomenesc ctitorii niciodată prilej să s e r v e a s c ă ca atare, decât nu­
aci ? mai în secolul al X V I I I - l e a , în t i m p u l
— Ba da, cum nu ? războiului dintre
răspunse igumenul. I Ruşi şi T u r c i dela
— C u m îi ponie- j
1 7 6 9 — 1 7 7 4 . Se cu­
neşti, dacă nu ştii cum
îi chiamă? nosc întâmplările a¬
— îi pomenesc tot­ cestui r ă z b o i ) . Ru­
2

deauna, vâ ak y.ap^), zic: şii, ocupând laşul la

stat T63V XTTtxoptoV, x a i xwv 26 S e p t e m v r e 1 7 6 9 ,
y.TiToptov, totdeauna. curând se întind pâ­
— Care este perso­
nă la g r a n i ţ a Ţării-
nalul casei trecut în
R o m â n e ş t i , la Foc­
statul mănăstirei?
— A c e ş t i a sunt, care-i ş a n i , unde avan­
vezi, vâ as x P<P- L e -
a g a r d a a r m i e i l o r se
file sunt prea mici şi de aşeza sub comanda
aceea ţinem numai pe 11. A - r e a C o m a n a : Biserica
P o l c o v n i c u l u i Cara-
(Kefäcütä la 185+).
aceşti băeţi săraci, de
z i n , care n u eră altul
părinţi b u n i : unul este
decât acel t r a v e s t i t c ă l u g ă r N a z a r i e ce,
dela Samos, îmi este nepot; altul este dela
A r t a , nepot al părintelui E p i t r o p . în preajma războiului, încheiase cunos­
— D a r casa asta are 12 moşii mari, are 3 cutele l e g a t u r i tainice între î m p ă r ă t e a s a
v i i , are venit mare, de ce este aşa de rău E c a t e r i n a şi fraţii Cantacuzineşti, M i h a i l
ţinută ? V i s t i e r u l şi P â r v u l S p ă t a r u l ) . D e l a Foc­
3

— N u ştiu, v« ak x<xţ>(p. E u sunt cu leafă, şani, C a r a z i n pleacă, împreuna cu Pol­

îmi arătai mâhnirea mea că nu pot găsi nici
c o v n i c u l Fabricius, la Galaţi, unde, la 5
un odor ctitoricesc, nici chiar pomelnicul cti­
torilor şi manifestai dorinţa să plec. N o e m v r e , bate pe A l i - P a ş a Hasneda-
— Pa, pa, pa. N u se poate. Ţ i s'a gătit r u l şi pe M e h m e d - P a ş a Seraschierul şi
masa. prinde pe Constantin Mavrocordat,
Şi voind să-mi facă un compliment spre D o m n u l M o l d o v e i , care, t r i m i s f i i n d în­
mângâere: dărăt la Iaşi, moare aci la 4 D e c e m v r e .
— D-ta eşti Elin, arhonta?
— Ba, sunt Român, părinte.
— Pa, pa, pa. N u se poate, om ideat ca -) Hurmuzaki, Fragmente zur Geschichte der
d-ta să fie Român. Rumänen, V , 309 sq., dă întreaga cronică a războ­
iului.
') Să am parte de d-ta. ) Genealogia Cantacuzinilor,
:i
154 sq., după care

inp.org.ro
2 2 B U L E T I N U L COMISIUNII MONUMENTELOR
A p o i , în înţelegere cu P â r v u Cantacu-
zino, Carazin repede asupra Bucureşti­
lor c â t e v a sute de v o l i n t i r i români, cari,
în noaptea de 1 7 N o e m v r i e 1 7 6 9 , lovesc
Capitala şi, ajutaţi de arnăuţii Spătaru­
lui P â r v u şi de populaţia alarmată şi zgo­
motoasă a Bucureştilor, cad pe neaştep­
tate asupra celor cinci m i i de T u r c i ce
se aflau aci, silindu-i să se r e t r a g ă la
G i u r g i u în cea mai desăvârşită dezor­
dine şi zăpăceală.
Curând după aceasta Carazin vine şi
el în Bucureşti cu 1 . 0 0 0 Cazaci. A p o i , în­
soţit încă de 1 . 0 0 0 v o l i n t i r i , pleacâîmpo-
t r i v a T u r c i l o r d i n G i u r g i u , „păzind dru­
m u l la mănăstirea Comana, a v â n d cu
el douătunuri ce iernase din Bucureşti".
S u r p r i n s însă de T u r c i , cari îl întâmpi­
nară m u l t mai numeroşi, neputând re­
zistă la loc deschis, Carazin se închise „în
Comana, ce este prea t a r e mănăstire",
trimiţând de s â r g după ajutor grabnic
la P â r v u Cantacuzino. A c e s t a v e n i îm­
preuna cu M a i o r u l rus A n d r e h . D a r
T u r c i i , cari primiseră veste de apropie­
rea l o r , îi pândiră în pădurea Comanei.
D e c i — zice Genealogia Cantacnzinilor
I I . N O T E A R H I T E C T O N I C E SI L U C R Ă R I N O G I .
o r m a mănăstirii Comana, după cum
F se poate vedeâ din alăturatul plan,
e u n p a t r u l a t e r neregulat, de vre- o şase
zeci de m e t r i pe latură. în centrul aces­
t u i patrulater, în A , se găseşte biserica,
zidita de câlugârii g r e c i , la 1 8 5 4 , în lo­
cul celei vechi a l u i Serban Paharnicul
Cantacuzino, din care nu m a i păstrează
se şi face scurta naraţiune ce u r m e a z ă . Cf. şi Cro­
nica l u i Dumitrache Stolnicul, publicată de V. A.
Urechia în Analele Acad. Române, ser. I I , X , mem.
sec. ist., 370-3.
inp.org.ro
ISTORICE
— „cum au i n t r a t oastea rusească în mij­
locul pădurii, despre ziuă, au început
T u r c i i d i n toate părţile a da foc într'înşii
având meterez copacii. L a care război,
cu toate că vitejeşte s'au b ă t u t , . . . bi­
ruinţa a fost a T u r c i l o r " .
P â r v u Cantacuzino căzu m o r t cu toţi
ai săi. Carazin însă se mântui, căci T u r c i i ,
înţelegând că a sosit oaste nouă rusească
în Bucureşti, se retraseră, în aceazi chiar,
la G i u r g i u . A s t f e l scăpară Cazacii şivo-
l i n t i r i i la adăpostul p u t e r n i c e l o r ziduri
şi metereze ale mănăstirii C o m a n a !
C u acest eveniment, cel mai însemnat
în viaţa scutită de peripeţii a mănăstirii
Comana, încheem notele istorice ce am
căutat să l e g ă m cu p r i v i r e la lăcaşul de
pace, în care zac spre odihna veşnică
mădularele „celui adevărat şi vechiu Ba-
sarab" R a d u - V o d ă Serban si ale l u i N i -
colae-Vodă Pătraşcu, — fiul iubit, dar.
nefericit, al M a r e l u i M i h a i întru aminti­
rea şi cinstea acestei T r e i m i , mănăstirea
Comana trebueşte păstrată, îngrijită şi
— cât se poate mai m u l t — vizitată.
ALEX. LĂPEDATU.
—
decât pisania şi piatra mormântalâ a
p r i m u l u i ctitor R a d u - V o d ă Ş e r b a n ) , Ca
toate bisericile şi mănăstirile zidite şi
1
renovate pe la jumătatea secolului tre­
cut de meşterii străini, Nemţi m a i ales,
ea n u prezintă nici u n interes d i n punct
de vedere arhitectonic şi artistic ) . Por­ s
tretele ctitorilor, reproduse, credem,
după cele din vechia biserică, pe lângă
că sunt prost executate, sunt încă stri-
') Ilustraţiile No. 2 şi 3.
-) Ilustraţia No. 11.
 I
V

MĂNĂSTIREA COMANA 23

cate şi alterate p r i n barbare reparaţii oane cu m e t e r e z u r i ) , destinate a s e r v i

2

ulterioare. la a p ă r a r e a mănăstirii din spre d r u m u l

în faţa bisericii, pe latura din spre
apus a p a t r u l a t e r u l u i , se afla un corp
de clădiri In două caturi şi a v â n d , înlă-
u n t r u , spre curtea mănăstirii, două rân­
G i u r g i u l u i , singura p a r t e pe unde puteâ
fi mai uşor atacata, celelalte părţi fiind
înconjurate cu bălţi de nepătruns, c u m
atesta mărturiile istorice ) şi cum dove­
3

d u r i de arcade suprapuse In semicer- desc depresiunile de pământ ce se v ă d

,i iiaJi^i-

111
(iafiiiiiiiiiBWiiwiiiiiii' ^'"

.- 7 ;
_ |T

r , e " c r

12. Mănăstirea C o m a n a : Planul.

curi, d i n care rândul de jos răzimat pe în j u r u l mănăstirii. P a r t e r u l acestei clă­

stâlpi rotunzi de cărămidă ' ) . în afară,
această clădire înfăţişează un zid înalt
de vre-o opt m e t r i , fără ferestri, a v â n d
două eşituri pătrate, un fel de basti-
') Ilustraţiile No. 5, 8 şi 9.
inp.org.ro
d i r i e format d i n chilii b o l t i t e , dispuse
două câte două, cu câte un mic vesti­
b u l între ele. Bolţile sunt în „arc de
c l o i t r e " , pătrate sau octagonale.
2
) Ilustraţia No. 4.
V., mai sus, pp. 9 — 1 0 .
2
B U L E T I N U L COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
4

inp.org.ro
 M Ă N Ă S T I R E A COMANA

Pe latura d i n spre n o r d a cadrilate- racter *). Ea se vede a f i d i n t r ' o epoca

rului, se află o clădire m a i importantă m a i târzie. Bolţile pe care e aşezata

14. Mănăstirea C o m a n a : Detalia delà Foişor.

ca mărime, dar care, văzută d i n inte­ J

) Ilustraţiile No. 8 şi 9 în cari se vede, în ul­
r i o r u l mănăstirii, n u prezintă nici un ca- t i m u l plan, o parte din această clădire.
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice.

inp.org.ro
2 6 B U L E T I N U L COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

sunt însă cu mult mai vechi. L a ambele tereze suprapuse ) , cel de al doilea cu
1

extremităţi ale acestui corp de clădiri, t o t u l dărâmat. U r m e l e l u i s'au desco-

se afla, în Ijşi G, c â t e j u n t u r n poligo-

n a i : cel dintâi cu două rânduri de me- »> ilustraţia No. i si, mai ales, No. i .
3

inp.org.ro
 MĂNĂSTIREA COMANA

perit fâcându-se săpături cu ocazia lu­
crărilor de conservare din anul trecut.
L â n g ă acest al doilea t u r n ruinat,
se găsesc, în H , două mici încăperi pă­
t r a t e , acoperite cu bolţi sferice. Iar în
F, săpaturile făcute au scos la iveală
filele capitelului şi ale bazei prezintă
un caracter interesant. Capitelele celor
două coloane încastrate în zid sunt di­
ferite de celelalte şi pe ele se află sculp­
tat v u l t u r u l cu două capete şi încoronat,
zis al Cantacuzinilor ) . Coloanele sus­
B

temeliile unui t u r n m a r e de 9 m e t r i ţin a r c u r i de cărămidă în semi-cerc, cu

în lungime şi 7 m e t r i în lăţime ' ) . T r a ­ vârful puţin ascuţit ). Postamentul foi­
6

diţia locală spune că pe aceste temelii şorului esle de zidărie de cărămidă cu

ar fi stat pe v r e m u r i clo­ mici metereze. A c e s t foi­
potniţa mănăstirii, care, şor prezintă în întregi­
la întâmplarea unui mare mea sa o proporţiune fe­
cutremur, s'a prăbuşit In ricita, iar coloanele dau
apa Câlniştii, în fundul o impresiune de gingăşie
căreia zac şi azi clopo­ şi, în acelaş t i m p , de soli­
tele — mult t i m p în zadar ditate. D i n foişor p r i v e ­
căutate ) .2 liştea se întinde în depăr­
T o t în partea din spre tare peste apa liniştita a
n o r d să m a i află, in E, Câlniştii şi peste câmpia
construcţia cea mai in­ ei singuratica, până în
teresantă a mănăstirii — valea A r g e ş u l u i , ale că­
Foişorul ). E l se găseşte
3 r u i m a l u r i se zăresc In
la nivelul catului de sus direcţia G r â d i ş t e i : — ta­
şi se alcătueşte din 1 0 blou de intensa melan­
coloane aşezate pe un colie şi In deplină armo­
postament înalt de zidă­ nie cu aceste ruine astăzi
rie de cărămida, cu baza părăsite.
pătrata şi s p r i j i n i t , în Z i d u l mănăstirii d i n
faţă, cu doi contraforţi. spre răsărit este foarte
Coloanele sunt de pia­ înalt şi de-alungul lui, în­
16. i V r e a C o m a n a : Capitel de
tră tare d i n t r ' o singură spre i n t e r i o r u l curţii, se
coloană dela Foişor.
bucată şi sunt ornamen­ aflâ, pe v r e m u r i , un rând
tate, la capitel şi la bază, cu câte o brâ- de chilii, cu galerii în faţa şi de-alungul
ţarâ decorată, de piatră cioplită '). P r o - l o r , p r o b a b i l — după mărturia lui Paul de
A l e p — identice cu cele dinspre apus;
T e m e l i i l e acestor chilii, astăzi dispărute,
l
) Ilustraţia No. io.
2
| I n genere turnurile m ă n ă s t i r i i Comana par a
s'au descoperit cu ocazia săpăturilor fă­
fi fost foarte înalte. Aceasta se dovedeşte p r i n ma­
rile g r ă m e z i de zidării ruinate la picoarele zidu­ cute în v a r a anului trecut. în capătul
lui din spre nord, mai ales în apropiere de punc­ de sud al acestei lăture de răsărit a pa­
tele G, F şi I . în special în acest din u r m ă punct
se vede î m p l â n t a t în p ă m â n t un bloc mare de z i ­ t r u l a t e r u l u i mănăstirii Comana, se află,
dărie căzut acolo de pe turnul din colţul dinspre în B, Paraclisul, astăzi r u i n a t ) . F o r m a
7

nord-vest, care şi azi încă are o înălţime de 8 — 9

metri. Acest bloc, alcătuit din cărămizi mici şi sub­
unei ferestre râmaseşi a u n o r părţi din
ţiri cu un rost lat de mortar între ele, dovedeşte
o epocă î n d e p ă r t a t ă de construire. 5
) Ilustraţiile No. 16.
) Ilustraţia No. 6 şi planşă a l ă t u r a t ă ,
3 6
) Ilustraţia No. 14.
) Ilustraţia No. 15.
4 ;
) Ilustraţia No. 7.

inp.org.ro
28 B U L E T I N U L COMIS1UNII M O N U M E N T E L O R ISTORICE

zidăria încă existentă arată că acest pa­ toate zidurile, d i n cari multe erau foarte
raclis datează sau a fost refăcut într'o deteriorate şi cu baza în multe locuri
epocă apropiata de noi. mâncată, înlocuindu-se cărămidă cu că­
în spre miazâ-zi se găsiau. în C, fos­ rămidă bucăţile stricate şi completán­
tele dependinţi de serviciu ale mănăs­ d o s e lipsurile; s'au rezidit turlele exte­
t i r i i , iar în B se află clopotniţa, sub care rioare d i n spre apus, cari ameninţau să
e poarta boltita ce serveşte de i n t r a r e cada; s'au astupat găurile dela zidul de
în curtea mănăstirii. Aceasta clopotniţă împrejmuire, care s'a nivelat şi comple­
a suferit multe modifica- tat la partea superioară,
ţiuni, astfel că nu mai pre­ acoperindu-i-se coama
zintă astăzi nimic carac­ cu olane, spre a-1 păzi de
teristic. ruină; s'au reclădit cu to­
In genere toate clădi­ t u l p a t r u arcade dela ga­
rile mănăstirii, d i n cari leriile chiliilor din spre
astăzi nu m a i stau în p i ­ apus, cari erau dărâmate;
cioare decât zidurile, se s'au r e p a r a t apoi zidăriile
găsiau în starea cea mai şi arcurile dela foişor şi
rea. Ele au fost de nenu­ dela clădirile ce să pu­
mărate o r i refăcute şi teau menţine. T o a t e clă­
reparate. Aceasta să ve­ dirile au fost în urmă aco­
de după cărămizile zidă­ perite d i n nou cu invâli-
r i e i , cari sunt de dimensi­ t o r i de olane, astfel cum
u n i şi d i n epoce diferite. erau cele vechi cu t o t u l
Părţile cele m a i v e c h i şi stricate şi, în parte, câ-
cele mai interesante, pro­ zute. în sfârşit s'a repa­
babil d i n t i m p u l lui Radu- rat biserica, învâlindu-se
V o d ă Ş e r b a n , fiind clădi­ din n o u cu olane, vopsin-
rile cu galeriile din spre du-se cupolele turlelor,
apus, foişorul şi pivniţele reparându-se ferestrele
cele m a r i din spre n o r d , şi geamurile, refăcându-
— s'a ţinut a l i se face lu­ se tencuielele, aşezându-
17. / V r e a C o m a n a : Capitel de
crări de conservare în se sghiaburi şi burlane
coloană dela Foişor.
scop de a se împiedecă noui etc. Ca completare
degradarea şi nimicirea lor mai departe, s'a dispus a se face plantaţiuni în inte­
consolidându-le şi învâlindu-le, spre a le r i o r u l curţii mănăstirii, spre a da acestor
menţine în starea în cari se găsesc acum. ruine o înfăţişare mai plăcută.
P e n t r u aceasta s'au întărit m a i întâi Arhitect, N. GH1KA-BUDEŞTI.

inp.org.ro
 RAPORT GENERAL

CG PRIVIRE LR LUCRĂRILE

C O n i S I G N I I A O N U n E N T E L O R I S T O R I C E

ÎN

190 7

-o-

Domnule Ministru, v o r fi luaţi d i n t r e m e m b r i i A c a d e m i e i

o t r i v i t art. 1 6 d i n regula­
mentul legii p e n t r u con­
servarea şi restaurarea
monumentelor publice,
subsemnaţii avem onoa­
rea a va înainta următo­
r u l r a p o r t general cu pri­
v i r e la lucrările din anul trecut
^ 1 9 0 7 ale Comisiun i monumen­
telor istorice. Si fiindcă acesta e întâiul
r a p o r t general pe care Comisiunea, lu­
crând sub auspicii m a i favorabile şi în
condiţiuni mai mulţumitoare, îl înfăţi­
şează Ministerului, e necesar, credem, să
a m i n t i m pe scurt datele mai însemnate
din viaţa şi activitatea de pânâ acum a
Comisiunii.
MEMBRH. — E ştiut, D o m n u l e M i ­
nistru, câ p r i n sus numita lege, sanc­
ţionată p r i n înaltul decret r e g a l cu N o .
3 6 5 8 din 1 7 N o e m v r i e 1 8 9 2 , s'a în­
tocmit o comisie compusă d i n „trei
m e m b r i numiţi de Minister dintre băr­
baţii cei mai competenţi în ştiinţele is­
torice sau arheologice — din care doi
R o m â n e — , directorul M u z e u l u i de an­
tichităţi din Bucureşti şi un a r h i t e c t " ,
căreia i s'a încredinţat anumite atribu-
ţiuni cu p r i v i r e la conservarea şi restau­
rarea m o n u m e n t e l o r noastre istorice.
L a întocmirea ei, în 1 8 9 2 , aceasta Comi-
siune se alcătuia din următorii m e m b r i i :
r e g r e t a t u l V . A . Urechia, d-nii T . Maio-
rescu şi C. C. A r i o n , n urniţi de Minister -
cei doi dintâi ca aleşi ai x\cademiei — ,
d-1 G r . G. Tocilescu, ca d i r e c t o r al M u ­
zeului de antichităţi şi d-1 G h . S t e r i a n ,
ca arhitect. C u t i m p u l însă, Comisiunea
a suferit următoarele schimbări: în locul
d-lui T . Maiorescu, demisionat, a fost
numit, tot ca ales al A c a d e m i e i , regre­
tatul B. P. Hasdeu, în locul d-lui G h .
Sterian, asemenea demisionat, a fost
numit, ca arhitect, d-1 N . Gabrielescu,
în locul d-lui C. C. A r i o n , retras p r i n ve­
nirea sa în capul D e p a r t a m e n t u l u i de
Culte şi Instrucţiune publică, a fost nu­
m i t d-1 G r . Cerkez şi, în sfârşit, în locul
r e g r e t a t u l u i V . A . Urechia, răposat la
2 3 N o e m v r i e 1 9 0 1 , a fost numit, ca
ales al A c a d e m i e i , d-1 I . K a l i n d e r u .
A s t f e l , la începutul anului trecut, Co-

inp.org.ro
 B U L E T I N U L COMISIUNTI M O N U M E N T E L O R ISTORICE
30
misiunea se compunea, în ordinea vechi­ deu, care, ca istoric — c a l i t a t e în care fu­
mii, din următorii m e m b r i i : Gr. G. Toci- sese recomandat de Academie ca mem­
lescu, B. P. H a s d e u , N . Gabrielescu, G r . b r u al Comisunii — şi-a fost câştigat o
Cerkez şi I . K a l i n d e r u . în cursul anului atât de strălucita reputaţie şi o atât de
însă, la 25 A u g u s t , avurăm durerea să înalta autoritate, în cât r o d u l minţii sale
perdem pe ilustrul nostru coleg B. P. geniale a ajuns sâ fie proclamat opera
Hasdeu, dc ale cărui lumini şi preţioase naţionala a neamului, — titlu care, îm-

B. P. Hasdeu.

sfaturi soarta a voit să f i m lipsiţi tocmai preuna cu celelalte m a r i m e r i t e ce şi-a

acum, când n i s'a dat putinţa unei mai
spornice activităţi. A d u c â n d prinosul
n o s t r u de laudă la mormântul acestui
m u l t r e g r e t a t învăţat, înscriem aci, în
modestele începuturi ale analelor noas­
t r e , cu mare cinste, numele lui B. P. Has-
câştigat p e n t r u propăşirea c u l t u r i i ro­
mâne, îi va pâstrâ p r i n veacuri amin­
tirea generaţiilor recunoscătoare. Odih­
nească dar în pace!
1 N VENTARiuL- — C e a dintâi l u c r a r e ,
pe care, p o t r i v i t legii, a trebuit s'o facă

inp.org.ro
 RAPORTUL GEN]
Comisiunea, a fost învcntariarea mo­
numentelor publice şi istorice ale ţării.
Aceasta însă n'a fost de fel uşor, şi
anume din cauza puţinei pregătiri şi
multei nepâsări de care au dat dovadă
şi s'au făcut vinovaţi majoritatea ce­
lor chemaţi a sluji cu acest prilej Co-
misiunii ca organe de informaţie şi
mărturie. î n t r ' a d e v â r , răspunsurile la
chestionarele trimise de Comisiune
prin autorităţile administrative, bise­
riceşti şi scolastice, In toate părţile
ţării, pe lângă că au fost, In cea mai
mare parte, înapoiate cu mare întâr­
ziere, mai cuprindeau o sumă de infor­
maţii nesigure şi mărturii eronate. A
trebuit deci o lucrare de control, care
nici ea n'a fost uşoară, căci pe atunci
lipsiau mijloacele de verificare pe cari
le avem azi la î n d e m â n a : Dicţionarul
geografic nu eră făcut, iar publicaţiunile
speciale cu privire la monumentele is­
torice foarte rare. Astfel, afara de mo­
numentele antice romane, cari au fost
inventariate pe baza rapoartelor şi lu­
crărilor d-lui Gr. G. Tocilescu, Inven-
tariul oficial, de care ne slujim şi astăzi,
In ceeace priveşte bisericile şi mănăs­
tirile noastre mai puţin cunoscute şi mai
puţin însemnate, dar totuş preţioase ca
resturi istorice pentru cunoaşterea des-
voltării vechiului nostru meşteşug de
clădire şi de zugrăvire, se prezintă cu
evidente lacune.
Aceste lacune însă, au început, în
timpul din urmă, de când lucrările Co-
misiunii găsesc oarecare ecou în sânul
publicului cărturar românesc, a se com­
pletă. Căci —cu bucurie am constatat —
în cursul celor doi trei ani din urmă, gla­
suri din public, însufleţite de aceleaşi
frumoase sentimente pentru îngrijirea
şi păstrarea rămăşiţelor istorice ale tre­
cutului nostru, ne-au semnalat, uneori
cu mai multă, alteori cu mai puţină com-
inp.org.ro
VL AL COMlSlUNIl A J
petinţă, anumite biserici şi mănăstiri,
dintre cari unele, în urma cercetării ce
s'a făcut asupra lor, s'au găsit vrednice
a fi trecute In Inventarul general al mo­
numentelor istorice.
("omisiunea, mulţumind, cu aceasta
ocaziune, tuturor acestora, în fruntea că­
rora are fericirea a vă socoti pe D-v.
însuş, Domnule Ministru, roagă a i se
face şi în viitor comunicări de asemenea
natură, încredinţând că va ţine seamă
de ele ca şi până acum. Astfel credem
ca prin o asemenea conlucrare a tuturor
celor competenţi şi binevoitori, revizui­
rea generala a Inventariului, care se va
face în curând, va fi mult înlesnită şi
ajutată, spre a se puteâ odată stabili, în
chip cât mai complet, lista monumen­
telor noastre istorice ce merită sa fie
aşezate sub ocrotirea legii care le asi­
gură o mai bună îngrijire şi întreţinere.
LUCRĂRI- — Şir de câţiva ani de zile
după înfiinţare, Comisiunea s'a ocupat
regulat cu rezolvarea tuturor cestiuni-
lor privitoare la monumentele istorice,
deferite ei de Minister. Prin faptul însă
că n'a avut prilej a se ocupă de lucrări
mai de seamă, ci numai de cestiuni mă­
runte, de cari, în unele cazuri, nu se
ţinea seamă nici de ele, lucrările Comi-
siunii n'au găsit ecoul dorit în opiniunea
publică, iar interesul membrilor pentru
misiunea încredinţată lor a scăzut.
Mai mult chiar, Serviciul tehnic al Mi­
nisterului, pe lângă care lucră Comisiu­
nea, neavând mijloace şi putinţa de a
execută şi supraveghiâ toate lucrările
recomandate, o bună parte din închee-
rile Comisiunii rămaseră literă m o a r t ă
în procesele ei verbale. Astfel, de sine
înţeles, că încetul cu încetul existenţa
Comisiunii se dovedi a fi numai de formă,
căci legea pe temeiul căreia fusese în­
tocmita, prin n e o b s e r v a r e ş i n e a p l i c a r e ,
căzuse — putem zice — în dezuetudine.
32 B U L E T I N U L COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

U r m a r ă apoi câţiva ani grei pentru cele mai multe din monumentele noa­
soarta monumentelor noastre istorice: stre istorice sunt biserici şi mănăstiri,
autorităţile comunale şi epitropiile bise­ şi intrarea ca membri în Comisiune a
riceşti, cu dela sine putere, se apucară unor bărbaţi în deobşte cunoscuţi prin
de renovat şi — vorba vine — de res­ preocupaţiunile lor pentru manifestările
taurat, alterând şi nimicind caracterul artistice şi prin statornicia şi zelul cu
vechiu şi specific al unora din cele mai care sprijinesc toate lucrările culturale
însemnate monumente; iar unde soco­ de interes naţional şi obştesc. într'ade-
tiră că nu mai e nimic de făcut d ă r â m a r ă văr, de atunci încoace, Comisiunea a în­
pur şi simplu. Exemple destule: l a R â m - ceput o nouă şi continuă activitate în lu­
nicul-Sarat, la Câmpulung, la T â r g o - crări, al căror rezultat, bine cunoscut ce­
vişte, la Iaşi şi — lor mai apropiaţi,
cine-ar fi crezut ? e pe cale de a
— la Bucureşti găsi ecoul dorit şi
chiar. Urmele a¬ înţelegerea tre­
cestei dureroase buitoare în publi­
stări de lucruri cul nostru româ­
s'auprelungit,nâ- nesc. Aceasta şi
dajduim ca ultime pentru că norocul
apariţiuni, până a făcut ca noile lu­
de curând, căci crări ale Comisiu­
chiar în cursul a¬ nii să fie urmărite
nului trecut, Co- şi în deosebi spri­
misiunea cu mâh­ jinite de d.P.Gar-
nire a trebuit să boviceanu, admi­
ia cunoştinţă de nistratorul Casei
două lucrări - des­ Bisericii, care a
pre cari va fi vor­ căutat totdeauna,
ba mai jos—între­ nu numai să obţi­
prinse fără prea­ nă aprobare pen­
labilul ei aviz şi tru lucrările reco­
fără autorizaţiu- mandate de Co­
nea Ministerului. misiune, dar să ]e
Credem însă că şi ducă la îndepli­
19. B i s e r i c a mănăstirii Snagow
circulara ceaţi bi­ fînainlea lucrărilor de conservare din 1904).
nire cu toata se­
nevoit a îndreptă riozitatea şi dra­
asta vară catră autorităţile civile şi epi­ gostea ce poate aveâ un b ă r b a t cu price­
tropiile bisericeşti în această privinţă, pere şi cult pentru monumentele trecu­
va pune capăt regretabilei stări de lu­ tului nostru. Astfel, ca rezultat a acestei
cruri, cari a cauzat atâtea rele şi a făcut noui activităţi, se întreprinseră, în 1 9 0 4 ,
atâtea pagube. prin Serviciul tehnic al Casei Bisericii,
Două împrejurări veniră însă să dea lucrări de conservare şi întreţinere la ve­
viaţă nouă Comisiunii: înfiinţarea Ca­ stita mănăstire a Snagovului, care ame­
sei Bisericii, pe lângă care Comisiu- ninţă a se ruină, la ctitoria Buzeştilor
nea îşi găsi lăcaşul său firesc, dat fiindcă dela Călui, la Gura-Motrului a lui Har-

inp.org.ro
 R A P O R T U L GENERAL A L COMISIUNII 33
vart Logofătul şi Matei Basarab, la mai norocos din acest punct de vedere.
străvechea Govora a lui Radu-cel-Mare E drept însă că de asta data, pe lângă
şi, din prilejul împlinirii celor patru sute lipsa de îndemn din anul trecut, se mai
de ani dela moartea Marelui Ştefan, la a d ă o g a r ă cauze neprevăzute şi neîn-
ctitoria acestuia de la Borzeşti. Tot în- lăturabile : vreme rea, material scump
tr'acest an se angajară lucrările de re­ şi meşteri greu de găsit din cauza
staurare a bisericii Stavropoleos şi de lucrărilor întreprinse cu Expoziţia ju­
renovare a bisericii Zlătari din Capitala, bilară. Astfel din lucrările recoman­
despre cari va fi vorba mai pe larg în date şi aprobate a se întreprinde în
partea a doua a acestui raport. campania anului 1 9 0 6 , abia câteva s'au
Dar n'apucă bine Comisiunea a se în­ executat, restul r ă m â n â n d a se face în
drumă pe calea campania anului
cea bună, când o trecut 1 9 0 7 . între
împrejurare, din cele dintâi se nu­
care se spunea că m ă r ă lucrările de
va ieşi câştigată, conservare şi în­
aduse o supără­ treţinere dela Co-
toare stagnare în mana, Soveja şi
lucrările sale: la Dobrovâţ, iar în­
1905, Comisiunea tre cele al doilea
fu trecuta pe lân­ lucrările efectúa­
gă direcţiunea din tela Comana ¡con-
nou înfiinţată în tinuare), Slatina,
Minister, care, în Caşin şi Aronea-
1 9 0 6 , deveni Ca­ nu. Despre aceste
sa Artelor, de e¬ însă va fi vorba
femeră durată e¬ în special în ca­
fectivă. In noul pitolul u r m ă t o r al
săulâcaş Comisiu­ acestui raport.
nea nu mai găsi
însă interesul şi II.
sprijinul pe care-1
avusese la Casa In cursul anu­
Bisericii. A ş a se 20. B i s e r i c a mănăstirii S n a g o w lui 1 9 0 7 , Comisiu­
face că în 1 9 0 5 , i.După lucrările de conservare din 1904-'. nea a încheiat 1 4
din toate lucră­ procese - verbale,
rile de conservare şi întreţinere, reco­ 9 ca rezultat a tot atâtor şedinţe, iar res­
mandate de Comisiune, afară de săpă­ tul ca rezultat a 4 călătorii şi o vizită, fă­
turile întreprinse de d. Gr. Tocilescu la cute în interesul cercetării la faţa locului
Nemţişor, nici una nu fu executată de a unor lucrări de restaurare, conservare
către cei chemaţi a le duce la îndepli­ şi întreţinere, recomandate sau pe cale
nire. Urmarea fu ca campania acestui an de a se recomanda, şi anume: în zilele de
se perdii, iar fondul destinat pentru 9 şi 1 0 Iunie, în judeţul Vâlcea, la mă­
lucrările Comisiunii rămase aproape ne­ năstirile Govora, Bistriţa, Arnota, H u
atins. Dar nici anul u r m ă t o r 1 9 0 6 nu fu rezu, Dintr'un lemn şi Surpatele; în ziua
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice.

inp.org.ro
3 4 B U L E T I N U L COMISIUNII
de T6 Iunie, în Târgovişte, la Mitropolie,
biserica Stelea, Curtea Domneasca şi
Sf. Vineri şi la mănăstirea din Deal; în
ziua de 22 Iunie la biserica din fosta mă­
năstire a Văcâreştilor, când, în aceeaş
zi, Comisiunea a vizitat cu deamăruntul
lucrările de restaurare a bisericii Sta-
vropoleos; în ziua de 21 Octomvrie la
mănăstirea Comana; în sfârşit, în ziua
de 1 7 Decemvrie la biserica Zlătari.
S'au tratat în total, în aceste 1 4 pro-
cese-verbale, 4 0 de chestiuni (din cari
unele de 2, 3 şi chiar de mai multe ori),
relative: 1 ) la lucrări de restaurarea pro­
priu zise: biserica Stavropoleos din Ca­
pitala, biserica Albă a lui Ştefan-cel-
Mare din Baia şi biserica Sf. Nicolae
a aceluiaş din P â p ă u ţ i ; 2) la lucrări de
conservare, întreţinere şi r e p a r a ţ i u n e :
Comana, Slatina, Aroneanu, Caşin, Hu­
rezii, Govora, Curtea-Domnească şi Ste­
lea din Târgovişte, Bolniţa Coziei, Vă­
căreşti, Bistriţa (Vâlcea), Arnota, Din-
tr'un lemn şi Surpatele; 3) la lucrări de
renovare: biserica Zlătari din Capitală;
4 ) la lucrări neautorizate :Râşca şi Cozia;
5) la cereri de înscriere în Inventarul
monumentelor: Codmeana, Bălăci, Sa-
răcineşti, Furnicoşi, Inăteşti, Micşu-
neşti, Goleştii-Badii, Doiceşti şi Potlogi;
6) la autorizări de lucrări şi cereri de
reparaţii: Radu-Vodă şi Mihai-Vodă din
Capitala, Banu din Buzău, Sf. Gheorghe
din Hârlâu, Sf. Nicolae din Dorohoi,
Berea, Glavacioc, Mârcuţa, Văcăreşti ;
în sfârşit 7) la cestiunidiverse privitoare
la Curtea-Veche din Capitala, Sf. Vineri
din Târgovişte, Spitalul din Hurezu,
Biblioteca, Arhiva şi Buletinul Comi­
siunii.
1. L U C R Ă R I DE RESTAURARE
a). Biserica Stavropoleos. — Lucrările
de restaurare la această biserică au în­
ceput în toamna anului 1 9 0 4 , sub direc-
inp.org.ro
'NUMENTELOR ISTORICE
ţia d-lui arh. I . Mincu, după planurile
întocmite de d-sa, recomandate de Co-
misiune şi aprobate de Minister. Potrivit
programului stabilit la început, aceste
lucrări aveau să fie terminate în trei ani,
executându-se în fiecare an o anumita
parte, în marginea unei treimi din suma
totala de restaurare prevăzută în deviz,
adică în marginele sumei de 4 0 . 0 0 0 lei,
aşă însă ca, daca la vre-oîntâmplare, din
lipsa fondurilor, lucrările ar fi trebuit
amânate sau chiar întrerupte, biserica
să nu fie compromisă. Conform acestui
program s'a destinat în 1 9 0 4 , pentru
partea întâia a lucrărilor de restaurare,
suma de 4 0 . 0 0 0 lei, la care s'a adăogat
apoi în 1 9 0 5 suma de 7 0 . 0 0 0 lei, comple-
tându-se astfel suma prevăzută în deviz
pentru întreaga lucrare. Dar dacă, sub
raportul mijloacelor băneşti, termina­
rea restaurării bisericii Stavropoleos e
asigurata, ea însă nu va puteâfi dusă la
capăt în timpul indicat la început, caci
d-1 arh. I . Mincu, care lucrează pe cât
cu mare pricepere, pe atât cu deosebită
grije, a dat, separe, peste dificultăţi cu
totul neprevăzute, între cari în primul
loc lipsa de meşteri încercaţi pentru lu­
crările de refacere a picturei alfresco.
Cu toate acestea, daca lucrarea merge
mai încet, compensaţia o găsim în fap­
tul că ea se executa bine, solid şi cât se
poate de îngrijit şi artistic, lucru despre
care Comisiuneas'a putut încredinţa atât
din expunerile făcute de d-1 arh. I . Mincu
ori de câte ori a fost nevoe, cât şi din
vizita făcuta la faţa locului în 22 Iunie
trecut. Intru aceasta încredinţare va
sluji şi raportul amănunţit, pe care nă­
dăjduim a-I tipări în curând în Buletin,
când se va termina restaurarea din
afară a bisericii, din partea d-lui Mincu,
care şi-a rezervat de altfel a publică, la
sfârşitul lucrărilor, o monografie asupra
restaurării bisericii Stavropoleos.
 R A P O R T U L G E N E R A L A L COM1SIUXII
b). Biserica Albă din Baia.—Lucră­
rile de restaurare la aceasta biserică
au început în vara anului trecut, sub
direcţia d-lui arh. N . Ghika, după pla­
nul făcut de d-sa, recomandat de Comi-
siune şi aprobat de Minister. Fondul des­
tinat acestor lucrări este suma de 8 5 . 0 0 0
lei, câştigată de Epitropia bisericii în pro­
cesul purtat cu moştenitorii Marchizei
de Bedmar (Lucsiţa Palade), care dis­
pusese, în testamentul sau, restaurarea
bisericiilui Ştefan-cel-Mare din Baia. De­
vizul pentru întreaga lucrare —zidărie,
mobilier şi pictura exterioară — este în­
tocmit în margínele sumei arătate, ră­
mânând ca pictura interioară —asupra
căreia Comisiunea n'a decis încă nimic—
să se facă ulterior, când se vor găsi mij­
loace materiale şi meşteri dibaci şi bine
pregătiţi pentru asemenea operă. Lu­
crările din anul acesta au mers destul
de bine, căci s'au făcut, zice d-1 Ghika în
raportul său, „toate zidăriile dela partea
superioară, cari erau stricate sau lipsiau,
toate bolţile, toate cornişele de piatră,
înlocuindu-se părţile de piatră cari erau
stricate, toate învelitorile cu şarpantele
lor, şi crucile". Iar d-11. Kalinderu, care
a avut bunăvoinţă a vizită şi examina la
faţa locul' . lucrările de conservare în­
treprinse la mănăstirea Slatina, precum
si aceste de restaurare întreprinse la
biserica Albă din Baia, a adus la cuno­
ştinţa Comisiunii, în şedinţa dela 1 9 Oc-
tomvrie, cu privire la aceste din urma,
că ele s'au executat în chipul cel mai
îngrijit şi solid, după planul recomandat
de Comisiune, astfel că biserica se pre­
zintă în tipul caracteristic al ctitoriilor
lui Ştefan-cel-Mare.
Pentru campania de lucrări a anului
curent mai rămân de făcut: „tencuelele
şi pardoseală interioară, ferestrile, vi-
trourile, uşile şi trotuarul exterior, în
sfârşit rostuitul, completatul zidării faţa­
inp.org.ro
35
delor". Cu aceste se va încheia lucra­
rea de zidărie, care, după deviz, se urcă
la suma de 5 2 . 0 0 0 lei, rămâind ca din
restul sumei până la 8 5 . 0 0 0 lei să se facă
mobilierul, care de prezent se lucrează
la Şcoala de arte şi meserii din Capitală
şi pictura exterioară a firidelor din fa­
ţada şi dela turlă, care ar cuprinde 5 4
bucăţi mari şi 9 0 mici. Astfel, la sfârşitul
anului curent, lucrarea de restaurare a
bisericii Albe din Baia va fi un fapt îm­
plinit, spre mărirea lui Dumnezeu, po­
menirea marelui Ctitor, lauda fericitei
Ctitoresc bucuria drepteredincioşilor
Creştini şi mulţumirea bunilor Români.
Atunci d. arh. N . Ghika va publică în
Buletin un studiu complet asupra aces­
tei lucrări de restaurare.
c). Clopotniţa bisericii Sf. Nicolae din
Păpăuţi (Botoşani). — Se ştie, Domnule
Ministru, că criza financiara din 1 8 9 9
— 1 9 0 0 a zădărnicit completa terminare
a lucrărilor de restaurare a celor trei
biserici ale lui Stefan-cel-Mare din Pă­
păuţi, Dorohoi şi Hârlău şi a oprit, la în­
ceputul lor, lucrările de conservare ho-
tarîte la biserica Golia din Iaşi, care se
găseşte într'o stare de tot jalnică. Mai
mult încă, lucrările aceste, odată între­
rupte, n'au fost îngrijite după cum s'ar
fi cuvenit. Astfel, pornite fiind spre stri­
căciune înainte de vreme, Comisiunea
s'a văzut îndemnata încă din 1 9 0 5 , în
urma unui referat al d-iui Gr. Cerkez,
a destină, din puţinele mijloace ce aveâ
la dispoziţie, o sumă pentru lucrările de
întreţinere necesare la aceste biserici.
Dar, cum am spus în partea întâia a
acestui raport , cei chemaţi n'au avut
îndemn a duce la îndeplinire lucrârile
recomandate de Comisiune. Cu necesi­
tate a trebuit deci ca ele sa fie amânate
pentru 1 9 0 6 , când, pe baza unui raport
al d-lui arh. C. Baicoianu, directorul
lucrărilor de restaurare, s'a admis a se
 36 B U L E T I N U L COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
restaura, ca mai urgent, Clopotniţa dela
biserica Pâpăuţilor, care se gâsiâ într'o
îngrijitoare stare de degradare şi care
păstrează mai credincios vechiul tip al
clopotniţelor vechilor mănăstiri moldo­
veneşti.
Această lucrare, începută anul trecut,
rămâne să fie terminată în campania
anului curent, împreună cu celelalte lu­
crări ce mai sunt necesare. Despre aceste
dar va fi vorba mai pe larg în partea a
treia a raportului de faţa, în care se va
expune programul lucrărilor viitoare
recomandate şi angajate de Comisiune.
2 . L U C R Ă R I DE CONSERVARE, ÎNTREŢI­
NERE Şl REFARAŢIUNE.
Acestea sunt de trei feluri: lucrări
recomandate, aprobate şi începute în
toamna anului 1906, dar terminate nu­
mai în anul trecut 1907 (la Comana, Sla­
tina, A r o n e a n u , C a ş i n ş Govora),lucrări
recomandate, aprobate şi efectuate în
anul trecut (la Cozia, Văcăreşti, Bistriţa,
Arnota şi mănăstirea Dintr'un lemn) şi
lucrări recomandate şi aprobate anul
trecut, dar rămase a se termină sau a
se execută în anul curent (la Hurezu,
biserica Curtea. Domnească din TârgOr
vişte şi Stelea tot de acolo).
a). Mănăstirea Comana. — Lucrările
de conservare la aceasta mănăstire s'au
început în 1 9 0 6 şi s'au terminat în 1 9 0 7 ,
sub conducerea d-lui arh. N . Ghika,
după planurile recomandate de Comi­
siune şi aprobate de Minister, în scop
de a se consolidâ ruinele şi a se învăii
clădirile existente, spre a se împiedică
degradarea lor mai departe. în urmare
— după raportul d-lui N . Ghika —„zidă­
riile stricate s'au completat cărămidă cu
cărămidă, proptindu-se părţile superi­
oare ce de multe ori ameninţau să cada.
în multe locuri, precum a fost la gale­
inp.org.ro
riile interioare din spre apus, s'au dat
jos părţile de zidărie prea rău stricate,
refăcându-se din nou. Clădirile s'au tă­
vălit cu olane rotunde, aşezate pe aste-
realâ şi şarpanta nouă. Zidurile de îm­
prejmuire s'au consolidat, nivelat şi
învălit complet asemenea cu olane. Foi­
şorul din spre nord, partea cea mai in­
teresantă a mănăstirii, s'a învălit tot cu
olane, fără straşină — e greu de precizat
dacă învalitoarea foişorului a fost pe
vremuri cu straşină sau fără, mai ales
ca clădirea din faţa căreia se afla acest
foişor este dintr'o epocă mai recentă—
în genul celorlalte clădiri alăturate, fiind
aceasta învelitoare pur şi simplu desti­
nata a feri foişorul ca şi restul clădirilor
de stricăciuni viitoare".... Toate aceste
lucrări, despre care se vorbeşte mai pre
larg în studiul d-lui Ghika, ce se publică
in Xo. 1 al Buletinului nostru, s'au făcut
după devizul întocmit în marginile sumei
de 2 0 . 0 0 0 lei, luată din fondul de restau­
rări alocatîn budgetele anilor 1 9 0 6 7 şi
1907/8. Tot din aceasta sumă s'au fă-^
cut săpăturile arheologice necesare des-
coperirei vechiului plan al mănăstirii,
s'a reparat radical biserica şi s'a procu­
rat materialul fotografic şi de desemn
trebuitor studiilor făcute asupra Co-
manei.
Comisiunea vizitând în ziua de 2 1 Oc-
tomvrie aceste lucrări a putut constată
că ele s'au executat conform planului
aprobat şi in condiţii cât se poate de
mulţumitoare. în urmare a intervenit la
cei în drept spre a se asigură buna lor
pază şi întreţinere.
b). Mănăstirea S/a tina.-Lucrările de
între jmere la această mănăstire s'au în­
ceput în 1 9 0 6 şi s'au terminat în 1 9 0 7 ,
sub privigherea d-lui arh. N . Ghika
şi cu concursul Onor. Administraţii a
Domeniului Coroanei, prin şeful de re­
gie dela Mălini, după devizul de lucrări
 R A P O R T U L GENERAL A L COMISIUNII
37

recomandat de Comisiune şi aprobat de cari au cerut să l i să reînchida prid­

Minister. Lucrările de întreţinere ce s'au vorul, spre a fi adăpostiţi de vânturile
făcut la biserică şi la ambele paraclise, tari şi viscolele mari la cari sunt expuşi
au costat suma de 8 . 5 0 0 lei, luata din — biserica fiind aşezată la loc deschis,
fondul de restaurări alocat în budgetul pe un vârf de deal —, s'a crezut de cu­
anului 1 9 0 6 7, şi s'au executat, după cum viinţa să se refacă zidăria dintre arcade
a binevoit a comunică Comisiunii în şe­ şi coloane, aşâ fel însă ca forma aces­
dinţa dela 1 9 Octom vrie d-11.Kalinderu, tora, atât din afară cât şi din lâuntru,
în chipul cel mai să r ă m â n ă cât mai
mulţumitor. V a fi bine distincta. A¬
însă nevoe ca ele sa ceste lucrări s'au fă­
fie completate pen­ cut în marginele su­
tru ca mănăstirea,
una din cele mai în­
A mei de 5.500
luată din fondul de
lei,

semnate şipreţioase restaurări din bud­

ale ţării, să fie adu­ getele anilor 1 9 0 6 / 7

I r şi 1 9 0 7 8 , sub direc­
să pe de'a-ntregul
în cuvenita şi ceruta ţia d-lui N . Ghika,
bună stare. în acest care a rămas să pre­
scop s'a şi înaintat zinte Comisiunii un
Comisiunii, spre re­ memoriu asupra ar­
comandare, un de­ hitectonicei atât de
viz de noui lucrări. caracteristice a a¬
c). Biserica din cestei biserici, me­
Aroneanu (Iaşi).— moriu ce se va pu­
La aceasta biserică, blica la timpul său
ctitorie a lui Aroh- 1 în Buletin.
Vodă, s'a restaurat, d). Mănăstirea Ca-
zice d-1 X. Ghika în şiu.— Lucrările de
raportul său, ex­ întreţinere şi repa-
teriorul în întregi­ raţiune la această
me, refăcându-se din mânăstire s'au înce-
nou o parte din in- putîn toamna anului
velitoare, care s'a 1 9 0 6 şi s'au sfârşit
vopsit peste tot, re- în vara anului tre­
parându-se tencueli- Clopotniţa dela Păpăuţi. cut. Ele s'au făcut,
In curs de restaurare).
le şi zidăriile şi văr u- sub pr i vigherea d-lui
indu-se faţadele, dupâ ce mai întâi i s'a N . Ghika, de către parohul locului şi au
completat stelele şi desenurile de tera­ costat suma de 5 . 4 0 0 lei, luată din fon­
cotă, cari în mare parte căzuseră. S'a dul de restaurări al budgetului 1 9 0 6 7.
dat apoi pridvorului bisericii forma lui „S'au făcut, zice d-1 Ghika în raportul
primitivă, abătându-se massele ce zi­ sau, numai lucrări de întreţinere şi con­
dărie grosolană, cari s'au ridicat pe vre­ solidare. Biserica s'a spoit cu totul, re-
muri între vechile lui arcade şi coloane. pa; ându-i-se soclul de piatra şi tencue-
La inzistenţa stăruitoare a lâcuitorilor, lile. învălitorile şi crucile s'au reparat

inp.org.ro
 B U L E T I N U L C0M1SIUX1I M O N U M E N T E L O R ISTORICE
33
şi văpsit din nou în întregime. La clo­
potniţă s'a reparat zidăriile scărilor ce
duc la clopote, s'au refăcut obloanele
şi s'a întărit şarpanta clopotelor".—
Si aci ca si la Slatina va fi nevoie de
oarecare completare a lucrărilor, mai
ales în ce priveşte zidurile înconjură­
toare ale vechii mănăstiri, ziduri foarte
înalte, dar şi foarte stricate în partea lor
superioară.
e) . Mănăstirea Govora.— Lucrările de
conservare începute la această mănăs­
tire în 1 9 0 5 şi întrerupte în 1 9 0 6 , au
fost efectuate în campania anului trecut
1 9 0 6 , sub privigherea d-lui N . Ghika,
potrivit recomandărilor făcute de Comi-
siune în procesul verbal încheiat la
faţa locului în ziua de 9 Iunie: s'a refă­
cut acoperemântul bisericii cu sita, s'a
aşezat, completat şi reparat tâmpla, s'a
făcut lucrările necesare pentru conser­
varea dependenţii de zidărie din curtea
mănăstirii şi s'a executat micile repa-
raţiuni de care biserica şi dependenţele
ei mai aveau nevoie. — Asupra acestui
lăcaş dumnezeesc, atât de însemnat sub
toate raporturile, Comisiunea va lua
măsuri să se p r e g ă t e a s c ă şi să se pu­
blice o monografie istorico-arhitecto-
nicâ.
f) . Botniţa Coz iei. —La aceasta bise­
rică s'au întreprins anul trecut, sub di­
recţia d-lui arh. N . Mihâescu, şeful Ser­
viciului tehnic al Casei Bisericii, şi după
planul şi devizul recomandat de Comi-
siune şi aprobat de Minister, următoa­
rele lucrări: s'a făcut din nou învâlitoare
cu şiţă pe 3 rânduri la biserică şi turlă,
s'au făcut asemenea din nou ferestre de
fer la tindă, în golurile existente, s'au
desfăcut vechile socluri putrede ale cru­
cilor, înlocuindu-se cu altele nouă, de
zinc, absolut la fel, s'au făcut din nou şi
din stejar toate ferestrile bisericii, s'a
consolidat clopotniţa, s'a înlocuit scara
inp.org.ro
veche, de lemn, a Bolniţii cu alta nouă
de piatră, în sfârşit, din economiile fă­
cute, s'a acoperit, tot cu şiţă, casele stâ-
riţiei. Toate aceste lucrări, prin care s'a
pus pentru multă vreme la adăpost bi­
serica Bolniţa delà Cozia, s'au făcut în
marginile sumei de 5 . 0 0 0 lei, pe care
Administraţia Casei Bisericii a pus'o
la dispoziţia Comisiunii pentru această
lucrare.
g) . Biserica delà Văcăreşti. —Cu pri­
lejul vizitei pe care a făcut-o la această
biserica în ziua de 2 2 Iunie, Comisiunea,
văzând starea cea de tot rea în care se
găseşte acoperemântul ei, a recomandat
o grabnică intervenţie în scop de a se
reface cu totul din nou. Cum însă fondul
pentru lucrări de asemenea natura eră
déjà pe de-a'ntregul angajat şi cum
starea în care se găsiă acoperemântul
ameninţâ serios cu degradarea părţile
superioare ale zidării şi pictura lăun­
trică, s'a solicitat cel puţin o reparaţie
provizorie. D-l Administrator al Casei
Bisericii, găsind mijloacele necesare, în­
sărcina cu această lucrare pe d. arh.
N . Mihâescu. Astfel de prezent biserica
se găseşte la adăpostul degradărilor la
care era aşâ de expusă. Curând însă va
trebui să i se facă radicale lucrări de
conservare şi reparaţie, pentru care Co­
misiunea va aveâ grije să solicite la timp
mijloacele trebuitoare.
h) . în călătoria sa, făcută în zilele de
9 şi 1 0 Iunie pe la mănăstirile din ju­
deţul Vâlcea, Comisiunea a recomandat
executarea mai multor lucrări (mai ales
de reparaţii, reînoiri şi refaceri de aco-
pereminte), pe care le-a constatat ca
absolut necesare pentru buna întreţi­
nere a mănăstirilor Bistriţa, Arnota,
Dintr'un lemn şi Surpatele. Lucrările
aceste s'au efectuat în campania anului
trecut de către Serviciul tehnic al Casei
Bisericii.
 o B U L E T I N U L COMISIUNII M O N U M E N T E L O R I S T O R I C E
4

dumnezeeşti, s'a destinat, din exceden­ r ă m â n â n d ca cele trebuitoare la bise­

tul budgetar 1 9 0 5 6 , suma de 4 0 . 0 0 0 lei.
In urma vizitei pe care Comisiunea o
făcu la Târgovişte în 1 6 Iunie, spre a
hotărî la faţa locului lucrările ce trebu-
esc executate, studiindu-se de aproape
cestiunea conservării acestor doua bi­
serici, s'a văzut că lucrările ce ele nece-
siteazâ întrec cu mult prea mult suma
de 4 0 . 0 0 0 lei, care abia ar ajunge pen­
tru una din ele. Astfel, pe baza unui
rica Stelea să se facă, cu noui mijloace,
în anul curent. Când sâ se înceapă însă
lucrările la Curtea Domnească, s'a ridi­
cat o cestiune, al cărui studiu a impus o
a m â n a r e a lor : se iviră oarecare indicii
cum că vechia învâlitoare a bisericii ar
fi fost cu olane. Timpul fiind înaintat,
până la rezolvarea acestei cestiuni, s'a
hotărît repararea provizorie a vechiului
acoperemânt, spre a feri astfel biserica

23. Mănăstirea C a s i n : Biserica.

raport al d-lui arh. N . Ghika, însărci­
nat cu conducerea plănuitelor lucrări,
raport recomandat de Comisiune Mi­
nisterului, s'a admis să se execute de­
ocamdată lucrările de conservare tre­
buitoare la biserica Curţii Domneşti,
de stricăciunile la care eră expusă, amâ-
nându-se executarea lucrărilor de con­
servare pentru campania anului curent,
când s p e r ă m să se poată întreprinde,
paralel, şi lucrările de conservare hotă-
rîte la biserica Stelea. In ăst mod seva

nâstirea Caşinului, care a fost închinată de Constantin Mavrocordat Patriarhiei din Ierusalim, suferind
stricăciuni mari pe urma unui cutremur tare de p ă m â n t la 1805, a fost refăcută de egumenul de atunci
Isaia Ţ â r i g r ă d e a n u l , care a reconstituit şi zidurile î m p r e j m u i t o a r e între 1820—30. Astfel biserica se înfăţi­
şează azi în forma aceasta prefăcută la începutul secolului trecut. — V . istoricul şi descrierea ei în stu­
diul Despre Gheorghe Ştefan- Voevod (Bucureşti 1886) de A l . Papadopol-Calimah, d u p ă care s'au luat şi
notele de mai sus. Ci. aseminea, N. Iorga, Inscripţii, I , 25—6.

inp.org.ro
 R A P O R T U L GENERAL A L COMISR'NII
41

asigură pentru multă vreme încă buna dinţat lucrarea. Dar bunăvoinţa ce a
p ă s t r a r e a două din cele mai însemnate pus Comisiurtea, luând asupră-şi supra­
monumente străbu­ vegherea lucrărilor
ne din vechia capi­ de renovare la acea­
tala a Ţârii-Româ- stă biserică, n'afost
nesti. c o n s i d e r a t ă după
cum s'ar fi cuvenit.
3- L U C R Ă R I DE Mai întâi arhitectul
RENOVARE.
diriginte al lucrări­
Biserica Zlătari. lor a trecut peste su­
— După dărâmarea ma prevăzută în de­
hanului dela Zlătari, vizul aprobat, obţi­
râmânind biserica nând încâ două su­
izolată într'una din me suplimentare,
cele mai frecventate din care una, cea din
părţi ale Capitalei, urma, fără avizul
Comisiunea, deşi a¬ Comisiunii, cu care
ceasta b i s e r i c ă - r e ­ d-sa — se vede din
zidită cu totul din aceasta — nu avea
nou şi după norme plăcerea sa lucreze.
cu totul străine în A p o i lucrările pe
1 8 5 1 ') — u r m ă să lângă că s'au exe­
fie declasată din In­ cutat cu supărătoa­
ventarul general al re întârziere — nu
monumentelor isto­ sunt de naturâ mul­
rice, ca una ce, du­ ţumitoare. Cum însă
pă d ă r â m a r e a hanu­ biserica nu mai pu­
lui, nu mai păstră, a¬ tea r ă m â n e multa
fară de nume, nimic vreme închisa cre­
deosebit din vechia dincioşilor, Comisi­
mănăstire, s'a vă­ unea a fost nevoită
zut îndemnata,la ce­ să facă recepţia lu­
rerea Ministerului, crărilor în condiţiu-
a se ocupă totuş de nile în care se ga-
ea. A recomandat siau, ca să poată
deci şi Ministerul a apoi da în întreprin­
aprobat, planurile dere lucrările pen­
pentru reînoirea ei, tru spălarea şi re­
prezentate de d-1 înoirea picturii in­
M ,5 ,10 " i
arh. J. Pompilian, ţi -i—I- terioare. De prezent
căruia i s'a si încre­ 24. A - r c a Casin : P l a n u l bisericii. se executa aceasta
lucrare. Astfel credem că în curând,
•) V . Brezoianu, Mănăstirile sise închinate. Bu­ după ce se va întocmi şi o mică clopot­
cureşti 1861, 52 şi pisania egumenului Calistrat
al L i v i e i , reziditorul dela 1851, In ms. 2409 dela niţă, absolut trebuincioasă, biserica Zlă­
Acad. Rom. tari va puteâ fi redată cultului.

inp.org.ro
 B U L E T I N U L COM1S1UNII M O N U M E N T E L O R I S T O R I C E

4. LUCRĂRI NEAUTORIZATE. 5. CERERI DE ÎNSCRIERE IN I N V E N T A ­

RUL n O N U / A E N T E L O R ISTORICE.
Comisiunea a avut neplăcerea de a
lua cunoştinţa în cursul anului trecut de în cursul anului trecut Comisiunea a
două lucrări întreprinse fără avizul şi primit, pe cale oficială şi particulara, ce­
prealabila ei recomandare. reri pentru înscrierea în Inventarul mo­
întâia la mănăstirea Râşca, unde numentelor istorice a mănăstirii Cot-
stareţul, de altfel foarte zelos şi cu me­ meana, a bisericii din Balaci (Teleor­
rite reale pentru buna întreţinere a mă­ man), a schitului dela Sarăcineşti, a bise­
năstirii, a făcut un acoperemânt de şin- ricii din Furnicoşi, a schitului Inâteşti,
dilâ şi a început un a bisericilor din Go-
fel de reparare a leştii-Badii, Doiceşti,
picturii exerne de Micşuneşti şi Gu-
la biserică. Comisi­ geşti şi a ruinelor pa­
unea, fiind avizata latului lui Brânco-
însă la vreme, a pu­ veanu dela Potlogi.
tut opri aceasta lu­ Pe baza acestor ce­
crare înainte dea se reri, Comisiunea, fă­
compromite, ceeace când cercetările ne­
se atestă prin rapor­ cesare, istorice şi ar­
tul d-lui N . Ghika, hitectonice, aceste
trimis în cercetare din urmă la faţa lo-
la faţa locului, care cului,ahotărît,pânâ
relatează cum că a- acum, înscrierea în
coperemântul cu şin­ Inventar a bisericii
drila e bine şi cu pri­ dela Furnicoşi, a
cepere făcut şi că schitului dela Ină-
văpseaua roşie ce teşti şi a palatului
i s'a dat, spre naiva dela Potlogi. Cele­
podoaba, se vaspala lalte cereri, afara de
cu timpul de ploi. a mănăstirii Cod-
A doua lucrare, 2 5
- ^-fea Caşin: ntrare de pivniţă. a n a şi a bisericii
m e

semnalată a fi între­ din Bălăci, cari a-

prinsa fără avizul şi recomandarea pre­
alabila a Comisiunii.e repictarea tâmplei
dela biserica mănăstirii Cozia. Intru cât
ea a alterat caracterul vechii picturi, nu
putem a r ă t ă deocamdată, deoarece tim­
pul şi ocupaţiunile nu ne-au îngăduit în ca
o călătorie p â n ă la Cozia, spre a cer­
cetă, la faţa locului, cestiunea. Astfel a
trebuit să ne mulţumim cu lămuririle a-
mărunţite ce a binevoit a ne dâ în a¬
ceastă privinţă, cu deosebita graba, P.
S. S. Episcopul Râmnicului.
mând j u ă se găsesc trecute în Inventar,
sunt în curs de cercetare.
6. CERERI DE NOUI LUCRĂRI.
Comisiunea a primit o serie întreagă
de cereri, prin care se solicita aproba­
rea de lucrări de reparaţie, întreţinere
şi conservare pe la anumite biserici şi
mănăstiri, declarate monumente isto­
rice. Cum însă aceste cereri s'au făcut
după repartizarea fondului de restau-

inp.org.ro
 R A P O R T U L G E N E R A L A L COMISIUNU 43

rări pus la dispoziţia Comisiunii în anul câteva cestiuni privitoare la organiza­

trecut, aceasta s'a văzut nevoită a ţine rea şi iniţiarea lucrărilor sale: publica:
în evidenţă pe cele mai urgente la re­ rea Buletinului, alcătuirea unei Arhive
partizarea fondului de restaurări al a¬ şi întocmirea unei Biblioteci. în sfârşit
nului curent, pe altele a le recomandă Comisiunea a deliberat asupra tuturor
comunelor sauinstituţiunilor de care de­ cestiunilor, deferite ei de Minister, re­
pind eau, iar pe cele mai puţin urgente a le comandând soluţiumle cele mai potri­
amână pentru timpuri când Comisiunea vite pe care le-a găsit de cuviinţa. Aşa
va dispune de mijloace mai îndestulă­ de ex. a respins cererea de vânzare a
toare. unui teren din lo­
Astfel lucrările cul bisericii Cur­
solicitate la bise­ tea- Veche din Ca­
ricile Radu-Vodă pitală, astaruit ca
şi Mihai-Vodă din Spitalul judeţian
Capitală, la mă­ dela H u r e z u s â fie
năstirile Berea şi mutat din curtea
Glavacioc şi la bi­ mănăstirii, a ce­
sericile din He- rut întocmirea u¬
răştişi Micşuneşti nui mic muzeu la
au fost puse pe ta­ Hurezu etc.
bloul lucrărilor ce
vor trebui între­ Aceste sunt,
prinse în anul cu­ Domnule Minis­
rent; lucrările so­ tru, lucrările de
licitate la biserica cari a avut să se o¬
Banu din Buzău şi cupe Comisiunea
biserica del a Măr- monumentelor is­
cuţa au fost reco- torice în 1 9 0 7 şi
mandate.cele din­ despre cari Dom-
tâi comunei res­ nia-Voastră aţi a¬
pective, cele de al vut şi pânâ acum
doilea Epitropiei prilej să luaţi cu­
26. Bolniţa mănăstirii Cozia
Spitalelor civile (înaintea lacrSrilor de conservare). noştinţă în moda-
prin Serviciul sa­ mărunţit din pro­
nitar ; în sfârşit lucrărilesolicitatepentru cesele noastre verbale, ale căror înche-
ridicarea din nou a clopotniţei dela bise­ eri aţi avut bunăvoinţa a le a p r o b ă în
rica Sf. Gheorghe din Hârlău, pentru totdeauna.—Rămâne acuma, ca potrivit
restaurarea clopotniţei dela biserica Sf. aceluiaş articol din regulamentul po­
Nicolae din Dohoroiu şi pentru reface­ menit la începutul acestui raport, să ex­
rea acoperemântului bisericii dela Vă­ punem planul lucrărilor viitoare, reco­
căreşti au fost, deocamdată, amânate. mandate şi angajate de Comisiune, şi
să încheem apoi cu câte-va reflexiuni
7. LUCRĂRI DIVERSE asupra stării în care se găsesc monu­
Pe lângă cestiunile a r ă t a t e mai sus, mentele noastre istorice, arătând şi mij­
Comisiunea a avut a se mai ocupâ de loacele ce credem mai nimerite, mai

inp.org.ro
44 B U L E T I N U L COMISIUNII M O N U M E N T E L O R ISTORICE

lesnicioase şi mai eficace pentru a lor sunteţi de acord, s'ar puteâ întreprinde
conservare şi bună întreţinere. spălarea vechilor picturi, începând cu
cele dela Păpăuţi, — operaţie pe care,
după cum a binevoit a ne relată d-1 I .
III.
Kalinderu, Comisiunea monumentelor
Din cele a r ă t a t e mai sus s'a putut din Austria a întreprins'o cu succes la
vedeâ că lucrările angajate sau reco­ biserica Sf. loan-Nou din Suceava, pe
mandate de Comisiune a se continua sau care d-sa a vizitat-o de curând, unde
a se începe în campania anului curent, un meşter foarte dibaci, d-1 Hans Vir-
sunt de două feluri: lucrări de restaurări telberger din Viena, a spălat şi cură­
propriu zise şi lu- ţit vechea pictură
crârideconserva- în modul cel mai
re şi întreţinere. mulţumitor.
i ) între cele din­ Dar nici aceas­
tâi sunt biserica tă cestiune nu e
Stavropoleos din grabnică. Lucrul
Bucureşti, biseri­ de căpetenie, ca­
ca Albă din Baia re, credem, nu
şi cele trei biserici mai poate fi a-
ale lui Ştefan-cel- mânatjdâcă, bine
Mare: Sf.Nicolae înţeles se vor gă­
din Păpăuţi, Sf. si mijloace, e ter­
Gheorghe din minarea lucrări­
Hărlăn şi Sf. Ni- lor de restaurare
colae din Doro- în interior, pre­
hoi. în ceeace pri­ cum şi executarea
veşte cele două lucrărilor trebui­
dintâi am văzut toare pentru bu­
ca sfârşitul bun al na lor întreţinere,
lucrărilor e asie u¬ astfel ca aceste
rat. R ă m â n e dar trei frumoase cti­
să pledam cauza torii ale marelui
celorlalte trei. Şi Voevod să poată
aci apelăm cu toa­ fi redate pe dean-
27. Bolniţa mănăstirii C o z i a .
ta stăruinţa, Dom­ ^iDnpă lucrările ile conservare). tregul şi pentru
nule Ministru, la totdeauna credin­
D-v. să binevoiţi a acordă mijloacele cioşilor şi naţiunii. Nădăjduim dar, Dom­
trebuitoare pentru completa lor restau­ nule Ministru, ca precum aţi binevoit a
rare în interior, afară de pictură, care, aprobă în principiu cererea noastră —
potrivit recomandării Comisiunii, apro­ designând şi pe arhitectul director al
bata şi de Minister, rămâne să fie acestor lucrări — veţi binevoi a hotărî şi
păstrată în starea în care se găseşte mijloacele cu cari ele să se aducă la înde­
până la timpuri mai bune, când vom plinire în campania de lucrări a anului
aveâ meşteri bine pregătiţi pentru ase­ curent chiar.
menea lucrări. Cel mult, daca şi D-v. 2. între lucrările de conservare si în-

inp.org.ro
inp.org.ro
 R A P O R T U L GEN!
treţinere, recomandate şi angajate de
Comisiune, n u m ă r ă m : mănăstirea Hu-
rezu, biserica Curtea Domnească din
Târgovişte, biserica Steleatot de acolo,
mănăstirea Slatina, biserica dela Văcă­
reşti, mănăstirea Caşinului şi, într'altă
privinţă, biserica Golia din Iaşi. însă din
toate aceste biserici şi mănăstiri, pentru
care s'a recomandat si, în parte, s'a a¬
probat, lucrările arătate atât în proce­
sele noastre verbale cât şi mai sus, în par­
tea a doua a raportului de iâţa, numai
cele două dintâi, mănăstirea Hurezul şi
biserica Curtea-Domneascâ din Târgo­
vişte, sunt asigurate până acum sub
raportul mijloacelor materiale de exe­
cuţie. Pentru celelalte r ă m â n e deci să
binevoiţi a destină fonduri speciale, po­
trivit devizurilor de lucrări ce se vor
întocmi pentru fiecare biserica şi mă­
năstire în parte şi V i se vor înainta la
timp spre aprobare.
Pe lângă aceste lucrări mai sunt încă
altele mai mărunte, de simple reparaţii,
solicitate prin cererile despre care s'a
pomenit mai sus, la biserica Mihai-Voda
şi Radu-Vodă din Capitala, la biserica
fostei mănăstiri Glavacioc, la mănăsti­
rea Berea, la bisericile din Hereşti, Mic-
şuneşti şi a. Aceste se vor îndestulă la
repartizarea fondului zis de restaurări
pe care Administraţia Casei Bisericii
are grija a-1 înscrie în fiecare an în bud­
getul său.
Aceste sunt, Domnule Ministru, lucră­
rile viitoare recomandate şi angajate de
Comisiune, pentru a căror aducere la
îndeplinire V ă r u g ă m să binevoiţi a ne
acordă, ca şi în trecut, tot sprijinul D-v.
Venim acum la partea ultimă a ra­
portului nostru, la arătarea stării în care
se găsesc monumentele noastre istorice
şi la propunerea mijloacelor ce credem
mai potrivite pentru conservarea lor.
inp.org.ro
VL A L C O M I S I U N I I 4 -
Cu toţii cunoaştem starea jalnică în
care se găsesc azi cea mai mare parte
a vechilor noastre biserici şi mănăstiri
declarate monumente istorice. Comisiu-
nea însăş, în călătoriile făcute anul tre­
cut pe la mai multe din ele, s'a încre­
dinţat de visu de câte ar trebui făcute
pentru a lor îndreptare. Şi, cântărind
trebuinţele cu relativitatea mijloacelor,
a văzut că principiul conducător adoptat
în lucrările sale, de a recomandă, în lo­
cul lucrărilor mari şi costisitoare de re­
staurare, lucrări mai mici şi parţiale de
conservare şi întreţinere, este cel mai
acomodat împrejurărilor şi nevoilor.
Căci câtă vreme Statul va fi singurul
chemat să suporte cheltuielile lucrărilor
de restaurare, conservare şi întreţinere
a monumentelor noastre istorice, totul
nu se va puteâ face nici odată pe de-a
'ntregul şi pretutindeni. Suntem nevoiţi
deci a lucră în marginile mijloacelor, îm­
părţind mai puţin, dar cât mai în multe
părţi. Astfel vom asigură cel puţin con­
servarea monumentelor până ce — să
s p e r ă m — vor veni vremuri mai bune
pentru ele.
Acesta însă, dacă e un mijloc, nu e şi un
scop, care trebue să r ă m â n ă : readuce­
rea la deplină viaţă a vechilor noastre
monumente, învingând chiar pedicile ce
astăzi stau în cale unor asemenea lu­
crări : lipsa nu numai a mijloacelor, ci şi
a oamenilor meşterişi bine pregătiţi pen­
tru a lor restaurare si conservare. Si
acest scop în unele cazuri se prezintă
ca o necesitate de neînlăturat, cum e bu­
năoară cazul Bisericii Domneşti din Cur-
tea-de-Argeş, care — dacă nu se va inter­
veni cu grăbire — e expusă a se ruină de­
odată si pe de-a'ntregul, perzând astfel
cea mai caracteristică şi veche po­
doaba de clădire bisericească în stil
bizantin, din câte au fost şi mai sunt
încă în pământul nostru.
 B U L E T I N U L COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
4$
Pentru aceasta însă, Domnule Mini­
stru, câtă vreme Comisiunea noastră
va stă sub regimul actualei legi pentru
conservarea şi restaurarea monumen­
telor istorice, nu va puteâ lucră, după
cum doreşte şi după cum cer împreju­
rările. Căci, cum bine V ă este cunoscut
şi D-v., prin aceasta lege, ea nu are de
cât un rol consultativ, astfel că atunci
când nenorocul face sa nu aibă în juru-i
bărbaţi mai zeloşi si mai stăruitori, cari
să ducă la îndeplinire lucrările recoman­
date, hotârîrile sale pot r ă m â n e —cum
s'a şi întâmplat — literă moarta în do­
sarul proceselor-verbale. Se simte deci
nevoia unei modificări sau refaceri a le-
Bucureşti, Ianuarie ipoS.
Membri :
I. K A L I N D E R U , G R . G . T O C 1 L E S C U , G R . C E R K E Z , N. G A B R I E L E S C U .
inp.org.ro
gii, în sensul de a se da Comisiunii un
rol efectiv în iniţiarea şi conducerea lu­
crărilor sale, creindu-i şi un serviciu spe­
cial de arhitectură, în care să găsiască
ioc şi să se pregâtiascâ cei chemaţi a su-
praveghia şi conduce lucrările de con­
servare si restaurare a monumentelor
noastre istorice. Numai astfel, credem,
Comisiunea va puteâ răspunde adevă­
ratei sale meniri.
încheind cu acest ultim deziderat ra­
portul general al lucrărilor noastre din
1 9 0 7 , V a rugăm, Domnule Ministru, să
binevoiţi a primi asigurarea deosebitei
noastre consideraţiuni.
Secretar :
ALEX. LAPÉDATU.
 CRONICA
-O-
NOUI /AONU/nENTE
-o-
^ ^ j f f i | j ^ f ^ o m i s i u n e a monumentelor
Q istorice a hotărît, în tim­
pul din urmă şi după ce
a făcut cuvenitele cerce­
tări, înscrierea în Inven­
t a r u l general al monu­
mentelor ţării, a urmă­
toarelor clădiri vechi,
cari s'au solicitat, p r i n cereri o¬
ficiale, publicaţiuni periodice şi
scrisori particulare, a fi puse sub
ocrotirea legii pentru conservarea şi restau­
rarea monumentelor publice :
i . Ruinele palatului l u i Constantin-Vodă
Brâncoveanu delà Potlogi (Dâtnboviţa)
2. Biserica din Furnicoşi (Muscel), 3. Schitul
delà Inăteşti (Vâlcea) ^,4. Biserica şi ruinele
curţilor brâneoveneşti delà Doiceşti(Dâmbe?
viţa) | si 5. Biserica din Micsunestii-Mari
3
(Ilfov).
începând cu No. v i i t o r al Buletinului, vom
publică pe rând şi în parte pentru fiecare din
aceste noui monumente istorice, descrieri ar­
hitectonice, însoţite bine 'nţeles de reprodu­
cerile fotografice şi desenurile necesare. în
special, pentru ruinele palatului l u i Vodă-
') V . articolul şi ilustraţiile publicate de d. N .
lorga în Floarea Darurilor, L pp. 39—50.
:
) Idem, ibidem, I I , 474—6.
3
) Gf. descrierea d-lui V . Drăghiceanu în Călăuza
monumentelor istorice din judelui Dâtnboviţa, T â r -
govişte 1907, 28 —9.
inp.org.ro
ISTORICE
Brâncoveanu, atât de importante şi preţioase
sub toate raporturile, putem vesti un studiu
mai amănunţit al d-lui arh. Clavel, care de
prezent cercetează şi studiază aceste ruine,
pe cale de a fi fost rase de pe faţa pământului,
dacă nu se interveniâ din vreme la cei in pu­
tinţă şi drept a opri opera de distrugere în­
cepută la Potlogi în vara anului trecut.
A c u m că rămăşiţele palatului D o m n i t o r u ­
lui dela care ne-a rămas cea mai bogată co­
moară monumentală a trecutului nostru, se
găsesc puse sub ocrotirea legii pentru con­
servarea monumentelor istorice, să nădăj­
duim că ele v o r rămâne în fiinţă măcar până
v o r fi cercetate şi studiate după trebuinţă şi
cuviinţă. Căci, în astfel de cazuri, legile nu
pot hotărî atât cât bunul simţ şi respectul pen­
t r u trecut
Ş i aci e locul, socotim, să facem amintire
de o întâmplare, oarecum analogă, petrecută
sunt acum 273 de ani, şi anume cu p r i v i r e la
Curţile domneşti ale l u i Ştefan cel-Mare din
Vaslui, pe atunci şi ele, ca şi palatul Brânco
veanului de azi, în ruină. Vasile-Vodă L u p u l
însărcina la 1635 pe boerul său Cehan Raco-
viţă Logofătul să caute loc, să pregătească
material şi să tocmească meşteri pentru zi­
direa unei mănăstioare ce hotărîse a închina
Domnului (e vorba, cred, de Sf. Atanasie
dela Copou). Ispravnicul V o e v o d u l u i , găsind
locul, propune stăpânului său să ia piatră
dela Curţile părăsite şi ruinate ale lui Ştefan-
s8 B U L E T I N U L COMISIUNII M O N U M E N T E L O R
Vodă din Vaslui, la ceeace piosul Voevod răs­
punde — scrisoarea se găseşte azi în biblio­
teca Academii Române — că acest lucru nu
se cade şi nici este cu cinste. Dar, fiindcă acest
document, unic în felul său, e interesant şi din
alte puncte de vedere, e mai bine să-1 dăm
în întregime:
t Io Vasilie Voevoda bfojjiiu m[i]lţo] stihi
g[o]sp[o]d[a]ru zemli Moldavskoi. Scriem
domniîa mea la b o l a r i n u l domnii meale cre­
dincios, la Răcoviţ Logofătul. De carte ce ai
trimis la domniîa mea, înţeles-am scrisorii
dumitale. De care lucru te-am trimis domniîa
mea acolo, să socoteşti de un loc de o mănâ-
stioar(â). ce vream domniîa mea să facem cu
agiutorîul lui Dumnezeu, scrii-ne dumneata
cum aţ socotit şi s'au aflat un loc bun de acea
mănăstioar(ă), la un loc unde să chiîamă Cor­
bul, ce îaste în hotarul Călugărilor. După cum
aţ socotit dumneavoastră cu acei orăşeani de
acolea,bine au părut şi domnii meale, să fie
acolo unde aţ socotit dumneavoastră. Pentr'a-
ceaîa, deaca vei vedea cartea domnii meale,
îardumneata să socoteşti unde să vaaflapiîa-
tră de bisearică şi piîatră să fie de var, să
tocmeşti cu oamenii să scoaţă piîatra tot acmu
păn în iarnă şi să s(ă) facă varniţel(e), căte v o r
trebui, să fie toate gata. I n primă var(ă), de va
agiuta Dumnezeu, să fie tot lucrul gata, nu­
mai să înceapă a lucra. Şi cum vei putea tocmi
Rectificare. Printr'o neobservare a Tipografii la p. 8 s'a pus un alt clişeu decât cel a r ă t a t în Cuprins.
inp.org.ro
ISTORICE
cu oamenii să scoaţă piîatra şi să facă varni-
ţel(e), să dai ştire domnii meale să-ţ t r i m i t e m
bani. Scrii dumneata cum să htom piîatră de
la Curte din Vaslutu, ce acesta lucru nu să cade
să facem, că nu taste cu cinste, ce de aiurea să
caut, unde să va afla. A l t a te pohteşti dum­
neata să fii pristav acolo, la cea mănăstioariăi,
şi domniîa mea am fost bucuros spre aesta
lucru, să nu ne-ai h i scris dumneata, că de vei
hi dumneata nevoitor spre această svăntă
rugă ce va să siăjfacă, avea-vei şi dumneata
plată de la Dumnezeu şi de la domniîa mea
mulţămită, şi vei hi titor dumneata ca şi alţii.
A l t a să socoteşti dumneata cu orăşeanii bă­
trâni să faceţ hotar acei mănăstioare din ho­
tarul târgului, să slă) poată hrăni şi acei călu-
găraş şi să s(ă) hrănească şi tărgul, să nu fie
gălceav(ă) între dânşii, ce să-ş poată îngădui
unii cu alţii. Toe pişem inak nebudet. (Aceasta
scriem şi altfel să nu fie). <V las, Ifeajt 7143
( = 1 6 3 5 ) Av(gust) 6 - Io Vasilie Voevoda.
A d r e s a : Bolearin g[o]sp[o]dsv[a]mi Ră­
coviţ Cehan viorii Log/oJf[ejVfBoerului dom­
nii mele Racoviţă Cehan al doilea Logofăt).
A ş a se scria acum 273 de a n i ! De atunci
însă sufletele ca şi vremurile s'au primenit
mereu
Alex. Lăpedatu.
 BULETINUL

C O M I S I U N I I

MONUMENTELOR ISTORICE

inp.org.ro
 COMITETUL
D - n i i : ION K A L I N D E R U , GR. G- T O C I L E S C U , G R . C E R K E Z , N. G A B R I E L E S C U
Membrii Comisiunii Monumentelor Istorice
P. G A R B O V 1 C E A N U
Administratorul
Secretar, A L E X .
ABONAMENTUL ANUAL:
IN R O M Â N I A . . . .
IN S T R Ă I N Ă T A T E .
REDACŢIA : la Administraţia
Extras din Deciziunea Ministerială
1. Cu î n c e p e r e d e l à I a n u a r i e 1908 se va p u -
blica, sub d i r e c ţ i a C o m i s i u n i i m o n u m e n t e l o r
i s t o r i c e şi î n editura A d m i n i s t r a ţ i e i Casei B i ­
sericii, o revistă p e r i o d i c ă numită Buletinul
Comisiunii Monumentelor Istorice.
2. A c e s t B u l e t i n va fi o r g a n u l o f i c i a l al C o ­
m i s i u n i i , va a p ă r e a t r i m e s t r i a l , şi va c u p r i n d e :
a) O parte ştiinţifică, în care se vor p u b l i c a
tot felul de m o n o g r a f i i , s t u d i i , l u c r ă r i , c o m u ­
n i c ă r i şi m a t e r i a l u r i de n a t u r ă i s t o r i c ă , a r h i ­
t e c t o n i c ă şi a r t i s t i c ă , p r i v i t o a r e d i r e c t şi n u m a i
la m o n u m e n t e l e n o a s t r e i s t o r i c e ;
b) O parte o f i c i a l ă , in care se vor p u b l i c a
r a p o a r t e l e a n u a l e ale C o m i s i u n i i , p r o c e s e l e -
v e r b a l e ale ş e d i n ţ e l o r ei, referatele a r h i t e c ­
ţilor î n s ă r c i n a ţ i c u c o n d u c e r e a şi e x e c u t a r e a
l u c r ă r i l o r de c o n s e r v a r e şi r e s t a u r a r e , p r e c u m
şi e v e n t u a l e l e c i r c u l ă r i , i n f o r m a ţ i u n i şi d e c i -
z i u n i ale M i n i s t e r u l u i şi ale C o m i s i u n i i , p r i ­
v i t o a r e la m o n u m e n t e l e n o a s t r e i s t o r i c e .
3. B u l e t i n u l apare sub d i r e c ţ i a m e m b r i l o r
C o m i s i u n i i , c a r i , î m p r e u n ă cu a d m i n i s t r a t o r u l
Casei B i s e r i c i i , a l c ă t u e s c c o m i t e t u l de re­
d a c ţ i e , şi sub î n g r i j i r e a s e c r e t a r u l u i C o m i s i u n i i ,
care e î n d a t o r a t s ă p r e g ă t e a s c ă şi s ă p r o c u r e
m a t e r i a l u l n e c e s a r , s ă - 1 a d u c ă la c u n o ş t i n ţ a
c o m i t e t u l u i de r e d a c ţ i e şi s ă s u p r a v e g h e z e
tipărirea lui.
4 . P e n t r u ca p u b l i c a ţ i u n e a s ă se p r e z i n t e
c â t m a i s i s t e m a t i c ă şi c â t mai f o l o s i t o a r e , se
s t a b i l e ş t e u r m ă t o r u l p r o g r a m cu privire la felul
l u c r ă r i l o r ce va t r e b u i s ă c u p r i n d ă B u l e t i n u l :
a) M o n o g r a f i i i s t o r i c e , a r h i t e c t o n i c e şi ar­
Buletinul se găseşte de vânzare la Librăriile-
inp.org.ro
D E REDACŢIE
ş.
Casei Bisericii
LAPEDATU.
. . 10 L e i
• 12 •
Casei Bisericii, Bucureşti.
privitoare la redactarea Buletinului ;
t i s t i c e asupra m o n u m e n t e l o r n o a s t r e i s t o r i c e ,
m o n o g r a f i i c a r i vor fi ilustrate şi d o c u m e n t a t e
cu r e p r o d u c e r i n e c e s a r e de fotografii, d e s e m -
nuri, aquarele etc :
b) R e l e v e u r i dela c e l e m a i î n s e m n a t e şi
c a r a c t e r i s t i c e , d i n p u n c t de v e d e r e a r h i t e c ­
tonic, monumente istorice ;
c) S t u d i i şi l u c r ă r i u n i t a r e , a s e m e n e a i l u s ­
trate şi d o c u m e n t a t e , b u n ă o a r ă : asupra i n -
s c r i p ţ i u n i l o r m u r a l e şi t o m b a l e din e p o c a l u i
Ş t e f a n - c e l - M a r e , /"\atei Basarab, V a s i l e L u p u ,
C o n s t a n t i n B r â n c o v e a n u etc-, asupra a r t e i
d e c o r a t i v e , în s c u l p t u r ă şi p i c t u r ă , î n t r e b u i n ­
ţ a t ă în b i s e r i c i l e şi m ă n ă s t i r i l e n o a s t r e în a n u ­
mite e p o c i , asupra p o r t r e t e l o r m u r a l e , de c t i ­
tori : D o m n i , Doamne, Arhierei, Boeri, J u p â -
n e s e etc-, asupra p i c t u r i i b i s e r i c e ş t i , asupra
c o s t u m e l o r etc- ;
d) M a t e r i a l u r i : s c u r t e f r a g m e n t e , c o m u n i ­
c ă r i , î n s e m n ă r i şi n o t e de i n t e r e s d e o s e b i t
p r i v i t o a r e la m o n u m e n t e l e n o a s t r e i s t o r i c e :
e) Note bibliografice şi c r i t i c e asupra p u -
b l i c a ţ i u n i l o r şi p e r i o d i c e l o r de s p e c i a l i t a t e ;
f) I n s f â r ş i t , s u p l i m e n t e a r t i s t i c e , în c u l o r i ,
cari să înfăţişeze biserici, m ă n ă s t i r i , repro­
d u c e r i de portrete m u r a l e , de p i c t u r i , de or¬
n a m e n t a t i u n i etc-
In c a d r u l l u c r ă r i l o r î n ş i r a t e m a i sus se c u ­
prind şi a c e l e p r i v i t o a r e la m o n u m e n t e l e is­
t o r i c e din a f a r ă de Regat, î n t r u c â t a c e s t e
vor fi de o r i g i n ă r o m â n e a s c ă — î n ă l ţ a t e de
Voevozii noştri.
Socecû, Sfetea, naţională şi Alcalay.
 BULETINUL
COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE

PUBLICAŢIUNE TRIMESTRIALA

SUB AUSPICIILE MINISTERULUI D E C U L T E ŞI I N S T R U C Ţ I U N E PUBLICA

ŞI IN E D I T U R A ADMINISTRAŢIEI C A S E I B I S E R I C I I .

19 08

APRILIE-IUNIE

BUCUREŞTI
Inst. de Arte Grafice CA R O L G O B L S - r Ion St. Rasldescu

16, Strada Doamnei. 16

1908 21.603

inp.org.ro
 CUPRINSUL
o

TEXT
M ă n ă s t i r e a H u r e z i i : Note i s t o r i c e .
Portretele murale dela Hurezi: Descriere.
B i s e r i c a Stelea din T â r g o v i ş t e -
Noui m o n u m e n t e i s t o r i c e : M ă n ă s t i r e a C h l i n c e a .
C r o n i c ă : D i n l u c r ă r i l e C o m i s i u n i i ; B i s e r i c a cea m a r e a m ă n ă s t i r i i Cozia ; E x p o z i ţ i a Ş c o a l e i
n a ţ i o n a l e de A r h i t e c t u r ă : Noui i n s c r i p ţ i i dela C o m a n a ; S c h i t u r i l e şi m e t o a ş e l e m ă n ă s t i r i i
Bistriţa d i n V â l c e a ; R e c t i f i c a r e .

ILUSTRAŢIUNI

M ă n ă s t i r e a Hurezii : 14. l o a n A r h i m a n d r i t u l .
1. Meşterii mănăstirii. 15. V e d e r e în tinda bisericii-
2. I s p r a v n i c i i cei m i c i . 16. M ă n ă s t i r e a H u r e z i i la 1850.
3. C e r n i c a Ştirbei- 17- B i s e r i c a Stelea.
4. Familia ctitorului. 18. Stelea : P l a n u l .
5. Neamul boerilor din B r â n c o v e n i . 19. ,, Vedere laterală.
6. L a i o t - V o d ă Basarab. 20. ,, Secţiune longitudinală.
7- N e a g o e - V o d ă Basarab. 21. ,, Secţiune transversală.
8. M a t e i - V o d ă Basarab. 22. ,. S e c ţ i u n e prin baza t u r l e i .
9. Neamul boerilor Cantacuzini. 23. ,, S e c ţ i u n e prin baza t u r l e i .
10. Ş e r b a n - V o d ă Cantacuzino. 24- B i s e r i c a m ă n ă s t i r i i C h l i n c e a .
11. C o n s t a n t i n - V o d ă Cârnul. — In s u p l i m e n t : B i s e r i c a cea mare a m ă ­
12. Radu-Vodă Şerban. n ă s t i r i i Cozia ( i r i c r o m i e d u p ă o a q u a r e l ă
13. Pârvu Cantacuzino. de p i c t o r u l C. de S z â t h m â r y ) .

NOTĂ. — Ilustraţiile — afară de fio. 24 — sunt făcute după fotografii luate de d. Inginer Stelian
Petrescu. - Finale/e sunt desenate de d. Dem. Stoica, după sculpturi în piatră dela chenarul uşii de
intrare în biserică (pp. 72 şi 78) şi dela foişorul vechei stăriţii (pp. 91, 93, 95 şi 96), după o cusutură
pe o poală de icoană (p. 89) şi după speteaza unui jeţ domnesc (p. 86), — toate dela Hurezi. -- De
ace/aş e şi desenul de/a fio. 17. — Iar cele de/a Ho. 18—23 sunt de d. H. Qabrielescu.

inp.org.ro
 MĂNĂSTIREA
- NOTE
/. Biserica şi Mănăstirea. — II. Meşteri%
III. Schiturile şi Metoaşele. — IV. Zestrea
VI. întâmplările
I.
Schitul sf. Ioan Botezătorul. — întemeierea mănă­
stirii. — întâiul ispravnic: Pârvu Cantacuzino. — A l
doilea ispravnic : Cernica Ştirbei. — Arhimandritul
Ioan. — Sfinţirea bisericii şi zugrăvirea ei. — Termi­
narea mănăstirii.
e vremea cea bună a monahis­
mului în Ţara-Românească,
când, urmând pildei blago-
cestivului Matei-Vodâ Basa­
rab, norodul întreg—Domni,
boeri, clerici, târgoveţi şi să­
teni—se siliâ din răsputeri a
| J | l l împodobi pământul patriei cu nu-
t$
meroase şi frumoase altare dum-
nezeeşti, neşte modeşti şi pioşi creştini ri-
') N. Iorga, Studii şi Documente XIV (Hârtii din
arhiva mănăstirii Hurezului etc), Bucureşti 1907. In­
troducerea : «Mănăstirea Hurezului: dezvoltarea şi
viaţa ei», — un bogat şi preţios studiu, după care, de
inp.org.ro
HUREZII
ISTORICE —
o
Ispravnicii şi Ctitorii.
şi Odoarele. — V. Egumenii şi Năstavnicii.
mai de seamă.
dicară, în mijlocul pădurilor nestrăbătute
ale Vâlcii, pe valea cea îngustă a Hure­
zilor, un schituleţ, pe care — hârăzindu-1
celui înainte-mergător al Domnului nostru
Is. Hs., sf. Ioan Botezătorul — îl sortiră
p a r c ă să fie şi el înainte-mergător al celui
mai măreţ şi strălucit lăcaş de închinare
din câte strămoşii noştri au ridicat vre­
odată în ţara de peste Olt, — al mănăs­
tirii Hurezi *).
Intr'adevăr documentele ne mărturisesc
că pe la sfâşitul veacului al XVII-lea, acest
schit al sf. Ioan Botezătorul se găsiâ în
a
stăpânirea unui Egumen Ioan ) şi în deo­
sebita purtare de grije a stăpânului satului
8
din apropiere, Hurezii ), care nu erâ altul
decât Domnul însuşi, Constantin Basarab
sine 'nţeles, s'au prelucrat, în cea mai mare parte,
şi aceste pagini.
'-) Idem, ibidem, V I I nota 2.
3
) De sigur comuna urbană de azi, capitala plaiului
54 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Brâncoveanu bogatul şi vestitul Voe- In acest scop Brâncoveanu trimise peste

vod, sub a căruia mai îndelungată, mai Olt, în primăvara anului 1691, ca isprav­
cuprinsă şi mai tihnită stăpânire meşteşu­ nic al noii ctitorii dela Hurezi, pe vărul
gul de clădire şi zugrăvire al caselor dum- său după maică, pe Pârvu Cantacuzino
4
nezeeşti ajunse la cea mai deplină a sa vel Stolnic ), fiul lui Drăghici Cantacuzino
dezvoltare înŢara-Românească ). — «Căci vel Spătar. Cu ajutorul a trei meşteri mari
2

— zice marele hrisov de danie al mănă­ — Istratie lemnarul, Vucaşin pietrarul şi

3
stirii Hurezi — după ce cu a sa dumne- Manea zidarul ) — acesta lucră cu zor şi
zeească putere ne-au învrednicit şi am ve­ spor până toamna târziu, când, ducându-se
nit la scaunul strămoşilor noştri, al dom­ la Bucureşti, făcu samă Domnului de ceea
niei Ţării-Româneşti, dintru alegerea şi vo­ ce isprăvise. Apoi, petrecând la casa sa
inţa a toată boeri- până în primă­
mea ţării, pus-am vara anului ur­
gând ca acela şi mător 1692, ia­
dintru toată ini­ răşi, din poruncă
ma noastră am | domnească] —
voit a ridica sfân­ scrie Radu Logo­
tă mănăstire aice făt Grecianu —
pre pământul ţâ­ au mers la mănă­
rii, ca să se proslă­ stire ca să lucreze.
vească prea slă- «Şi aşâ într'acea
vitul nume al lui vară întâmplatu-
Dumnezeu, şi gă­ i-s'au grea boală
sind loc ca acela, şi au murit acolo,
la locul ce sa chia- carele nu puţină
mă Hurezii ot sud întristare Dom­
Vâlcea, luat-am nului şi neamului
preDumnezeuîn- său au dat, că om
tr'aiutor şi, într'al iscusit, înţelept si
doilea an al dom­ i. nesterii mănăstirii. vrednic erâ....»«)
niei noastre, pus-am temelie şi am început Pârvu Cantacuzino fu înmormântat în
3
a zidi mănăstirea» ) . mănăstirea al cărui lucru îl condusese si

cu acelaş nume din jud. Vâlcii, situată la 35 km. de­
părtare de Râmnic, pe un şes între râurile Lunca-
vâţul la S-V şi Luncavăciorul la N-E, în capul unei
lungi peninsule (sic), care-şi are începutul în vârful
Carpaţilor. Marele dicţionar geografic al României.
') Iorga, Studii şi Documente XIV, I — I I şi 3 — 4.
2
) Idem, Istoria Românilor in chipuri şi icoane I I ,
Bucureşti 1905, 42—43 şi Sate şi Mănăstiri din Ro­
mânia, Bucureşti 1905, 315.
3
) In copie la Academia Română, ms. No. 2206.
. *) Cronica lui Radu Logofăt Grecianu, Viaţa tui
Costandin- Vodă Brâncoveanul (ed. Şt. Grecianu),
Bucureşti 1906, 27.
5
) Numele lor ni 1-a păstrat portretele murale zu­
grăvite în pridvorul bisericii. Aceşti meşteri au fost
întrebuinţaţi mai la toate lucrările însemnate ale lui
Brâncoveanu. într'o scrisoare din 20 Fevruarie 1707,
acesta scria Egumenului său dela Hurezi : «Pen­
tru Caragea |Yucaşin — pietrarul], ca să ţi-1 dăm şi
estimp, îl vom porunci de va veni, că şi aice n'are
nici un lucru». Iorga, Studii şi Documente XIV,
X V I . — Cel mai iscusit însă dintre aceşti trei meşteri
a fost Manea, vătaful de zidari — cum se zicea atunci
arhitecţilor noştri de azi — căruia se datoreşte multe
frumoase lucrări de zidărie şi pietrărie ale vremii.
Odobescu, Scrieri literare si istorice I I , Bucureşti
1887, 506 sq. Mâestria sa a dat motiv poporului să
făurească «printr'o localizare confuză şi îndrăzneaţă»
frumoasa legendă a vestitului Manole, meşterul dela
Argeş, după cum a emis, cu rară pătrundere şi cu mult
temei de adevăr, răposatul Odobescu. Scrieri I I , 509.
6
) Cronica lui Radu Grecianu, ed. citată, 1. c.

inp.org.ro
 MĂNĂSTIREA HUREZII 55

— cel puţin pentru biserica însăşi — îl şi sluji — zice cronica — înconjurat de alţi
1
mântuise ). în locu-i Brâncoveanu trimise mulţi Arhierei şi Părinţi, faţă fiind Domnul
3
ispravnic pe Cernica Ştirbei biv vel Ar- - ctitor cu toată casa şi boerimea sa ) .
2
maş Izvoranu ), bărbat prea bun şi iscusit Nou alesul Episcop al Râmnicului, Ilarion,
în sluibe domneşti, dându-i ca ajutor în săvârşi cea dintâi a sa arhierească litur­
cele bisericeşti pe fostul egumen al mănă­ ghie în spaţioasa şi frumoasa biserică a
stirii dela Câmpulung, pe zelosul şi evla­ mănăstirii Hurezi, în ziua de 8 Iulie, la
3 6
viosul Ioan Arhimandritul ), care râmase praznicul marelui mucenic Procopie ), ale
aci, în fruntea mănăstirii dela Hurezi, până cărui moaşte fură dăruite de curând nou­
la moarte, — mai bine deci de treizeci de lui lăcaş dumnezeesc de Patriarhul Iacov
ani. Cernica Armaşul şi Ioan Egumenul, al Ţarigradului
ajutaţi fiind de Deşi dată ru­
alţi doi ispravnici gii, bisericaşi mă­
mai mici, de Ba- năstirea dela Hu­
deaPârcălabul de rezi nu erau în­
Curteni şi Apo­ că isprăvite. Căci
stol Vornicul za cea dintâi trebuiâ
Doamna *), con­ zugrăvită, iar cea
duseră lucrările de a doua înzes­
cu multă iscusinţă trată cu cele tre­
şi deosebită sâr- buincioase şi îm­
guinţă, astfel că podobită cu îndă­
în vara anului ur­ tinatul paraclis.
mător 1693, mă­ M e ş t e r i i greci
năstirea fiind şi ea Constantin şi I oan
încheiată, seputii şi meşterii români
face târnosirea bi­ A n d r e i , Stan,
sericii. Neagoe şi Ioa-
8
Sfinţirea se fă­ chim ), zugrăviră
2. Ispravnicii cei mici.
cu, după obicei şi întreaga biserică
rânduială, cu mare cinste şi pohvală. Bise­ aşâ precum ea se vede şi astăzi, în chipul
rica fu închinată sfinţilor marilor împăraţi, cel mai bogat şi minunat, cu nesfârşită mul­
întocmai ca Apostolii, Constantin şi Elena, ţime de sfinţi şi nenumărată serie de scene
de însuşi Mitropolitul ţării Teodosie, care religioase. Prea frumoasa lucrare, conser-

') Genealogia Cantacuzinilor ţed. Iorga), Bucu­ J

reşti 190?, 112, şi pisania bisericii, publicată la Ghe-
nadie Enăceanu, Vizite canonice în jSpo—p/, Bucu­
reşti 1892, 38 şi la Iorga, Inscripţii din Bisericile
României I , Bucureşti 1905, 185.
2
) Cronica lui Radu Greciami, 1. c—E strănepotul
lui Cernica Ştirbei vel Vornic, ctitorul mănăstirii de
lângă Bucureşti cc-i poartă numele. Note despre el
laElie Nicolescu, Din genealogia familiei Ştirbei, în
Literatura şi Arta română VII (1903), 178 sq.
3
) A. Lâpedatu, Manuscrisele dela Bisericani şi
Râşca, Bucureşti 1906, 52. — Cf. Iorga, Studii şi
Documente XIV, X V I I .
) Numele lor ni s'a păstrat de asemenea la por­
tretele murale zugrăvite în pridvorul bisericii. Cel
dintâi, după terminarea Hurezului, fu trimis de Dom­
nul său să conducă lucrările pentru zidirea mănăstirii
Mamu. Iorga, Inscripţii I , 172.
5
) Cronica lui Radu Grecianu, 57.
6
) A. Lâpedatu, ibidem, 1. c.
7
) Gr. Tocilescu, Raporturi asupra câtorva mă­
năstiri, schituri şi biserici. Bucureşti 1887 (din Ana­
lele Academiei Române, ser. I I , t. VIII), 33 şi Ghe-
nadie Enăceanu, Vizite Canonice, 1. c.
s
) Iorga, Studii şi Documente X I V , I I I — I V (după
inscripţiile din biserică].

inp.org.ro
56 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
vată şi astăzi aşa de bine, fii isprăvită în
l
toamna anului 1694 ) , aşa că Brâncovea-
nu, care în drumul său dela Curţile dom­
neşti din Târgovişte spre Curţile părinteşti
din Brâncoveni, veni, între Sântă-Mării, pe
2
la Hurezi ), s'a putut bucura din suflet vă­
zând isprăvit «lăcaşul lui Dumnezeu», pe
care «încă din tinereţile sale hotărît avân-
du-1, n'au dat odihnă mădularelor sale şi
nici repaos gândurilor sale, până nu l-au
zidit şi ridicat, cu multă osârdie şi cheltu­
ială, înfrumuseţându-1 şi înzestrându-1 cu de
toate, cât nemoartă pomenire, lui şi părin­
ţilor, moşilor şi strămoşilor, în veac să ră-
3
mâe şi să se l a u d e . . . » ).
Trei ani de zile după aceasta —
1695 — 1697 — se mai lucră la Hurezi,
până se isprăvi mănăstirea şi se termină
paraclisul ridicat în mijlocul rândului de
chilii din spre apus, zugrăvindu-se şi acesta
tot aşa de bogat şi minunat ca şi biserica,
de iscusiţii meşteri care se chemau Marin
4
şi Preda ). în acest timp Brâncoveanu dă­
du în două rânduri pe la mănăstire : în
1695, la Sân-Petru, când se aflâ viitor dela
Cladova, unde-1 poruncise de zor împă­
5
răţia, spre întocmirea cetăţii de acolo ) şi
în 1697, la 18 Septemvrie, când împreună
cu toată casa Mării sale, cu boerimea şi
alaltă slujitorime, putu da, în sfârşit, slavă
lui Dumnezeu că au găsit mănăstirea de
6
tot gătită ) .
Şapte ani încheiaţi s'a lucrat aşâ dar la
') Iorga, Inscripţii I , 185—6.
-) Cronica lui Radu Grecianu, 60.
3 4
— ) Iorga, ibidem, 184—5.
) Cronica lui Radu Grecianu, 65.
s
) Ibidem, 83.
6
') Identificarea a fost bine stabilită de d. Iorga,
InscripţiiT, 84. Cuvântul apare, ce e dreptul, rar în
inscripţii (căci afară de Comana— Inscripţii, 1. c —,
se mai găseşte la Mărcuţa — ibidem, 83 —, la Vâlenii-
de-Munte—ibidetn 11,232 —şi la Câmpulung — Şincai,
Cronica, ed. 2-a, I , 394), totdeauna însă cu înţelesul
de pridvor, — adică locul acoperit, pus pe coloane
de piatră şi deschis, din faţa bisericii, care, către
sfârşitul sec. X V I I , a căpătat o importanţă deosebită
în construcţia bisericilor noastre. Poporul şi azi (cel
inp.org.ro
Hurezi, cu mare stăruinţă şi străduinţă, cu
multă pricepere şi dibăcie şi cu destulă
jertfă şi cheltuială, până ce biserica cu cele
trei rânduri de locuinţe în două caturi, ce-o
adăpostesc la miază-noapte, apus şi miază­
zi, cu paraclisul şi cu clopotniţa fură ispră­
vite aşâ precum gândise şi râvnise piosul
şi bogatul lor ctitor.
II.
Meşterii. — Ispravnicii cei mici. — Ispravnicii cei
mari. — Familia ctitorului. — Neamul boerilor din
Brâncoveni şi Domnii înrudiţi. — Neamul boerilor
Cantacuzini şi Domnii înrudiţi. — Arhimandritul Ioan.
Spre pomenirea şi lauda tuturor celor
ce au contribuit la săvârşirea sfântului lă­
caş, dela cel mai mic până la cel mai mare,
meşterii sus amintiţi zugrăviră, din poruncă
domnească, în slonul sau pridvorul bise­
7
ricii ), la stânga uşii de intrare: mai întâi
pe cei trei iscusiţi meşteri, Istratie lemna­
rul, Vucaşin Caragea pietrarul şi Manea
8
vătaful de zidari ); apoi, deasupra lor, pe
cei doi ispravnici mai mici ai lucrărilor, pe
Badea Pârcălabul şi pe Apostol Vornicul ); 9
în sfârşit, lângă aceştia şi mai spre uşe, pe
Cernica Ştirbei biv vel Armaş ) , isprav­ 10
nicul cel mare în urma Pârvului Cantacu-
zino vel Stolnic. Iar în tinda bisericii, pe
păretele dela răsărit, de-a dreapta, trei­
sprezece portrete, în preţioase veşminte de
brocard cusut în aur şi argint, înfăţişează,
într'un prea frumos tablou, pe ctitorul în-
puţin in judeţul Dâmboviţa) numeşte slon un şopron
învălit, pus pe furci şi având pereţii deschişi (com.
d-lui V. Drâghiceanu). Astfel trebue înţeles şi «slom-
nul dela Troian» (Iorga, S/ud. şi Doc. X I V , X X I V )
şi «slonul de piatră» dela vechiul han dela poalele
muntelui Zamura, jud. Prahova, de pe valea Ceraşului,
care, dărâmat pe la 1788, a dat nume satului din apro­
piere Slon (com. Ceraşu, pl. Teleajin). Origina slavă
a cuvântului e arătată, după Miklosich, de Cihac,
Dictionnaire d'etymologie daco-romane, Frankfurt
1879, 348. Cf. şi Hasdeu, Cuvente den bătrâni I , 302.
8
) Ilustraţia 1, No. 1, 2 şi 3. Descrierea acestor
portrete ca şi a tuturor celor ce urmează se face la
sfârşit în art. «Portretele murale dela Hurezi».
9
) Ilustraţia 2,* No. 1 şi 2-. — »») Ilustraţia 3.

susi, pe Constantin-Vodă Brâncoveanu )
cu toată casa lui: Marica Doamna ), cu cei
patru feciori: Constantin, Ştefan, Radu şi
3
Mateiaş )şi cu cele şapte fete: Stanca. Măria,
Ilinca,Safta, Ancuţa, Bălaşa şiSmaranda ).
Cum însă Brâncoveanu «mai vrut-au,
între altele, ca şi dunga cea mare, bătrână
şi blagorodnică a neamului său, atât des­
pre tată, cât şi despre mumă, să se zugră­
vească într'această desfătată, frumoasă şi
iscusită tindă, spre slava şi nemoarta po­
menire a tot bun şi prea blagorodnic nea­
5 1S
mului său» ), — meşterii, urmând dorinţii,
mai zugrăviră, tot în tinda bisericii, pe pă-
retele dela apus, de o parte şi alta a in­
trării: de-a dreapta, neamul despre tată
al Domnului, boerii Brâncoveni: (David
Postelnicul = strămoş, Preda biv vel Vor­
nic şi jupâneasa lui Păuna = moşi, Papa
Postelnicul şi jupâneasa lui Stanca = pă­
rinţi, A n c u ţ a = s o r ă , Matei şi Barbul = fraţi
şi Constantin-Vodă însuşi, ca copil) ), în­
şirând, pe păretele dela miazăzi, între cele
T
trei ferestre ), pe membrii încoronaţi, Ba¬
8
sarabi, ai acestui neam ), — pe Laiot °),—
10 1
pe Neagoe ) şi pe Matei-Vodă '); iar de-a
stânga, neamul despre mumă al Domnu­
lui, boerii Cantacuzini (Constantin Postel­
nicul şi jupâneasa lui Ilina = moşi, Dră-
ghici biv vel Spătar, Constantin biv vel
Stolnic, Matei biv vel Agă, Mihai biv vel
») Ilustraţia 4, No. L — *) Ibidem, No. 2.
3
) Ibidem, No. 3, 4, 5 şi 6.
4
) Ibidem, No. 7, 8, 9, 10, 11, 12 şi 13. — Date
asupra fiilor şi ficelor lui Brâncoveanu la Şt. Gre-
cianu, op. cit., 267—270 şi 282—85.
») Iorga, Inscripţii I , 185—6.
6
) Ilustraţia 5, No. 1—2 şi 3 - 4 şi 5 — 6 — 7 şi
8 — 9. Cu privire la Ancuţa, d-1 Şt. Grecianu crede
că e fata mai mică (nemăritată') a Papei vel Log. ot
Greci şi soră cu Păuna, soţia lui Preda Brâncoveanu
vel Vornic. {Cronica lui Radu Grecianu, 256 anexa 1).
Dar pomelnicul mănăstirii Hurezi (ms. Acad. Rom.,
No. 1396), scris în 1699, menţionează o soră a lui
Constantin-Vodă, Ancuţa, care, dacă a existat, nu
poate fi decât cea zugrăvită aci.
7 1R
) După cum se vede în ilustraţia 15.
8 19
) Pentru această înrudire, v. tabela genealogică
şi articolul d-lui General P. V. Năsturel în Literatura
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice-
MĂNĂSTIREA HUREZII 57
4
Spătar şi Iordache biv vel Spătar = unchi,
2
Marica, Ancuţa, Ilinca = mătuşi, Stanca=
12
mumă şi Bălaşa=mătuşe) ) , înşirând, pe
păretele dela miazăzi, asemenea între fe­
13
4
restre ),pe membrii încoronaţi, Basarabi,
14
ai acestui neam ) , — pe Şerban-Vodâ
15
Cantacuzino ), pe Constantin-Vodă Câr-
1B 1T
nu ) şi pe Radu-Vodă Şerban ) .
între aceştia, Brâncoveanu porunci să
se facă loc de cinste celor două obraze,
cari stăruiră şi se strâduiră mai mult pentru
înălţarea bisericii: lui Pârvu Cantacuzino
vel Stolnic ) , întâiul ispravnic al mănăs­
tirii, al cărui chip fu zugrăvit lângă acel al
unchiului său Şerban-Vodâ şi lui Ioan Ar­
ls
himandritul şi Egumenul >), al cărui chip
fu zugrăvit lângă acel al lui Laiot-Vodâ
Basarab, deasupra locului unde i se des­
chise mai târziu mormântul.
Astfel biserica mănăstirii Hurezi fu îm­
podobită şi zugrăvită, ca nici o alta ase­
6
mene în întreaga ţară, cu numeroase şi
preţioase portrete murale de osebită va­
loare artistică şi de înaltă valoare istorică.
m.
Schitul sf. Ioan Botezătorul. — Biserica Bolniţii. —
Schitul sf. Apostoli şi al sf. Ştefan. — Mănăstirea
dela Polovragi. — Metohul sf. Nicolae din Târgo-
vişte. — Biserica din Râmeşti.
Când biserica fu terminată, mănăstirea
şi Arta română I X (1907). No. 7 —12. Tot acolo date
despre boerii din Brâncoveni.
s
) Ilustraţia 6.
, 0
) Ilustraţia 7. .
1!
) Ilustraţia 8.
, s
) Ilustraţia 9, No. 1 şi 2—3, 4, 5, 6 şi 7—8,
9 şi 10—11 —12 Date despre Cantacuzini se înţelege
mai întâi în Genealogia familiei, ed. citată şi la Iorga,
Despre Cantacuzini, Bucureşti 1902.
" ) Ilustraţia 15.
14
) înrudire prea bine cunoscută — prin căsătoria
lui Constantin Postelnicul Cantacuzino cu Ilina, fiica
lui Radu-Vodă Şerban.
15 1B
) Ilustraţia 10.— ) Ilustraţia 11.
17
) Ilustraţia 12.
) Ilustraţia 13.
) Ilustraţia 14. Inscripţia acestui portret ar in­
dica o refacere.
8
inp.org.ro
58 BULETINUL CO.MISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

întemeiată .şi viaţa monahală întocmită,
bătrânul dela schitul sf. Ioan Botezătorul,
azi deasupra Hurezilor, Egumenul Ioan îşi
oferi ctitoria moşilor şi părinţilor săi, la 20
Mai 1695, tânărului cocon domnesc, lui
Constantin, feciorul prior al lui Vodâ-Brân-
1

;fi- st 4rtmî- icnFljjH coveanu ) . Iar un an mai apoi, ajungând

la vreme de mare slăbiciune, socoti că e
mai bine s'o închine însăşi brăncovenestii
T 3
ctitorii, — «sfintei şi dumnezeeştii mănă­
stiri dela Hurezi... şi părintelui Ioan Arhi­
a
mandritul» ).
In acest timpMarica, luminata Doamnă,
3
ctitoră a atâtor alte biserici şi mănăstiri )
— «râvnind şi urmând în toate bunele
fapte prea înălţat soţului său Io Costandin
Basarab Voevod» — precum acesta «bi­
serica cea mare în cinstea marilor împă­
raţi şi sfinţi Costandin şi Elena din te­
melie o au ridicat şi înfrumuseţat», aşâ şi
ea «în slava de Dumnezeu născătoarei Fe­
cioare şi Stăpânii noastre*, au înălţat, cu
dintr'al său, în partea de răsărit a mănă­
stirii, biserica Bolniţii, care fu terminată de
zidit la 1696, iar de zugrăvit, trei ani mai
pe urmă, în 1699, meşteri fiind cunoscuţii
4
Preda şi Nicola ) .
Pre pilda stăpânilor săi, Arhimandritul
Ioan — «văzând că aceste ale lumii toate
ca o umbră se mută şi neavând în urmă
pe nimene — ca să nu fie de tot uitat şi să
5
nu rămână ca pomul cel fără de roadă» ),
— înălţă şi el, cu voe şi cu ajutor dela
domnie, la 1698, în pădurea de deasupra
mănăstirii, întru slava lui Dumnezeu şi poh-
vala prea vestiţilor şi marilor Apostoli Pe­
tru şi Pavel, un schituleţ, pe care, isprâ-
6
vindu-1 de zugrăvit în 1700 ), doi ani după
aceia, îl închină mănăstirii Hurezi, printr'o
scrisoare, în care, între altele, mult se ruga
«de Hs. iubitorii ctitori şi năstavnici, care
3. Cernica Ştirbei, de pre noi veţi veni: când aţi vedea că
rămâne acest schitişor la vre-o lipsă de
ale cărui ultime ruine se mai văd încă si cevas, au a să strica cevâ, au din zid, au
') Iorga, Siudii şi Documente X I V , V I I .
4
) Pisania la Iorga, Inscripţii I , 192.
2
) Idem, ibidem. 5
| Iorga, Studii şi Documente XIV, V I .
3
) V. pentrn ele, Cronica lui Radii Crecianu, 228. 6
) Pisania la Iorga, ibidem, V nota 2.

inp.org.ro
 MĂNĂSTIREA HUREZII 59

din acoperiş, au din ce s'ar strică şi i-ar
lipsi, cu milă vă rog ca să fiţi cu doinţă
a ajută să se direagă, — că oricine va di­
rege şi va milui cu mine întru pomenire
1
va fi» ) .
standin Băsărab-Voevod», înălţă, cu chel­
tuiala sa şi cu grija Egumenului Ioan, la
1703, în partea din spre apus a mănăstirii,
dincolo de apaHurezilor,peste râu, un schi-
tuleţ, pe care — hărăzindu-1 întru a vâr-

In sfârşit, < prea luminatul Ştefan Brăn- hovnicului între mucenici sf. Ştefan slă­
coveanu, fiiul prea blândului Domn şi oblă- vire — îl închină de asemenea mănăstirii
a
duitor a toată ţara Ungro-Vlahiei, Io Con- părintelui său ) .

') Iorga, Studii şi Documente XIV, V I . 2

) lorgafybidem, V (după Enăceanu, Vizite, 46).

inp.org.ro
60 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Lângă aceste trei schituri, Hurezii avură
tot atâtea metoaşe: mănăstirea Polovragi
din Gorj, biserica sf. Xicolae, azi Gear-
tolu, din Târgovişte şi biserica din Râmeşti.
Cea dintâi fu închinată Hurezilor la
1693, mai bine de cincizeci de ani dela
fondarea ei, de Constantin-Vodâ Brânco-
veanu, care, după rugămintea lui Dositei
Xotarâ, Patriarhul Ierusalimului, şi a ne­
poţilor bătrânului ctitor Danciu Părăianu
Postelnicul, se învoi a o răscumpără dela
Sf. Mormânt, unde ea fusese închinată încă
dela 1648, cu 1500 taleri si cu condiţie ca
aceşti bani să slujească la înoirea şi săvâr­
şirea chiliilor dela sf. Gheorghe din Bucu­
i
reşti ) . «Şi au rămas — zice marele hrisov
de danie al Hurezilor — mănăstirea dela
Polovragi cu toate satele şi moşiile şi cu
toţi rumânii şi alalte, mult puţin ce să va
mai afla, ca să fie împreună metoh la sfânta
mănăstire a domnii mele dela Hurezi» ) .
Biserica sf. Xicolae, zisă Geartolu, din
s
Târgovişte ) , rezidită şi înzestrată de Pas-
calie marele Vornic al târgului de acolo,
a fost închinată mănăstirii Hurezi de fiul
acestuia, de Atanasie Monahul, fost în mi-
renie Andronache Postelnicul, care — zice
hrisovul de închinare — «s'au întâmplat
din bună voia lui a fi mergător la Veneţia,
poftind ca să umble pentru învăţătură. Şi
după ce au mers într'acele părţi, poate fi
cunoscând ale lumii că sunt toate deşarte
şi întru nimic, au lăsat deoparte alte soco­
teli şi nevoinţe ale învăţăturii şi şi-au înte­
meiat tot gândul spre folosul şi mântuirea
sufletului său, îndemnându-se mai mult se
vede din voia lui Dumnezeu a să îmbrăca
4
în cinul călugăresc» ) .
Biserica din Râmeşti fu închinată mă­
năstirii la 1703 Decemvrie 21 de moşnenii
de acolo, — rude ale fostului Metropolit
5
Ştefan al lui Matei-Vodă Basarab ) .
Aceste sunt aşa dar schiturile şi metoa-
şele ce ţineau şi ascultau de bogata şi
frumoasa ctitorie brâncovenească dela
Hurezi.
IV.
Zestrea mănăstirii. — Proprietăţile şi privilegiile.—
Adaosurile noui.— Odoarele şi obiectele bisericeşti.—
Mănăstirea—Stavropighie. — Morminte brâncoveneşti
la Hurezi.
încă pe când mănăstirea eră în curs de
lucrare, Brâncoveanu îi închină, rând pe
rând şi cu bogată dărnicie, o sumă de pro­
prietăţi şi privilegii, pe cari le întări, după
6
datină şi lege, cu zapise şi cărţi domneşti ).
Pe toate însă le confirmă din nou cu ma­
2
rele său hrisov de danie din 1695 Aprilie
25, pe care-1 dădu mănăstirii şi Egume­
7
nului Ioan Arhimandritul ). Iată după acest
hrisov din ce se alcâtuiâ zestrea mănăsti­
rii, până la data mai sus arătată.
Moşii: în Hurezi, satul întreg, cumpărat
dela jupâneasa Stana Chiurciubăşoae şi
dela fiu-său Matei Postelnicul din Drăgo-
eşti; în Râmeşti, partea rămasă dela Preda
Vornicul Brâncoveanu, moşul Domnului;
în Şirineasa, părţile cumpărate dela Isar
şi feciorii lui, dela Radu Logofătul şi fraţii
lui, dela Ghioca şi Udrea Slâviteştii şi dela
jupâneasa Stana şi fiu-său Matei Postelni­
8
cul ; în Sâlcuţa ), partea cumpărată dela
Drăghici, Constantin, Manta şi Pârvu, fe­
ciorii Mantei Vistierul din Câmpina; în
Runcu, partea cumpărată dela Pană Lo-

') Actele în monografia d-lui A. Ştefulescu, Po-
lovragii, Bucureşti 1906, 62 sq.
2
) Copie la Acad. Rom., ms. No. 2206.
3
) V . despre ea, V. Drâghiceanu, Călăuza monu­
mentelor istorice din jud. Dămboviţa, Târgovişte
1907, 19—20 şi Iorga, Inscripţii I I , 355.
4
) Doc. din;i712 Mai 23, în copie la Acad. Rom.,
ms. No 2188. — In acest ms. se mai găseşte o prea
frumoasâ scrisoare, din Sf. Munte, a lui Atanasie
Monahul cătrâ Brâncoveanu cu privire la această în­
chinare.
5
) Iorga, Studii şi Documente XIV, V I I I .
6
) Menţionate mai toate la Iorga, ibidem, X — X I .
7
) Ms. citat la Acad. Rom., No. 2206, după care
s'au scos toate datele înşirate mai jos.
6
) Schimbată mai târziu cu Recea.

inp.org.ro

gofâtul şi fiu-său Mihai; în Slăviteşti, par­
tea închinată de jupâneasa Stana Chiurci-
băşoae şi de fiu-său Matei Postelnicul Dră-
goescu; în Oteeşti, jumătate de sat, cum­
părat cu banii Brâncoveanului de Ioan Ar­
himandritul dela Staico, feciorul lui Patru
Clucerul Milescu, şi jupâneasa lui Păuna;
în Baia-de-Fer, satul întreg, cumpărat dela
jupâneasa Stana şi fiu-său Matei Postelni­
cul ; în Puţuri, partea cumpărată dela moş­
nenii de acolo; în Gioroc, partea cumpă­
rată dela jupâneasa Dumitrana şi fiu-său
Diicu, feciorul Papei Paharnicul Buicescu;
în Bratovoeşti, partea cumpărată dela ace­
iaşi; în Belciugatul, partea închinată de
Apostol Clucerul din Poenari şi jupâneasa
lui Păuna şi părţile cumpărate dela Gruia,
Vlâdilă, Dumbravă şi alţii şi dela Măria,
femeia lui Nan Săpunarul; în Cojeşti, din
jos de Belciugatul, părţile cumpărate dela
Vlad Stegariul si dela Neagu Armasul Cor-
bescu *); în sfârşit toate moşiile ce alcă­
tuiau zestrea mănăstirii PolovragL,
Vii: în dealul Suteştilor, răzoarele dă­
ruite de Giura şi frate-său Marico şi cele
cumpărate dela Pârvu Voicescu; iar în
dealul Troianului viile cumpărate dela Stan
şi feciorii lui, dela Tudor şi soru-sa Vlă-
daia şi dela Lazăr Pârcălabul din Budeşti.
Privilegii: vama domnească dela Cer-
neţi, Dii şi Bistriţa, tot al treilea ban, după
cum se va vinde dela domnie; mertic de
sare dela vel Ocnă, pre an bolovani mari
150; vinăriciul dela Şuteşti, Gârdeşti, Cre-
ţeni, Zlâtărei — în Vâlcea, Puţuri, Gioroc,
Bratovoeşti, Cacaleţi — în Dolj, Negoeşti
şi Mogoşani — în Gorj, «ca să aibă a luă
dela toţi câţi vor avea vii într'aceste dea­
luri, care vor fi dând la domnie, din zece
vedre o vadră».— Pe lângă aceste hriso­
vul mai enumără o sumă de sălaşe de ţi­
gani, cumpărate dela Marta Călugăriţa
Pâuşasca şi noru-sa Aspra Clucereasa, dela
*) Schimbate mai târziu cu Craioviţa.
inp.org.ro
HUREZII
;
Stoian din vel Ocnă şi feme k lui Marica si
dela Constantin, feciorul lui Matei Postel­
nicul Cepturoianu.
Dar Brâncoveanu nu fii îndestulat cu
atâta. Mănăstirea, care, potrivit gândului
său, aveâ să mâe de-alungul veacurilor
amintirea neamului său străvechiu şi ales
si a domniei sale strălucite si bogate tre¬
buia să fie înzestrată, dacă nu mai mult,
cel puţin atât cât cele mai bogate mănăs­
tiri domneşti ale ţării. De aceia el — ne-
cruţându-şi bogăţia cea vremelnică — au
mai adaos: moşii în Foleşti, Fometeşti,
Vânjoiu, Negreşti, Jdegla, Rotunda, Ciu-
perceni, Cimbrova, Popeşti şi Aninişul,
unde erau ocnele de sare dela Jitioara ;
vii în Piteşti, la gura Izvoranilor ; munţii
Bălescul şi Bărcheciul; vamă din târgul
dintre Sântă-Mării dela Craiova; mertic de
sare dela Slânic şi Telega; mulţi meşteşu­
gari scutiţi cu pecetluituri domneşti, ase­
mene numeroase sălaşe de ţigani ). 2
Pe lângă aceste, mănăstirea mai posedă
moşie în Cernăteşti şi Străjeşti dela Con­
stantin Buzescu Cepturoianu, o jumătate
de sat din Bărzoteni dela Dumitru Buices­
cu, vinărici dela orăşenii din Râmnic, han
în Craiova, pivniţe şi case de locuit la me-
tohul din Târgovişte şi la Ocnele-Mari ş.
s
a. ş. a. ).
Dar, afară de această bogată zestre de
întreţinere, mănăstirea dela Hurezi căpătă
dela ctitorul său numeroase şi preţioase
odoare şi obiecte bisericeşti. Clopote, a¬
duse din alte locuri, turnate în ţară sau fă­
cute în străinătate; scaune domneşti, ar­
hiereşti si iconostase, cu mult mestesuglu-
erate şi săpate; policandre, sfeşnice, cruci
şi candele de aramă şi de argint; triptice
şi icoane, zugrăvite pe lemn, pe cristal şi
pe os, îmbrăcate în tocuri de argint suflat
cu aur şi împodobite cu pietre scumpe ;
sicrie de moaşte, chivoturi, potire, engol-
2
— ) Iorga, Studii
3
şi Documente XIV, XI —XII.
 1

62 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

pioane, discuri, ripide, cruci, tipsii, anafor- Kgran, cu medalioane şi icoane în fildeş şi
niţe, cădelniţe, căţui,câiji, tase, cane, cupe, sidef, reprezentând mai ales pe sf. împă-

paftale, pahare şi linguriţe, tot de argint şi raţi Constantin şi Elena şi emblemele ţârii;
aur, lucrate cele mai multe â jour şi în ti- aere, pocroveţe, perdele, dvere, poale de

inp.org.ro
 MĂNĂSTIREA HUREZII 63

coane, sacose, omofoare, rucaviţe, epi- ce vreau, «cu ştirea şi cu socoteala » a celui
trafîre, bederniţe, cingâtori etc. de serasir, sau a celor cari înfăţişează near^ul înte­
de tafta şi de urşinic, cusute cu fir de aur meietorului. Patriarhia chiar n'are să tri-
şi argint şi bătute cu diamanţele, mărgă­ meatâ nici căpitenie, nici încasatori, nici
ritare, rubine şi smaragde de manile ma­
estre ale domniţelor şi jupâniţelor ce lu­
crau în cămările Doamnei; în sfârşit cărţi
de slujbă şi de lectură bisericească, legate
în scoarţe îmbrăcate în argint şi poleite cu
aur
Se înţelege dar, că, cu astfel de averi
şi cu aşa odoare, mănăstirea dela Hurezi,
putea dela început chiar să rivalizeze cu
cele mai vechi, mai bogate şi mai bine în­
zestrate ctitorii domneşti ale ţării. Trebuia
dar ceva care să ridice noua mănăstire
brâncovenească deasupra tuturor. Şi cti­
torul găsi mijlocul de a-şi înălţă mănăsti­
rea la rangul de stavropighie, făcând-o in­
dependentă, de sine stătătoare, autoce­
fală, cum nu mai eră alta în ţară şi cum
numai câteva erau în toată creştinătatea
răsăriteană.
« Prin gramata patriarhală din Februar
1702 — scrie d. lorga — Hurezul eră de­
clarat «slobod» de orice amestec biseri­
cesc ierarhic şi de orice înrâurire din par­
tea mireneascâ: Mitropolitul Ţării-Româ-
neşti, care, înţelegându-se cu ctitorii, numiâ
şi schimbă pe Egumeni, în orice ţinut, şi
chiar în Oltenia, după judecata, placul sau
interesul lui, n'aveâ ce să caute aci; Epis­
copul de Râmnic erâ un oaspete, primit cu
cinste, ce e dreptul, ca un Arhiereu, poftit
totdeauna la hram, bine hrănit şi dăruit,
dar nu un supraveghetor cu dreptul de a
cercetă şi porunci ; Boerii n'au de lucru 6. Laiot-Vodă Basarab.
aice şi acelaş lucru se înţelege, fireşte, şi
despre Domn, când el n'ar ti din sânge socotitori ai veniturilor. Ca să se vădească
brâncovenesc. Călugării îşi aleg Egumenul legătura dintre dânsa şi noua stavropighie

') Cea mai mare parte a acestor odoare s'au de­
pus la Muzeul naţional de antichităţi, unde ele se
pot vedea (după Catalogul Muzeului naţional de an-
ticliitâţi din Bucureşti, publicat de Gr. Tocilescu,
ediţie prescurtată, Bucureşti 1906, 102 sq.: No. 1,
10, 11. 17, 38-40, 4 6 - 5 1 , 67 - 8 , 82, 118, 133-5,
163, 166, 191, 206, 209—210, 238; 124 sq.: No. 3, 25,
27—S, 75, 83,'10S, 117 119-127; 147 sq.: No. 21, 22,
27 — 29), parte se păstrează în tezaurul mănăstirii,
iar câteva se mai întrebuinţează în serviciul divin.

inp.org.ro
64 BULETINUL COMISIUXII MONUMENTELOR ISTORICE

munteanâ, aceasta va trimite numai un rind la Braşov în 1730 Aprilie 12, fii
dar anual, care nu stă măcar în bani, ci adusă în ţară şi îngropată la ctitoria pă­
în ceară, 30 de oca, întru semn de supu­ rintelui său, scrie Istoria bisericii Şchei-
4
nere după obiceiul stavropighiilor» '). Ior ) din oraşul săsesc dela graniţă.
Si acest aşezământ
«până la sfârşitu lu­
V.
mii să fie şi să se nu­
mească, şi de toţi să Ioan Arhimandritul. —
fie cunoscută patrier- Dionisie I Polovrăgianul.—
Dionisie I I Bălăcescu. —
şeasca stavropighie,- Rafail Ieromonahul.— Pa-
în număr şi în rând homie Polovrâgianul. —
Ghermano Arhimandritul.
cu alte stavropighii
— loanichie I şi Doroftei. —
patrierşeşti», — scrie Hrisant şi loanichie I I .
într'un loc pomenita
gr a m a t ă patriarha¬ După năruirea nea­
lă % mului brâncovenesc,
Aşa-şi zidi, aşa-şi mănăstirea rămase
înstări şi aşa-şi întări pe seama Arhiman­
cel mai bogat în ave­ dritului Ioan, Egume­
re şi cel mai strălucit nul ce am văzut că
în măreţie Vbevod al condusese şisuprave-
Ţării-Româneşti fon- ghiase lucrările pen­
daţia ce 'n gândul său tru zidirea ei şi a schi­
trebuiâsâfienecropo- turilor dimprejur. El
la domnească,în care îşi îndeplini slujba
să se deschidă, rând spre osebita mulţu­
pe rând, mormin­ mire a Domnului său.
tele tutu lor al or săi, Căci iată ce mărturi­
sub ochii plângători seşte acesta intr'o
şi inimile îndurerate scrisoare a sa din
ale urmaşilor — din 1705: « De când s'au
neam în neam... Dar aşezat egumen şi pur­
soarta a tot hotărî- tător de grije, nimic
toare se vede că vru lucrul în slab n'au lă­
altfel. Căci, pentru în­ sat, ce cu toată nevo-
treg neamul brânco- inta s'au aflat de au
venesc, un singur isprăvit lucrările toa­
mormânt numai s'a 7. Neagoe-Vodă Basarab. te câte a fost pre
săpat la Hurezi: — lângă mănăstire ne­
mormântul Doamnei Ancutii, soţia Con¬ isprăvite. Şi au făcut împrejurul mănă­
8
telui Xicolae de Rossetti ), care, mu- stirii schituri, precum se văd de faţă. Şi

') Iorga, Studii şi Documente X I V , V I I — I X . reşti 1903 (din Revista pentru istorie, arheologie şi
2
) Iorga, ibidem, 8. filologie, a. V, voi. IX, fac. II).
) St. Stinghe, Istoria bisearicii Şclteailor Braşo­
3
) V. asupra acestuia şi a familiei sale broşura 4

d-lui Şt. Grecianu, Contele Nicolae Rossetti, Bucu­ vului, Braşov 1899, 90.

inp.org.ro
 MĂNĂSTIREA HUREZII
63

multe moşii au cumpărat sfintei mănăs­ şi bisericeşti, se amestecară, peste datină

tiri din venitul mănăstirii, precum arăt tot şi cădinţă, în administrarea averilor mă­
4
anume în hrisovul domnii mele»M. i\ceastă năstireşti ) .
bună purtare de grije făcu pe Brâncoveanu Hurezii pătimiră deci şi ei: pierdură ve­
să încredinţeze Egu­ niturile ce aveau din­
menului său dela Hu­ coace de Olt şi sufe-
rezi şi alte lucrări. Ast­ rirâ amestecul Impe­
fel, la 1706, din po­ rialilor în administra­
runca Doamnei Ma¬ ţia lor, — cu toate că
5
rica, el fii ispravnic la erau stavropighie ).
zidirea mănăstirii de în urma stăruitoare­
2
la Surpatele ), iar la lor rugăciuni ale vă­
1715, din porunca ur­ duvei citorese şi ale
maşului lui Constan- zelosului egumen,
tin-Vodâ, ispravnic la Ion-Vodă Mavrocor-
rezidirea mănăstirii dat întoarse mănăsti­
8
Dintr'un lemn ) rii veniturile ce eatră-
De sine înţeles gea din Tara-Româ-
6
dar, că mănăstirea în nească ) . O parte
fruntea căreia se gă- din ele apucaseră însă
siâ un astfel de zelos a se irosi, —întrebuin­
şi vrednic bărbat pu­ ţate fiind pe seama
tu merge destul de domniei şi a nevoilor
bine şi după tragedia ţării '). Astfel rostul
din 1714. Curând însă gospodăresc al Hure­
împrejurările veniră zilor se sdruncină, a¬
s'o clatine. Căci tre­ les că şi Imperialii îi
cerea Olteniei în stă­ încălcară oare-cari
pânirea Imperialilor, proprietăţi, pricinuin-
aduse m ă n ă s t i r i l o r du-i simţitoare pagu­
8
din ţinuturile ei, două be ). Silit deci de a¬
lovituri: una din par­ ceste împrejurări, Ar­
tea Domnului din Bu­ himandritul Ioan făcu
cureşti, care luă pe oarecari schimbări şi
seama domniei toate înoiri în administraţia
9
privilegiile şi venitu­ averii mănăstireşti ).
rile ce ele aveau în De acest fapt pro­
ţara de dincoace de 8. Hatei-Vodă Basarab. fitară, ca totdeauna
Olt, iar alta din par­ şi ori-unde, nemulţu­
tea noilor Stâpânitori, cari, în zelul şi dorin­ miţii, cari, grupându-se în jurul unui bogat
ţa lor de a face noui orândueli politiceşti şi ambiţios călugăr, numit Ilarion, de fel

') Iorga, Studii si Documente X I V , X V I I I . tenia, 1718 — 1739, Bucureşti 1906, 20 sq.
) Iorga, Inscripţii I , 182.
2 5
) Iorga, ibidem, XEX—XX.
) Idem, ibidem, 181.
3 6
) Idem, ibidem, X V I I .
4
) N. Dobrescu, Istoria Bisericii române in 01-
7
— ) Idem, ibidem, X X .
9

Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice- 9

inp.org.ro
66 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

din Vidin, pârîră pe bătrânul egumen că- griji, după trebuinţă şi cuviinţă, zestrea

tre chesariceasca Administraţie, cum că, mănăstirii, care—strigau ei — se iroseşte

bolnav şi neputincios fiind, nu mai poate pe zi ce merge. Măria Doamna Brânco-

inp.org.ro
 MĂNĂSTIREA HUREZII 67
8
veanca sprijini prin reclamaţiunile ei per­ de curând, la 15 Iunie 1734 ), înlocui pe
sonale ') pârile lui llarion, care, mituind Iosif, care ţinuse un an şi jumătate — dela
în dreapta şi în stânga, şi pe călugări şi moartea lui Dionisie I Polovrăgianul până
9
pe Administraţie, izbuti să fie aşezat proi- la 25 Mai 1735 ) — locul de egumen şi
2
gumen al mănăstirii în Decemvrie 1724 ).
El eră să fie numit chiar egumen, când
risipa ce făcii în câteva luni mănăstirii, ri­
dică pe toţi împotrivă-i. Administraţia, lu­
ând din nou în cercetare cestiunea, hotărî,
3
în Februarie 1726, izgonirea lui llarion ).
Astfel bătrânul Arhimandrit ajunse iarăşi
în fruntea mănăstirii. Dar pentru prea pu­
ţină vreme. Căci, peste câteva luni, în Iunie
acelaşan, îşi dădu sufletul în mânile Dom­
nului, îngropat fiind în mormântul ce-şi
pregătise în tinda bisericii, sub lespedea
al cărui epitaf în stihuri însuşi şi-1 com­
4
pusese ) .
După moartea Arhimandritului Ioan,
egumenia Hurezilor o luă Dionisie, năs-
tavnicul dela Polovragi, care fii întărit de
împărăteasca Administraţie la 11 Iulie
5
1726 ). Bătrân şi puţin stăruitor, cum pare
a fi fost însă, el nu putu aduce îndreptare
în situaţia grea şi scăzută în care ajunsese
mănăstirea, prin cheltuelile provocate de
turburările lui llarion şi bătrâneţele întâiu­
lui egumen. Se mulţumi deci a mărturisi
că nu vede nici un mijloc de îndreptare—
mănăstirea fiind < vândută şi petrecută >
6
cum e mai rău ) — şi a lăsâ totul pe sama
urmaşului său, care norocul făcii să fie nu
numai un vrednic egumen, ci şi un ade­
vărat ctitor.
Acesta era un fecior de boernaş. Cu-
noşteâ bine rosturile mănăstirii de oarece
se călugărise de tânăr la Hurezi. Se che­ 10. Şerban-Vodă Cantacuzino.
mă Dionisie Bălăcescu şi eră fiul lui Fota
T
Căpitanul şi al soţiei sale Stanca ). El veni păstori aproape o jumătate de veac mă­
dela Strehaia, unde fusese numit egumen năstirea, care îi datoreşte mult şi multe.

1
- ) Iorga,/£>/'(/>/», X X ; Dobrescu, op. riV.,38 —40.
2
3
) Iorga, ibidem, X X I I — X X I I I ; Dobrescu, ibidem,
42 — 44. Actele din arhiva Hurezilor, publicate de
/ d. Iorga, modifică judecata făcută de d. Dobrescu în
/ opera sa citată, cu privire la conflictul dintre Arhi-
mandritul Ioan şi proigumenul llarion, şi anume în
favoarea celui dintâi.
*) Publicat la Iorga. Inscripţii I , 189—190.
s-e) Iorga, Stud. şi Doc. X I V , 49 şi X X V I - X X V I I .
;
— ) Idem, ibidem, X X V I I şi pomelnicul mănăstirii.
9

inp.org.ro
68 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Noul egumen nu avu însă un rol însem­ am făcut casă, şi am hotărît toate moşii­
3
nat numai în viaţa din lâuntru, restrânsă, l e . . . ^ ). Intre aceste îmbunătăţiri şi înoiri
a mănăstirii, ci şi în viaţa din afară, gene­ se numără, în primul loc, minunatul foişor,
rală, a Bisericii Oltene. Căci el fii un serios ridicat de el la 1753, în stânga paraclisului,
candidatla scaunul e¬ la vechea stăreţie, ca­
piscopal după moar­ re foişor, ca sculptură
J
tea lui Inocenţiu ), şi decoraţiune în pia­
luă parte la mişcările tră, este, în felul său,
politice, cari scoaseră o podoabă unică în
Bănatul Oltean de toate m ă n ă s t i r i l e
4
sub stăpânirea Impe­ noastre ) .
rialilor şi întreţinu bu­ Cu toate aceste,
ne legături de prieti- WJr$q[fVr1 El
Dionisie nu fù nici el
nie duhovnicească cu scutit de intrigi, ne-
\ 'lllMÍi.(5MHH¿_A
Episcopii de Râmnic, plăceri şi suferinţe.
în special cu Grigorie Căci încă delà 1747—
Socoteanu, cunoscu­ e drept pentru câteva
tul şi harnicul editor luni numai — întâm-
al cărţilor noastre bi­ pinăm ca egumen în
2
sericeşti ). Cum însă locu-i pe un Ghena-
pe noi ne interesează die şi mai apoi pe un
aci numai rolul său Iosif ; iar în 1768 ca
de păstor al Hurezi­ proigumen pe Ştefan,
lor, trebue să trecem egumenul de mai pe
peste toate aceste şi urmă al Bistriţii, care,
să revenim la egume- deşi stete în fruntea
natul său, în care — mănăstirii numai no­
cum ziceam mai sus— uă luni, aduse, prin
şi-a câştigat merite purtarea sa, bătrânu­
de adevărat ctitor. lui proin egumen m ui­
Căci iată ce ne spune tă scârbă şi supărare.
însuşi în ultima-i dia­ Căci, ucigându-se în
tă din 1783: timpul său doi Turci
«Afară din mănăs­ pe moşia mănăstirii
tire, căte schituri sânt delà Rămeşti şi fiind
şi căte sfinte biserici tras la răspundere
pe la moşii, toate eu 11. Constantin-Vodă Cârnul.
pentru omor, el fugi
le-am acoperit. Şi şi lăsă pe bietul bă­
sfânta mănăstire de trei ori o am acoperit. trân să plătească gloaba cu închisoare de
Şi am zidit biserică de piatră din temelie, şi mai multe săptămâni şi cu mare amendă
5

am răscumpărat moşii ce au fost vândute de bani ).

de alţi igumeni, şi am cumpărat eu mo ii, şi După atari întâmplări, cari fără îndoială

') Dobrescu, ibidem, 116—118. 4

) Idem, Sa/e şi Mănăstiri, 317 şi inscripţia d
2
) Iorga, ibidem, X X I X — X X X . acest foişor (Tocilescu, Raporturi, 39).
s
) Idem, ibidem, 114. 6
) Iorga, Studii şi Documente, X X I X — X X X .

inp.org.ro
 MĂNĂSTIREA HUREZII 69

erau de natură a-1 slăbi trupeşte şi sufle­ caşuri dumnezeeşti, fundaţii mănăstireşti.
teşte, Dionisie erezii că e bine sâ-şi facă Şi îndreptare mulţumitoare nu găsiră Hu­
diata *), în care lua dispoziţiuni pentru o rezii decât în vremea bunului Domn şi ales
mare şi aleasă înmormântare. Dar el mai gospodar Barbu Dimitrie Ştirbei.
trăi casă-.şifacă, după Pahomie, fost năs-
sase ani, o a doua dia­ tavnic la Polovragi,
2
tă ) şi, după alţi şase, ajuns egumen la Hu­
o a treia. Aceasta, cea rezi, pe urma lui Ra­
din urmă, poartă data 6
fail ), se sili a mai în­
3
12Martie 17 83 (.Oc­ dreptă câte ceva din
togenarul egumen e- ceea ce lăsase slabul
râ într'adevăr pe pra­ său predecesor. în­
gul din urmă al vieţii, cepu prin a restaurâ
căci puţin în urmă, el ctitoria Doamnei Ma¬
trecii în lumea celor rica Brâncoveanca,
drepţi. biserica dela Bolniţâ,
In locu-i, Ieromo­ care pătimise mai
nahul Rafail, econo­ mult dela Păgâni ). 7

mul mănăstirii, răma­ Moartea însă îl împe-

se egumen al Hure­
4
zilor ). Păstor slab,
el nu putu face faţă
greutăţilor ce se ridi­
cară asupra mănăsti­
rii în timpul războiului
dintre Turci şi Ger­
mani dela 1789—91.
Urmarea fu că bise­
rica şi mănăstirea se
ticăloşi, drepturile şi
privilegiile se perdu-
ră, iar proprietăţile şi
averile se încălcară şi
5
uzurpară ) . Astfel a¬
junse bogata şi stră­
lucita ctitorie brânco-
veneascâpe la 1790,
— în epoca care se
înseamnă prin o totală lipsă de interes
pentru păstrarea şi îngrijirea sfintelor lă-
12. R a d a - V o d ă Serban.
Ioanichie şi apoi lui Doroftei ), care în­
treprinse—
decă de a continuă
lucrările începute.
Lui îi urmă, la în­
ceputul anului 1795,
Ghermano Arhiman­
dritul, un călugăr des­
tul de învăţat pentru
vremea aceea, care
erâ în bune legături
de prietenie cu învă­
ţatul Episcop Iosif I
8
al Argeşului ). Dar,
administraţiei mănă­
stireşti, Ghermano
preferi, se pare, pe
clasicii greci şi părin­
ţii bisericeşti. Cedă
deci, la bătrâneţe, lo­
cul său mai întâi lui
9
cu ajutorul bogatului boer Gri-

>') Idem, ibidem, 80 sq. 6

) Idem, ibidem, X X X I V .
*) Idem, ibidem, 94 sq. :
) Idem, Inscripţii I , 192—3.
3
) Idem, ibidem, 113 sq. ») Idem, Studii şi Documente XIV, XXXIV
*) Idem, ibidem, XXXIII. XXXV.
s) Idem, ibidem, XXXIII—XXXIV. ») Idem, ibidem, XXXV.

inp.org.ro
70 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

3
gorie Brâncoveanu, strănepotul şi ultimul talul judeţean ), şi ridică în jur o sumă de
coborîtor al marelui ctitor — însemnate acareturi trebuitoare gospodării din ce în
lucrări de reparaţie la biserică, la mănăs­ ce crescânde a Hurezilor.
tire şi la acareturile de pe moşiile ei j . 1
Cu aceste primeniri şi adaosuri, care
Astfel Ghermano, ca­ schimbară mult faţa
re trăi până la 1829 ),2
mănăstirii, ales înpar-
văzu isprăvite, măcar tea dela miază-zi, a
în parte, lucră/ile în­ rămas până în zilele
treprinse de vredni­ noastre biseculara cti­
cul său urmaş. torie brâncoveneas-
Hrisant,care urmă că. Cetitorii, cari cu­
lui Doroftei, fii ase­ nosc mănăstirea prin
mene un întreprinză­ sine, pot căpătă încre­
tor gospodar şi un dinţare despre acea­
bun econom. El avii sta din aquarela pic­
parte a rămâne mai torului Freiwald re­
îndelung în fruntea produsă mai jos, care
mănăstirii, — până reprezintă starea Hu­
la 1854, adică mai rezilor la jumătatea
bine de două decenii, secolului trecut — la
apucând vremea lui 1850.
Vodă-Stirbei, care a¬ Ultimul egumen al
rată o deosebită so­ mănăstirii fii Ioani-
licitudine pentru Hu­ chie Arhimandritul,
rezi. Cu ajutorul a¬ dela care a rămas foi­
cestuia şi cu prisos şorul dela actualastă-
din veniturile mănăs­ 4
reţie ), necesitat de
tirii, cari c r e s c u r ă transformarea foste­
mult în timpul acela, lor case domneşti în
prin extensiunea lu­ arhondârie. Această
crărilor agricole, — lucrare, foarte simplă
Hrisant duse până la şi puţin trainicâ, a al­
capăt lucrările înce­ terat cu desăvârşire
pute de Doroftei, re­ vechia construcţie,
parând, refăcând şi umplând şi astupând
rezidind mereu şi în o bună parte din fru­
toate părţile. Astfel 13. P â r v u Cantacazino moasele arcade ale
înălţă clopotniţa, con­ vechilor galerii din in­
strui foişoare noui, zidi, pe linia chiliilor cinta mănăstirii. în zilele acestui Ioanichie
dela miazâ-zi, în afară, dar în legătură cu s'a desfiinţat metania de călugări dela Hu­
mănăstirea, o mare clădire, în care se a- rezi, la 1862, fâcându-se loc unei metanii
adâposti multă vreme — 26 de ani —spi- de maice ). 5

') Idem, ibidem, X X X V şi inscripţia dela 1827 3

) Tocilescu, ibidem, 28.
(Tocilescu, Raporturi, 35—6). 4
) Inscripţie în lemn la acest foişor.
) Tocilescu, ibidem, 27—8.
2
) Anul morţii pe piatra din pridvorul bisericii. 5

inp.org.ro
 MĂNĂSTIREA HUREZII 71

Aşa dar Ioanichie, mort la 1875 şi în­ liniştite şi de apărare în vremuri viforoase
l
gropat la Bistriţa ) , unde fura strămutaţi dispare încetul cu încetul, până ce ele a¬
cea mai mare parte a călugărilor săi, în­ jung să fie prefăcute în case de închisoare
cheie seria egumenilor dela Hurezi,—serie pentru făcătorii de rele şi în aziluri de adă­
însemnată prin îm­ post pentru pierduţii
prejurarea că e unica de minte. Aşâ Sna-
poate în ţară, alcătui­ govul, aşâMărginenii,
tă numai din Români aşâ Cozia, aşâ Sârin-
băştinaşi. Grecii, cari daru şi aşâ Hurezii,
au ruinat mănăstirile ale cărui ultime acte
închinate, n'au putut cuprind mărturii pen­
pătrunde între zidu­ tru internarea unor
rile stavropighiei de­ asemenea nefericiţi ). 2

la Hurezi. Aşa să şi Cu toate acestea

face, credem, că a- analele m ă n ă s t i r i i
ceastâ mănăstire s'a Hurezi scot la iveală,
păstrat mai bine de pentru secolul al
cât toate celelalte, XVIII-lea, câteva e¬
căci a fost reparata venimente de carac­
totdeauna cu soco­ ter mai general, cari
teală si chibzuială, iar merită a fi reţinute.
odoarele nu i s au Astfel, c â n d în
vândut şi nu i s'au în­ 1719 Administraţia
străinat . . . împărătească publică
statutul nouii organi­
VI. zaţii bisericeşti, care
aducea î n s e m n a t e
Trecutul Hurezilor. —
Soborul din 1719.—Haidu­ schimbări în rosturile
cii în mănăstire. — Turcii canonice şi sociale de
la 1789.— Lavrentie Iero­
monahul. — Incheere.
până atunci ale Bise­
ricii Oltene, — Epis­
In deosebire de al­ copul Râmnicului, în­
te mănăstiri cu viaţă văţatul si meritosul
de patru-cinci veacu­ T T

ri, Hurezii au îndă­ Damaschin, adună la

rătul lor abia două Hurezi pe căpiteniile
sute de ani, din cari eparhiei sale, pentru
14. Ioan Arhimandritul
numai o jumătate cu­ a se sfătui şi a hotărî
prinşi în epoca când mănăstirile noastre cele de făcut. Intre
puteau însemnă în analele lor evenimente zidurile mănăstirii brâncoveneşti s'a dez­
politice şi, mai ales, culturale. Căci e ştiut, bătut şi s'a redactat aşâ dar cunoscutul
cum că în sec. al XlX-lea vechiul lor ca- memoriu din 29 Xoemvrie 1719, pe care
racter de lăcaşuri de cultură în vremuri Biserica Olteană
lice din Viena, îl înaintă
întru Cancelariei
susţinerea au-
drepturilor

El îşi pregătise mormântul la Hurezi, în 1870. Iorga, Studii şi Documente X I V , X X X V I .

inp.org.ro
72 BULETINUL COMISU RII MONUMENTELOR
şi privilegiilor sale, cu dovezi convingă­
1
toare şi hotărîtoare ).
Apoi la 1738, când Dionisie II Bâlâ-
cescu se aflâ în toiul lucrărilor sale de res­
taurare a Hurezilor, —cetele de plâeşi şi
haiduci de peste Olt ale Căpitanului Duca,
năvăliră asupra mănăstirii, pe care o cu-
prinserâ, o jefuiră şi o pârjoliră. Toată me-
rindea şi hrana, toate uneltele de muncă
şi gospodărie şi tot materialul adunat pen­
tru noile lucrări ale mănăstirii fură luate,
a
nimicite şi arse ) .
în sfârşit, în timpul războiului dintre Ruşi
şi Nemţi pe de o parte şi Turci pe de alta,
la 1789, «au venit — mărturiseşte inscrip­
ţia dela biserica Bolniţii — un Seraschier
cu oaste turcească de au şezut în mănăs­
tire o lună. Şi multe stricăciuni au făcut
sfintei biserici, — de ajunsese grajd de
3 7
cai . . . » ). Ce a rămas pe urma acestei
1
) Atât statutul Administraţiei cât şi memoriul Bi­
sericii s'au analizat pe larg la Dobrescu, op. cit.,
13 sq.
) Iorga, ibidem, 57--8 şi X X V I I I .
2 6
) Iorga, Inscripţii I , 192—3.
3 ;
inp.org.ro
ISTORICE
dăunătoare vizite, a căutat să dreagă, cum
am văzut, Egumenul Pahomie şi urmaşii
4
lui ) .
Aceste sunt evenimentele mai de seamă
demne a fi însemnate în analele fundaţiei
brâncoveneşti. încolo viaţa a curs liniştit
şi domol. Ea na fost măcar însemnată prin
ivirea vre-unui cărturar, vre-unui scriitor
bisericesc. Singurul călugăr hurezean al
cărui nume figurează în istoria culturii ro­
mâne e Lavrentie Ieromonahul, cunoscu­
tul şi harnicul diortositor, corector, al căr­
ţilor bisericeşti ce s'au tipărit la Râmnic
5
în prima jumătate a secolului alXVIII-lea ).
Dar negâsindu-şi, se vede, vre-un rost mai
cu temei la metania sa, Lavrentie trecu în
cele din urmă la Râmnic, în apropierea
tipografiei la care a lucrat cu multă pri­
6
cepere şi stăruinţă ). La Hurezi lasă, se
pare, un ucenic — pe Rafail Monahul ).
ALEX. LĂPEDATU.
4
) Mai sus, p. 69, nota 7.
5
) Bianu şi Hodoş, Bibliografia românească ve­
che I I , passim, între 1737—1759.
) Iorga, Studii si Documente, X X V I .
) Bianu şi Hodoş, ibidem, 161 şi 163.
PORTRETELE M U R A L E DELA HUREZI
— D E S C R I E R E —
o
Î N T Â I A SERIE.
(Notă. Numerile mari indică ilustraţiile, cele mici figurile din tablourile în grupe).
L — i. «Istratic lemnarul». Mantie albastră-
cenuşie, cu guler şi margini roşii. Antereu verde-
gălbui. Brâu albastru-cenuşiu, brodat cu roşu.
Mâneci strânse, cu manşete roşi-albăstrii, în­
cheiate cu nasturi albi, ca şi pieptul hainei. în
mâna dreaptă o b a r d ă .
— . « Vucaşin Caragca pietrarul». Man­
2
tie roşie-cărămizie, cu guler şi margini galbine.
Antereu roşu-vişiniu. Brâu verde. Mâneci strân­
se, cu manşete albastre-cenuşii, încheiate cu
nasturi albi, ca şi pieptul hainei. In m â n a stângă
o riglă, un dreptar.
— . «Manea vătafulzid'[a]'rfuij».
3 Mantie
albastră-cenuşie, cu guler şi margini galbine.
Antereu roşu-vişiniu. Brâu verde. Mâneci strân­
se, cu manşete verzi, încheiate cu nasturi albi,
ca şi pieptul hainei. în mâna dreaptă un ghem
de sfoară. î n stânga o linie lungă de măsurat.
2. — « B a d e a isprav/nijcitbiv Părfcătab/».
Mantie verde, cu guler şi margini de blană găl-
bue-roşcată. Antereu roşu-vişiniu. Brâu verde.
Mâneci strânse, cu manşete verzi, încheiate cu
nasturi albi, ca şi pieptul hainei. In m â n a dreaptă
un toiag.
— 2. «Apostolul ispravnic Vornic za
Doamna». Mantie roşie-cărămizie, cu guler şi
margini de blană cenuşie. Antereu verde. Brâu
albastru-cenuşiu, brodat cu roşu. Mâneci strân­
se, cu m a n ş e t e albastre-cenuşii, brodate cu roşu,
încheiate cu nasturi albi, ca şi pieptul hainei. în
mâna dreaptă un toiag lung.
3. — «Cernica Ştirbeai biv vel Ar mas, is-
Buletlnul Comisiunli Monumentelor Istorice-
inp.org.ro
pravnic in urma Părvului Stolnicului». D u -
Iamă roşie-albăstrie, cu blană de samur. Antereu
de taftă (mătase) albastră-cenuşie, cu flori de
argint, căptuşit cu roşu-cărămiziu. Brâu verde,
brodat cu fir. Mâneci strânse, ca manşete roşii,
brodate, încheiate cu nasturi albi, ca şi pieptul
hainei. In m â n a dreaptă un toiag lung.
4 . — i. «Io Costandin Bas[a]rab Voevod,
s-nii Papei Pos/telnicJ, vnuc Predei bfiv] vel
Vorfnic] Brăncoveanul». Coroană de aur pe
cap. Dulamă de brocard de aur, cu flori cafenii,
căptuşită şi cu guler mare, lat, de cacom, cu
pete roşietici. Antereu de serasir alb, cu flori
negre. Brâu verde, brodat cu argint. Mâneci
strânse, cu manşete roşii, brodate cu aur. Pa­
puci ţesuţi în fir de aur. în m â n a stângă ţine b i ­
serica. Cu dreapta atinge capul fiului său Radu.
Inel cu diamant roz.
— . «Măria Doamna,fata
2 NeaguluiPo­
stelnic], s-nu Antonie- VodfăJ». Coroană de
aur pe cap. Dulamă de brocard de aur cu flori
cafenii, cu blană de samur. Pieptar de brocard
de aur. Rochie de tafta albăstrue, cu b o r d u r ă
de aur. Conduri ţesuţi în fir de aur. L a gât pa­
tru şiruri de mărgăritare. în urechi cercei. Cu
m â n a dreaptă ţine biserica. Cu stânga atinge
capul fiicei sale Bălaşa. Inele cu diamante şi
smaragde.
— . « Costandin- Vod/ăJ». Coroană de aur
3
pe cap. Dulamă de brocard de aur, cu flori ca­
fenii, căptuşită şi cu guler mare, lat, de samur.
Antereu de serasir alb, cu flori negre, căptuşit
io
74 BULETINUL COMISIUXH MONUMENTELOR ISTORICE
cu roşu. Brâu verde, brodat cu argint. Mâneci
strânse, cu m a n ş e t e roşii. Papuci ţesuţi în fir de
aur. Inele cu diamante şi smaragde.
— * Ştefan- Vod[ă]». Coroană de aur pe
cap. D u l a m ă de serasir alb, cu flori negri, căp­
tuşită şi cu guler mare, lat, de samur. Antereu
de brocard de aur, cu flori cafenii, căptuşit cu
roşu. Brâu verde, brodat cu argint. Mâneci
strânse, cu manşete roşii. Papuci ţesuţi în fir de
aur. Inel cu diamant roz.
— . * Radu- Vod/ăf». Coroană de aur pe
5 cap. Dulamă de serasir alb, cu flori negre, cu
cap. Dulamă de brocard de aur, cu flori cafenii,
căptuşită şi cu guler mare, lat, de samur. A n ­
tereu de serasir alb, cu flori negre, căptuşit cu
verde. Brâu roşu. Mâneci strânse, cu manşete
verzi. Papuci ţesuţi în fir de aur. în mâni o carte
deschisă. Inel cu smaragde.
— 6. «Matei-Vodfă]». Coroană de aur pe
cap. Dulamă de serasir alb, cu flori negre, căp­
tuşită şi cu guler mare, lat, de samur. Antereu
de brocard de aur, cu flori cafenii. Brâu roşu.
Mâneci strânse, cu manşete verzi. Papuci ţesuţi
în fir de aur. Inel cu diamant roz.
— . «Stanca». C o r o a n ă de aur pe cap. D u ­
7
lamă de serasir alb, cu flori negre, cu blană de
samur. Pieptar de brocard de aur. Rochie de
taftă roz, cu b o r d u r ă de aur. Conduri ţesuţi în
fir de aur. L a gât trei şiruri de mărgăritare. în
urechi cercei. Inele cu diamante şi smaragde.
— s. «Măria, Doamna Moldovei». Co­
roană de aur pe cap. Dulamă de brocard de
aur, cu flori cafenii, cu blană de samur. Pieptar
de brocard de aur. Rochie de taftă verzue, cu
b o r d u r ă de aur. Conduri ţesuţi în fir de aur. La
gât trei şiruri de mărgăritare. în urechi cercei.
Inele cu smaragde şi rubine.
— . «Ilinca». Coroană de aur pe cap. Du­
y găritare, în urechi cercei. Inel cu piatră de rubin.
lamă de brocard de aur, cu flori cafenii, cu blană
de samur. Pieptar de brocard de aur. Rochie
de taftă albăstrue. La g â t trei şiruri de mărgă­
ritare, în urechi cercei. Inel de diamant roz. în
m â n a dreaptă o floare.
— i o . «Safia». Coroană de aur pe cap. D u ­
lamă de brocard de aur, cu flori cafenii, cu blană
de samur. Pieptar de brocard de aur. Rochie de
taftă roz, cu b o r d u r ă de aur. Conduri ţesuţi în
fir de aur. La gât trei şiruri de mărgăritare. în
urechi cercei. Inele cu rubine. în m â n ă flori.
— I I . [Ancuţa]. Coroană de aur pe cap.
Dulamă de brocard de aur, cu flori cafenii, cu
blană de samur. Pieptar de brocard de aur. Ro­
chie de taftă verzue. La gât trei şiruri de măr­
inp.org.ro
găritare. Conduri ţesuţi în fir de aur. în urechi
cercei.
— i 2 . «Bălaşa». Coroană de aur pe cap.
D u l a m ă de serasir alb, cu flori negre, cu blană
de samur. Pieptar de brocard de aur. Rochie de
taftă albăstrue, cu b o r d u r ă de aur. Conduri ţe­
suţi în fir de aur. La gât trei şiruri de măr­
găritare, în urechi cercei. Inele cu smaragd şi
rubin.
— i3. «Smaranda». Coroană de aur pe
blană de samur. Pieptar de brocard de aur. Ro­
chie de mătase roz, cu b o r d u r ă de aur. Conduri
ţesuţi în fir de aur. La gât trei şiruri de mărgă­
ritare, în urechi cercei. Flori în m â n a stângă.
5. — i. «DavidPos[telnic]', tatăl Prcdii biv
vel Vornic». Dulamă cu mâneci scurte, de la­
stră roşie, cu flori de argint, cu blană de samur.
Antereu verde, brodat cu argint, căptuşit cu
negru. Brâu vişiniu-închis, brodat cu argint. Mâ­
neci strânse, cu manşete vişinii-închis, brodate
cu argint, încheiate cu nasturi albi, ca şi piep­
tul hainei. Papuci galbeni.
—« Preda Brăncoveanul biv vel Vornic,
s-nu David Posftclnic] ». Dulamă de lastră v i ­
şinie, cu blană de cacom, cu pete roşietici. A n ­
tereu albastru-deschis, cu flori de argint, căp­
tuşit cu roşu. Brâu roşu, brodat cu argint. Mâ­
neci strânse, cu manşete roşii, încheiate cu na­
sturi albi, ca şi pieptul hainei. Papuci galbeni.
Inel cu piatră de smaragd.
— 3- * fupanita ego Păuna, fata Papei vel
Log/ofătJ». Văl alb pe cap şi pe umeri. Dulamă
de lastră verde, cu flori de argint, cu blană de
samur. Conduri albi. La gât mărgele de măr­
— *. «Papa Pos[telnic] Brăn[covcanul],
s nii Predei Vor/nic], tatăl lui Costând in- Vo-
d[ă]». Dulamă cu mâneci scurte, de lastră al­
bastră-deschis, cu blană de samur. Antereu
roşu, cu flori negre, căptuşit cu verde. Brâu
verde, brodat cu argint. Mâneci strânse, cu man­
şete verzi, încheiate cu nasturi albi, ca şi piep­
tul hainei. Papuci galbeni. Inel cu piatră de
smaragd.
(<
— s» fupanita ego Stanca Cantacuzi-
neasca ». V ă l alb pe cap şi pe umeri. Dulamă de
lastră vişinie-deschis, cu flori albastre, cu blană
de samur. Pieptar de lastră verde. Rochie de
taftă albastră-deschis. Conduri albi. L a gât măr­
gele de mărgăritare. Inel cu piatră de smaragd.
 PORTRETELE MURALE D E L A HUREZI 75

cu flori negre, cu blană de samur. Pieptar de — . «Barbuh. Dulamă de lastră albastră-

7

lastră verde. Rochie de taftă roz. Conduri deschis, cu blană de samur. Antereu de bro-

inp.org.ro
76 BULETIN L L COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

albi, ca şi pieptul hainei. Papuci albi. Inel. - . «Costandin B/răiicoveami]».

9 Copil
— a. «Matei». D u l a m ă de lastră portocalie, mic. Coroană de aur pe cap. D u l a m ă de brocard
cu blană de samur. Antereu vişiniu, brodat cu de aur, cu flori negre, cu blană de samur. A n -

inp.org.ro
 PORTRETELE MURALE D E L A HUREZI
tereu de serasir alb, cu flori negre, căptuşit cu
roşu. Brâu roşu, brodat cu argint. I n brâu nă­
framă, b r o d a t ă cu verde. Mâneci strânse, cu
manşete verzi. Papuci albi. Inel cu piatră de
rubin. în mâna dreaptă cruce.
6. — «Io La iotă Basarab l^oevod, den
mda Ini Dumnezeii au luat domnia la leatul
6902 (=i3ţ/j—4) şiau domnit ani IJ». (După
ştiri din cronici şi socoteli greşite, v. lorga, In­
scripţii I, 188). Coroană de aur pe cap. Mantie
cu mâneci scurte, de serasir alb, cu flori negre,
la gât încheiată cu guler roşu. Haină de brocard
de aur, brodat cu negru. Mâneci strânse, cu
manşete roşi. Papuci galbeni Inel cu diamant
roz. în m â n a dreaptă cruce de aur.
7. — «Io Ncagoc Basarab Voevod, freo-
rul Părvnlui biv vel Vornic Craioveanul, den
mila lui Dumnezeu au luat domnia la leatul
701J (=1308—Q) şi au domnit ani 9». (După
ştiri din cronică, v. Iorga, ibidem). Coroană de
aur pe cap. Mantie cu mâneci scurte, de serasir
alb, cu flori negri, la gât încheiată cu guler roşu.
Haină de brocard de aur, brodat cu negru. Mâ­
neci strânse, cu manşete roşii. Papuci galbeni.
Inel cu diamant roz.
8. — «Io Matei Basarab Vocvod, fccorul
Daucului biv Vornic den Brăncoveani, den
mila lui Dumnezeu au luat domnia la leatul
7141 (=1632—3) şi au domnit ani 22». Co­
roană de aur pe cap. Dulamă de serasir alb, cu
flori negre, căptuşită şi cu guler mare, lat, de
samur. Antereu de brocard de aur. cu flori ne­
gri, căptuşit cu verde. Brâu verde, brodat cu
argint. Mâneci strânse, cu manşete roşii, brodate
cu aur. Papuci galbeni. în m â n a dreaptă o cruce
de aur. Inel cu piatră de smaragd.
9. — 1. « Costând in Cantacozino biv vfejlPo­
stelnic] al lui Matei- Vod[o] de'ucepiiful dom­
nii lui păn[â] la moarte». Dulamă de lastră ro­
şie, cu blană dc cacom, cu pete roşietici. A n ­
tereu albastru-deschis, cu flori de argint, căp­
tuşit cu roşu. Brâu roşu, brodat cu aur. Mâneci
strânse, cu manşete roşii, brodate cu negru, în­
cheiate cu nasturi albi, ca şi pieptul hainei. Pa­
puci galbeni.
• — 2 . «Jupani fa ego Iii nea, fata lui Serbau-
Vod[ă]». Văl alb pe cap şi pe umeri. Dulamă
de lastră verde, cu flori de argint şi aur, cu
inp.org.ro
77
blană de samur. Rochie de taftă roz. Conduri
galbeni. Mărgele de mărgăritare. Inel cu piatră
de rubin.
— ^. «Drăghic Ca[n]t[acuzino] biv vel
Spătar». Dulamă de lastră albastră-deschis, cu
blană de samur. Antereu roşu, brodat cu negru
şi cu argint, căptuşit cu verde. Brâu verde, bro­
dat cu argint. Mâneci strânse, cu manşete verzi,
încheiate cu nasturi albi, ca şi pieptul hainei.
Papuci galbeni.
— . «Costandin C[an]t[acuzino] biv vel
4
Stolnic». Dulamă de lastră roşie vişinie, cu blană
de cacom, cu pete roşietici. Antereu verde, cu
flori negre, căptuşit cu roşu. Brâu roşu, brodat
cu argint. Mâneci strânse, cu manşete roşii, în­
cheiate cu nasturi albi, ca şi pieptul hainei. Pa­
puci galbeni.
— . «Matei Ca]nJt]acuzino]
5 biv vel
Ag[ă]». Dulamă de lastră verde, cu blană de
samur. Antereu albastru. Nasturi albi la piept.
— 6. «Mihai Ca[n]t[acuzino] vel Spătar».
D u l a m ă de lastră roşie, cu b l a m ă de samur.
Antereu portocaliu, brodat cu negru şi cu ar­
gint, căptuşit cu roşu. Brâu albastru-deschis.
Mâneci strânse, cu manşete roşii, brodate, în­
cheiate cu nasturi albi, ca şi pieptul hainei. Pa­
puci galbeni. Inel cu piatră de smaragd.
- . «lordaclic Ca[n]t[acuzino] biv vel
7
Spătar». D u l a m ă de lastră verde, cu blană de
samur. Antereu roşu, brodat cu negru. Brâu
verde. Mâneci strânse, încheiate cu nasturi albi,
ca şi pieptul hainei. Papuci galbeni.
— s. «Marica C[antacuzino]». Văl gălbui
pe cap şi pe umeri.
— . «Ancuia C[antaciizino]». V ă l alb pe
9
cap şi pe umeri. Dulamă de lastră portocalie, cu
flori de argint, cu blană de samur. Rochie de
taftă roz. Conduri galbeni. La gât mărgele de
mărgăritare. Inel cu piatră de rubin.
10. «Ilinca Clantacuzino]». V ă l gălbui
pe cap şi pe umeri. Dulamă de lastră albastră-
închis, cu blană de samur. Rochie de taftă roz.
— . «Stanca C[antacuzino], muma lui
i r
Costandin-Vod[ă)'». V ă l gălbui pe cap şi pe
umeri. Dulamă de lastră vişinie, cu blană de
samur. Rochie de taftă albăstrue-deschis. Con­
duri galbeni. Inel cu piatră de smaragd.
— , 2 . «Bă/aşa C]antacuzino]». V ă l alb pe
cap şi pe umeri. Dulamă de lastră roz, b r o d a t ă
cu flori vişinii, cu blană de samur. Rochie de
taftă albăstrue. Conduri galbeni. Inel cu piatră
de smaragd.
 BULETINUL COMISIUXII MONUMENTELOR ISTORICE
10. — «Io Şărban Cantacozino Basarab
Voevod, fecorul lui Costandin Can[tacuzino]
biv vel Posftelnic], den mila lui Dumnezeu au
luat domnia la leatul JI8J (=i6j8f şi au
domnit an fi] i -r'Tjoroană de aur pe cap. Du-
lamă de brocard de aur, b r o d a t ă cu negru, căp­
tuşită şi cu guler mare, lat, de cacom, cu pete
roşietici. Antereu de serasir alb, cu flori negre,
căptuşit cu verde. Brâu verde, brodat cu argint.
Mânt / strânse, cu manşete roşii, brodate cu ne­
gru. Papuci galbeni. în mâni o cruce de aur.
11. — -Io Costandin Bas[arab] Voevod,
fecorul Ini Şărban- J 'odfăj, den mila lui Dum­
nezeu au luat domnia la leatul ~I6J ( = 1634)
şi au domnit an fi] 4». Coroană de aur pe cap.
Dulamă de brocard de aur, căptuşită şi cu gu­
ler mare, lat, de samur. Antereu de serasir alb,
cu flori negri, căptuşit cu roşu. Brâu roşu, bro­
dat cu argint. Mâneci strânse, cu manşete roşii,
brodate cu negru. Papuci galbeni. în brâu nă­
framă b r o d a t ă cu aur. i n mâna dreaptă cruce
de aur.
12. — «Io Şărban Bas/arab] Voevod, fe­
corul Bani/lui Şărban, den mila lui Dum­
nezeu au luat domnia la leatul juo (=1601)
inp.org.ro
şi au domnit anfif 9». (cf. Iorga, Inscripţii I,
187). Coroană de aur pe cap. D u ' a m ă de sera­
sir alb, brodat cu negru, căptuşită şi cu guler
mare, lat, de cacom cu pete roşietici. Antereu
de brocard de aur, cu flori cafenii, căptuşit cu
roşu. Brâu verde, cusut cu fir de argint. Mâneci
strânse, cu manşete roşii. Papuci galbeni. în
m â n a stângă cruce de aur.
13. — «Părvul Ca[n]t[acuzino] biv vel
Stolfnic], s nu Drăghic Cafnjtfacuzino] vel
Spătfar], ispravnicul celdentăi al aceştii mă­
năstirii!». Dulamă de lastră verde, cu flori ne­
gre, cu blană albă de cacom, cu pete roşietici.
Antereu vişiniu, cu flori albe, căptuşit cu verde.
Brâu verde, brodat cu alb. Mâneci strânse, cu
manşete brodate, încheiate cu nasturi albi, ca
şi pieptul hainei. Papuci galbeni. Inel cu piatră
de smaragd. în mâna dreaptă un toiag.
14. — «Ioan Arhimandrit, carele au fost
năstavnic când sau făcut adastă sfântă mă­
năstire, şi au fost dela leat J200 (=1692) şi
au egumenit an[i] jo». Pe cap camilafcă. Man­
tie vânătă-închis, arhierească, cu cute, peste rasă
neagră cafenie. în mâna dreaptă cârje. în stânga
cruce.
)
ALEX. LĂPEDATU
 B I S E R I C A S T E L E A DIN T A R G O V I Ş T E
DIN PUNCT DE V E D E R E ARHITECTONIC
O
EXTRAS DINTR'UN RAPORT A L D - L U I N.
MEMBRU AL
telea e zidită pe locul unei
vechi biserici, ale cărei te­
melii stau, de sigur, şi as­
tăzi îngropate în pământ.
(Ar fi uşor, făcându-se câte­
va săpături, să le putem găsi
TI
şi să cunoaştem astfel pla­
nul şi forma vechei biserici, care
^o~~^ a servit de leagăn acesteia, pe
care o avem sub ochii noştri).
Pe la jumătatea secolului al XVII-lea, ea
eră o mare şi frumoasă mănăstire în ca­
pitala Ţării-Româneşti. Avea forma pă­
trată şi eră împrejmuită cu un zid înalt de
piatră. Pe latura despre apus a acestui
zid, deasupra porţii de intrare, se ridică
clopotniţa, greoae şi înaltă; alipite de zi­
duri se găsiau chiliile mănăstirii ; iar în
mijlocul curţii stătea izolată biserica, pe
care o vedem şi astăzi, — zidită de Vasile-
Vodă Lupul, Domnul Moldovei, la 1645.
Cu vremea mănăstirea s'a risipit, astfel
că, afară de biserica neîngrijită, n'a mai
rămas decât o parte din clopotniţă şi câ­
teva chilii modeste, în cari pompierii ora­
şului odihnesc în locul cuviosilor călugări
de odinioară.
inp.org.ro
51 ARTISTIC
GABRIELESCU
COMISIUNII
însărcinat fiind a arătă ce lucrări se cere
a se face pentru restaurarea acestui mo­
nument, înainte de a procede la aceasta,
e de trebuinţă să cunoaştem cu deamărun-
tul starea clădirilor ce au mai rămas.
Clopotniţa nu e toată dela început. Din
examinarea zidării sale, am putut vedea
că partea superioară a fost înălţată mai în
urmă, fără a putea şti când anume. Astăzi
ea are un aspect greoiu şi e mult îngro­
pată în pământ, din cauza înălţării terenului
dimprejur. Zidăria clopotniţei e rău execu­
tată, înfăţişarea exteriorului e simplă, din
tencuială alternând cu cărămizi aparente,
aşezate unele în rânduri orizontale, iar al­
tele puse vertical, întocmai cum eră şi la
vechia Mitropolie din Târgovişte.
Din clădirile ce au mai rămas, cele câ­
teva chilii din spre miază-noapte, lipite de
clopotniţă, n'au nimic interesant. Biserica
însă merită o deosebită atenţiune, cu toate
că, construită fiind de Vasile-Vodă Lupul
după modelul Trei-Ierarhilor din Iaşi, nu
e decât o slabă reproducţiune a acesteia,
din cauza mijloacelor restrânse de care
80 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

cred s'a dispus, făcându-se cu tencuială pe gura cu acest caracter în Ţara-Româ-

din afară, în loc de piatră, cum e cea din nească, după cum Soveia, zidită de Matei

17. Biserica Stelea.

fosta capitală a Moldovei. Basarab, e singura în Moldova construită

Stilul bisericii e moldovenesc, şi e sin- în stil muntenesc. Căci cele două ţări su-

inp.org.ro
 BISERICA STELEA DIN TARGOYISTE 81

rori s'au desvoltat deosebit una de alta în două turnuri, cari sunt la fel, nedeosebin-
arhitectură, deşi amândouă au avut ca du-se întru nimic unul de altul şi având
bază pentru arta lor acelaşstil,—bizantin. fiecare câte opt feţe. Ele stau pe câte două
Biserica are o înfăţişare simplă, dar e baze. Cea de jos, mai mare, e pătrată.
bine proporţionatâ. Fiind tencuită în exte­ Peste ea vine o altă în formă de stea cu
rior, se deosibeşte cu douăsprezece colţuri.
totul, ca decoraţie, Pe patru din feţele
de Trei-Ierarhi, unde turnurilor sunt feres-
faţada e de piatră. trile, cari dau lumină
Căci în tencuial ă nu se în interior; iar pe cele­
mai puteâ face acea lalte patru feţe din­
dantelă de sculpturi, tre aceste ferestre
care înfăşoară bise­ sunt patru contraforţi
rica din Iaşi. Abia câ­ mici cari susţin tur­
teva brâe şi chenare nul. Un brâu de piatră,
de piatră pe la uşi şi format din trei şuviţe
ferestre au fost re­ rotunde şi împletite,
produse laStelea; dar încinge turnurile la
planul şi forma ge­ mijlocul înălţimii lor.
nerală a construcţiei Pe feţe sunt două şi­
au fost luate, cu mici ruri de firide mici şi
modificări, întocmai decoratiuni cu tera¬
după Trei-lerarhi. cote smălţuite cu ver­
Corpul bisericii e de deschis, după mo­
înalt şi susţinut dejur- delul bisericilor din
împrejur cu contra- Moldova. Invelitoare­
forţi, cari se ridică le turnurilor sunt ro­
aproape până sub în- tunde şi se termină cu
velitoare. Un brâu de câte o cruce simplă.
piatră, format din trei Privit în întregime,
şuviţe, încinge bise­ exteriorul se prezintă
rica la mijloc. Deasu­ bine proporţionat ;
pra brâului, dejur îm­ însă se vede că lucra­
prejur, se află un rând rea a fost executată
de firide puţin adân­ de meşteri mai puţin
cite în zid; iar mai jos iscusiţi, decât cei cari
de brâu sunt fere- au zidit şi cioplit pia­
strile, cari luminează 18. Stelea: Planul. tra la Trei-Ierarhi.
biserica în interior.
Soclul e adăpostit cu o lespede de piatră
subţire şi scoasă mult în afară, întocmai Planul e întocmai ca la biserica din Iaşi.
ca la Trei-Ierarhi. Invelitoarele sunt cu întâi vine pridvorul, zis şi nartexul ex­
scurgeri drepte şi nu se arata a ti aceste terior, cu trei uşi deschise: una spre apus,
formele primitive. alta spre miazăzi şi a treia spre miază­
Peste corpul bisericii es din învelitoare noapte. El e înalt şi acoperit cu bolţi ro­
Buletinul {omisiunii Monumentelor Istorice- ii

inp.org.ro
82 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR
tunde. Pe peretele despre apus se văd ur­
mele a două ferestre, cari au fost astupate.
După pridvor vine tinda sau nartexul
interior, în forma unui pătrat. Tinda acea­
sta e înaltă şi are pe fiecare faţă câte un
arc de piatră împletit din trei şuviţe. In
colţurile pătratului se ridică patru pendan-
tivi sferici, ca să poată trece dela pătrat
la un cerc. Peste acest cerc sunt alte pa-
19. Stelea: Vedere laterală.
tru cercuri, cari încalecă pe cele dintâi şi
ajung la un nou cerc, peste care se ridică
turnul în formă de olan circular, acoperit
cu o boltă hemisferică. Această încălecare
de cercuri unele peste altele, luată dela clă­
dirile arabe, e făcută cu scopul ca să strim-
teze deschiderea turnului şi produce, vă­
zută de jos în sus, un efect decorativ ad­
mirabil de interior.
Turnul e luminat de cele patru ferestre
inp.org.ro
ISTORICE
strimte, pe care le-am menţionat mai sus.
Tinda e despărţită de cor prin doi stâlpi
de zidărie foarte groşi, având secţiunea
octogonală şi baza pătrată.
Apoi vine corul, destul de spaţios, având
două sânuri rotunde, unul la stânga şi al­
tul la dreapta, luminate fiecare de câte
trei ferestre înguste. D'asupra corului se
ridică turnul Pantocratorului, care e la fel
05330
cu turnul dela nartex, descris mai sus,
având întocmai aceleaşi dispoziţiuni şi ace­
leaşi proporţiuni.
în tine vine altarul, care e despărţit de
cor prin tâmplă. Fundul altarului e circu­
lar şi e prevăzut cu toate dispoziţiile ne­
cesare cultului bisericilor ortodoxe cre­
ştine.
i
într'un cuvânt putem zice că astfel cum
se prezintă, cu forma bine dispusă a pla-
 BISERICA STELEA DIX T Â R G O V I Ş T E
nului, cu bolţile minunate cari acopăr clă­
direa şi cu proporţiunile sale elegante, in­
teriorul e măreţ, şi luminile cari străbat
din toate părţile îi dau un efect misterios.
Cât priveşte acum soliditatea monu­
mentului, ar ti greu să ne pronunţăm cu
toată siguranţa, de oarece clădirea fiind
20. Stelea: Seeţkine longitadinală.
tencuită, nu se poate şti, înainte de a se
face, cu băgare de seamă, cercetările ne­
cesare, ce ascunde pe dedesupt. Dar după
crăpăturile, cari se văd în multe locuri pe
ziduri, nu rămâne îndoială că biserica are
nevoie de o serioasă reparaţie. Se mai văd
stricăciuni în interior, la bolţile cari acopăr
biserica, şi cari sunt provenite din cauza
apelor, cari au străbătut prin învelitoare.
Adăogăm că uşa intrării merită o deo-
inp.org.ro
83
sebită atenţiune. Uşciorii sunt de piatră cu
ciubuce gotice, după cum se găsesc din
timpurile cele mai vechi la bisericile din
Moldova. Uşa are o deschidere mică şi
deasupra ei e săpată pisania în limba sla­
vonă, având la mijlocul inscripţiei stema
Moldovei, — capul de bou (v. Iorga, In­
scripţii din Bisericile României, I , 112
sq.). Mai sus, peste usciori, e o firidă mare
cu icoana Adormirii (?), care e o lucrare
nouă şi fără valoare.
Pisania, care e mărturia cea mai pre­
ţioasă, ne spune că Vasile-Vodă Lupul a
zidit biserica Stelea pe locul unei biseri­
cuţe mai vechi, în care se găsiau îngro­
pate rămăşiţele pământeşti ale tatălui său
— Nicolae vel Aga. Mormântul acestuia
trebue să fie în firida care se vede şi azi
în peretele despre miazăzi din nartexul
 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
84
bisericii şi samănă cu cele ce se găsesc in despre care am vorbit mai sus, din firida
tinda dela Trei-lerarhi din Iaşi, unde au de deasupra uşii, reprezentând hramul bi­
fost îngropaţi membri ai familiei Voevo- sericii, Adormirea (?)
dului. în tinda din năuntru sunt pe unele lo­
Ca să terminăm cu interiorul clădirii, curi câteva icoane şi ornamentaţiuni arabe,
trebue să mai arătăm că pardoseala e de pe când întinderea cea mai mare e dată
lespezi mari de piatră şi are nevoie de a cu o culoare cenuşie. Pe bolta turnului e
fi refăcută. în această pardoseală sunt zugrăvită Maica Domnului cu Is. Hs. în bra­
multe pietre mormântale, săpate cu fru­ ţe şi cu serafimi de jurîmprejur pe margi­
moase caractere ne, susţinând bol¬
slavone, cari cu în­ ta. După caracte­
cetul se tocesc sub rul picturii, acest
piciorul credincio­ tablou pare afimai
şilor trecători. Se vechiu ca celelalte.
mai văd pietre de Pe olanul turnului
mormânt sparte în sunt ornamente
bucăţi şi zidite la care încadrează fe­
soclul bisericii şi la restrele. Tot ast­
clopotniţă, de sigur fel şi între ferestre
în timpul când s'au sunt motive de or­
făcut reparaţii. (A¬ namente arabe. A¬
ceste pietre mor­ poi, coborîndu-ne
mântale s'au publi­ mai jos, la cei patru
cat de d. Iorga, pendantivi superi­
ibidem I , 1. c. şi ori, vin îngerii, iar
11,371). arcurile sunt cu or­
namente. Mai jos,
în pendantivii cei
Mai rămâne a¬ mari, sunt zugră­
cum să arătăm sta­ viţi, în loc de evan­
rea în care se gă­ ghelist!, scriitorii
sesc picturile, pen­ —• de canoane biseri­
tru a putea cunoaş­ ceşti: Cosma Mo-
te astfel întreaga 21. Stelea : Sectiane transversală. nahufloanDamas-
clădire. în interior chin, Iosif scriitorul
se găsesc unele părţi zugrăvite, iar altele de cântări şi Teodor Studitul. în sfârşit,
date numai cu un ton cenuşiu. Ele sunt sub arcurile cari susţin pendantivii, se află
noui şi nu prezintă nici un interes artistic pe păreţi în fiecare parte câte o icoană, care
sau istoric, fie cât de mic. Zugrăveala cea se vede că a rămas din vechia pictură a bi­
veche a fost refăcută la vre-o reparaţie sericii. Acestea sunt: la miază-noapte Buna­
generală a bisericii. De sigur atunci când vestire, la apus Adormirea, la miază-zi in­
s'a rezidit şi turnul Pantocratorului, care trarea în Biserică, la răsărit Răstignirea.
căzuse de cutremur. Restul pereţilor până jos sunt tencuiţi
Pereţii pridvorului sunt daţi cu o culoare şi nezugrăviţi, afară de ferestre, cari sunt
cenuşie. O singură icoană se află, acea încadrate cu ornamentaţiuni arabe.

inp.org.ro
 BISERICA STELEA DIN T Â R G O V I Ş T E 85

Stâlpii, cari despart tinda de cor, sunt la mănăstirea sf. Xicolae, zidită de Postel­
zugrăviţi. Asemenea şi bolţile lor. nicul Constantin Cantacuzino, unde a ad­
Corul e zugrăvit în acelaş gen ca şi mirat zugrăveala făcută tot de acel meşter
tinda. în cupola Pantocratorului e o zu­ care lucrase şi in Moldova la bisericile lui
grăveală nouă, rău exe­ Vasile-Vodă Lupul, fi­
cutată. Mai jos vin în­ ind executate cu aur
geri în pendantivi şi or­ peste peretele gol. «Ele
namente pe arcuri, cari uimesc pe spectator prin
nu prezintă interes. Cei luciul lor». Iconostasul,
patru evanghelişti din Simbolul şi Icoanele se
pedanţi vii dejos se vede aseamănă cu acelea din
că sunt rămaşi din ve­ mănăstirile lui Vasile
chia pictură a bisericii, Lupu. Apoi au purces
căci sunt bine executaţi. la satul Postelnicului
Lăsându-ne mai jos, Constantin Cantacuzi­
pe cupola sânului des­ no, la Filipeşti, unde e bi­
pre miază-noapte, e zu­ serica cu hramul Ador-
22. Stelea: Secţitine prin baza târlei mirei, zidită tot de nu­
grăvită învierea; iar la
miază-zi e Naşterea. Pe mitul Postelnic şi zugră­
păretele despre apus, e Răstignirea. Totul vită tot de acelaş artist de mai sus (Călă­
e acoperit apoi cu ornamente arabe şi tur­ toriile Patriarhului Macarie, ed. Cioran,
ceşti împrejurul ferestrelor şi la bolţi, pe Bucureşti 1900, 125—8).
când pereţii sunt daţi cu o culoare cenu­ Din aceste preţioase relaţiuni ale scrii­
şie, probabil din cauza lipsei de mijloace, torului arab se vede că artiştii aduşi de
pentru că se ştie că Vasile-Vodă Lupul
în bisericile noastre pentru a înfrumuseţâ
mai îngrijite totul e a¬ biserica sa dela Ste­
coperit cu ornamen- lea, au mai fost între­
taţiuni şi scene religi­ buinţaţi pe urmă şi la
oase. alte biserici din Ţara-
Altarul e simplu zu­ Românească.
grăvit, după cum de — Din mobilierul ve­
altfel e întreg interio­ chi al bisericii n'a ră­
rul bisericii. mas nimic. Tâmpla e
Stelea fiind făcută de lemn, cu sculpturi
după modelul Trei- aurite, cu fondul roşu
Ierarhilor din Iaşi, de şi verde. Ea e puţin
sigur că şi picturile interesantă şi nu poa­
se asemănau cu cele te fi dela zidirea bi­
23. Stelea: Secţiune prin baza târlei sericii. Paul de Alep,
de acolo.
în această privinţă care a văzut biserica
memoriile Arhidiaconului Paul de Alep curând după zidire, spune că «iconostasul
sunt un preţios izvor de informaţie şi lă­ de artă rusă e splendid şi are trei uşi».
murire. El ne spune că, plecând din Târ- Stranele sunt simple şi în stare proastă,
govişte, în drumul spre Ploeşti, s'a oprit în tinda bisericii sunt două icoane vechi.

inp.org.ro
86 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

reprezentând pe Iisus Hristos şi pe Maica
Domnului, de mărimea celor cari se pun
la trapeză. Ele sunt interesante şi trebuesc
păstrate.
*
Terminând cu descrierea monumen­
tului şi cunoscând starea în care se află,
trebue să spunem că peste tot are nevoie
de a fi reparat şi chiar unele părţi vor tre­
bui refăcute din nou. însemnătatea sa is­
torică ne îndeamnă a ne îndreptă privirile
câtră dânsul, pentru a-1 scoate din starea
dărăpănată în care se găseşte şi a-i redă,
printr'o restaurare conştiincioasă şi raţio­
nală, viaţa ce merită.

inp.org.ro
 NOUI /nONU/AENTE
MĂNĂSTIREA
şezată în coada dealului cu a-
celaş nume, pe drumul Bâr-
novii, câţiva chilometri nu­
mai depărtare de Iaşi, mă­
năstirea Chlincea «s'a zidit
din temelie»— mărturiseşte
2
pisania ei ) — prin ajutorul
şi cheltuiala prea evlaviosului
Domn Io Vasilie-Voevod şi s'a
zugrăvit de prea strălucitul său fiu Io
Ştefan-Voevod la anul 1 6 6 0 ( = 7 1 6 9 )
Xoemvrie 2 0 . — «S'a zidit din temelie»,
se zicea chiar şi atunci când biserica se
făcea în locul alteia, se rezideâ adecă,
cum e, se pare, şi cazul acesteia. Căci
înainte de Vasile-Vodâ există la Chlin­
cea o mănăstire cu hramul sf. Gheorghe.
Aceasta ne-o atestă o carte din 1 6 2 7
( = 1 7 3 5 ) Mai 1 8 , pe care Teodosie, egu­
menul «dela sfânta mănăstire a sfântului
marelui mucenic Gheorghe numită Zota
la Chlincea ( W T CT<M A t o N d C T H p CTMÎJ BEAIKÎ
MHNHK!5 r f v v p r i ' e 30B£,M<iro 3OT«J N<J ^ A H I I I - I ; ) ,
') Sub această rubrică vom publică succesiv notele
istorice şi descrierile arhitectonice pe temeiul cărora
s'au făcut şi se vor face noile înscrieri în Inventarul
general al monumentelor istorice.
2
) Iorga, Inscripţii I I , 108. — V. asemenea Mel-
chisedec, Notiţe istorice şi arheologice, Iaşi 1885, 270
şi Dossios, Studii greco-române, 81—2.
3
) I . Bianu, Documente româneşti [din biblioteca
inp.org.ro
ISTORICE 1}
CHLINCEA.
o dă la mâna lui Gavriil, egumenul dela
sf. Xicolae zis din ţarina Iaşilor (azi bise¬
rica din Aroneanu), pentru aşezarea unor
3
pricini ).
Mănăstirea Chlincea a fost închinată de
noul ctitor «la mănăstirea dela Rumele, la
Andriano dela Argiro Castro» ). Dar după 4
ce Gheorghe Duca-Vodâ înălţă, la 1 6 7 2 ,
5
mănăstirea din deal, a Cetăţuii ),— el făcii
mănăstirea din vale, a Chlincii, metoh fru­
moasei sale ctitorii ). 6
In acest scop rezidi, la 1 6 8 3 , de sârg
— în treizeci de zile, mărturiseşte inscrip­
ţia — pe locul unei bisericuţe de lemn dela
Ştefan-Vodâ Tomşa biserica sf. Ioan Zla¬
toust din Beilicul Iaşilor, pe care, înzes­
trând-o bine, o dărui schimb pentru Chlin­
cea călugărilor dela Andriano ). Astfel 7
mănăstirea lui Vasile-Vodâ Lupul şi a fiu-
său Stefâniţâ-Vodă rămase metoh Cetă­
ţuii şi fu închinată, ca şi aceasta, prin mij­
locirea vestitului Patriarh Dositei al Ieru­
8
salimului, Sf. Mormânt ), 'in sama căruia
Academiei Române], Bucureşti 1907, I 1, 139.
J
) Melchisedec, 272.
5
) Iorga, 13; Melchisedec, 273.
B
) Melchisedec, 272.
') Melchisedec, 2 5 8 - 9 . — V. asemenea Iorga, In­
scripţii I I , 131, Ghibănescu. Bisericile din Iaşi, 1902,
23 şi N. A. Bogdan, Oraşul laşi, 1904, 116.
8
) Melchisedec, 1. c.
88 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
stătu până la secularizare. Soarta ei a fost
acea a mai tuturor mănăstirilor noastre
închinate — scăderea şi ruinarea.
«Astăzi mănăstirea Chlincea — scrie d.
Arh. N . Ghika în raportul său adresat Co-
misiunii — se compune din un patrulater
de ziduri de piatră de vre-o şaizeci de me-
24. Biserica mănăstirii Chlincea.
tri latura. Aceste ziduri prezintă, în partea
din spre apus, o poartă boltită, d'asupra
căreia să află o clădire cu două încăperi,
la care duce o scară, ce să găseşte în in­
terior. Partea superioară a acestei clădiri
este desvălită şi cu şarpanta stricată; zidu­
rile sunt încă bune. Zidul în această parte
este întărit cu contraforţi groşi, tot de pia­
tră, eşiţi mult în afară. Pe latura din spre
inp.org.ro
nord se află clopotniţa, care, după cum se
vede şi în alăturata reproducere fotogra­
fică, este relativ bine conservată.
In centrul incintei se află biserica, care
este cu o singură turlă şi se aseamănă mult
ca formă cu biserica dela Aroneanu şi cu
altele din Moldova secolului al XVII-lea.
Ea se compune dintr'o tindă cu stâlpi, bol-
titâ, dintr'un pronaos, boltit sferic şi des­
părţit de naos prin două coloane, formând
trei arcade. Naosul este boltit după siste­
mul moldovenesc obişnuit, pornind dela
planul pătrat al celor patru arcuri mari,
trecând prin mijlocul a patru pendantivi la
planul circular, apoi — prin intermediarul
a patru arcuri diagonale, înscrise în acest
plan circular — la un plan pătrat, şi, în
 MĂNĂSTIREA CHLINCEA 89

sfârşit, la un plan circular înscris in acest
din urmă pătrat.
«Interiorul bisericii are un aspect bogat.
Picturile sunt cam şterse şi pe la bolţi aco­
perite cu mortar, în urma reparaţiilor ce
s'au făcut la însemnatele crăpături ce pre­
zintă bolţile în interior. Tâmpla este bo­
gată şi poleită. în exterior biserica nu pre­
zintă crăpături. Ea este învelită cu tablă,
în stare destul de rea şi ruginită, cu sghia-
burile, burlanele, căzute sau sparte. Con-
traforţii asemenea sunt acoperiţi la păr­
ţile superioare cu tablă şi în stare rea,
precum de altfel sunt tencuelile în gene­
ral, mai ales la soclu».
Faţă cu aceste ultime constatări — după
ce biserica dela Chlincea a fost înscrisă în
Inventarul monumentelor istorice — s'a re­
comandat şi s'a aprobat a i se face lucră­
rile necesare pentru buna ei conservare,
— lucrări ce se întreprind de prezent sub
privigherea d-lui Arh. N . Ghika.
ALEX. LÂPEDATU.

Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. 11

inp.org.ro
 CRONICA
O
DIN L U C R Ă R I L E COMISIUNII M O N U M E N T E L O R
I. Şedinţa dela i Martie.
— S'a înscris biserica din Micşuneştii-Mari,
jud. Ilfov, în Inventarul general al monumen­
telor.
— S'a comunicat adresa parohiei bisericii
C u r t e a - D o m n e a s c ă din Târgovişte şi a prefec­
turii j u d . D â m b o v i ţ a , cu privire la intervenţia
făcută pentru buna păstrare a picturii dela nu­
mita biserică.
— S'a delegat un d. arhitect să cerceteze şi
să refereze asupra lucrărilor de întreţinere so­
licitate la biserica Precista din Bacău.
— S'a comunicat decizia D-lui Ministru cu
privire la terminarea lucrărilor de restaurare a
celor trei biserici ale lui Ştefan-cel-Mare : Pă-
păuţi, sf. Nicolae din Dorohoi şi sf. Gheorghe
din Hârlău.
— S'/ delegat un d. arhitect să cerceteze şi
să refe ze asupra lucrărilor de reparaţii soli­
citate i biserica cu hramul sf. Cruce din co­
mun- Vizantia (Putna).
— S'a înscris biserica fostei mănăstiri Berea
din Buzău pe tabloul celor ce urmează a l i se
face lucrări mari grabnice de conservare.
— S'a delegat un d. arhitect să studieze ac­
tele şi devizele înaintate de epitropia bisericii
Domneşti din Bârlad pentru ridicarea unei clo­
potniţe.
S'a luat în cercetare cererea pentru de-
clriarea de monument istoric a bisericii Clo-
cociov.
I I . Şedinţa dela 24 Aprilie.
— S'a înscris biserica Chlincea în Inventa­
rul general al monumentelor.
inp.org.ro
ISTORICE ÎN 1908.
— S'a făcut repartizarea fondurilor speciale
şi generale de restaurări din exerciţiul 1908/9,
potrivit recomandărilor şi lucrărilor anterioare
ale Comisiunii, şi anume :
D i n fonduri speciale, pentru lucrări de re­
staurare şi conservare : la biserica Curtea-Dom­
nească din Târgovişte (acoperemântul) 40.000
lei, la mănăstirea Hurezi (continuarea lucră­
rilor de annl trecut) 50.000 lei şi la biserica
Golia din Iaşi (acoperemântul şi două turle)
50.000 iei.
Din fondul general pentru lucrări de conser­
vare, întreţinere şi r e p a r a ţ i e : la mănăstirea
Căldăruşani (clopotniţa, turlele bisericii şi ar­
hondaricul) 40.000 lei, la bisericile Păpăuţi, sf.
Nicolae-Domnesc din Dorohoi şi sf. Gheorghe
din Hârlău (terminarea lucrărilor) 15.000 lei,
la mănăstirea Slatina (continuarea celor de anul
trecut) 9000 lei, Ia biserica Chlincea (reparaţii
generale) 8000 lei, la Curtea-de-Argeş (d-lui
Lecomte, pentru lucrări de întreţinere) 6000 lei,
la Gura-Motrului (împrejmuire) 3000 lei şi la
alte câteva biserici, pentru lucrări mai mărunte.
I I I . Şedinţa dela 1 Mai.
— S'a recomandat spre aprobare devizul
pentru lucrările dela biserica Golia din Iaşi.
— S'a delegat un d. arhitect să cerceteze şi
să refereze asupra lucrărilor de reparaţie soli­
citate la biserica Cuvioasei Paraschive din Cot­
nari.
— S'a respins cererea de a se strămută Cru­
cea lui Brâncoveanu dela podul cel vechiu al
Dâmboviţii la podul de curând construit pe şo­
seaua cea nouă a Rucărului.
 CRONICA
— S'a mulţumit societăţii «Arta Româ­
nească» pentru binevoitoarea intervenţie făcută
pe lângă proprietarii Palatului lui Brăncoveanu
dela Potlogi pentru declararea acestui palat de
monument istoric.
— S'a delegat un d. arhitect să cerceteze şi
să refereze despre starea în care se găsesc rui­
nele fostei mănăstiri dela Soveja.
— S'a cerut un deviz pentru lucrările de re­
paraţie absolut trebuitoare la chiliile bisericii
A n t i m din Capitală, păgubite de un incendiu
în vecini.
— S'a recomandat spre aprobare lucrările
de întreţinere solicitate la biserica Cetăţuia de
lângă Iaşi.
— S'a cerut un deviz pentru lucrările de re­
paraţie (acoperemântul şi clopotniţa) solicitate
la biserica R a d u - V o d ă din Capitală.
— S'a înscris biserica Banu din Buzău pe ta­
bloul celor ce urmează a l i se face lucrări mai
grabnice de conservare.
IV. Şedinţa dela 12 Mai fia Căldăruşani).
— S'a designat la faţa locului lucrările ce
urmează a se întreprinde in anul curent la
această mănăstire şi s'a recomandat continuarea
lor în viitor pe măsura trebuinţelor şi a mij­
loacelor.
— S'a mulţumit I . P. S. S. fostului Mitropolit
Ghenadie pentru mărinimosul ajutor de 10.000
lei ce a oferit pentru aceste lucrări.
— S'a recomandat cercetări pentru găsirea
uşilor împărăteşti şi altor obiecte bisericeşti
dela Snagov, cari fiind luate pentru Expoziţia
din 1906, n au fost încă înapoiate.
inp.org.ro
91
V.' Şedinţa dela 31 Mai.
— S'a reluat cestiunea restaurării sau refa­
cerii bisericii Bucur din Capitală, cerându-se a
se luà, în această privinţă, înţelegere cu Pri­
măria oraşului.
— S'a recomandat spre aprobare devizul
pentru lucrările de reparaţie solicitate la bise­
rica R a d u - V o d ă din Capitală.
— S'a delegat un d. arhitect să cerceteze şi
să refereze asupra stării în care se găseşte b i ­
serica din Ludeşti, jud. Dâmboviţa, pentru care
s'a făcut o cerere de rezidire.
— S'a înscris biserica din Popeşti, jud. Vlaşca,
zidită de Christea vel Visterullui Brăncoveanu,
la 1690, în Inventarul general al monumentelor.
— S'a înscris biserica dela Văcăreşti pe ta­
bloul celor ce urmează a l i se face lucrări mai
grabnice de întreţinere şi conservare.
— S'a recomandat spre aprobare ajutorul
solicitat pentru lucrările de reparaţie la bise­
rica Barnovski din Iaşi.
V I . Şedinţa dela 7 fi 8 Iunie (la Govora
şi Hurezi).
— S'a recomandat aşezarea şi repararea tâm­
plei dela biserica Govora.
— S'a designat la faţa locului lucrările apro­
bate a se întreprinde în campania curentă la
Hurezi, ca continuarea a celor din anul trecut,
şi anume : terminarea restaurării galeriilor chi­
liilor de miază-noapte şi apus, restaurarea ex­
terioară a paraclisului, amenajarea fostului local
al spitalului în case de locuit şi, în sfârşit, lucră­
rile mai mărunte, pe cari d. Arhitect diriginte
le va crede de cuviinţă.
A. L .
 BISERICA CEA /AARE A MĂNĂSTIRII
Cu numărul de faţă al publicaţiei noastre îm­
părtăşim cetitorilor, ca supliment, Biserica cea
mare dela mănăstirea Cozia, — reproducere în
tricromie după o aquarelă a pictorului Carol
de Szâthmâry, autorul cunoscutului A l b u m fo­
tografic, publicat în anul venirii M. S. Regelui
în ţară şi cuprinzând, în mare parte, vederi de
ale monumentelor noastre istorice. Această
aquarelă face parte din o întreagă serie de l u ­
crări rămase în acest gen dela Szâthmâry, —
serie din care Comisiunea monumentelor isto­
rice posedă, până acum, în colecţiile sale (la
AdministraţiaCasei Bisericii), următoarele piese:
Mitropolia din Târgovişte, Biserica Radu-
V o d ă din Capitală, Mănăstirea Cozia, Mitro­
polia din Bucureşti, Biserica Stavropoleos, Mă­
năstirea Surpatele şi Schitul Măgureanului.
Dat fiind însemnătatea acestor lucrări ca do­
cumente artistice-culturale ale vremii şi mai
ales ca preţioase mărturii istorice ale stării în
care se găsiau acum patruzeci de ani e n u m ă -
ratele biserici şi mănăstiri, Comisiunea a crezut
EXPOZIŢIA ŞCOALEI NAŢIONALE DE
o
în Aprilie trecut, D i r e c ţ i u i e a acestei şcoli a
organizat în Rotonda Ateneului Român, cu lu­
crările anuale ale elevilor, o prea frumoasă ex­
poziţie, la care locul de onoare l-au avut rele-
veurile câtorva biserici şi mănăstiri (Văcăreştii,
Arnota, A n t i m , Bălteni-Ilfov, o biserică din
Putna, al cărui nume ne scapă şi sf. Ioan-cel-
Mare din Piatra), — lucrate din iniţiativa d-lui
Director Er. Pangrati şi sub conducerea d-lui
Profesor I . Mincu.
A r ă t a m , în cuvintele cu cari deschideam a¬
ceastă publicaţie, cum la Şcoala de Arhitectură
se cultivă foarte sistematic şi cu multă stăruinţă
îndreptarea celor tineri spre studiul vechiului
meşteşug de clădire îndătinat în Ţările-Ro-
mâne. Aceasta pe temeiul unui raport al d-lui
inp.org.ro
COZIA.
că e bine ca ele să fie reproduse în tricromie
şi date, rând pe rând, ca suplimente la Buleti­
nul său. Astfel cercetătorii vor avea la înde­
mână câteva preţioase elemente pentru studiul
arheologic al unor monumente, cari şi ele, de
atunci încoace, sub diferite forme şi împreju­
rări, au suferit nu puţine şi neînsemnate schim­
bări şi alterări.
începutul îl facem cu Biserica cea mare dela
mănăstirea Cozia, b ă t r â n a fundaţie a Marelui
Mircea, asupra căreia s'a publicat în 1903 (în
Literatura si Arta Română) de către un com­
petent şi specialist autor, d. Arhitect P. Anto-
nescu, profesor la Şcoala naţională de Arhitec­
tură, un studiu scris cu foarte mult avânt şi
entusiasm. în acest studiu cei doritori pot găsi
o sistematică şi conştiincioasă descriere din
punct de vedere arhitectonic şi artistic a mă­
năstirii Cozia (biserica cea mare şi cea mică a
sf. Apostoli dela Bolniţă). Cât priveşte viaţa
istorică de cinci secole a Coziei, ea, nădăjduim,
se va publică în coloanele acestui Buletin.
ARHITECTURA.
Pangrati, adresat d-lui Ministru al Instrucţiunii
şi tipărit în «Revista generală a învăţământului»
(1906), şi pe temeiul a două trei lucrări publi-
ate prin revistele noastre periodice. — Acum,
această a doua expoziţie a Şcoalei de Arhitec­
tură (întâia a fost organizată în Palatul Artelor
dela Filaret, cu prilejul Jubileului din 1906) vine
să confirme în totul cuvintele noastre şi să vă­
dească în cercuri mai largi rezultatele pozitive
ale unei lucrări, bine organizate şi bine con­
duse, cu privire la studiul arheologic al monu­
mentelor noastre naţionale, ce de câţiva ani de
zile se urmează — cum am zis — cu deosebită
stăruinţă la această şcoală.
Din cuvântul inaugural al d-lui Director Pan­
grati, cât şi din răspunsul d-lui Ministru Haret,
inp.org.ro

s'a putut afla cum că se pregăteşte publicarea
tuturor lucrărilor de relevări ce posedă Şcoala
de Arhitectură într'un mare A l b u m . Se va pune
astfel la îndemâna cercetătorilor specialişti şi
amatori o lucrare capitală pentru studiul arheo­
logic al vechilor noastre monumente naţionale.
P â n ă la publicarea acestui A l b u m , pe care-1
NOUI INSCRIPŢII D E L A
Piatra m o r m â n t a l ă a lui R a d u - V o d ă Şerban
şi a ginerelui său Nicolae-Yodă Pătraşcu, fiul
lui Mihai-Viteazul, menţionată în notele noa­
stre istorice asupra Comanei, nu s'a irosit, cum
presupuneam, ci, prin grija răposatului V. A .
Urechia (Analele Academiei Române, sena I I ,
tom. I I I , 34) a ajuns la Muzeul naţional de an­
tichităţi, unde se păstrează cât se poate de bine,
prinsă fiind în peretele vestibulului dela intrare
(Catalogul Muzeului naţional din
publicat de Gr. G. Tocilescu, Bucureşti 1906,
CRONICA 93
dorim cât mai curând realizat, am obţinut, prin
bunăvoinţa d-lui Pangrati, pentru acest Buletin,
releveul bisericii fostei mănăstiri dela Bălteni
din Ilfov, — o biserică interesantă atât ca tre­
cut istoric, cât şi ca construcţie, de oarece pre­
zintă particularităţi arhitectonice cu totul ca­
racteristice şi poate chiar unice.
CO/AANA
o
16 No. 16). De sigur, cu prilejul aducerii
acestei pietri. s'a depus la Muzeu şi inscripţia
din 1703 dela paraclisul, azi în completă ruină,
al mănăstirii Comana (Catalogul citat, 16
No. 27).
Spre întregirea dar a menţionatelor note
istorice vom publică — reproducându-le —
a m â n d o u ă aceste inscripţii, din cari cea dintâi
are un deosebit interes istoric, iar cea de a
Bucureşti, doua o aleasă valoare artistică, săpată fiind
prea frumos şi cu multă artă în marmură.
A. L .
inp.org.ro
SCHITURILE ŞI S E T O A S E L E / A A N A 5 T I R I I B I S T R I Ţ A
o
Acesta e titlul câtorva pagine inedite rămase
dela A . Odobescu şi a căror gheeneză e urmă­
toarea :
La 1859, A . G. Golescu, Ministrul Cultelor
din Ţ a r a - R o m â n e a s c ă , însărcină o comisiune
compusă din Alexandru Odobescu, Caesar Bol-
liac, Maiorul Pappazoglu şi Alexandru Pelimon,
ca să întreprindă cercetări istorice şi arheolo­
gice cu privire la mănăstirile ţării, de sigur şi
în vederea secularizării averilor lor. Membrii
acestei comisiuni îşi împărţiră lucrările pe j u ­
deţe. Astfel lui Odobescu îi veni Argeşul, Vâl-
cea, Gorjul, Doljul şi Mehedinţii. Din aceste
judeţe el cercetă, mai întâi, în vara anului 1860,
pe cele două dintâi, — pe cele mai bogate deci
în mai vechi şi mai preţioase lăcaşuri sfinte.
Rezultatul competentelor şi conştiincioaselor
sale studii şi cercetări, Odobescu îl înaintă M i ­
nisterului în opt frumoase caete-manuscrise in
folio şi în vre-o sută şi mai bine de acuarele şi
desenuri, lucrate de pictorul Trenk, după indi­
caţiile şi instrucţiile eruditului istoric şi arheo­
log, pe care-1 însoţi pas de pas în călătoria sa.
Aceste acuarele şi desenuri se găsesc azi, în
cea mai mare parte, prin donaţiunea M. S. Re­
gelui, în posesiunea Muzeului etnografic şi de
artă naţională de sub direcţiunea d-lui A l . Tzi-
garâ-Samurcaş ; caetele-manuscrise însă, din
nenorocire, afară de unul, despre care va fi
vorba mai jos, s'au pierdut cu toatele. Cel puţin
până astăzi nu l i s'au putut d ă de urmă. Odo­
bescu însuşi în zadar le-a căutat prin Ar­
hiva Ministerului (Scrieri istorice şi literare
1,-333).
Astfel, prin negligenţa celor cărora le-a fost
încredinţat, se pierdu un preţios şi nespus de
bogat material istoric şi arheologic pentru cu­
noaşterea monumentelor noastre naţionale.
Căci n'are cineva decât să se gândească la cele
«Câteva ore la Snagov» [Scrieri I, 373—464),
la «MănăstireaCăluiului» din « Antichităţileju-
deţului Romanaţi» (Analele Academiei Ro­
mâne ser. I , tom. X) şi la «Manuscrisele şi
cărţile tipărite dela Bistriţa» (Revista Ro­
inp.org.ro
DIN VÂLCEA.
mână I , 703—742, 807—830 şi I I , 107—120)
— aceste din urmă un fragment din lucrarea
ce ne preocupă —, pentru a înţelege ce bo­
gată comoară de studii, cercetări şi informaţii,
cu privire la unele din cele mai vechi şi mai
preţioase biserici şi mănăstiri ale ţării, conţinea
cele opt caete-manuscrise, al căror cuprins cre­
dem, e bine să fie însemnat în această publi­
caţie :
I . Episcopia de Argeş. — Biserica Episco­
pală. Sala Episcopiei. Bolniţa. Biserica Dom­
nească din Curtea de Argeş. Ruinele Curţii
Domneşti. Ruina Sân-Nicoară. Schituri: Ro-
baia, Brădetul, Brătăşeşti, Ostrovul, Vălenii,
Bascovul, Bădicenii, Costeştii. Cetăţuia lui Ţ e
peş din Căpăţâneni. Crucea dela Vărzaru. Cru­
cea dela T â r g u l Dealului.
I I . Episcopia de Râmnic. — Biserica Epis­
copală. Bolniţa Episcopiei. Bisericuţa dela Ol­
teni. Biserica catolică din R.-Vâlcii. Schituri:
Ezerul, Sărăcineştii, F l ă m â n d a , Frăsinetul, Slă-
tioarele,Dobruşa, Sghiabul, Pătrunsa, Comanca
Bujoreanului. Biserica dela Olăneşti. Schiturile
Cetăţuia, Buliga şi Goranul, metoaşe ale Mitro­
poliei din Bucureşti.
I I I . Mănăstirea Cozia. - Cozia. Bolniţa Co-
ziei. Schituri: Cotmeana, Trivalea, Scănenii,
Turnul, Stănişoara şi Inăteştii.
I V . Mănăstirea Bistriţa. — Bistriţa. Bolniţa
Bistriţii. Peşterea. Păpuşa. Schitul de sub Piatră.
Mănăileştii.
V . Mănăstirea Govora şi Arnota. — Go­
vora. Arnota. Schitul Dobricenii.
V I Mănăstirile Brăncoveneşti. — Mănăsti­
rea Hurezi cu Bolniţa şi Schiturile e i : sf. Apo­
stoli, sf. Ioan şi sf. Ştefan. Mănăstirea Dintr'un
lemn cu Bolniţa ei. Schitul Surpatele. Schitul
Mamu.
V I I . Mănăstiri ale Spitalelor. — Cornetul.
Berislăveştii. Fedeleşoiu. Titireciul. Şerbăneştii.
Morânglavu.
V I I I . Mănăstirile închinate. — Tutana. Beş-
teleiu. Stăneştii. Arhanghelul.
D i n aceste opt caete-manuscrise, câteva frag-
 CRONICA
mente din începutul celui de al IVdea, s'au
tipărit de răposatul V . A . Urechia în Buletinul
Instrucţiunii publice pe 1865—6 (137—143)
întreaga parte privitoare la mănăstirea Bistriţa
şi la peştera ei, s'a tipărit de Odobescu însuşi,
sub titlul arătat, în a sa Revistă Română (1. c.)
şi în Scrieri I, 333 sq.
Caetul V I I I a fost tipărit de d. Gr. G. Toci-
lescu în Columna lui Trajan pe 1873 (180:
Tutana, 182 : Beşteleiu, 206 : Stăneştii şi 208 :
Arhanghelul). In revista Ateneul Român pe
1869 (11 — 22) s'a tipărit o parte din caetul
V , — acea privitoare la mănăstirea Arnota.
Atâta e tot ce cunoaştem până acum de pe
urma studiilor şi cercetărilor arheologice între­
prinse de Odobescu în vara anului 1860 în ju­
deţele A r g e ş şi Vâlcea.
De curând însă a intrat în posesiunea Aca
inp.org.ro
95
demiei R o m â n e caetul-manuscris I V , care cu­
prinde, pe lângă paginele tipărite de Urechia
şi retipărite de Odobescu, încă câteva pagini
inedite. Sunt, cum am arătat la început, Schi­
turile şi metoaşele mănăstirii Bistriţa din
Vâlcea, pe care — însoţindu-le de fotografiile
şi desenurile trebuitoare,— le-am pregătit spre
publicare în Buletinul nostru.
Aceasta ca omagiu adus memoriei arheolo­
gului erudit, istoricului eminent, artistului dis­
tins şi literatului neîntrecut, dela care ne-au
rămas cele mai frumoase şi preţioase pagini
cu privire la studiul monumentelor noastre
naţionale şi al cărui loc în istoriografia ro­
mânească, ca competinţă ştiinţifică, simţ ar­
tistic şi talent literar, nu 1-a putut încă şi nici
că-1 va putea curând ocupă cineva...
A. L .
 R E C T I F I C A R E . — .Mănăstirea despre care vorbeşte documentul publicat în cronica nu­
mărului trecut al Buletinului, nu e sf. Atanasie dela Copou (Iaşi), cum hipotetic s'a emis, ci
sf. Gheorghe-Zograful de lângă Vaslui, după cum se arată în ziarul din Iaşi «Opinia» dela 15
Aprilie a. c.
A. L.

inp.org.ro
A N U L I. No. 3.

BULETINUL

COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE

PUBLICAŢIUNE TRIMESTRIALĂ

BUCUREŞTI
Inst. de Arte Grafice C A R O L G O B L S - r I. St. Rasidescu.
16, STRADA D O A M N E I , 16

1908

inp.org.ro
 BULETINUL

COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE

Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. 13

inp.org.ro
 = COMITETUL
D - n i i : ION K A L I N D E R U , GR. G. T O C I L E S C U , G R . C E R K E Z , N. G A B R I E L E S C U ,
Membrii Comisiunii Monumentelor Istorice
P. G A R B O V 1 C E A N U
Administratorul
Secretar, A L E X . L Ă P E D A T U .
ABONAMENTUL ANUAL:
IN R O M A N I A
IN S T R Ă I N Ă T A T E
REDACŢIA: la Administraţia
Extras din Deciziunea Ministerială
{. Cu î n c e p e r e d e l a I a n u a r i e 1908 se va p u ­
blica, sub d i r e c ţ i a C o m i s i u n i i m o n u m e n t e l o r
i s t o r i c e şi în editura A d m i n i s t r a ţ i e i Casei B i ­
sericii, o revistă p e r i o d i c ă n u m i t ă Buletinul
Comisiunii Monumentelor Istorice.
2- A c e s t B u l e t i n va fi o r g a n u l oficial al C o ­
m i s i u n i i , va a p ă r e a t r i m e s t r i a l , şi va c u p r i n d e :
a) O parte ştiinţifică, în care se vor p u b l i c a
tot felul de m o n o g r a f i i , s t u d i i , l u c r ă r i , c o m u ­
n i c ă r i şi m a t e r i a l u r i de n a t u r ă i s t o r i c ă , a r h i ­
t e c t o n i c ă şi a r t i s t i c ă , p r i v i t o a r e d i r e c t şi n u m a i
la m o n u m e n t e l e n o a s t r e i s t o r i c e ;
b) O parte o f i c i a l ă , în c a r e se vor publica
r a p o a r t e l e a n u a l e ale C o m i s i u n i i , p r o c e s e l e -
verbale ale ş e d i n ţ e l o r ei, referatele a r h i t e c ­
ţilor î n s ă r c i n a ţ i cu c o n d u c e r e a şi e x e c u t a r e a
l u c r ă r i l o r de c o n s e r v a r e şi r e s t a u r a r e , p r e c u m
şi e v e n t u a l e l e c i r c u l ă r i , i n f o r m a ţ i u n i şi d e c i -
z i u n i ale M i n i s t e r u l u i şi ale C o m i s i u n i i , p r i ­
v i t o a r e la m o n u m e n t e l e n o a s t r e istorice.
3. B u l e t i n u l apare sub d i r e c ţ i a m e m b r i l o r
C o m i s i u n i i , cari, î m p r e u n ă cu a d m i n i s t r a t o r u l
Casei B i s e r i c i i , a l c ă t u e s c c o m i t e t u l de re­
d a c ţ i e , şi sub î n g r i j i r e a s e c r e t a r u l u i C o m i s i u n i i ,
care e î n d a t o r a t s ă p r e g ă t e a s c ă şi s ă p r o c u r e
m a t e r i a l u l n e c e s a r , s ă - l a d u c ă la c u n o ş t i n ţ a
c o m i t e t u l u i de r e d a c ţ i e şi s ă s u p r a v e g h e z e
tipărirea lui.
4. P e n t r u ca p u b l i c a ţ i u n e a s ă se p r e z i n t e
c â t mai s i s t e m a t i c ă şi c â t mai f o l o s i t o a r e , se
s t a b i l e ş t e u r m ă t o r u l p r o g r a m cu p r i v i r e la felul
l u c r ă r i l o r ce va t r e b u i s ă c u p r i n d ă B u l e t i n u l :
a) M o n o g r a f i i i s t o r i c e , a r h i t e c t o n i c e şi ar­
Buletinul se găseşte de vânzare la Librăriile
inp.org.ro
DE REDACŢIE =
Şi
Casei Bisericii
10 L e i
12 „
Casei Bisericii, Bucureşti.
privitoare la redactarea Buletinului :
t i s t i c e asupra m o n u m e n t e l o r n o a s t r e i s t o r i c e ,
m o n o g r a f i i cari vor fi ilustrate şi d o c u m e n t a t e
cu r e p r o d u c e r i n e c e s a r e de fotografii, d e s e m -
n u r i , a q u a r e l e etc-:
b) R e l e v e u r i dela c e l e mai î n s e m n a t e şi
c a r a c t e r i s t i c e , d i n p u n c t de v e d e r e a r h i t e c ­
tonic, m o n u m e n t e istorice ;
c) Studii şi l u c r ă r i u n i t a r e , a s e m e n e a i l u s ­
trate şi d o c u m e n t a t e , b u n ă o a r ă : asupra i n -
s c r i p ţ i u n i l o r m u r a l e şi t o m b a l e d i n e p o c a Iui
Ş t e f a n - c e l - M a r e , M a t e i Basarab, V a s i l e L u p u ,
C o n s t a n t i n B r â n c o v e a n u e t c , asupra artei
d e c o r a t i v e , în s c u l p t u r ă şi p i c t u r ă , î n t r e b u i n ­
ţ a t ă în b i s e r i c i l e şi m ă n ă s t i r i l e n o a s t r e în a n u ­
m i t e e p o c i , asupra p o r t r e t e l o r m u r a l e , de c t i ­
tori : D o m n i , Doamne, Arhierei, Boeri, J u p â -
n e s e e t c , asupra p i c t u r i i b i s e r i c e ş t i , asupra
c o s t u m e l o r etc- :
d) M a t e r i a l u r i : scurte f r a g m e n t e , c o m u n i ­
c ă r i , î n s e m n ă r i şi note de i n t e r e s d e o s e b i t
p r i v i t o a r e la m o n u m e n t e l e n o a s t r e i s t o r i c e :
e) Note bibliografice şi c r i t i c e asupra p u -
b l i c a ţ i u n i l o r şi p e r i o d i c e l o r de s p e c i a l i t a t e :
0 I n sfârşit, s u p l i m e n t e a r t i s t i c e , în c u l o r i ,
cari s ă î n f ă ţ i ş e z e b i s e r i c i , m ă n ă s t i r i , r e p r o ­
d u c e r i de portrete m u r a l e , de p i c t u r i , de or-
n a m e n t a ţ i u n i etc-
In c a d r u l l u c r ă r i l o r î n ş i r a t e m a i sus se c u ­
prind şi a c e l e p r i v i t o a r e la m o n u m e n t e l e i s ­
t o r i c e din a f a r ă de Regat, î n t r u c â t a c e s t e
vor fi de o r i g i n ă r o m â n e a s c ă — î n ă l ţ a t e de
Voevozii noştri.
Socecu, Sfetea, Naţională şi Alcalay.
 BULETINUL
COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE

PUBLICAŢIUNE TRIMESTRIALA

SUB AUSPICIILE MINISTERULUI D E C U L T E Ş l INSTRUCŢIUNE PUBLICA

ŞI IN E D I T U R A ADMINISTRAŢIEI C A S E I B I S E R I C I I .

1908

IULIE-SEPTEMYRIE

BUCUREŞTI
Inst. de Arte G r a f i c e C A R O L C O B L S - r I o n St. Rasidescu
16, Strada Doamnei, 16
190 8 22.243

inp.org.ro
 CUPRINSUL
o

TEXT

S c h i t u r i l e şi m e t o a ş e l e m ă n ă s t i r i i Bistriţa din V â l c e a .
B i s e r i c a din B ă l t e n i :
I. Note i s t o r i c e .
[1. Note d e s c r i p t i v e .
I I I . Note a r h i t e c t o n i c e .
F r e s c u r i l e d e l à b i s e r i c a Colţii.
C r o n i c ă : D i n l u c r ă r i l e C o m i s i u n i i şi Serbarea d e l à m ă n ă s t i r e a Probota-

ILUSTRAŢIUNI

S c h i t u r i l e şi m e t o a ş e l e B i s t r i ţ i i : 13. V e d e r e în p r i d v o r u l lateral.
I. Bolni(a m ă n ă s t i r i i . 14. Planul.
2-3. P i s a n i a şi u ş a d e l à B o l n i ţ ă . 15. Faţada laterală.
4 . Ş e r b a n V o r . C a n t a c u z i n o şi s o ţ i a l u i A n 16. V e d e r e spre altar.
driana. Frescurile d e l à biserica Colţii:
5. S c h i t u l P ă p u ş a . 17- P e r e t e l e d e l à R ă s ă r i t .
6. P i s a n i a s c h i t u l u i P ă p u ş a - 18. P e r e t e l e d e l à Apus-
7- S c h i t u l de sub P i a t r ă . 19. P e r e t e l e d e l à M i a z ă z i .
8- P i s a n i a s c h i t u l u i M ă n ă i l e ş t i . 20. Peretele delà M i a z ă n o a p t e .
9. S c h i t u l M ă n ă i l e ş t i . 21. P e n d a n t i v i i d e l à bolta s t â n g ă .
B i s e r i c a din B ă l t e n i : 22. P e n d a n t i v i i d e l à bolta d r e a p t ă .
10. V e d e r e d i n faţă. — In s u p l i m e n t : Bolţile din p r i d v o r u l bise­
II. Vedere laterală. ricii Colţea.
12. V e d e r e în p r i d v o r u l l a t e r a l .

NOTĂ. — Finalele sunt desenate de d. Dem. Stoica şi reprezintă: sculpturi în piatră (pp. 134
şi 136) delà Foişorul vechii Stareţii delà Hurezi şi o cusutură (p. 119) de pe o rucaviţă delà aceeaş
mănăstire. — Finalul de/a pag. 132 reprezintă figura unuia din cei doisprezece apostoli din a doua
ilustraţie dată în supliment.

inp.org.ro
 SCHITURILE Şl M E T O A Ş E L E
/AÁNÁSTIRll BISTRIŢA DIN VÂLCEA
DE

AL. ODOBE5CU.
o

ânăstirea Bistriţa e înconju­ ei stă râzimată pe doisprezece stâlpişori

rată de mai multe schituleţe de zid. Tocul uşii e de piatră şi e scris din
ce atârnă de dânsa; devoţia vechime deasupra cu culoare neagră:
unor particulari sau unor că­ «f ACESTU PRITVOR ZUGRĂVITU-S'AU DEN
lugări către această mare şi «BUN GÂNDUL DUMNEAEI JUPĂNEASEI AN-
bogată mănăstire, în
care se păstrează şi trupul
unui sfânt, s'a manifestat
neîncetat prin daruri de
moşii, de robi şi de scule,
sau prin dedicări de clădiri pioase.
Bisericile, cu nume de schituri,
ce ţin azi d'a-dreptul de Bistriţa
sunt: Bolniţa mănăstirii, Capelele
1
amândouă din Peşteră ), Schitul
Păpuşa, Schitul de sub Piatră la
Costesti si Schitul Mănăileşti.

BOLNIŢA.

Cea mai veche din acestea e Bolniţa, 1. Bolniţa mănăstirii Bistriţa.

situată alături cu mănăstirea, ceva mai pe «DRIÎANEI VORNICEASEI A DUMNEALUI ŞER-

deal, dar pe aceeaş poală de coastă ca şi
mănăstirea. E o bisericuţă mică de zid
boltită, fără turlă şi fără advon ; dar tinda
cBAN CANTACUZINO V E L VORNICU, ÎN ZILELE
«LUMINATULUI DOMNU IOAN COSTANDIN B.
«BASARABU VOEVOD, FIINDU EGUMEN KIR
«ŞTEFAN IEROMONAH, MAI 1 8 , - 7218 (==1710).»

') Pagina privitoare la aceste două Capele fiind Manuscrisele şi cărţile tipărite delà Bistriţa în a sa
intercalată şi publicată de Odobescu în studiul despre «Revista Română» (1,706— 8.), nu s'a mai reprodus aci.

inp.org.ro
102 B U L E T I N U L COMISIUNU MONUMENTELOR ISTORICE

Această Andriana Cantacuzino, a doua ţia sa Andriana. Zugrăveala a rămas tot

soţie a Vornicului Serban Cantacuzino, fiul cea veche şi e în multe locuri ştearsă.

t sinecTh n P U T E OP ssrpLEiiT^Giij; \en E^HTbHAXA A&ttHiien xsnu n-hcen i1H,V,PHISlMCH

KOPHHHtiCeiI îl ASMR&ASH UiePEflH BflHTflK£3HH0 || EGA EOPHIIKI. HIIA6A6 AXAUINflTS-
AXH A'JA\HX ICOilH KOOTilHAHH K. KilCil [ PilBL EOfc'EOA OHIHAK CToA\GH KHP GTe<I>i1H
ieP0A\0Hi1X. A\illl hi AHH, H&\\\.
t

S p ă t a r u l u i Drâ- Cşa bisericii e

ghici, nu e însă în­ de însemnat, fiind
tâia fundatoare a de lemn săpat â
Bolniţei; ci se zice jour, cu flori pole­
că chiar ctitorul, ite, iar sus, pe fie­
Banul Barbu Cra- care din două ale
iovescul, o a zidit ei canaturi, e câte
de odată cu mă­ un medalion oval,
năstirea, mai în lă­ cu o figură colo­
turi însă, ca să fie rată, înfăţişând Bu­
pentru înmormân­ na-Vestire. Sub a¬
tarea călugărilor, ceste chipuri e să­
precum se obişnu- pată inscripţia sla­
eşte in toate mă­ vonă :
năstirile cele mari.
4 EPilTfl Glm GhT-
Intr'adevăr, pe pe­ «EOPH H6PM0HAX Efl-
retele din întru bi­ «GHAHI, En AHH IO fljfl.
sericii, la dreapta «T6K)EfIGflPSlEfi E06-
uşii, se vede zugră­ «EOAH, Eu Ă T , . S P £ E »

vit jupan Hârbul care se explică:

vel Ban, pe nume
«t UŞA ACEASTA
călugăresc «Paho-
«S'A FĂCUT DE IERO­
mie», cu părul şi MONAHUL VASILIE,
cu barba mare al­ cÎN ZILELE LUI IO
bă şi alături cu dân­ «MATEI B A S A R A B
sul jupaniţa lui în «VOEVOD, L A ANUL
«7162 (=1654)».
costum vechiu, dar
cu numele şters; Toată această
amândoi, cactitori, sculptură e lipită
ţin pe mână bise­ p e o t ă l p o a e groa­
ricuţa. Afară, în 2—3 Pisania si tisa deia Bolnită. să de stejar.
tindă, e zugrăvit In felul uşii e lu­
Şerban Cantacuzino [vel Vornicul] şi so crată şi tâmpla, ce pare a fi din aceeaş

inp.org.ro
 SCHITURILE SI SETOASELE MĂNĂSTIRII BISTRIŢA DIN VÂLCEA 103

epocă; dar icoanele împărăteşti pot fi mai în tindă sunt portretele lui jupan Iordache
noi, mai ales că cea care înfăţişează Schim­ vel Postelnic (poate chiar acel Creţulesc)
barea la Faţă, hram al bisericii, e însem­ şi al lui jupan Andronache, care au con­
nată cu leatul 7204(=1696). tribuit la zugrăvirea bisericii.
Pomelnicul acestei biserici, asemuit cu Această bisericuţă, destul de graţi­
al bisericii capitale, la numirea titorilor, oasă prin forma sa, n'a încercat nici o
la felul scrisorii şi la urâta stare în care reparaţie posterioarâ, astfel încât toate
se află, e făcut sub Io Grigorie Ghica Voe- într'insa sunt dela clădirea ei.
vod, la anul 7260 ('= 1751). Formatul în pomelnicul ei, ce pare a fi şi el tot
e însă mai mic. de atunci, se vede
trecut, în parte,
LT.
neamul Doamnei
Măriei lui Constan­
PĂPUŞA. tin-Vodă Brânco­
î
veanul şi fiica lui
Drept în faţa mă­
Xeagoe Logofătul
năstirii Bistriţa, dar
ce eră fecior lui An-
pe malul stâng al
tonie-Vodă. Acest
apei, pe un piscu-
pomelnic nu l-am
leţ de piatră, sub
mai găsit într'alt
muntele Arnotii, se
Ioc şi iată-1 :
află schituleţul Pă­
puşa, compus de «ANTONIE
«ILINCA
o simplă căscioară
NEAGA
de bârne şi de o «RADU
bisericuţă de zid, «ANNA
cu turlă la panto­ cÂNNA
(negreşit Doamna lui
crator şi cu o mică Antonie-Vodă)
tindă pe stâlpi. In­ «ANTONIE
scripţia, săpată pe­ «CONSTANTIN
«SCARLAT
ste uşe, arată că:
«NEAGUL"
«IOANA
*f SF(A)N'TA BISEA- «MĂRIA
4. Şerban Vor. Cantacuzino şi solia lai Rndriana.
«RICĂ ACASTA DIX Portrete murale. «MĂRIA».
«TEMELIE EI ZIDITĂ
«ÎASTE ÎNTRU CINSTEA ŞI POHFALA SF(Ă)N- Este în urma acestuia şi un pomelnic al
v TULUI GRIGORIE DECAPOLIT DE ROBUL LUI neamului Mării sale Beizade Constantin
.DUMNEZEU KIR ŞTEFAN EG(UM)EN OT BISR- Brâncoveanul, din al căruia fiu, Constan­
«TIŢE (sic), AJITOKĂNDU ŞI ALŢI FRAŢ(I) CU CE
tin, s'a perpetuat neamul Brâncovenilor,
«S'AU ÎNDURAT, CA ÎN VEAC SĂ AIBĂ BUN(Ă)
.POMENIRE, ÎN ZILELE BUNULUI CREDINCOS
după ce s'a omorît la Constantinopol Dom­
•IO COSTANDIN VOEVOD, LEAT 7220 (=1712) -.. nul şi ai săi patru fii.
Iată acest pomelnic :
De aceea sunt şi zugrăviţi în biserică,
«CONSTANTIN
peste uşe, Constantin-Vodă Brâncoveanul
«CONSTANTIN «ALEXANDRU
cu Doamna sa Măria, cu unul din fii săi, «URSACHE «STANCA
Constantin, şi cu una din fete, Safta, ce a «ANNA «SAFTA
fost soţia Vornicului Iordache Creţulescu. «IOAN «URSACHE».

inp.org.ro
10-1 BULETINUL COMSIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Un discos si o lingură de argint foarte

III. simple, ce se află la această biseri­
cuţă, se vede că sunt date dela Bistriţa,
SChITUL DE SUB PIATRĂ.
căci port numele unui egumen Xicolae
într'unul din cătunele ce populează mo­ şi anul 7202 ( = 1694), anterior fondării
şia Costeştii, vatră a Bistriţei, pe un loc Schitului.
înalt şi sub un picior de stâncă, de unde iz- Tot dela acest an, 1694, este şi o
voreşte un pârău ce se varsă alăture în apa icoană troiţă de bronz, împărţită in trei
Costeşti, se vede o bucăţi pătrate, ce
bisericuţă de zid, se închid pe ba­
veche, simplă şi lamale, una pes­
mică, crăpată în te alta ; exterio­
mai multe locuri, rul e lucrat cu de-
fără turlă şi um­ senuri de bronz â
brită de un brad în- jour, geometrice şi
nalt şi de corni. în corecte, iar pe din
tinda bisericii, pe­ întru fiecare pătrat
ste u.şe, se citeşte are o placă împăr­
inscripţia urmă­ ţită în patru, patru
toare : iconiţe de prazni­
ce, colorate şi de­
«f ACEST SFĂNT senate cu tîneţă şi
«HRAM RĂDICATU-
îngrijire; numirile
«S'AU ÎNTRU L A U D A
« L U I DUMNEZEU ŞI ÎN
praznicelor sunt
-CINSTEA SFĂNTU- în limba slavonă ;
«LUI NT C O L A E, ŞI pe una din acele
«S'AU ZIDIT C U T O A - trei d e s p ă r ţ i r i e
«TĂ NEVOINŢA DE seri - cu litere prea
«SMERITUL CHIR
mici :
«ŞTEFAN IEROMO­
NAH EGUMEN OT
nuc.mu ea oii-
«BISTRIŢA, AJUTO-
cAGAHH Ehfl-ŞTbfSGE
«RIND ŞI EPIFANIE
«ni nco oc-hiiitimito
«NTCODIM, ÎNTRU
«HePOAHiIKOHSl llil-
«VECINTCA POMENI- 5. Schitul Păpuşa.
«HGHfl, A&6G60, MHH>
«REA LOR, DOMN ŞI
STĂPĂNITOR FIIND IO AN CONSTANTIN BRĂN- ce se traduce, pe cât se poate:
«COVEANUL VOEVOD, L E A T 7209 (=1701).»
< S'AU ZUGRĂVIT ACEST LA ANUL 7202
. (=1694) A L DOMNULUI, DUPĂ HIROTONISIREA
Se vede că exemplul Domnului îndem­
> IERODIA CONULUI PAISIE. LUNA MAI.»
nase pe Ieromonahul Ştefan Egumenul,
fondator al Pâpuşei şi al Schitului dela După felul picturii, această troiţă pare
Costeşti. Acesta însă rămase nezugrăvit a fi făcută în Rusia. Unul mai bătrân dintre
până la 7287 ( = 1779), când Egume­ sătenii de prinprejur povestiâ că e lăsată
nul Grigorie, ajutorit de alţi călugări şi la schit de o ceată de haiduci ce o luaseră
popi, au zugrăvit biserica şi portretele lor dela nişte călători pe care-i jefuise, tocmai
întrînsa. în vremea dijmăritului celui mare. Asta dar

inp.org.ro
 SCHITURILE SI METOAŞELE MĂNĂSTIRII BISTRIŢA DIN VÂLCEA 105

trebue să fi fost pe la 1741, în vremeaDom- «t ACEST USF(Ă)NTU SCHITU, UNDE SĂ PRĂZ-

niei lui Mihai Racoviţă, a cărui nedreaptă «NUEŞTEHRAMUL SF(Â)NTA ÎNĂLŢAREAD|0]M-

6. Pisania Schitalai P ă p u ş a .

f GiDHTSI KIIGKPIIKt. i l l i l G T i l \\\\\ T6A\eAII6 61 .Sil AHTI. mGTfc' .JVIPS •IHIIGTB

UJH nOXOnlAil GtDRTSASI || I PHl OPIie ACKiIIlOAHT A6 POKSA AJ51 ASA\He/>e£ KHP |
GT6<DfIH ei'-6H OT GHGPTHU,6 iBKHTOPLH.yii UNI ilAII.II 0> Pilit KX 46 CilS .]V.H-
ASPilT Kil - j \ K-fiH Gh SlHKh KSH nOA\6IlllPe |[ .]S 3HA6A6 KSÎHSAXl KP6AHHU0G
IO KOGTfIHAHN EOC-riO.V || AHT ,3GK. ')

împilare, un secol şi mai bine n'a şters-o .NULUI NOSTRU IS. HS. 1ASTE ZIDIT DIN TE-

încă din memoria «MELIE DE PAHO-

poporului.
IV.
/AĂNĂ1LE5TII
Mănăileştii e un
sat pe apa Bistriţii,
vre-o două cea­
suri în jos de mă­
năstire. Acolo, pe
partea stângă a
luncii, e o biserică
veche, crăpată şi
cu înveliş de şin-
drilăputredă. Clo­
potniţa şi mai stri­
cată încă e peste
advon şi în faţa
uşii e o tindă par­
dosită cu lespezi. Pe deasupra uşii e să­
pată inscripţia ce urmează:
cMIE MONAHU CE
«S'AU NUMIT PRE MI-
• RENIE PAPA POS-
>TEL(NTC),FIÎUL LUI
«lORDACHE VEI.
«STOLNIC PĂRŞCO-
«YEANUL, iX ZILE-
«LE DOMNULUI CO-
«STANDIN VOEVOD
« BRĂNCOVEANUL,
«ŞI L ' A U ÎNCHINAT
«METOH SF(I)NTE1
« M Ă N Ă S T I R I BIS-
«TR1ŢII, PENTRU A
«SA ŞI A T O T NEA-
«MULUI SĂU V E A -
<CINICĂ POMENIRE,
«LEAT7192(=1684)o.
Până la o vre­
me a fost aci schit,
7. Schitul de sab P i a t r ă . căci se văd temelii
vechi de case de
piatră pentru lăcuirea călugărilor, şi o in­
scripţie scrisă în biserică arată că a fost

') Articolul s'a tipărit întocmai după manuscris. — cerile fotografice, pe cari, spre verificare, le-am şi
Textul inscripţiilor s'a rectificat însă după reprodu- publicat (N. R.J.
Buletinui Comisiunii Monumentelor Istorice. i i

inp.org.ro
106 BULETINUL COMISIUNT1 MONUMENTELOR ISTORICE

zugrăvită la 1801 de către Egumenul lugări. Bolniţa Bistriţei n'are serviciu bi-

8. Pisania Schitulai Aănăilesti.

MW^smm^m n i l m mmfă m mm¥<

t ai6GTb G3)HTh GKHTh, S\l\e G'bnPb3NgeiII6 XVÜ\V¿ GOIlTfl ¡| JUlbAll,i1P1î

AAUI&A&ÍI HOGTPâ» 10 XC IflO re 3HAHT AH» T6A\6AH6 II AC DflXOA&le AlOHiIXJb
MC GilS HXAUIT HP6 AAHP6H16 i l i l l h l II0GT6A. || 0>I10A A£H IlfOPAilKk' Efc'A OTOA-
,
HHK ni.l IIIKUK1îllSA,.^.SIlACAC||A«lA\HXAJ>'ll KOGTîIHAHH E06EOA bi'htlKOETiHKA
IIIH AflS || ^MKHHflT A/V6T0X GtDHTCII AAHTHPU EHGTPHD,tH, IieilTP£ fl Gtl || I1IH
îl TOT MifflXASH G'bS EU'IHHKb IIOAVfcTIHI'e, AliT ,3~(>4E.

Dionisie, pus aci sencesc special,

de Arhimandritul ci se deservâ de
Costantie Egumen preoţii mănăstirii.
al Bistriţei. Atunci Capelele din Peş-
negreşit s'au zu­ tere sunt pustii, şi
grăvit şi portretele numai Păpuşa mai
ctitorilor Pârşco- ţine vre-o trei că­
veni şi călugăreşti. lugări bătrâni, ce
Tâmpla bisericii se hrănesc şi ei de­
e de zid şi cere la Bistriţa. Toate
reparaţie. aceste foste schi­
Pomelnicul pre­ turi sunt de o prea
numără tot nea­ mică importanţă
mul Pârşcovenilor, arheologică. Nu­
dela Pahomie Mo­ mai Peşterea ar
nahul adică Papa trebui întreţinută
Postelnicul, întâiul cu grije, şi biseri­
fondator, până ia cile dela Mânăile-
anul 1801. şti şi dela Cos­
9. Schitul Aănăilesti. teşti, reparate, ca
Mânăileştii şi să poată sluji de
Schitul de sub Piatră din Costeşti sunt temple după cuviinţă satelor înveci-
acuma simple biserici de sat, fără că- nate. 1860.

inp.org.ro
 BISERICA DIN
I. NOTE ISTORICE.
-o
iserica din Bălteni, ca fondaţie
mănăstirească, se datoreşte
neamului boerilor zişi «din
Cojeşti; , cari stăpâniau, în
secolul al XVl-lea, satul Băl-
tenii din judeţul Ilfov, azi pro­
prietate a Domeniului Coroa-
l
JiÇ>^- nei ). Ea a fost întemeiata, după
<Jp cum reese din un hrisov delà 1628
Mai 16, de maica Anghelina mo-
nahia, fata maicăi Cătălinii, care au fost
fata Badii vel Vornic delà Măgurele*, pe
moşia ei de baştină, ce «s'au tras — zice
mai departe acelaş hrisov — delà boerii
2
din Cojeşti* ).
Aceasta a trebuit să fie cel puţin câteva
zeci de ani înaintea domniei lui Mihai-Vodă
Viteazul. Căci, «când au fost în zilele răpo­
satului Simeon-Vodâ [Moghilă | maicăi A n -
ghelinii monahii i s'au întâmplat moarte,
iar mănăstirii ce au avut la Bălteni ardere
3
şi pustiire» ) . . . . Aşadar «în zilele lui
Simeon-Vodă»,— adecă în vremea neno­
rocitelor lupte date pentru stăpânirea tro­
nului pierdut al Învinsului delà Mirislâu şi
') Face parte din comuna Cocioc, plasa Cocioc,
judeţul Ilfov. Cade la nord de Cocioc, între pădurea
Radu-Vodă, Valea Sticlăriei şi pădurea Ţigăneşti —
6 km. depărtare dela gara Periş. Informaţii mai amă­
nunţite se găsesc în Monografia Domeniului Cocioc
(Bucureşti 1906) de Er. Medianu şi Gh. Codrescu.
inp.org.ro
BÂLTENI
dela Bucov, când Leşii lui Zamoyski şi
Moldovenii lui Ieremie-Vodâ Moghilă «au
prădat şi au jecuit toată ţara: şi mănăstiri,
şi boeri, şi săraci, până ce au luat tot ce
4
au găsit la dânşii* ), cât Cronicarul con­
timporan nu se poate opri de a nu exclamă
cu durere: «O săraca ţară, ce au mai păţit
5
atunce !» )
Dar mănăstirea dela Bălteni n'a fost in
rândul celor prădate şi jecuite de Le.şii
lui Zamoyski şi de Moldovenii lui Ieremie-
Vodâ la 1600; ea a pătimit ardere şi pus­
tiire— precizează o carte domnească dela
Alexandru-Vodă Ilia.ş din 1628 - «când
8
au fost răutăţi de Tătari ), deci în toamna
anului 1602, când zecile de mii de călâ-
rime tătărească, aduse, sub însuş Gazi-
Ghirai Hanul, de acelaş Simeon-Vodă,
împotriva lui Radu-Vodă Şerban, se frân-
seră şi decimară, fără folos, în faţa puter­
nicei tabere a acestuia dela v guraTelea-
jinului dela Teişani. Căci « atunci — zice
Cronica Ţării — văzând Hanul că nu poate
strică nimic lui Şerban-Vodă, dacă au în­
serat, au purces de acolo, şi i s'au făcut
-) Condica mănăstirii Radu- Vodă t. 184, la Ar­
hivele Statului.
3
) Ibidem.
4
) Cronica Ţârii, în Magazinul istoric IV, 301.
5
) Ibidem.
«) Doc. din 1628 (=7136), în condica citată, f. 187.
108 BULETINUL COMISIl'NH MONUMENTELOR ISTORICE
1
ziuă în Dunăre» ). în acest drum de ne-
izbândă se va ti ars şi pustiit aşadar mă­
năstirea maicăi Anghelinii dela Bălteni.
Odată cu mănăstirea se risipi şi satul,
locuitorii, rumânii, pe care-i apucase legă­
tura lui Mihai-Vodă, fugind în toate păr­
2
ţile, şi se părăsi şi moşia ). Astfel răma­
seră Băltenii aproape două decenii, până
ce trecură în stăpânirea lui Dumitraşcu
Armaşul şi a soţiei sale Alexandrii, cari îi
cumpărară, între anii 1618—1621, dela
«boerii ce s'au tras d"n sângele maicăi Ari­
10. Biserica din Bălteni.
..Vedere din fată.
3
ghelinii monahia» ). Şi anume: o jumătate
*) Magazin istoric IV, 304.
») Doc. citat din 1628 (=7136) Mai 16, in condica
citată, f. 1S4.
3
) Ibidem.
J
) Zapise din 1619 (=7127 ) Mai 10, 161S (=7127)
Sept. 3 şi unul fără dată, ibidem, ff. 180 şi 181. —
Vânzarea a fost confirmată prin hrisovul lui Gavril-
Vodâ Moghilâ din 1620 ( = 7128) Iulie 20, ibidem,
f. 181.
5
) Zapis din 1618 (=7126) August 25, ibidem, f.
180 v., confirmat prin acelaş hrisov al lui Gavril-
Vodâ Moghilă menţionat în nota precedentă.
inp.org.ro
de sat dela Ilina, Dospina şi Voica, fetele
Barcăi Postelnicul din Cojeşti şi dela soţii
4
lor Gheorghe, Mirco şi Pătru ) ; iar
cealaltă jumătate dela jupăneasa Neaga
5
şi soţul ei Xeacşul Postelnicul ) şi dela
Grigorie Comisul şi jupăneasa lui tot
B
Neaga ).
Noul stâpânitor al satului Bălteni, Du­
mitraşcu Armaşul, eră ginere marelui Vor­
7
nic Hrizea ), bogatul şi puternicul sfetnic
al lui Matei-Vodă Basarab, care se făcu al
doilea ctitor al Băltenilor, rezidind si re-
întemeind mănăstirea de odinioară, arsă
6
) Zapis din 1621 (=7130) Noemvrie 1, ibidem, f.
182 v., confirmat cu toate celelalte cumpărături prin
hrisovul lui Radu-Vodâ Mihnea din 1621 ( = 7130)
Decemvrie 1, ibidem, \\ 183 — Grigorie Comisul cum­
părase moşia din Bălteni dela Neacşul Postelnicul
şi jupâneasâ Neaga (doc. din 1619 (=7127) Iulie 10,
ibidem, f. 1S2), cari, la rândul lor, avusese întreagă
a doua jumătate de sat din Bălteni dela Barcă Pos­
telnicul din Cojeşti (doc. din 1621 (=7129) Iunie 16,
ibidem, f. 182).
') Doc. dela Matei-Vodă Basarab din 1648 (=7156)
Iulie 20, ibidem, f. 191.
 BISERICA DIX BĂLTENI
şi pustiită de Tătari. Căci, iată, în adevăr,
ce mărturiseşte pisania bisericii:
t «ACEST SF[Ă]XT ŞI DUMNEZEESCU HRAMU
«AL SFÂNTULUI MARE, ARHIEREU NICOLAE,
«ZIDIT-O-AM DE ÎN TEMEIU EU, ROBUL LUÎ
«H[RISTO]S || HRIZEA, MARE-DVORN1C, DEN
«CÂT M AU D A T DUMNEZEU C H E L T U E L I I . ŞI,
«AJUTĂNDU DUMNEZEU, RĂDICAT-AM ACASTĂ
«SFÂNTĂ RUGĂ ÎN S L A V A ŞI | ÎN L A U D A L U I
«DUMNEZEU CELUI SLĂVIT ÎN TROIŢĂ ŞI ÎN
«NUMELE MARELUI SFÂNTULUI NICOLAE FĂ-
«CĂTORIU DE CIUDE. ŞI SE-AU ÎNCEPUT ÎN
«ZILELE L U M I || [NATULUI DOMNU IO A L E X A N -
«DRU, FECOR R A D U L U I ] 1626» »).
11. Biserica din Bălteni.
Vedere laterală.
După ce rezidi şi reîntemeie vechia mă­
năstire, Hrizea Vornicul răscumpără dela
2
Dumitraşcu Armaşul satul Băltenii ), spre
a-1 închină nouii sale ctitorii. Pentru acea­
sta trebuia însă, mai întâitt, să strângă lo-
') Apud N. Iorga, Inscripţii din Bisericile Ro­
mâniei I I (formând voi. X V din Studii şi Docu­
mente), Eucureşti 1908, 109--10. Ultimile două rân­
duri ale pisaniei nu sunt săpate, ci numai schiţate.
Lectura lor s'a făcut imposibilă prin ignoranta văpsirc
cu roşu a literilor. Anul însă e deplin lămurit: 1626.
-) Doc. citat, p. 10S n. 7 şi hrisovul lui Alexandru-
inp.org.ro
109
cuitorii împrăştiaţi când cu răutăţile de
3
Tătari ). Rumânii se întoarseră pe la ve-
trile lor, afară de o samă, cari, nerecu-
noscând că sunt de baştină din Bălteni,
intrară în judecată cu bogatul şi puternicul
boer, ducând în faţa divanului domnesc
12 jurători, precum că nu i-au apucat a¬
4
colo legătura lui Mihai-Vodă ). Dar Dom­
nul dete lui Hrizea Vornicul «lege peste
lege» 24 de boeri, cari jurară pe sfânta
evanghelie în Biserica Curţii din Bucureşti,
cum acei pârîtori sunt rumâni de baştină
din Bălteni. Atunci, după obiceiul şi pre
legea ţării — zice cartea de judecată -
au trimis de au prădat pe cei 12 jurători
dintâi, luându-le câte 3 boi. Iar când Băl-
tenarii, nemulţumiţi, se pârîrădin nou îna-
Vod.î lliaş din 1628 (=7136) Mai 16, ibidem, f. 184 v.
3
) Idem, i/iidem.
*) Pentru această cestiunc — pretensiunea şi urmă­
rirea rumânilor pc temeiul legăturii lui Mihai-Vodă —
a se vedea N. Iorga, Constatări istorice cu privire
la viaţa agrară a Românilor (formând voi. X V I I I
din Studii şi Documente), Bucureşti 1908, 29 — 30.
110 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
intea divanului lui Alexandru-Vodă Iliaş,
ca să iâ «lege peste lege» 48 de jurâtori,
— atunci Domnul cu mai marii săi— «ju­
decând după dreptate şi lege» — au scos
pre sărmanii rumâni «cu mare ruşine din
divan. Căci acel obiceiu (cu 48 de j ură­
tori) au fost călcat şi părăsit, şi au rămas
jos de demultă vreme, încă din zilele Mih-
nei-Vodă, şi de atunce pănâ acum acea
lege nu au fost în ţ a r ă » . . . . «Şi am pus
domnia mea — închee cartea de jude­
cată - - de le-au dat unuia căte 100 de
toiege în divan, pentru căci au umblat...
1
ca să ridice alte obiceiuri» ) .
Cu astfel de dreptate şi învăţătură se
întoarseră aşadar rumânii Băltenari la ba­
ştină lor, pentru a cărei însemnare ceti­
torii vor binevoi a iertă această mică aba­
tere, care, dacă n'are legătură directă cu
subiectul, face parte din istoria amară a
acelor mii şi zeci de mii de umili, cari, prin
munca braţelor lor, au întreţinut, precum
la Bâlteni, asâ în toată tara, sutele de bi¬
serici şi mănăstiri, ce alcătuesc astăzi o
mare şi însemnată parte din bogăţia tre­
cutului nostru.
Hrizea Vornicul îngriji şi înzestra mereu
ctitoria sa — până în zilele din urmă ale
vieţii sale. O mărturiseşte însuş în diata
sa din 1642 ( = 7150) Iulie 28, pe care o
dă «sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri dela
Bâlteni, cu hramul sfântului arhiereu şi de
minuni fâcâtoriu Xicolae de la Mira-Li-
chie,— pentru că această sfântă mănăstire
este zidită din temelie de mine.. Şi am mun­
cit din tinereţe până la bătrâneţe de o am
întărit cu sate şi moşii. Iar când au fost
acum la vreme de pristăvie, lăsat-am şi
am învăţat cu limbă de moarte de am mai
dat la sfânta mănăstire» : -)
') întreg cursul judecăţii e cuprins în două hri­
soave, citate mai sus, dela Alexandru-Vodă Iliaş,
întâiul din 1628 Mai 16, al doilea din acelaş an, fără
dată de luna însă, în condica citată, ff. 184 şi 187.
2
) în condica citată, f. 188.
inp.org.ro
Satele Costici pre Pasărea, Voineşti,
Bucşani, Buteşti şi Greci — toate cu ru­
mânii lor; moşiile dela Crăsani şi Geme-
nile din Dâmboviţa; ocinele din Cocani,
Brobodiţi (cu două roate de moară, cum­
părate dela Stoica Paharnicul din Drago-
mireşti), Dobreşti, Fundeni, Dintre-lacuri
şi Glina; viile dela Pronc (?) şi din dealul
Bucureştilor; în sfârşit numeroase pivniţe,
3
prăvălii, mori, ţigani şi dobitoace ) .
Cum vedem deci, bogatul şi piosul Cti­
tor dâdii mănâstirii sale dela Bălteni, în­
semnată şi bogată zestre, pentru a cărei
asigurare erezii că e mai bine s'o închine
mănstirii Ivirului din Sfântul Munte, şi a¬
nume prin mijlocirea mănăstirii Sf. Troiţe
a Radului-Vodă din Bucureşti, unde a lă­
4
sat dealtmintrelea să fie şi îngropat ).
Şi am învăţat — zice el mai departe în
diata sa — să mă îngroape la sfânta mă­
năstire dela Sf. Troiţă, în Bucureşti, care
este zidita de răposatul Radul-Vodă, unde
am fost ispravnic şi unde am trudit cu os­
teneala. Căci fiind eu «rob» răposatului
Radului-Vodă şi fiindu-i oasele lui odih­
nind la această mănăstire dela Sf. Troiţă
- care este închinată la sfânta mănăstire
dela Iveri, unde este hramul Uspeniei —
eu încă am poftit să mi să odihnească oa­
sele într'acest sfânt lăcaş.
Aşijderea mi-am lipit munca mea de a
Domnului meu răposatului Radul-Vodă :
am închinat sfânta mănăstire dela Bălteni
cu toate satele, moşiile, ocinele, morile,
pivniţele, prăvăliile, ţiganii şi dobitoacele
la sfânta mănăstire dela Iveri. Şi am pus is­
pravnic pre duhovnicul meu, pre părintele
Atanasie, egumenul dela Sf. Troiţă, carele
este purtător de grije sufletului meu, ca
să fie această mănăstire pre mâna sfinţii
3
) Ibidern. Pentru cumpărarea acestor proprietăţi,
cf. Hasdeu, Arhiva istorică I 8, 14, 23 şi 32.
J
) între numeroasele epitafe dela Radu-Vodâ, pu­
blicate de d. N . Iorga, Inscripţii din Bisericile Ro­
mâniei I , Bucureşti 1905, 245—54, nu se găseşte
 BISERICA DIX BĂLTEXI 111

sale până la moartea sfinţii sale — nimeni despoiată bine 'nţeles de tot ce-i eră spre
să nu aibă voe să-1 scoaţă. Iar după moar­ podoabă şi bogăţie. Astfel astăzi zidurile
tea sfinţii sale, pre cine-i va fi voia a-1 lăsă ei nu mai mărturisesc decât dibăcia si sâr_
egumen şi năstavnic, acela să fie. Şi când guinţa bătrânilor meşteri cari au făcut-o.
va fi vremea a să schimbă egumenul dela Căci de numele mănăstirii sau al locali­
Sf. Troiţă şi vor trimite egumen acolo dela tăţii din Bălteni nu e legat nici un eve­
Iveri, — de acolo să trimeaţă egumen şi niment istoric mai deosebit, afară numai
3
1
Bălteni ) . dacă nu cumva aceştia sunt Băltenii ),
Cu acest aşezământ şi cu această rân- unde, după mărturia unui document din
duială a trăit mănăstirea lui Hrizea Vor­ 1534 Aprilie 3, l-au ajuns moartea pre
nicul mai bine de două veacuri, până la Vlad-Voevod cel Bătrân > ( = Vlad Dra­
4
secularizare, când, cul) ), pe când, în­
desfiinţată şi pără­ vins şi părăsit, el
sită fiind, rămase rătâciâ urmărit de
biserică de mir pe oamenii lui Ioan
seama s ă t e n i l o r Cor vin, care, la
din Bălteni. In tot sfârşitul anului
acest răstimp viaţa 1446, după o luptă
ei lăuntrică nu se îndelungată şi nu
înseamnă prin ni­ tocmai uşoară, iz­
mic altceva, decât buti a-şi răpune to¬
doar prin judecă­ va răşul de arme
ţile pentru stăpâ­ de odinioară.
niri, revendicări şi Pe urmele aces­
încălcări de pro­ tui perdut şi ne­
prietăţi, pe cari că­ fericit m o r m â n t ,
lugării greci le pur- merse, acum doi
tară mai mult pen­ ani, d. X. Iorga la
tru folosul lor, de­ Bălteni şi, dând
cât pentru al mă­ peste preţioasa şi
năstirii ce le eră interesanta bise­
închinată '-). rică a lui Hrizea
Casele şi atena- 12. Biserica din Bălteni. Vornicul, o făcu
Vedere în pridvorul lateral.
ţele dimprejur se cunoscut publicu­
ruinară şi nimiciră. Trainica construcţie a lui iubitor al trecutului nostru prin frumoa­
bisericii s a menţinut însă, destul de bine sele pagini, pe cari ne luăm voe a le repro­
5
şi aproape întreagă, aşâ precum ea se va duce şi în această publicaţie ).
fi înfăţişat în secolul al XVII-lea, la rezidire, ALEX. LAPEDATU.

piatra mormăntalâ a lui Hrizea Vornicul.
') Restilizat după menţionata diată.
=
) Documentele privitoare la aceste judecăţi, se
găsesc în Cronica citată a mănăstirii Radu- Vodă
dela Arhivele Statului, sub rubrica Băltenilor.
3
) Cestiunea nu se poate hotărî.
4
) Publicat, fragmentar, de d. St. Nicolaescu în ale
sale Documente slavo-române, Bucureşti 1905, 3—4.
Pentru interpretarea mărturii, cf. A. Lâpedatu, O
nouă publicaţie de documente slavo-române, Bucu­
reşti 1907, 24 —S.
5
) După Floarea Daruri/or I I (1907), 122—4.

inp.org.ro
 II. N O T E DESCRIPTIVE.
-o-

eodatâ, înaintând pe cărâru- pridvor cu patru arcuri se deschide în faţă,

şa dintre tufele înalte şi dese, dar rostul lui nu se închee aici: ca în nici
4 vezi desluşit înainte-ţi bise­ o altă parte, el urmează în şiruri de arcade
rica de astăzi, vechea mă­ la dreapta şi la stânga, cuprinzând între
năstire. Nimic din ce mai cei patru stâlpi groşi din fiecare parte, o
avem dintre vechile clădiri biserică foarte mică. Deoparte acest scurt
bisericeşti, nu se poate ase- gang de primblare, de odihnă, de răcoare,
mână cu dânsa. întâiu, e neobiş- de sfâtuire — se zice — în vechile vremuri,
c/o nuit co- se închide de ab­
perişul, sida pentagona-
care se mlădie lâ a stranei, pe
după liniile zidi­ când, de cealal­
rii, în ţesătura ei tă, el se deschi­
strânsă, foarte de în golul lumi­
bună, de traini­ nos, de verde,
că şindrilă mă­ de albastru, de
runţică, înjghe­ soare al livezii
bată ca o zale. sălbătăcite. De
Aşa ceva se în­ aci înainte, lini­
tâmplă numai în ile nu urmează
vechile mănăs­ în chip firesc,
tiri bucovinene, dela cele două
câte n'au fost în­ abside colţurate
dreptate şi înno­ spre altarul croit
ite de Cârmui­ şi el în muchi.
rea austriacă. Neobişnuitul şi
Apoi alcătui­ agerul m e ş t e r
rea chiar a pla­ iubitor de nou­
nului e cu totul tate a îmbogăţit
originală. Dacă şi amestecatîna-
ai da în lături dins caracterele
15. Biserica din Bălteni. clădirii, grămă­
toate adâo.şagu- Vedere în pridvorul lateral.
rile de scânduri dind contrafor­
cari cuprind clopotele sau duc la ele, ai turile, scrijilind páretele în câte o cută
avea o frumoasă faţadă, de cărămizi apa­ nouă, dând şeapte unghiuri altarului şi
rente prinse în ciment tare, gălbuiu. Un cuprinzându-i ultima faţă între două spri-

inp.org.ro
 BISERICA DIN BĂLTENI

sale până la moartea sfinţii sale — nimeni despoiată bine 'nţeles de tot ce-i eră spre
să nu aibă voe să-1 scoaţă. Iar după moar­ podoabă şi bogăţie. Astfel astăzi zidurile
tea sfinţii sale, pre cine-i va fi voia a-1 lăsă ci nu mai mărturisesc decât dibăcia şi sâr_
egumen şi nâstavnic, acela să fie. Şi când guinţa bătrânilor meşteri cari au făcut-o.
va fi vremea a să schimbă egumenul dela Căci de numele mănăstirii sau al locali­
Sf. Troiţă şi vor trimite egumen acolo dela tăţii din Bălteni nu e legat nici un eve­
Iveri, — de acolo să trimeaţâ egumen şi niment istoric mai deosebit, afară numai
3
,
Bălteni ) . dacă nu cumva aceştia sunt Băltenii ),
Cu acest aşezământ şi cu această rân- unde, după mărturia unui document din
duialâ a trăit mănăstirea lui Hrizea Vor­ 1534 Aprilie 3, l-au ajuns moartea pre
nicul mai bine de două veacuri, până la Vlad-Voevod cel Bătrân» ( = Vlad Dra­
4
secularizare, când, cul) ), pe când, în­
desfiinţată şi pără­ vins şi părăsit, el
sită fiind, rămase rătăciâ urmărit de
biserică de mir pe oamenii lui Ioan
seama s ă t e n i l o r Corvin, care, la
din Bălteni. In tot sfârşitul anului
acest răstimp viaţa 1446, după o luptă
ei lăuntrică nu se îndelungată şi nu
înseamnă prin ni­ tocmai uşoară, iz­
mic altceva, decât buti a-şi răpune to¬
doar prin judecă­ va răşul de arme
ţile pentru stăpâ­ de odinioară.
niri, revendicări şi Pe urmele aces­
încălcări de pro­ tui perdut şi ne­
prietăţi, pe cari că­ fericit m o r m â n t ,
lugării greci le pur- merse, acum doi
tară mai mult pen­ ani, d. X. lorga la
tru folosul lor, de­ Bălteni şi, dând
cât pentru al mă­ peste preţioasa şi
năstirii ce le eră interesanta bise­
2
închinată ). rică a lui Hrizea
Casele şi atena- 12. Biserica din Bălteni. Vornicul, o facil
Vedere in pridvorul lateral.
ţele dimprejur se cunoscut publicu­
ruinară şi nimiciră. Trainica construcţie a lui iubitor al trecutului nostru prin frumoa­
bisericii s'a menţinut însă, destul de bine sele pagini, pe cari ne luăm voe a le repro­
5
şi aproape întreagă, aşa precum ea se va duce şi în această publicaţie ).
fi înfăţişat în secolul al XVII-lea, la rezidire, ALEX. LAPEDATU.

piatra mormântalâ a lui Hrizea Vornicul. J

1
) Restilizat după menţionata diată.
•) Documentele privitoare la aceste judecăţi, se
găsesc în Cronica citată a mănăstirii Radu- Vodă
dela Arhivele Statului, sub rubrica Bâltenilor.
3
) Cestiunea nu se poate hotărî.
) Publicat, fragmentar, de d. St. Nicolaescu în ale
sale Documente slavo-române, Bucureşti 1905, 3—4.
Pentru interpretarea mărturii, cf. A. Lâpedatu, O
nouă publicaţie de documente slavo-române, Bucu­
reşti 1907, 24 — 8.
) După Floarea Darurilor
5
I I (1907), 122 — 4.

inp.org.ro
 BISERICA DIN BĂLTENI 113

jinituri înalte ca nişte turnuleţe. Un brâu
rotund, sus, şi mai multe dungi de zimţi
din cărămidă ieşită fac podoaba. In sfârşit,
pe lângă fereştilemai mari, îndătinate, alte
două se deschid tocmai sus, mărunte, dea­
supra acestora, aşa încât stranele au câte
trei deschideri de lumină de fiecare lăture,
şi trei se desfac şi în peretele altarului.
Turn nu se află şi, în această privinţă ia-
răş, ţi se pare că vezi una din cele mai
vechi biserici ale Bucovinei.
Inuntru, biserica îngustă şi luminoasă
n'are zugrăveli; straturi de var le-au aco­
perit şi chiar nimicit cu totul. Toate ve­
chile odăjdii şi odoare, toate cărţile din
cele dintâi timpuri au fost prădate ori s'au
nimicit, şi locul lor a fost luat de tiniche-
luţe, de proaste cusături nouă, de tipări­
turile flendurite, cu literă subţiratică, ale
Sf. Sinod. Preot nu este, şi numai la câteva
Dumineci odată, vine să slujească parohul
din satul apropiat al Piscului, unde, iarăş,
biserica n'ar fi tocmai nouă.
S'a păstrat însă însemnarea cu chinovar
la dreapta uşii, din partea dascălului Stoica,
meşter al jeţurilor celor vechi, şi prea-fru-
moasa pisanie pe piatra de deasupra uşii
săpate în flori. Aceasta spune că înteme­
ietorul mănăstirii a fost însuş puternicul şi
bogatul Vornic-Mare Hrizea, credinciosul
sfetnic al lui Matei-Vodă Basarab, şi soţia
lui, Dumitrana, în anul 1626, care se mai
poate înţelege din proasta muruiturâ nouă,
ce a înlocuit schiţarea cu roşu a liniilor ce
n'au apucat a se săpa.
Hrizea eră şi domnul moşiei. In aceeaş
livadă de pruni a cimitirului, la dreapta in­
trării, se vede un loc gol de trunchiuri şi
acoperit numai cu înaltă iarbă stropită de
flori. Acolo rămăsese până deunăzi adân­
cile pivniţi din casa Vornicului, dar cără­
mida lor tare a fost cărată pe încetul pen­
tru a face case în satul de vre-o sută de
familii ce se vede mai departe, pe muchia
dealului. Preotul cel bătrân, cel din urmă
ce şi-a avut locuinţa în sat şi care a trimis
trei fii preoţi în alte Ţinuturi, făcuse acolo,
pe ruina puterii şi bogăţiei din vremuri, o
aleasă grădină de flori, care, la rândul ei,
a perit năpădită de buruenele crescute în
umbra trunchiurilor multe.
Dar biserica, dreasâ foarte cuminte, fără
înădiri şi prefaceri, deunăzi —• aceea a
rămas. Frumuseţea ei deosebită şi nouă se
desface ca o destăinuire de poesie din de­
sişul copacilor, care se întinde peste casele
boereşti, peste rămăşiţele de cărămidă pre­
sărate ale mănăstirii, peste adânca vale ce
se taejos, peste papura bălţii mucede, până
departe în pânza întunecoasă a pădurii.

N. IORGA.

*) E cea dintâi biserică reparată de Administraţia Domeniului Coroanei, care, se ştie, are o deosebită
solicitudine pentru zidirea, restaurarea şi buna întreţinere a lăcaşurilor dumnezeeşti — între cari câteva pre­
ţioase monumente istorice — de pe moşiile sale. (N. R.J.
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. 15

inp.org.ro
 III. N O T E ARHITECTONICE.
o
rivită din punct de vedere ar­
hitectonic şi artistic, biserica
din Bălteni se deosibeşte atât
prin originalitatea construc­
ţiei, cât şi prin măestria cu
care s'au întrebuinţat mate­
rialele avute la îndemână,
spre a obţine, cu mijloace pu­
ţine, un ansamblu plăcut.
Originalitatea ei constă în dezvoltarea
mare ce s'a dat pridvorului, care îmbracă
pronaosul şi pe de margini, oprindu-se
în pătratul masiv al naosului, — lângă
sânurile bisericii.
Acest pridvor e aşezat pe optsprezece
stâlpi — exagonali pe de laturi, dreptun­
ghiulari, cu mici scăzăminte în trepte, la
colţuri şi în faţă — cari susţin frumoasele
arcuri în plin centru, ce se suprapun câte
două la fiecare arcadă. El are o intrare
în faţă şi două laterale, motivate cu multă
ingeniozitate. Arcul dela intrarea princi­
pală, din faţă, în deosebire de cel dela
intrările laterale, e în acoladă, format
din două arcuri suprapuse. Ceva mai sus
şi în linie cu arcadele învecinate, se în­
toarce un al treilea arc în plin centru, în­
chis într'un pătrat, care, pe lângă impor­
tanţa deosebită ce dă intrării principale
prin multiplicarea elementelor întrebuin­
ţate, menţine şi unitatea şi monumentali­
tatea porticului, prin repeţirea arcului de
deasupra la întregul pridvor; totodată face
posibilă o proporţie frumoasă tustrelor in-
inp.org.ro
tări, cari, altfel, închipuindu-ni-le deschise
până sus, adecă asemene cu arcurile înve­
cinate, ar fi fost prea lungueţe, prin adăo­
girea golului, pe care la celelalte deschi­
zături ale pridvorului îl ocupă jos parapetul.
Din aceasta putem constata la vechii
meşteri, pe lângă cunoaşterea construcţiei
şi a tradiţiilor de artă, un raţionament de
adevăraţi arhitecţi, cari înlăturau, cu uşu­
rinţă şi cu pricepere, dificultăţile artistice
şi constructive şi dădeau astfel soluţii la
adevărate probleme de arhitectură.
Pridvorul aceasta, care aminteşte întru
câtva pe cel mult mai vechiu dela Snagov,
e legat de navă printr'un arc ce se opreşte
imediat deasupra ferestrei ce luminează
despărţirea boltită dintre pronaos şi naos,
şi printr'o boltă cilindrică întretăiată în
dreptul fiecărei arcade. Legătura, ca arhi­
tectură şi construcţie, e stângace, lipită
fiind de clădirea mare numai lateral.
în faţă avem un pod de lemnărie, care,
printr'o scară rudimentară, duce într'un
fel de clopotniţă de scânduri, al cărei aco­
periş de frumoasă şindrilă măruntă, se des­
face raţional, dar printr'o construcţie lip­
sită de exactitate, dinînvelitoarea bisericii.
Faptul că acest pridvor nu e legat
constructiv de biserică, ci numai alăturat;
faptul că nu are legătură esenţială arhi­
tectonică, nici ca plan, nici ca decoraţie a
faţadelor (căci, lucrat fiind într'un stil po­
sterior, el acopere decoraţia faţadelor şi
intrarea bisericii propriu zise, diferind pâ­
nă şi ca soclu, unde s'ar fi putut păstră
cu uşurinţă aceeaş linie şi aceeaş formă);
inp.org.ro
inp.org.ro
 BISERICA DIX BĂLTENI
în sfîrşit faptul câ nici zidirea nu e la fel,
atât ca materiale de construcţie, cât şi ca
mod de aranjament al cărămizilor (căci,
construit fiind în întregime numai din rân­
duri orizontale, diferite, cum vom vedea,
de zidăria bisericii): — ne duce la conclu­
zia, hotărîtă şi absolut sigură, că pridvorul
e construit în urma bisericii.
Biserica propriu zisă e o construcţie ma­
sivă, cu proporţii frumoase şi fără turlă.
Acoperişul ei, ondulat după zidărie, se
ridică conic, învâlind bolta sferică, ce în­
chide sus pătratul naosului.
Modul neregulat cu care se termină zi­
dăria sub acest acoperiş, cum şi apropierea
mare dintre arcaturile decorative ale fa­
ţadelor şi căpriorii învelitoarei, ne face să
credem că biserica a avut cândva un co­
ronament, probabil cel obişnuit (de cără­
mizi făcând colţi), mai ales că întâlnim
această decoraţie la brâu şi — în parte —
chiar sub straşină.
Faţadele sunt tăiate în două părţi nee­
gale de un brâu orizontal, care încinge
biserica în întregime, ridicându-se numai
deasupra hramului, potrivit formei în aco­
ladă a locului rezervat pentru această icoa­
nă, aşezată, după obiceiu, deasupra uşii
de intrare în biserică.
Acest brâu, foarte lat (1,10 m.) şi foarte
bogat, e compus din două rânduri de că­
rămizi dispuse în colţuri şi alte două rân­
duri fasonate, între cari o şuviţă de zidărie
rotundă şi tencuită tae atât monotonia
roşului acestor cărămizi cât şi lăţimea to­
tală a brâului, care, fără această şuviţă albă
dela mijloc, ar fi fost disproporţionat de
mare.
Deasupra acestui brâu, un şir de arca-
turi în plin centru şi aproape regulate ca
dimensiuni, decorează construcţia, întreru­
pând, prin arcul de cărămidă roşie rămas
aparent, câmpurile albe. Ferestruile ro­
inp.org.ro
117
tunde, cari luminează bolţile dela sânu-
rile bisericii, întrerup partea superioară a
brâului, străbătând prin aceste arcaturi
ale faţadelor.
Sub brâu, o serie de firide dreptunghiu­
lare corespund, ca linie verticală, acestor
arcaturi superioare, având acelaş rol de­
corativ. In ele — la ponaos chiar între ele
— sunt aşezate ferestrile de jos, mari, ale
bisericii.
Soclul, amintind cărămizile fasonate dela
brâu, încinge şi el întreaga construcţie.
Faţadele sunt lucrate în rânduri de că­
rămizi paralele cu brâul, cari, aşezate fiind
pe lat, alternează cu spaţiuri mai mari
tencuite cu mortar de var alb foarte gras
(imitând rândurile de piatră), cari, la rân­
dul lor, sunt întrerupte de cărămizi aşezate
vertical. Acest sistem de a decora zidurile,
pe care îl găsim la mai toate bisericile mai
vechi din Oltenia, ne oferă aci un exemplar
cu atât mai frumos, cu cât e mai variat
aranjamentul cărămizilor.
*
Ceea ce măreşte încă originalitatea a¬
cestei biserici, sunt doi contraforţi, înalţi
cât întreaga clădire, acoperiţi de înveli-
toare şi încinşi de brâu şi de celelalte de-
coraţiuni ale faţadelor. — Ocupând două
din feţele heptagonului în care e strâns
altarul, ei au şi un rol constructiv, căci,
menajând fereastra ce luminează din spre
răsărit altarul, susţin întreaga construcţie,
în nişte puncte, unde, din cauza terenului
ce coboară în spre bălţi, avea mai multă
nevoie de sprijin. în acelaş timp însă trans­
formă acest spate al bisericii, care în alte
părţi n'are nimic nou, într'un colţ pitoresc
şi unic în felul său, ce contribuie a mări
farmecul monumentului.
Ceilalţi contraforţi, mici, cari nu se r i ­
dică decât până sub ferestre, în felul celor
dela bisericile moldoveneşti, sunt în parte
tencuiţi. Din lipsa de legătură cu zidurile
118 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

bisericii precum şi din asemănarea zidării de o mică deschidere boltită. Naosul e al­
lor cu acea a pridvorului putem presupune cătuit dintr'un pătrat de zidărie groasă, din
că ei au fost construiţi odată cu acesta, care se desfac, lateral, sânurile, absidele,
în scop de a se întări vechia clădire. rotunjite în lăuntru, mărind astfel spaţiul
şi dând bisericii forma cerută a crucei. Mij­
locul naosului e un pătrat aproape regu­
Pervazul uşii dela intrare e de piatră, de lat, după care, prin patru pendantivi sferici,
corat cu rozete ro­ trecem la o jumă­
l
tunde ) în relief, le­ tate de sferă, care
gate între ele cu un coronează bolţile.
fel de brâu semicir­ In fund e altarul,
cular, ce se sfâr­ cu o singură încă­
şeşte jos cu obiş­ pere şi având în
nuita rozetă mare, stânga firida pros-
dreptunghiulară, comidiei.
pe care o întâlnim Bolţile sunt de
la mai toate uşile cărămidă şi bine
de biserici de mai executate. Din ve­
târziu. Inscripţia de chile picturi n'a
deasupra, frumoa­ mai rămas nimic.
să, dar tot aşa de Probabil ele sunt
simplu lucrata ca îngropate sub stra­
şi pervazul, arată turile groase de
numele ctitorului vâruială ce acopăr
şi anul construirii. acum interiorul bi­
Iar o însemnare sericii. Mobilierul
de pe peretele din nu prezintă nici o
dreapta aminteşte importanţă. Odoa-
numele meşterului rele lipsesc.
care a făcut jeţul Aşadar întrea­
2
din biserică ). gă această biseri­
că, interesantă ca
compoziţie de plan
Planul bisericii e 16. Biserica din Balteni. şi ca faţade, con­
Vedere spre altar.
cel obişnuit. Pro­ struită din cele mai
naosul mic şi acoperit cu o boltă cilindrică. simple elemente şi lucrată frumos, dar nu
E despărţit de naos printr'un zid pătruns prea ţinând seamă de exactitate, — o

') Aceste rozete, unele regulat săpate, tind a imită
în piatră tradiţionalele săpături în lemn. Pe casele din
satul învecinat, se văd şi azi rozete asemuitoare făcute
din var sau săpate în lemn. Aceste asemănări precum
şi execuţia mai simplă pot fi o dovadă că biserica
s'a lucrat de meşteri pământeni, cari, învăţând dela
înaintaşii lor meşteşugul, fără sâ-1 poseadâ îndeajuns,
nu se sfiau totuş să introducă elemente noi. Sfioşi la
început, mai îndrăzneţi cu vremea, ei colaborau astfel
la apogeul, strălucitor de frumuseţe şi bogăţie, pe
care îl va ajunge arta românească în epoca lui
Brâncoveanu.
•) Publicate de d. Iorga in Inscripţii din Biserici/e
României I I (formând voi. X V din Studii şi Docu­
mente), Bucureşti 1908, 109—10.
In legătură cu cele emise în nota precedentă, e locul
să arătăm aci că pe chenarul uşii de la biserica mă­
năstirii Brebu e scris numele meşterului Lupu: în co­
muna Brebu se găseşte şi astăzi o familie de meşteri
pietrari cu acest nume.

inp.org.ro
 BISERICA DIX BĂLTEXI
119

putem consideră, pe bună dreptate, ca voie de săpături ca să poată fi cercetate.

un adevărat monument al vechei noastre
arte româneşti.
Din clădirile ce existau altădată în jurul
bisericii dela Bâlteni, alcătuind mănăstirea
de odinioară, n'au mai rămas decât bolţile
pivniţelor, acum acoperite, cari au deci ne­
Aceasta e tot ce a rămas din vechia mă­
năstire a lui Hrizea Vornicul, care, dacă
n'a împodobit-o cu prea mult lux, a durat
însă o biserică trainică, unitară ca stil la în­
ceput (mai târziu prin adăogirea pridvorului
s'a ştirbit această calitate), cu frumoase
proporţii şi armonioasă în întrebuinţarea
formelor—calităţi organice ale artei.

T. T . SOCOLESCU.

inp.org.ro
 FRESCURILE DELA
O
usţinută de zece coloane joa­
se, bolta pridvorului delà bi-
serica Colţii păstrează încă
neatinse frescurile cu cari a
fost decorată şi cari, mulţu­
mită împrejurării excepţio­
nale că biserica n'a fost ad­
ministrată de vre-o parohie oare­
care, au ajuns până la noi, păs¬
trând caracterul decorativ al sti­
lului în care a fost executată lucrarea de
zugravul sau zugravii timpului. Aceste fres-
curi sunt distribuite în două calote, două
bolţi în jumătăţi de sferă, ale căror pous-
sè-wx\ se fac, prin ajutorul pendantivilor şi
a şeapte arhivolte, pe şease pereţi cu su­
prafeţe în hemiciclu, toate decorate cu
scene din Vechiul şi Noul Testament.
E de mirare cum aceste frescuri au ajuns
până astăzi perfect conservate, păstrând
încă, odată cu caracterul, culoritul vioi al
primei picturi. Ferită de stricăciunile vre­
mii prin însăş situaţia locului, apărată de
restauratorii «iconoclaşti» de administra¬
ţia îngrijită a Eforiei, biserica aceasta ne-a
păstrat din fericire aceste frumoase res­
turi de pictură atonită, cari, împreună cu
încântătoarele săpături în lemn şi piatră,
reprezintate prin uşa şi stâlpii delà intrare,
formează un adevărat tezaur de artă şi
arheologie. E sigur însă că, întocmai ca
şi în frescurile delà Atos, si aci s'au re-
inp.org.ro
COLŢEA
împrospătat unele figuri, menţinându-se
bine'nţeles rostul tehnicei atonite. Faptul
acesta de netăgăduit se poate deduce din
scrisul de pe icoane, din legende, cari în
mai toate tablourile păstrează culoarea ini­
ţială : scriere în alb pe fond negru; pe câtă
vreme fondul din preajma legendei — în
afară de spaţiul pe care îl ocupă legenda—
e colorat cu o vopsea mai nouă, un alba­
stru ultramarin. Norocul a vrut ca frescu­
rile dela Colţea, afară de aceste mici re-
tuşări a tempera, sâ-şi păstreze privilegiul
unei picturi al fresca, fapt ce dă acestui
monument istoric întreaga valoare cuve­
nită monumentelor cu o artă veche şi de
caracter.
De o factură aleasă, într'un desen ca­
racteristic frescuri]or atonite, opera zugra­
vului — zugravii aceştia veşnic anonimi —
povesteşte epopea creştină, aşâ cum ne-o
arată cele două cărţi sfinte : Vechiul şi
Noul Testament. Şi povestea aceasta, spu­
să pe imagini, e cu atât mai interesantă,
cu cât zugravul e si un iscusit tâlcuitor al
o J
celor sfinte, ceeace se vede din rândniala
ce a pus-o în împărţirea icoanelor, cum şi
din reprezentarea figurilor simbolice ce
răsar din belşug pe pereţii zugrăviţi. De
mult nu am mai văzut această bogăţie de
imagini dogmatice, această întrunire lao­
laltă a atâtor animale simbolice, a atâtor
lighioane apocaliptice: balauri, scorpii, nă-
 FRESCURILE D E L A C O L Ţ E A
pârei; păsări: berze, păuni; animale: ele­
fanţi, urşi etc., într'un cuvânt toată acea
bizară reprezentare de animale simbolice,
a căror vedere te ulueşte şi cari fac far­
mecul atâtor frescuri din iconología bi­
zantină. Ca amănunt caracteristic, obser­
văm că printre atâtea figuri simbolice se
găseşte şi un centaur, animal mitologic
de invenţiune păgână, îndestul de cunos­
cut, pe care Bizantinii l-au luat dela Greci,
dela cari au împrumutat şi unele elemente
de decoraţiune. De asemeni nu lipseşte
nici acea bogată stilizare a florei : frunze
răsărite în jurul unei tulpine, foi late de
acant înlănţuite una de alta, flori de tran­
dafir presărate cu cercuri albe, viţă împle­
tită cu ciorchine roşii şi verzi, ce umple spa­
ţiul dintre medalioane. într'un cuvânt multe
şi frumoase ornamente, pe cari îmi iau sar­
cina a le arătă aci, explicând odată cu ro­
stul decorativ şi înţelesul lor.
* ^
De cum pătrunzi în pridvor, privirea în­
tâlneşte marea frescă a peretelui din faţă
(ilustraţia dela pag. 122), reprezentând o
vastă compoziţie păstrată aproape în în­
tregime şi unde a fost concentrată toată
ştiinţa zugravului, de oarece aci au fost mai
multe şi mai mari greutăţi de învins. Scena
aceasta, cu înfăţişarea ei pompoasă, pare o
apoteoză a creştinismului sau mai bine a
evangheliei, reprezentată prin Sfântul Duh,
care, sub forma unui porumbel, domină
centrul unei adunări de feţe cereşti, venite
aci ca la un sobor sfânt. Sfântul Duh, cu
aureolă în jurul capului, păzeşte sfânta e¬
vanghelie. Către sfânta carte şi către el
se 'ndreaptâ feţele cele veştede ale apo­
stolilor cum şi ale legioanelor de îngeri ve­
niţi ca pentru a excortâ parada cerească,
ce a început odată cu rânduirea sfinţilor
apostoli pe cele douăsprezece jeţuri în ju­
rul marelui tron, îmbrăcat cu purpură înv
părătească, pe care stă Duhul Sfânt. E c J:
Buletinul Comlsiunii Monumentelor Istorice-
inp.org.ro
121
mirare că lipseşte din această compozi-
ţiune figura Tatălui sau măcar simbolul
său: ochiul cu triunghiu. Şi e cu atât mai
cerută această imagine, cu cât nu lipseşte
din compoziţie figura Fiului, ceeace ar fi
putut dă laolaltă Trinitatea: Tatăl, Fiul şi
Sf. Duh, pentru a căror slăvire s'au adunat
aci, cu pompă cerească, atâtea feţe sfinte.
Afară de asta, e greu de admis ca Sf. Duh,
care purcede dela Tatăl, să steâ izolat de
figura Tatălui, mai ales într'o compoziţie
unde se sărbătoreşte ideia de Dumnezeu.
Presupun deci că cel puţin «ochiul» va fi
fost undeva pe această frescă, dar că va
fi dispărut la reînoirea fondului, care tre-
bue să fi fost retuşat, de oarece pe această
frescă nu se vede nici un fel de legendă,
cum e la celelalte compoziţii. La picioa­
rele tronului Sf. Duh sunt, deoparte şi
alta, Hrist şi Maica Precista, prosternaţi în
atitudini bine înţelese. La spatele Pana-
ghiei e un înger, într'o frumoasă mişcare,
care nu numai că nu aminteşte de fel în­
ţepeneala bizantină,dar aduce chiar cu gra­
tia mişcărilor din arta Renaşterii. Dealtfel,
J J f : r
întreaga această frescă e caracterizată
printr'o libertate de mişcări în totul deo­
sebită de ale celorlalte frescuri, ceeace ne
face să credem că un alt artist a lucrat aci.
Se poate însă ca numai capetele şi unele
draperii ale sfinţilor să fi fost revăzute cu
culori a tempera de un alt artist cu şcoală
mai nouă. Aceasta se poate vedea din fi­
gura primului apostol din dreapta, a cărui
draperie galbenă poartă urme netăgăduite
de reîmprospătare cu culori tempera,
într'o factură cu totul nouă. La spatele
tronului ceresc un grup de îngeri, învest­
mântaţi cu stihare lungi, având benţi late,
brodate, şi încălţaţi cu papuci lucraţi în fir
şi presăraţi cu pietre nestimate, ca în moda
bizantină. Grupul acesta din mijloc e legat
de grupurile de alături prin câte doi îngeri
mai izolaţi, ţinând în mână câte un băţ cu
cruce. In stânga şi în dreapta grupului, cei
16
inp.org.ro
inp.org.ro
124 BULETINUL COMISIUNTI MONUMENTELOR ISTORICE
doisprezece apostoli, şease în dreapta, şea-
se în stânga, aşezaţi pe jeţuri cu funduri
roşii, la spatele cărora se văd două legiuni
de îngeri, cari au aerul că iau parte şi ei la
această preamărire a Sfântului Duh.
Către partea de sus e o altă compoziţie,
reprezentată ca şi cum ar fi zugrăvită pe
un imens rulou ce-1 desfăşoară doi îngeri.
Aci se vede pe un tron Pantocratorul,
strejuit de doi serafimi, şi două Tronuri,
două roţi de foc cu aripi, simbolizând pe
unii îngeri din cetele îngereşti, aşa cum
se vede şi pe cupola dela mănăstirea Ivir
dela Atos. In dreapta Panaghia, condusă
de arhangheli, în stânga sf. Ioan Boteză­
torul, iarăş condus de îngeri, dintre cari
unuhîntr'o admirabilă şi expresivă mişcare,
îi arată tronul Pantocratorului. Deasupra
legiunii de îngeri şi în stânga, în colţ, un
înger cu lung stihar ţine deasupra capului
un pergament, pe care sunt risipite în ne­
regulă zodiile.
Pe fundul bolţii din dreapta (ilustraţie
în supliment) se vede zugrăvit sf. Ioan Bo­
tezătorul, care, posomorit şi aspru, binecu-
vintează cu dreapta, pe când în stânga ţine
un sul, pe care stă scris cuvinte biblice.
Sfântul are aripi aurite, cari răsar dintr'un
trup ciolănos şi acoperit cu o piele de ani­
mă!, aşâ cum se vede şi pe plafonul dela
biserica Batiste, aşâ cum e probabil să fi
fost aschetul neînduplecat, care vieţuiâ în
pustiu, deşi cândva o împărăteasă a vre­
murilor i-a cerut să se lepede de credinţa
lui mântuitoare, momindu-1 cu desfrâul ei.
Nu e crunt sfântul, dar are acea încreţire
a frunţii care înseamnă dispreţul pentru ră­
tăcirile lumeşti. Inzist asupra acestui punct,
de oarece se ştie cât însemnă expresivita­
tea în pictura atoniţilor, cari pe cât au pu­
tut s'au silit să traducă cât mai bine în fi­
gura sfântului şi felul său de trai. Dacă sf.
Ioan Botezătorul are aci aripi, cum îl ve-
inp.org.ro
dem şi la Batiste, e că zugravul a ascultat
de evanghelist (Matei XI) care a zis, vor­
bind pentru Hrist: «Iată eu trimit pe înge­
rul m e u . . . » (pe Ioan Botezătorul).
Sfântul are imediat în jurul său patru
grupuri de arhangheli în mâini cu discuri,
şi patru serafimi cu aripi roşii. Apoi ur­
mează cei doisprezece apostoli, aşezaţi în
medalioane reunite prin împletituri de frun­
ze strânse într'o fundă, — un nod de care
întâlneşti des in manuscriptele bizantine,
ceeace nu e decât un împrumut din arta
persană.
Cele patru pendantive (ilustraţiile dela
pag. 131) reprezintă patru compoziţiuni de
o armonie admirabilă şi de o factură ca­
racteristică, reprezentând scene din viaţa
sfântului Ioan Botezătorul, menite să îm­
plinească înţelesul plafonului.
In fund şi în stânga e Naşterea sfântului
Ioan(1). Pe un fond arhitectonic, câteva
case, indicate printr'o perspectivă de sen­
timent mai mult greşită, sunt colorate în
gri şi alb cu linii roşii, negre şi albe. Un
bătrân şi o tânără stau, cei dintâi pe o ladă
şi cea de-a doua pe un jeţ, având între ei
pe un pat un copil, mai mult o păpuşe,
care trebue să înfăţişeze pe sf. Ioan. La
spatele şi în centrul acestui grup o tânără
poartă un vas acoperit. Cum însă această
figură poartă un costum împărătesc şi cum
prin însâş mişcarea ei se aseamănă cu acea
a fiicei Herodiadei, purtând capul sf. Ioan,
aşâ cum se vede pe unele rulouri bizantine,
presupunem că artistul a vrut să repre­
zinte aci în mod alegoric sfârşitul vieţii
sfântului Ioan, al cărui cap se ştie că a fost
purtat de faimoasa dănţuitoare pe o tavă,
ca trofeu al ambiţiunii ei desfrânate. De
altfel figura aceasta, străină de restul com-
poziţiunii, nu are nici una din atributele în­
gerilor, aripi, aureolă etc, pentru a crede
că e un înger, un mesager al Cerului, tri­
mis pentru a luă mărturie de naşterea sfân­
tului. Un punct alb prins de lobului urechii
 PRESCURILE D E L A COLŢEA
ar indica un cercel, o găteală de care, fi­
reşte, îngerii sunt lipsiţi. Afară de aceasta,
toţi îngerii din frescurile de cari mă ocup
aci, au peste stiharele lor largi şi câte o
manta, care se închee la piept sau la umăr;
tânăra aceasta nu are decât o tunică, care
în partea superioară se îmbucă cu un gu­
ler lat ce acoperă şi umerii, presărat fiind
de puncte albe, probabil pietre scumpe.
Sunt desigur mai multe indicii cari ne duc
la încheerea că avem aface cu fiica Hero-
diadei, vestita Salomea, purtând într'un
vas capul sfântului Ioan, decât ar fi pen­
tru a crede că e vorba de un simplu înger
sau o femeie care serveşte la asemenea
ocazie.
In colţul de alături e reprezentată Copi­
lăria sf. Ioan (2). Un înger duce de mână
pe copilul Ioan, arătându-i căile şi par'că
sfâtuindu-1. La orizont câteva case. In
faţă un teren nisipos cu buchete de pal­
mieri.
Celelalte două pendantive reprezintă:
primul(3), o fortăreaţă înlâuntrul căreia sf.
Ioan se roagă, iar afară un alt sfânt care a
prins pe un ostaş ce se încovoae de frică:
o mişcare bine înţeleasă.— Un fapt demn
de remarcat e că figura sfântului Ioan e
absolut aceeaş din reprezentările similare
ale acestui sfânt, ceea ce denotă că icono­
grafia atonită a fixat bine chipul sfântului
Ioan, care, aşa cum e aci, e tot una, are
la fel aceleaşi trăsături: păr în neregulă,
barbă stufoasă, începând până de pe la
umerii obrazului şi sfârşind în şuviţe cari
acoperă tot gâtul, ochi îndureraţi, aşâ cum
se vede şi într'un fresc dela vechea bise­
rică Curtea de Argeş, astăzi în Muzeul de
antichităţi, tot aşâ cum apare într'o evan­
ghelie dela Ivir, reprezentând Botezul lui
Hrist!).
însfârşit, cel din urmă pendantiv repre­
zintă Tâerea capului sf. Ioan (4). Călăul,
') Vezi această figură la André Michel, Histoire de l'Art, vol. I (Paris 1905), pag. 233.
inp.org.ro
125
într'o mişcare în care şi-a pus toată nă­
dejdea, de oarece s'a înălţat cu sabia în
aer cu atâta pornire încât un picior a pă­
răsit pământul, aduce pe după cap sabia
pentru a reteză capul sfântului, care se
roagă în genuchi.
Aceste patru compoziţiuni închid pla­
fonul bolţii, legând cum nu se poate mai
bine ideia din plafon de aceea depe margini.
O ciudată reprezentare, atât ca concep-
ţiune cât şi ca execuţie, este aceea care se
vede pe peretele sudic (ilustraţia dela pag.
126), care, împărţit în două zone, are în
zona de jos mai multe mici compoziţii cu
subiect din viaţa Sfintei Fecioare, iar în
cea de sus o compoziţie destul de bizară.
Subiectul acestei compoziţii e luat din le­
gendele cu privire la suflet, şi anume că­
lătoria sufletelor pentru a ajunge la por­
ţile Iadului, nu şi vieaţa lor de dincolo de
aceste porţi sau sus în cer, aşâ cum se vede
totuş pe unele frescuri mai vechi. Compo­
ziţia e alcătuită din figuri, case, curţi, cari
se desfăşoară pe planul de sus al tabloului,
iar în partea de jos de o mare spărtură,
care indică gura Iadului, în centrul căreia
stă pitit Tartorul dracilor, care alintă un
biet suflet încăput pe mână.
Dintre scenele risipite în această fres­
că, cea din colţul din stânga e şi cea
mai ciudată: un împărat, care va fi stă­
pânit în rele şi fărâ-de-legi, e pe patul de
moarte. La căpătâiul său un înger amenin­
ţător, în mână cu o sabie, a asistat la des­
părţirea sufletului de corpul său, pe care,
negăsindu-1 vrednic de a sui către împă­
răţia cerească, 1-a dat în primirea draci­
lor, îngerul arată împăratului cine i-a pri­
mit sufletul. împăratul plânge ca un copil
frecându-şi ochii cu pumnul, de oare-ce
vede ce aşteaptă pe bietul său suflet, iar
inp.org.ro
inp.org.ro
128 BULETINUL CO-MISIUNTI MONUMENTELOR
dracii aceştia cenuşii, cu cozile sfredel, cu
corniţe negre, au luat sufletul, pe care, ne-
înduraţii, îl duc, ţinându-1 unul de cap, ce­
lălalt de picioare, către gura Iadului, spre
care drăcuşorul din capul convoiului arată
cu mâna. Şi în această imensă spărtură,
în centrul acestei guri ameninţătoare, gata
să scuipe legioane de draci, stă pitit bătrâ­
nul rege al relelor, înfricoşatul Belzebuth,
care, în aşteptarea sufletului acelui îm­
părat răposat de curând, se joacă cu un
suflet de care va fi având multe la spa­
tele său.
Deasupra Iadului e o scenă şi mai cu­
rioasă. Un om e întins la pământ, cu bra­
ţele pe pept, având lângă el un băţ lung.
Doi câini îl latră sau cată să-1 muşte, pe
când, în planul din fund, în pragul unei
case, a apărut un alt om, mai bine şi mai
scump învestmântat ca cel întins, ce pare a
fi foarte sărac. Bănuesc că ingenioasa fan­
tezie a zugravului atonit a vrut să prindă
următoarea scenă: un făcător de rele, un
hoţ, a încercat să pătrundă în casa unui
bogătaş, pentru a-1 jefui; câinii îl simt şi
s'aruncâ asupra lui, ceea ce face ca stăpâ­
nul să prindă de veste şi să iasă afară, pe
când hoţul de frică s'aruncă la pământ.
Prezenţa unei astfel de scene se explică
prin acest singur fapt că, fiind vorba de a
reprezenta Iadul, trebuiâ căutat şi suflete
pentru el. Şi ce putea fi mai destoinic de
a vedea împărăţia lui Belzebuth, pe care
l-am văzut în centrul acestui fresc, decât
sufletul unui făcător de rele. M'am oprit
la aceste două scene, pentru că ele sunt
caracteristice şi pentru că dau o notă ori­
ginală frescurilor dela Colţea. De altfel nu
sunt singure în toată decoraţiunea din a¬
cest monument. Vom vedeâ, îndată, vor­
bind de a doua boltă, cea din stânga, şi
alte scene, cari poartă aceleaşi semne ori­
ginale de bizar şi ingenios.
inp.org.ro
ISTORICE
Trecem acum la una dintre cele mai
importante întruchipări a ideii religoase,
alcătuită din imagini, dintre cari unele do­
vedesc o ciudată fantezie cum şi o puter­
nică originalitate pe seama zugravului,—
la bolta din stânga (ilustraţie în supliment).
După scena din centrul bolţii, Panto­
cratorul si ostile îngereşti, sunt înfăţişaţi în
grupuri compactefiguri de împăraţi, ale că­
ror costume amintesc pe acelea ale unora
din Domnitorii noştrii. Figurile acestea,
bogat decorate şi bine proporţionate, se
înşiră numai până la jumătatea cercului
circumscris în jurul Pantocratorului; în ju­
mătatea cealaltă e reprezentată o întreagă
populaţiune de animale domestice şi săl­
batice, din lumea reală sau cea mitică.
Care poate fi sensul acestei reprezentări
laolaltă a acelor grupe de feţe împărăteşti
de o parte şi a acestor lighioane cu făp­
tura care mai de care mai bizară, mai fio­
roasă, — ne vom sili a arătă aci.
In capătul convoiului, prima grupă e a
unor împăraţi, despre al căror nume zu­
gravul nu ne spune nimic, afară numai de
cât că ei reprezintă «împăraţii pămân­
tului». Totuş bănuesc că imaginaţia pic­
torului nu a fost străină de chipurile unora
dintre Voevozii noştri, mai cu seamă că re­
cunoaştem unele din costumele acestora.
Aşâ figura din capătul convoiului e învest­
mântată cu mantie largă şi lungă până în
călcâie, cu mânecile lipsă sau despicatedela
umăr, pentru a lăsă trecere liberă braţelor.
Tot astfel în grupul următor e o figură
care poartă mantaua cu gu^'ul îmblănit,
lungă până în pământ şi în iată pe piept
cu paftale scumpe. în g< .ral costumele
acestor împăraţi şi împârăi:ese, feciori dom­
neşti, jupâniţe, sunt de moda răsăriteană
şi anume bizantină. Aceasta reese din-
tr'un costum, cel mai des repetat, care e
acesta: rochie lungă, cu guler lat, presărat
de nestimate, care acopere umerii; poa­
lele tivite cu chenare late, pe cari apar de-
 PRESCURILE D E L A C O L Ţ E A
senuri în lozanje, cum şi acea banta lată,
decorată cu pietre scumpe, ce străbate
perpendicular trupul, începând dela guler
şi pierzându-se în chenarul de pe poală ;
fondul veştmintelor e presărat de flori, mai
muit nişte puncte albe reunite în cerc. în
picioare, personagiile acestea au papuci
împărăteşti poleiţi; iar în cap, cei din pri­
mul grup, acela al împăraţilor, poartă cu­
nuna împărătească, cu sau fără ramuri, pe
câtă vreme în grupul următor, al «.oame­
nilor, domnilor şi toţi judecătorii pămân­
tului» , se văd pe capul personagiilor cal­
pace sau fesuri de culoare verde şi cu
marginea îmblănită. Aceasta chiar deose­
beşte acest grup de cel precedent.
Urmează apoi grupul «băeţilor şi fete­
lor» . Fetele frumos gătite au în mâni man­
doline, în coardele cărora li se încurcă dege­
tele pentru a cântă. Un tânăr într o mişcare
mirată se uită la fete, cari, aplecate una spre
alta, îşi şoptesc cevâ. Scena e cum nu se
poate mai expresivă. Sfârşitul convoiului îl
formează «bătrânii şi bătrânele-», după
cum spune legenda în limba slavonă. Feţe
palide, înrămate în bărbi albe, ţeste pleşuve
iau şi ele parte la petrecerea celorlalţi, la
cari nu trebue să uităm şi câţiva copii, cari
îşi scot capul pe după rochiile cele lungi ale
bătrânelor, cum şi, tocmai la sfârşitul con­
voiului, un împărat bătrân, având în mâni
un instrument de muzică, o ţiteră.
Iată acum şi cealaltă jumătate a cercu­
lui: lighioanele cele înspăimântătoare —
animale, păsări şi tot felul de vieţuitoare
câte a putut grupă pictorul—cari toate au
ieşit din ascunzătorile lor pentru a proslăvi,
cari cum ştiu, în graiul lor, pe Pantocra­
tor. Căci acesta e înţelesul acestei mari si
ciudate scene. Aceasta reese din totalita­
tea legendelor de deasupra fiecărui grup:
«împăraţi ai pământului şi toţi oamenii,
domni şi toţi judecători ai pământului,
băeţi şi fete, bătrâni şi bătrâne, lăudaţi
pe Domnul Dumnezeu, pocăiţi-vă. Şi
Buletinul {omisiunii Monumentelor Istorice.
inp.org.ro
129
toate ţinuturile adânci ale focului, şi toate
vânturile viscoloase, şt toate plantele—şi
toate animalele». în adevăr, am văzut pe
toţi împăraţii pământului, pe toţi oamenii,
domnii şi judecătoriUpâmântului, bătrânii
şi bătrânele. Iată acum şi «toate plantele,
şi toate animalele, precum şi toate vân­
turile viscoloase». Dintre aceste animale,
primele şi târîtoarele sunt cele mai bizare,
în văile unor munţi roşii ca focul se târăsc,
ţinând botul în sus, ca şi cum ar proslăvi pe
Cel de Sus, şerpi, năpârci, balauri cu unul şi
patru capete, cum şi două iazme, ce şi-au
scos capul printr'o spărtură a pământului.
Curioasă este de asemeni reprezentarea
' Vânturilor viscoloase» : norii adunaţi în
ghemuri presărate cu puncte albe, probabil
aeroliţii cei numeroşi ai văzduhurilor. Tot
<i vânt viseólos », acesta însă e mai greu de
precizat, trebue să fie şi acea coloană de
aer fumurie, careţâşneştedin gura unui co­
pil ce şi-a scos capul printr'o deschizătură
a pământului. Mai verosimil, nu însă şi plas­
tic, ar putea fi reprezentarea căldurii intra-
terestre, mai cu seamă că legenda şi po­
meneşte undevâ de «ţinuturile adânci ale
focului». In cazul acesta ar fi cea mai în­
drăzneaţă imagine simbolică din câte s'au
reprezentat în iconología ortodoxă. Cine
şi-ar fi închipuit că zugravul atonit va căută
imagini şi dincolo de scoarţa globului, des­
pre care până aci nu ştiâ decât că 1-a făcut
Dumnezeu în sease zile si că toate fenome¬
nele fizice dela suprafaţa sa vin numai de
sus? «Plantele şi animalele» sunt arborii
rânduiţi ca nişte buchete pe văi, în culori
gălbejite, pe cari, de altfel, ar fi imposibil o
vegetaţie. Apoi vin berze, broaşte ţestoase,
vulturi, veveriţe, cerbi, boi, oi, urşi, cămile
şi, în sfârşit, centauri. Şi toate aceste figuri
sunt atât de precise, atât de caracteristice,
în cât nu le poţi confundă asemănarea, cum
se întâmplă câte odată chiar în zugrăveala
modernă. Aşa o veveriţă e de un naturalism
şi de o justeţă a caracterelor zoologice ui-
n
130 BULETINUL COMIStUNlI MONUMENTELOR ISTORICE

mitoare. Tot astfel şi centaurii, — această din strune şi din organe ca pe un împă­
rat, şiaduceţi-i slavă". Interesante, foarte
interesante ca costume, sunt imagínele din
acest pendantiv, ca şi din cel opus acestuia,
unde se reprezintă o scenă similară. Fe­
meia din mijloc, care are aerul că bate din
palme, poartă scurteică cu mâneci îmblă­
nite, peste rochea prăzulie şi şorţul cel alb;
pe cap are o maramă. Cele cinci fete sunt
îmbrăcate aproape caşiţărancile din zilele
noastre, sau mai bine ca mărginencile, de
imagine cu to­ oarece acestea, ca şi aci în
tul păgână,care tablou, dacă au portul fus­
a trecut însă în telor şi al ilicilor, nu au însă
iconología creş­ cămăşile cu cusături şi ca-
tină o d a t ă cu trinţele sau vâlnicele; piep­
alte reprezen­ tănătura în cozi aduse în
tări, a căror ori­ jurul capului, ilic încheiat
gine e tot în lu­ dinainte, prin care iese mâ­
mea antică: ca­ necile cămăşii, fusta scurtă
riatidele, sfinţii tivită în poale cu volane
războinici sau late, cusute cu
reprezentarea procesiuni­ figuri. Către un­
lor. ghiul stâng al
Cu cei patru pendantivi scenei e imagi­
(ilustraţiile dela pag. 130) nea unui voinic,
terminăm şi descrierea a¬ care ţine o bar­
cestei bolţi, atât de inte­ dă ; el e pep-
resantă ca originalitate şi tănat ca vechii
execuţie, calităţi ce trec şi plăeşi şi, ca ace­
asupra scenelor din pen­ ştia, poartă că­
dantivi, tot atâta demne ciulă.
de remarcat. In pendanti-
In primul pendantiv (1) sunt două grupe
de apostoli rânduiţi în jurul unei bisericuţe,
probabil biserica Colţii în imagine ctitori-
ceascâ. In al doilea pendantiv (2) se vede
un grup de femei şi fete, cari joacă şi se
înveselesc la cântecul surlelor şi al tobe­
lor. In realitate însă, după cum spune in­
scripţia, surlaşii şi toboşarii, ca şi tetele cari
învârtesc o horă, nu fac decât laudă pe
acelaş Pantocrator, spre care se ridică
mugetele şi şuerele animalelor din cercul
descris sus. Legenda e aceasta: „ Lăudaţi-l 21. Frescarile dela biserica Colţii.
I'endantivü dein bolta stângă.

inp.org.ro
 FRESCURILE D E L A COLŢEA 131

vul următor (3) sunt trei împăraţi, iar la nă, unde se desfăşoară istoria sâturârii cu
spatele lor, în câte un colţ, doi tineri cu 5 pâini şi 2 peşti a celor 5000 de oameni.
In aceeaş technică şi cu aceeaş înlesnire
de concepţie, scena aceasta nu are nimic
deosebit de aceea opusă ei, descrisă în
prima parte a acestui studiu, afară de fap­
tul că Hrist e reprezentat de trei ori în
aceeaş scenă, însă în grupe deosebite, cum
şi trebuia, de oarece aceeaş figură, Hrist,
trebuia arătat : când binecuvinteazâ pâi-
nele, când vorbeşte apostolilor şi când cu-
săbiile ridicate, vinteazâ poporului.
cari par'câ vor Pe peretele dela Apus
să doboare co­ (ilustraţia delapag. 123),
pacii împrăştiaţi în două mari suprafeţe
din belşug pe în­ în semicerc, e reprezen­
tinderea unei văi tat de două ori aceeaş
împărţite din- scenă; Apoteoza Sfintei
stinctîn cinci zo­ Marii. Aci, lângă Mai­
ne. In sfârşit, în ca Precista, Panaghia,
cel din u r m ă sunt obişnuitele cete de
pendantiv (4), iarăş o sce­ apostoli, îngeri, şi
nă de veselie, unde se ve­ toată pompa ce­
de, în centru, o femee cu rească. In josul a¬
capul acoperit de un văl cestei scene, se
ca şi în pendantivul opus, văd, în mici com­
si care — lucru curios — partimente , mici
râde. De fapt, curios nu ar scene din viaţa lui
fi, de oarece in jurul ei e Isus şi a Măriei: Na­
3.
numai veselie, fete cari şterea, Plecarea
joacă, fete cari cântă din tobe şi surle. E
însă curios din punct de vedere iconologic,
de oarece niciodată acest sentiment nu a *< (S^iKai?, -.•.usa»

fost redat în figura vreunui sfânt sau alt

personagiu din numeroasele imagini bizan-
tino-atonite; plânsul din contră. Ba încă pe
aceasta din urmă, unii pretind a-1 vedeâ în
fiecare figură de sfânt bizantin. Restul
imaginilor cari completează zugrăveala, e
format din mici medalioane distribuite pe
feţele arcurilor, cari reprezintă profeţi sau
22. Frescarile dela biserica Colţii.
prooroci din Vechiul Testament. Pendantivii dela bolta dreapta.
f
•fi ^

Peretele nordic (ilustraţia dela pag. 127), Magilor spre Betleem, admirabilă ca ori­
în partea lui superioară, e ocupat de o sce- ginalitate, închinarea acestora, Soldaţii lui

inp.org.ro
132 BULETINUL COMISIUNTI MONUMENTELOR ISTORICE

Irod căutând pe Hrist, Fuga în Egipt, Pre­
zentarea copilului Isus profetului Simeon,
care a văzut astfel «mântuirea ce Dumne­
zeu a pregătit-o fiilor săi» şi încă câteva
scene din Vechiul Testament, cari ar tre­
bui spălate pentru a fi înţelese, deşi im­
portanţa lor e lesne de dedus din înşirarea
scenelor anterioare.
In şease triunghiuri, cari cad în josul ce­
lor patru mari suprafeţe în semicerc, di­
stingem scenele din cartea Genezei: crea­
rea lumii, a omului, a Evei. Această scenă
e întovărăşită de alta mai mică, către fun­
dul tabloului, care înfăţişează pe Dumne­
zeu, arătând strămoşilor noştri Raiul. Apoi
urmează Păcatul, scena când Eva primeşte
mărul din gura şearpelui şi, însfârşit, o
scenă, cea din urmă, aproape ştearsă, Iz­
gonirea lui Adam şi a Evei din Rai de că­
tre îngerul Gavriil.
In total frescurile sunt bine conservate,
afară de acestea din urmă, cari ar trebui
restaurate, — operaţiune ce, când s'ar face,
ar trebui să fie însoţită şi de o spălare ge­
nerală a frescurilor, pentru a expune pri­
virilor în mod complet unele din cele mai
frumoase frescuri ce le posedăm.
A. BALTAZAR.

inp.org.ro
Frescurile delà biserica Colţii.
Bolta din dreapta Pridvorului.

Buletinul {omisiunii monumentelor Istorice l, i-

inp.org.ro
 Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice i, 3-

inp.org.ro
 CRONICA
o
DIN L U C R Ă R I L E COMISIUNII A O N U M E N TE LOR ISTORICE
V I I . Şedinţa dela 12 Iulie.
— S'a rugat d. arh. N. Ghika să prezinte un
raport mai amănunţit cu privire la starea în
care se găsesc vechile clădiri din curtea fostei
mănăstiri a Caşinului, spre a se putea hotărî
asupra intervenirii ce s'a făcut pentru dărâma­
rea lor.
— S'a recomandat spre aprobare cererea
pentru împrejmuirea ruinelor palatului dom­
nesc din Târgovişte, înscriindu-se această lu­
crare în tabloul celor ce se vor întreprinde în
anul viitor.
— S'a luat în cercetare cererea P. S. S. Epis­
copului de Huşi pentru restaurarea clopotniţei
dela biserica d o m n e a s c ă a lui Ştefan cel Mare
din Vaslui.
— S'a înscris în tabloul lucrărilor din anul
viitor, potrivit devizului întocmit de d. arh. N.
Mihăescu, repararea chiliilor incendiate dela bi­
serica A n t i m din Capitală.
— S'a recomandat spre aprobare lucrările
de conservare necesare la Schitul Ostrov din
Vâlcea.
— S'a cerut un nou raport, mai precis, cu pri­
vire la reparaţiile solicitate pe seama Bisericii
domneşti din Ocnele-Mari.
— S'a delegat d. arh. N . Ghika să refereze asu­
pra lucrărilor de conservare cerute de Epitro-
pia bisericii fostei mănăstiri Mamu din Vâlcea.
— S'a rugat d. Gr. G. Tocilescu, membru al
Comisiunii, să binevoească a redacta o circulară
cu privire la mijloacele de conservare a Valului
lui Traian, spre a fi trimisă — potrivit cererilor
ce s'au primit dela P. S. S. Episcopul Dunării-
de jos şi dela Serviciul tehnic al judeţului Te­
inp.org.ro
ÎN 1908.
leorman — întru lămurire tuturor autorităţilor
din regiunile pe unde trece acest val.
— S'a autorizat Direcţiunea Muzeului naţio­
nal de antichităţi să ridice şi să încorporeze la
colecţia sa lapidară două inscripţii dela bise­
rica din comuna Popeşti (Vlaşca), cari au fost
aduse la Expoziţia jubilară din 1906.
— S'a hotărît publicarea în Buletinul Comi­
siunii a lucrărilor de relevaţie a Schitului sf.
Ştefan dela Hurezi, făcute de d. I . Vulcan.
— S'a mulţumit Administraţiei Casei Bisericii
pentru procurarea pe seama colecţiilor Comisiu­
nii a două serii de fotografii: una dela mănăsti­
rea Probota, alta dela biserica din Bălteni-Ilfov.
—• S'a cerut înscrierea în budgetul anului
viitor al Ministerului, a unei burse pentru stu­
diul picturei bizantine la Muntele Atos şi în
Italia, — la Ravena şi Veneţia.
V I I I . Şedinţa dela 12 August.
— S'a recomandat spre aprobare concluzi-
unile raportului d-lui I . Kalinderu cu privire la
lucrările de restaurare a bisericii Albe dela Baia,
şi anume: reducerea treptelor dela altar şi în­
tocmirea planurilor şi desenurilor pentru exe­
cutarea mobilierului.
— S'a luat cunoştinţă şi s'a recomandat spre
aprobare programul de lucrări prezentat de d.
arh. I . Mincu în legătură cu restaurarea bisericii
Stavropoleos.
— S'a mulţumit d-lui L Kalinderu pentru pre­
miul ce d-sa a binevoit a oferi, prin mijlocirea
Comisiunii, Şcoalei de Arte Frumoase, spre a
se decerne celei mai bune copii de pictură ve­
chie bisericească, făcută de elevii numitei şcoli.
134 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR
I X . Şedinţa de/a 12 Septemvrie.
— S'a recomandat spre aprobare devizul
prezentat de d. arh. N . Ghika pentru refacerea
învelitoarei căzute dela clădirile din curtea bi­
sericii Cetăţuia de lângă Iaşi ; asemenea devi­
zul suplimentar pentru lucrările de conservare
ce de prezent se întreprind la biserica fostei
mănăstiri Hlincea.
— S'a recomandat spre aprobare şi execu­
tare urgentă lucrările pentru repararea înveli-
toarelor stricate în timpul ultimelor furtuni dela
bisericile A n t i m şi R a d u - V o d ă din Capitală; a¬
semenea s'a cerut luarea de măsuri pentru îm­
prejmuirea celei dintâi biserici.
— S'a delegat un domn arhitect să întoc­
mească un deviz pentru repararea vechilor clă­
diri din curtea fostei Mănăstiri d o m n e ş t i din
Câmpulung.
— S'a rugat d. arh. X. Ghika să prezinte de-
senurile întocmite de d-sa pentru mobilierul
bisericii Albe din Baia ; asemenea un program
inp.org.ro
ISTORICE
pentru lucrările de pictură ale aceleeaş biserici.
— S'a hotărît restaurarea bisericii Sf. Gheor-
ghe din Botoşani, spre care sfârşit s'au luat mă­
suri să st întocmească mai întâi lucrările prea­
labile de relevaţie.
— S'a luat în cercetare cererea pentru de­
clararea de monument istoric a bisericii cu hra­
mul sf. Paraschive din comuna Muşoaia, judeţul
Argeş.
— S'a cerut un raport cu privire la modul şi
mijloacele prin care s'ar putea pune sub ocro­
tire părăsita biserică a Sf. împăraţi din T â r g o -
vişte, care mai păstrează încă resturi de fru­
moasă pictură.
— S'a înscris, în sfârşit, biserica fostului schit
din Bălteni (Ilfov), construită la 1626 de Hrizea
Vornicul, în Inventarul monumentelor istorice,
ca una ce prezintă caracteristice particularităţi
arhitectonice şi are un interesant trecut istoric,
după cum se poate vedeâ de alt fel din artico­
lele ce tipărim asupra ei în numărul de faţă.
A. L .
 SERBAREA DELA MĂNĂSTIREA
(31 A U G U S T 1908)
Se ştie că în Iunie 1904, d. Const. Moisil,
profesor la Liceul din Tulcea, a semnalat, în-
tr'o scrisoare publicată în «Convorbiri Lite­
rare» ( X X X V I I I , 748), piatra m o r m â n t a l ă ce
acoperiâ odinioară rămăşiţele pământeşti ale
Doamnei Oltea, mama Iui Stefan-cel-Mare, pia­
tră pe care d-sa o descoperise în curtea fostei
mănăstiri Probota sau Pobrata din judeţul Su­
ceava, unde ea fusese adusă dela biserica din
apropiere a sf. Nicolae, zisă pe atunci din Po­
iană. A p o i d. N . Iorga, tipărind preţiosul epitaf,
făcu propunerea, într'un articol publicat în «Să-
mănătorul» din 8 August, acelaş an, ca cl să
fie ridicat şi aşezat în locul de cinste şi de în­
gropare al Domnilor, în lăuntru bisericii, lângă
frumoasele morminte al lui P e t r u - V o d ă Rareş
şi al soţiei sale Elena-Doamna.
încă de atunci d. P. Garboviceanu, A d m i n i ­
stratorul Casei Bisericii, luă măsurile pentru
ducerea la îndeplinire a acestei propuneri, pu-
ind să se sape în m a r m o r ă o prea frumoasă i n ­
scripţie comemorativă (redactată de d. Iorga
şi sculptată d u p ă desemnul d-lui V . Rola-Pie-
karski) a piosului act ce u r m a ş ă se săvârşească
în toamna acelui an, ca încheere a marilor săr-
bări orânduite întru pomenirea a patru sute de
ani dela moartea gloriosului Ştefan-Vodă. î m ­
prejurările au făcut însă ca aceasta să se înde­
plinească abia în cursul anului curent.
In acest scop s'a întocmit, în pronosul bise­
ricii, lângă peretele din dreapta, în rând şi la
fel cu locul de odihnă al Doamnei Elena a lui
P e t r u - V o d ă Rareş, un închipuit m o r m â n t , dea­
supra căruia s'a aşezat, alăturea de vechiul epi­
taf al Doamnei Oltea, amintita inscripţie co­
memorativă. Sfinţirea acestui nou m o r m â n t s'a
făcut în ziua de Duminecă 31 August, în pre­
zenţa d-lui Sp. C. Haret, Ministrul Cultelor şi
al Instrucţiunii, a invitaţilor din Capitală, a au­
torităţilor bisericeşti, şcolare şi administrative
din judeţul Suceava, a tinerimii şcolare din Făl­
inp.org.ro
PROBOTA
ticeni şi împrejurimile Probotei şi a numero­
sului popor adunat cu acest prilej în vestita
mănăstire de odinioară.
D u p ă sfânta liturghie, oficiată de părintele
protoereu al judeţului, cu o numeroasă azistenţă
de preoţi, s'a slujit afară, în curtea mănăstirii,
în faţa tuturor credincioşilor, un parastas so­
lemn, pentru odihna sufletului aceleia ce a dat
Moldovei şi neamului r o m â n e s c pe cel mai
mare fiu al lor. Cerul binecuvântâ în acest timp
îngenunchiata adunare cu o ploae binefăcă­
toare. In u r m ă un delegat al Administraţiei Ca­
sei Bisericii rosti un scurt cuvânt comemorativ,
în care se nevoi a arătă credincioşilor adunaţi
în biserică — în cadrul puţinelor mărturii isto­
rice şi închipuiri legendare ce avem cu privire
la Oltea-Doamna — rostul vieţii ei pământeşti,
e n u m e r â n d t o t o d a t ă şi peripeţiile prin care trecu
sfânt lăcaşul ei de îngropare dela început şi
p â n ă în zilele noastre. Apoi d. Ministru Sp. C.
Haret încheie această parte a sărbării cu o prea
frumoasă cuvântare, în care, după ce arătâ în­
semnătatea actului de pictate şi cinstire ce se
îndeplineşte, d-sa zise:
«Iată pentru ce dar am venit şi v'am poftit
astăzi aci: să ne rugăm pentru odihna şi mă­
rirea sufletului aceleia dela care Ştefan-Vodă
a moştenit virtuţile sale alese şi frumoase...
«Să preamărim deci în faţa acestui dumne-
zeesc altar pe femeea care a dat neamului no­
stru pe cel mai mare fiu al său şi să ne închi­
năm în faţa mormântului ei, acum regăsit şi din
nou închipuit.
«Acesta e rostul serbării noastre de azi. Şi
sunt fericit că ea se face în apropiere de Baia şi
de Războieni, în mijlocul urmaşilor direcţi ai
acelor ce au câştigat una din cele mai strălucite
izbânzi şi au pătimit una din cele mai glorioase
înfrângeri. Şi m ă bucur că acest preţios mor­
mânt se găseşte aici, unde amintirea faptelor
vitejeşti ale lui Ştefan-cel-Mare trăe.şte mai mult
136 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR
decât în orice altă parte a ţării şi unde deci,
de acum înainte, va trăi tot aşa de mult şi a¬
mintirea scumpă a mamei sale.
«Păziţi-1 dar cu credinţă şi dragoste, ca să a¬
mintească urmaşilor din neam în neam de ceea
ce a fost Oltea Doamna, mama lui Ştefan-Yodă
cel Mare, cel Bun şi cel Sfânt».
D u p ă masă, scrie d. P. Garboviceanu în Bi­
serica Ortodoxă, după care am împrumutat şi
cuvintele de mai sus ale d-lui Ministru — la
ora 2, au început serbările şcolare. S'au exe­
cutat bucăţi muzicale corale cu cuprins patrio­
tic de către elevii gimnaziului din Fălticeni, de
către corul din Dolhasca, sub conducerea dis­
tinsului învăţător Ionescu, care a cântat şi toate
răspunsurile sf. Lcturghii cât se poate de bine,
Notă. Ilustraţiile din acest fascicol sunt făcute după fotografii luate de d. Ing. Stelian Petrescu.
inp.org.ro
ISTORICE
şi de către corul şcoalei din Probota. S'au re­
citat apoi poezii cu cuprins patriotic şi religios.
După aceasta d. G. T. Ionescu, revizorul şco­
lar al jud. Suceava, a ţinut învăţătorilor, săte­
nilor şi copiilor o foarte frumoasă şi bine sim­
ţită cuvântare şi a pus în evidenţă şi marele
merit al d-lui Sp. Haret, omul bisericii şi al
şcoalei, care a organizat asemenea serbări pen­
tru cultivarea şi înălţarea sufletului românesc.
In acelaş sens a vorbit şi d. Ştefan Ioan, deputat
şi profesor. A răspuns d. Haret, arătând, că
suntem datori să întrebuinţăm toate mijloacele
pentru formarea conştiinţii naţionale, pentru
dezvoltarea sentimentelor de recunoştinţă şi de
veneraţie pentru acei cari ne-au păstrat ţara,
graiul şi legea !
A. L .
A N U L 1. No. 4.

BULETINUL

COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE

PUBLICAŢIUNE TRIMESTRIALA

BUCUREŞTI
Inst. de Arte Grafice C A R O L G O B L S-r I. St. Rasidescu.
16, STRADA DOAMNEI. 16

1908

inp.org.ro
 BULETINUL

CO M I S I U N I I

/AONU/AENTELOR ISTORICE

Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice.

inp.org.ro
 COMITETUL
D - n i i : ION K A L I N D E R U , GR. G. T O C 1 L E S C U , G R . C E R K E Z , N. G A B R I E L E S C U .
Membrii Comisiunii Monumentelor Istorice
P. G A R B O V I C E A N U
Administratorul
Secretar, A L E X .
ABONAMENTUL ANUAL :
IN R O M Â N I A
IN S T R Ă I N Ă T A T E
REDACŢIA : la Administraţia
Extras din Deciziunea Ministerială
1. Cu î n c e p e r e dela I a n u a r i e 1908 se va p u ­
blica, sub d i r e c ţ i a C o m i s i u n i i m o n u m e n t e l o r
i s t o r i c e şi în editura A d m i n i s t r a ţ i e i Casei B i ­
sericii, o revistă p e r i o d i c ă numita Buletinul
Comisiunii Monumentelor Istorice.
2. A c e s t B u l e t i n va fi o r g a n u l oficial al C o ­
m i s i u n i i , va a p ă r e a t r i m e s t r i a l şi va c u p r i n d e :
a) O parte ştiinţifică, în care se vor publica
tot felul de m o n o g r a f i i , studii, l u c r ă r i , c o m u ­
n i c ă r i şi m a t e r i a l u r i de n a t u r ă i s t o r i c ă , a r h i ­
t e c t o n i c ă şi a r t i s t i c ă , p r i v i t o a r e d i r e c t şi n u m a i
la m o n u m e n t e l e n o a s t r e i s t o r i c e ;
b) O parte o f i c i a l ă , în care se vor publica
r a p o a r t e l e a n u a l e ale C o m i s i u n i i , p r o c e s e l e -
verbale ale ş e d i n ţ e l o r ei, referatele a r h i t e c ­
ţilor î n s ă r c i n a ţ i cu c o n d u c e r e a şi e x e c u t a r e a
l u c r ă r i l o r de c o n s e r v a r e şi r e s t a u r a r e , p r e c u m
şi e v e n t u a l e l e c i r c u l a r i , i n f o r m a ţ i u n i şi d e c i -
z i u n i ale M i n i s t e r u l u i şi ale C o m i s i u n i i , p r i ­
v i t o a r e la m o n u m e n t e l e n o a s t r e istorice.
3. B u l e t i n u l apare sub d i r e c ţ i a m e m b r i l o r
C o m i s i u n i i , cari, î m p r e u n ă cu a d m i n i s t r a t o r u l
Casei B i s e r i c i i , a l c ă t u e s c c o m i t e t u l de re­
d a c ţ i e , şi sub î n g r i j i r e a s e c r e t a r u l u i C o m i s i u n i i ,
care e î n d a t o r a t s ă p r e g ă t e a s c ă şi s ă p r o c u r e
m a t e r i a l u l n e c e s a r , s ă - 1 a d u c ă la c u n o ş t i n ţ a
c o m i t e t u l u i de r e d a c ţ i e şi s ă s u p r a v e g h e z e
tipărirea lui.
4 . Pentru ca p u b l i c a ţ i u n e a s ă se p r e z i n t e
c â t mai s i s t e m a t i c ă şi c â t mai f o l o s i t o a r e , se
s t a b i l e ş t e u r m ă t o r u l p r o g r a m cu privire Ia felul
l u c r ă r i l o r ce va t r e b u i s ă c u p r i n d ă B u l e t i n u l :
a) M o n o g r a f i i i s t o r i c e , a r h i t e c t o n i c e şi ar­
Buletinul se găseşte de vânzare la Librării/e
inp.org.ro
DE REDACŢIE
Şi
Casei Biseri
LAPEDATU.
1 0 Lei
12 „
Casei Bisericii, Bucureşti.
privitoare la redactarea Buletinului.
t i s t i c e asupra m o n u m e n t e l o r n o a s t r e i s t o r i c e ,
m o n o g r a f i i c a r i vor fi ilustrate şi d o c u m e n t a t e
cu r e p r o d u c e r i n e c e s a r e de fotografii, d e s e m -
n u r i , a q u a r e l e etc. :
b) R e l e v e u r i dela c e l e m a i î n s e m n a t e şi
c a r a c t e r i s t i c e , d i n p u n c t de v e d e r e a r h i t e c ­
tonic, m o n u m e n t e istorice ;
c) Studii şi l u c r ă r i u n i t a r e , a s e m e n e a i l u s ­
trate şi d o c u m e n t a t e , b u n ă o a r ă : asupra i n -
s c r i p ţ i u n i l o r m u r a l e şi t o m b a l e din e p o c a l u i
Ş t e f a n - c e l - M a r e , M a t e i Basarab, V a s i l e L u p u ,
C o n s t a n t i n B r â n c o v e a n u etc., asupra a r t e i
d e c o r a t i v e , în s c u l p t u r ă şi p i c t u r ă , î n t r e b u i n ­
ţ a t ă în b i s e r i c i l e şi m ă n ă s t i r i l e n o a s t r e în a n u ­
mite e p o c i , asupra p o r t r e t e l o r m u r a l e , de c t i ­
tori : D o m n i , Doamne, Arhierei, Boeri, J u p â -
n e s e etc., asupra p i c t u r i i b i s e r i c e ş t i , asupra
costumelor etc :
d) M a t e r i a l u r i : scurte f r a g m e n t e , c o m u n i ­
c ă r i , î n s e m n ă r i şi note de i n t e r e s d e o s e b i t
p r i v i t o a r e la m o n u m e n t e l e noastre i s t o r i c e :
e) Note bibliografice şi c r i t i c e asupra p u -
b l i c a ţ i u n i l o r şi p e r i o d i c e l o r de s p e c i a l i t a t e :
f) î n s f â r ş i t , s u p l i m e n t e a r t i s t i c e , în c u l o r i ,
cari s ă î n f ă ţ i ş e z e b i s e r i c i , m ă n ă s t i r i , r e p r o ­
d u c e r i de portrete m u r a l e , de p i c t u r i , de or-
n a m e n t a ţ i u n i etc-
în c a d r u l l u c r ă r i l o r î n ş i r a t e m a i sus se c u ­
prind şi a c e l e p r i v i t o a r e la m o n u m e n t e l e is­
t o r i c e din a f a r ă de Regat, î n t r u c â t a c e s t e
vor fi de o r i g i n ă r o m â n e a s c ă — î n ă l ţ a t e de
Voevozii noştri.
Socecù, Sfetea, naţională şi Alcalay.
 BULETINUL

COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE

FUBLICAŢIUNE TRIMESTRIALĂ

/
SUB AUSPICIILE MINISTERULUI D E C U L T E ŞI INSTRUCŢIUNE PUBLICA
ŞI IN E D I T U R A ADMINISTRAŢIEI C A S E I B I S E R I C I I .

19 08

OCTOMYRIE-DECEMYRIE

BUCUREŞTI
Inst. de A r t e G r a f i c e C A R O L G O B L S - r Ion St. Rasldescu
16, Strada D o a m n e i , 16
1908

inp.org.ro
 CUPRINSUL
o

TEXT

M ă n ă s t i r e a Hurezi : Descriere g e n e r a l ă a r h i t e c t o n i c ă .
S c h i t u l 5f. Ş t e f a n dela H u r e z i : Note a r h i t e c t o n i c e .
P o r t r e t e l e m u r a l e dela H u r e z i : D e s c r i e r e la d o u a s e r i e i .
Noi monumente istorice : Biserica din Ludeşti.
Un y e c h i u epitaf şi o n o u ă i n s c r i p ţ i e dela P r o b o t a .
Raport g e n e r a l cu privire la l u c r ă r i l e C o m i s i u n i i î n 1908.
C r o n i c ă : D i n l u c ă r i l e C o m i s i u n i i : M ă n ă s t i r e a R a d u - V o d ă şi B i s e r i c a B u c u r d i n C a p i t a l ă ; Re-
dacţiona'
T a b l a de M c . e r i i .

1LU5TRAŢIUNI

Mănăstirea Hurezi: 19. P i s a n i a S c h i t u l u i Sf. Ş t e f a n .

[. P l a n u l g e n e r a l al a ş e z ă r i i . 20. B i s e r i c a d i n Baia : î n a i n t e de r e s t a u r a r e .
2. P l a n u l s p e c i a l al m ă n ă s t i r i i : — parter. 21. Biserica din B a i a : d u p ă restaurare.
3. P l a n u l s p e c i a l al m ă n ă s t i r i i : — etaj. 22. C l o p o t n i ţ a dela P ă p ă u ţ i .
S c h i t u l Sf. Ş t e f a n : 23. M ă n ă s t i r e a Slatina : vedere g e n e r a l ă .
4. Planul. 24. M ă n ă s t i r e a Slatina : b i b l i o t e c a .
5. F a ţ a d a . 25. M ă n ă s t i r e a Slatina : i n t r a r e în b i s e r i c ă .
6. S e c ţ i u n e t r a n s v e r s a l ă . 26. C l o p o t n i ţ a dela H u r e z i : î n a i n t e de r e s ­
7. V e d e r e l a t e r a l ă . taurare.
8. S e c ţ i u n e l o n g i t u d i n a l ă . 27. C l o p o t n i ţ a dela H u r e z i : d u p ă r e s t a u r a r e .
9. P l a n u l a c o p e r i ş u l u i . S c h i t u l Sf. Ş t e f a n :
10. P o r t r e t e m u r a l e d i n P a r a c l i s . 28. î n a i n t e de restaurare.
II: Portrete m u r a l e d i n b i s e r i c a dela B o l n i ţ ă . 29. în timpul restaurării.
Biserica din Ludeşti : 30. î n a i n t e de restaurare (2).
12. V e d e r e l a t e r a l ă . 31. D u p ă restaurare.
13. V e d e r e d i n f a ţ ă . 32. Planul săpăturilor.
14. V e d e r e l a t e r a l ă (2). 33. Vedere a săpăturilor.
15. F r a g m e n t d i n t â m p l ă .
16. F r a g m e n t d i n t â m p l ă (2). — i n s u p l e m e n t : M ă n ă s t i r e a R a d u - V o d ă şi
17. Epitaful de pe m o r m â n t u l D o a m n e i O l t e a . Biserica Bucur din Capitală (Tricromie
18. I n s c r i p ţ i a c o m e m o r a t i v ă d i n 1904. d u p ă o a c u a r e l ă de pe la 1866).

NOTĂ. — Finalele delà pp. 148, 155, 160 şi 186 reprezintă, după cum s'a indicat şi la fiecare în
parte, cusuturi de pe un patrafir dela mănăstirea Hurezi (1700), iar cel dela p. 192 o sculptură în
piatră de/a Foişorul lui Dionisie tot de acolo.

inp.org.ro
 /MĂNĂSTIREA
DESCRIERE GENERALA
ănăstirea Hurezi e aşezată
pe un platou înalt de vre-o
30 10 m. deasupra nive­
lului râului cu acelaş nume,
închisă fiind cu un zid îm­
prejmuitor, ce formează un
patrulater neregulat, ale că­
rui laturi mai mari, dela nord şi
sud, întrec cu vre-o 150 m. la¬
turile mai mici, dela est şi vest,
cari n'au decât vre-o 200 m. în lungime.
Zidul acesta, înalt de 2,50 — 3,00 m.
şi lat de 1,30 — 1,50 m., construit din
cărămidă alternând cu piatră şi lucrat în
mod aparent, cuprinde înlâuntrul său pa­
tru incinte: Incinta mănăstirii propriu zise,
Incinta dependinţelor ei, Incinta bolniţei şi
a cimitirului si Incinta grâdinei.
/. — Incinta mănăstirii propriu zise.
Se află cam la mijlocul laturei din spre nord
şi are forma unui dreptunghiu, pe ale cărui
laturi se ridică de toate părţile clădiri, afară
de laturea din spre răsărit, care e despăr­
ţită de incinta bolniţei şi a cimitirului nu­
mai printr'un zid înalt de vre-o 6--7 m. şi
acoperit cu olane.
Mai târziu s au construit şi pe această
lăture câteva chilii de locuinţe pentru că­
inp.org.ro
HUREZI
ARHITECTONICĂ.
o
lugări. N'au insă nici o valoare arhitecto­
nică sau arheologică.
1. Clădirea de pe laturea sudică. Se îm­
parte în două jumătăţi bine distincte.
a) întâia jumătate, cea din spre est, se
compune, pe toată întinderea, din două
săli mari — cu tinzi la mijloc .şi câteva de­
pendinţe de serviciu in jur— acoperite cu
bolţi sferice ce se razimă, prin intermediul
pendantivilor, pe arcuri-dublouri, cari, la
rândul lor, se sprijină parte pe zidurile ex­
terioare, parte pe coloane de piatră cu că­
piţele şi baze frumos cioplite. Sunt par­
dosite cu lespezi de piatră şi răspund, de-
desupt, unei mari pivniţe, acoperită şi ea
cu bolţi, cilindrice însă, cari se razimă pe
puternice coloane de piatră.
Sălile acestea, cari, pentru trebuinţile
mănăstirii, s'au împărţit, în cursul vremii,
prin ziduri adaose, în mai multe camere
mărunte, destinate azi arhondăriei — lo-
cuinţii oaspeţilor —, alcătuiau odinioară
casele domneşti ale Ctitorului. Ele comu­
nică cu incinta prin două foişoare deschise,
de formă pătrată, cu arcade sprijinite pe
coloane cilindrice şi cu scări de piatră măr­
ginite de parapete: întâiul aşezat la mijloc,
al doilea la capătul apusean.
b) A dona jumătate a clădirii, cea clin
142 B U L E T I N U L COMISIUOT MONUMENTELOR ISTORICE

spre vest. Dispusă în două rânduri—parter ,^ . cu baze si căpiţele mulurate. Aceste ga-
şi etaj — şi cuprinzând în mijloc clopotniţa lerii — acoperite cu o boltă cilindrică lon-
mănâstirii, se compune din chilii, cari dau, gitudinală, străpunsă, la rândul ei, în drep-

câtre interiorul curţii, atât jos cât şi sus, în tul fiecărei arcade, cu alte bolţi cilindrice
galerii deschise cu arcade în plin centru, coborîtoare transversal — comunică cu in-
sprijinite pe coloane cilindrice de piatră, cinta prin mijlocirea celui al doilea foişor

inp.org.ro
 MĂNĂSTIREA
dela casele domneşti, a cărui scară s'a mo­
dificat mai târziu, la 1854, sub egumenul
loanichie Arhimandritul, aşa fel, încât să
stabilească direct legătura şi cu galeria
dela etaj.
La mijlocul chiliilor — acoperite cu bolţi
în arc de cloitre, afară de tinde şi cori­
doare, cari sunt acoperite cu bolţi cilin­
drice — se ridică, cum am arătat, clopot­
niţa mănăstirii, dispusă în trei rânduri.
în parter, sub o boltă sferică, sprijinită,
prin intermediul pendantivilor, pe arcuri-
dublouri, se află intrarea cea mare a mă­
năstirii, care conduce în incintă şi care se
închide cu două porţi mari ferecate cu
benzi groase de fier şi ghintuite cu piroane
puternice.
In etaj se află camera în care se pă­
strează tezaurele mănăstirii. E boltită în
în arc de cloitre şi are, de o parte şi de
alta, două săli ce conduc: întâia în această
cameră, a doua, şi anume cea din dreapta,
prin mijlocirea unei scări de ştejar, în al
doilea etaj, — în clopotniţa propriu zisă,
care se ridică deasupra acoperişului clă­
dirii chiliilor în lormă de turn cu secţiune
pătrată, ce susţine un acoperemânt de o¬
lane, în vârful căruia stă împlântată, prin
intermediul unui glob, o cruce cu tasuri
aurite şi legată cu lanţuri.
Turnul acesta are pe fiecare lăture câte
o fereastră în arc de cerc, înconjurată cu
arcaturi duble, cari, repetându-se de mai
multe ori pe aceeaş faţă, decorează întreg
exteriorul clopotniţei şi cari se termină dea­
supra unui brâu orizontal cu linii dinţate,
deoparte şi dealta. Sub acest brâu, o serie
de firide dreptunghiulare, necorespunzând
arcadelor superioare, împodobesc, la rân­
dul lor, partea de jos a clopotniţei, termi­
nata sus, cu o cornişe cu trei rânduri de
linii dinţate, ce alternează cu lot atâtea
linii albe de aceeaş dimensiune, afară de
cea superioară — peste care se aşează
straşina acoperişului — care e mai lată.
inp.org.ro
HUREZI 143
In interior, camera clopotelor e acope­
rită cu o boltă de zidărie în are de cloitre
şi râzimată pe cei patru pereţi verticali ai
încăperii.
Astfel se înfăţişează azi, după restau­
rare, clopotniţa mănăstirii Hurezi.— Căci,
în vremea marilor lucrări de reparaţie în­
treprinse sub egumenatul bogatului Hri-
sant, s'a tost cioplit brâurile, arcaturile şi
cornişa cea veche până în faţa zidurilor,
acoperindu-se aceste peste tot ca tencu­
ială netezită drept; s'a mai fost ridicat un
etaj deasupra camerei clopotelor, deschi-
zându-i-se în fiecare lăture câte trei fere­
stre şi aşezându-i-se un acoperiş în formă
de accoladâ, mărginit în cele patru laturi
cu câte un fronton triunghiular ; s'a fost
desfăcut apoi ferestrele dela camera clo­
potelor până în dreptul podelelor, încon-
jurându-se. clopotniţa cu un balcon de fer
scos pe console de lemn ; s'a fost întocmit,
în sfârşit, sub acest balcon, în peretele din
faţă, un fronton triunghiular de zidărie.
Prin lucrările de restaurare întreprinse în
vara anului 1907, clopotniţa pe de o parte
a fost desbrâcată de toate aceste elemente
adause, pe de altă parte a fost îmbrăcată în
vechile ei forme şi podoabe, restabilindu-
i-se, pe cât s'a putut cunoaşte şi statori,
înfăţişarea-i de odinioară.
2. Clădirea de pe latura vestică. Dispusă
în două rânduri — parter şi etaj — şi cu­
prinzând în mijloc paraclisul mănăstirii, se
compune de asemeuea din chilii, cari dau,
către interiorul curţii, atât sus cât şi jos,
în galerii deschise, cu arcade sprijinite pe
coloane, la fel cu cele descrise mai sus. Ele
se întrerup însă la partea centrală, oprin-
du-se şi racordându-se în masivul de zi­
dărie deasupra căruia se ridică paraclisul,
care comunică cu aceste galerii, şi anume
cu cele dela etaj, prin două mici coridoare
laterale, ce conduc, urcând pe trepte de
piatră, la trumosu-i pridvor din faţa, — si-
inp.org.ro
 MĂNĂSTIREA
tuat la o înălţime ce ar corespunde unui al
doilea etaj al clădirii, prin urmare deasu­
pra acoperişului chiliilor.
Acest pridvor, cu arcade sprijinite pe
coloane de piatră, cu baze şi căpiţele plă­
cut împodobite, e legat în mod meşteşugit
de zidul simplu şi înalt pe care-1 face, în
exterior, clădirile de pe careul incintei, în-
trerupându-i, măcar de această parte, mo­
notonia şi aspectul de cetate, pe care i-1
dau numeroşii contraforţi ce-1 sprijinesc jos
şi micile barbacane ce se deschid sus.
Sub paraclis, în dreptul etajului întâi, se
află o încăpere boltită, care comunică pe
de o parte cu interiorul, printr'o deschidere
tainică ce ese în altar, drept sub sfânta
masă, pe de altă parte cu exteriorul, spre
vest, pe dedesuptul unuia din coridoarele
laterale ce am arătat că duc la pridvor;
iar sul) această încăpere, în dreptul par­
terului, se află trapeza mănăstirii, acope­
rită cu o boltă sferică, sprijinită pe arcuri-
dublouri şi pendantivi. Ea e frumos deco­
rată şi zugrăvită în frescă. In fund se văd
portretele murale ale ctitorilor: Constan-
tin-Vodă Brăncoveanu şi Maria-Doamna,
soţia lui.
Cei doi pereţi din faţă şi din spate ai
acestei trapeze se arată a fi fost odinioară
deschişi, în formă de arc, ca pentru o mare
poartă. —De sigur, la început, pe aci se
lăsase trecere din curtea mănăstirii în gră­
dina re se întinde înafarâ până lângă apa
Hurezi; dar, nedovedindu-se prea trebu­
incioasă şi nici prea practicabilă, din cauza
terenului mult înclinat, — ea a fost pără­
sită chiar dela început. Arhimandritul Ioan,
primul egumen al mănăstirii, după rum
mărturiseşte o inscripţie din 1 706, a pus
să se astupe cele două ziduri, întocmind,
în lăuntru lor, trapeza despre care am
vorbit.
Corpul propriu zis al paraclisului e situat
deasupra acoperişului chiliilor şi e construit,
din punct de vedere al alcătuirii arhitecto-
Buletinul Comisiunil Monumentelor Istorice.
inp.org.ro
HUREZI 145
nice, în acelaş fel ca şi biserica cea mare
a mănăstirii. Are o singură turlă — Panto­
cratorul — în formă de prizmă ortogo­
nală, având pe fiecare faţă câte o ferea­
stră, împodobită cu arcaturi. Acoperişul
e în formă de accoladâ şi poartă în vârf o
cruce foarte bogată cu tasuri aurite şi le­
gata cu lanţuri.
Insfârşit, la ambele capete ale clădirii,
formând legătura cu clădirile vecine dela
nord şi sud, se află câte o sală mare, pă­
trată, care se ridică în interior pe înălţimea
amânduror caturilor şi care comunică cu
exteriorul prin câte o uşe deschisă în col­
ţurile incintei. Aceste săli sunt acoperite,
potrivit menirii lor — una eră bucătărie,
cealaltă brutărie — intr'un mod ingenios:
cu bolţi de zidărie, în tormă de trompe
conice, în lăuntrul cărora se înscriu patru
careuri, suprapuindu-se, aşa că fiecare
se află în diagonala celui imediat inferior.
Astfel se formează o serie de careuri din
ce în ce mai mici. Ultimul, cel mai de sus,
e dispus aşa încât înscrie în el laturile unui
tambur de secţiune octogonală, care se ri­
dică deasupra acoperişului: — e coşul, prin
ale cărui deschizături amenajate pe cele
opt feţe se răspândeşte fumul grămădit în
partea superioară a bolţilor.
3. Clădirea de pe laturea nordică. Dis­
pusă de asemenea în două rânduri— par­
ter şi etaj - - se compune exclusiv din chilii,
acoperite cu bolţi în arc de cloitre, cari
dau, către interiorul curţii, în galerii des­
chise, cu arcade sprijinite pe coloane, la
fel cu cele descrise până aci. Căci — cum
s'a putut vedea— ele încep la marginea ca­
selor domneşti, trec prin faţa clopotniţei şi
a chiliilor sud-vestice şi se opresc în stânga
paraclisului; reîncep apoi în dreapta ace­
stei clădiri, trec prin faţa chiliilor vest-nor-
dice şi se opresc în masivul de case ce ter­
mină clădirea de pe laturea nordică.
Partea întâi a acestor galerii, dela ca-
19
inp.org.ro
 MĂNĂSTIREA
sele domneşti până la paraclis, comunică
cu incinta, după cum s'a arătat, prin mij­
locirea celui al doilea foişor, construit la
arhondârie; iar partea a doua, dela para­
clis până la capătul de răsărit al clădirii
apusene, prin al treilea foişor, deschis, de
formă pătrată, cu arcade sprijinite pe co­
loane cilindrice şi cu scări de piatră măr­
ginite cu parapet, care e aşezat cam la ju­
mătatea acestei din urmă clădiri a mănă­
stirii.
Mai târziu, în 1763, vrednicul arhiman­
drit Dionisie Bălâcescu construi, la stânga
paraclisului, pentru înlesnirea comunicaţiei
galeriilor cu incinta, al patrulea foişor, —
minunata construcţie, care, ca podoabe şi
sculpturi în piatră, e una din cele mai pre­
ţioase din câte ne-a lăsat trecutul; iar ală­
turea, la dreapta paraclisului, bogatul Hri-
sant construi al cincelea şi cel din urmă
foişor,— simpla şi urîta construcţie ce con­
trastează atât de mult cu aceea a cărei pe­
reche a fost sortită să fie.
Cu acestea se termină descrierea gene­
rală arhitectonică a celor trei şiruri de clă­
diri ce închid, la sud, vest şi nord, incinta
mănăstirii, în mijlocul căreia se ridică bise­
rica cea mare, care rămâne a tormâ obiec­
tul unei speciale descrieri arhitectonice.
11. Incinta atenanţelor mănăstirii. E parte cimitirul de restul acestei întinse in­
situată la sudul celei întâi şi e mult mai
mare. La răsărit si miazăzi se găsesc câte¬
va clădiri — fără însemnătate arhitectonică
sau arheologică —ce servesc de grajduri,
remise pentru trăsuri, magazii şi locuinţe
pentru servitori. Intrarea se deschide pe
sub o asemenea clădire amenajată în tor-
mă de turn în dreptul clopotniţei şi e le­
gată de aceasta printr'o şosea în pantă.
La apus un zid simplu hotărăşte incinta
gradinei, lnsfârşit, la miazâ-noapte se vede
clopotniţa şi, la dreapta ei, în legătură cu
înaltul zid dindărăt al caselor domneşti,
inp.org.ro
HUREZI 147
două construcţii, ridicate, ca şi celelalte
din această incintă, în timpul lui Hrisant:—
cerdacul şi salonul dela stâreţie.
III. — Incinta botniţei şi a cimitirului.
E situată la răsăritul celor descrise mai sus
şi e despărţită de ele, cum s'a arătat, prin-
tr'un zid înalt de vre-o 6—7 m. La început
comunicaţia între incinta mănăstirii şi in­
cinta bolniţei se deschideâ la mijlocul ace­
stui zid. Mai târziu însă, când şi în partea de
răsărit s'a ridicat chilii pentru locuinţa călu­
gărilor, poarta veche a fost astupată, des-
chizându-se o alta nouă - - care funcţio­
nează şi azi — mai spre nord.
In colţul nord-estic al acestei incinte se
află cimitirul, având: la mijloc, biserica —
toarte bine proporţionată atât ca ansam­
blu cât şi ca decoraţiune - - care slujiâ
pentru pogribania călugărilor răposaţi; la
nord, casa — azi în desăvârşită ruină —
care slujiâ pentru izolarea bolnavilor, deci
bolniţa; în sfârşit, la sud-vest, un foişor pă­
trat— deschis de toate părţile, cu arcade
în formă de accoladă, sprijinite pe coloane
de piatră — care slujiâ pentru praznicele
de pomenire ale celor coborîţi în mormin­
tele presărate pe toată întinderea cimiti­
rului.
Un zid în formă de dreptunghiu des­
cinte, în care se mai află, în partea sud-
vestică, un heleşteu.
IV. - - Incinta grăciinei. E situata la
apusul celor două dintâi, pe un povârniş ce
se întinde până aproape de albia Hurezu­
lui. In această incintă, anume în unghiul
ce-1 fac în exterior clădirile dela sud şi
vest ale mănăstirii, se află alipită o con­
strucţie mai mare, compusă din mai multe
camere şi saloane, dispuse în subsol, par­
ter şi etaj. Ea s'a ridicat pe vremea iui
148 B U L E T I N U L COMISIUNU MONUMENTELOR ISTORICE

Barbu-Dimitrie Ştirbei şi a servit la înce­ roşi contraiorţi, construiţi şi lucraţi în ace-

put de rezidenţa domneasca de vară, iar
mai apoi, până acum un an, de local spi­
talului judeţean. Datează deci, ca toate
clădirile şi reparaţiunile lui Hrisant, de pe
la jumătatea secolului trecut, — epocă de
decadenţa a vechiului nostru meşteşug de
clădiri.
* durice mică, — schitul Sf. Apostoli;
Astfel se prezintă, din punct de vedere
descriptiv general arhitectonic, cele patru
incinte ale mănăstirii Hurezi, cuprinse în-
lâuntru zidului împrejmuitor al ei, sprijinit,
în afară, din distanţă în distanţă, pe nume­
laşmod, din cărămidă alternând cu piatră.
Dincolo de acest zid, extra muros, dar
în dependenţa de mănăstire, se mai gă­
sesc :
La apus, peste apa Hurezilor, într'o poe-
niţă retrasă, — schitul Sf. Ştefan ;
La miază-noapte, sus, pe deal, într'o pă­
Insfârşit, departe de tot, pe apa Hure­
zilor în sus, cale de vre-o trei ceasuri, -
ruinele vechiului schit al Sf. Ioan Boteză­
torul, începătorul măreţii ctitorii a evlavio­
sului, bogatului şi strălucitului Constantin-
Vodă Brăncoveanu.

I. V U L C A N
A r h i t e c t la C a s a B i s e r i c i i .

Ctiscitiirn pe nn patrafir dela Hurezi

(1700).

inp.org.ro
 S C H I T U L SF. S T E F A N D E L A H U R E Z I
- NOTE ARHITECTONICE.
o

in punct de vedere arhitec­ La apus, în peretele din faţă, se află mica

tonic, biserica schitului Sf. uşe de intrare în biserică, iar la răsărit, uşa,
Ştefan se aseamănă foarte cu arc circular deasupra, prin care se pă­
mult cu biserica cea mare a trunde în a doua încăpere — în naos.
mănăstirii Hurezi, cu deose­ Acesta are formă aproape pătrată. De
bire că e o parte şi de alta a lui,
mult mai la nord şi sud, se desfac
mică. vŞi e fi­ şanurile bisericii, circu­
resc, dat fiind lare în lâuntru, poligo­
că a fost con­ nale în afară. Ele sunt a¬
struită în acelaş timp şi coperite cu câte un sfert
1
de aceiaşi meşteri ). de boltă sferică — care
constitue legătura între
arcul dublou şi pereţi—
Ca plan şi interior, se şi primesc lumina prin
înfăţişează cu împărţi­ două ferestre, la fel cu
rea obişnuită: pronoas, cele dela pronaos, des­
naos si altar. chise în axul transversal
Pronaosul are formă al bisericii.
j ,—x
dreptunghiulară şi e a¬ La răsărit se află al­
coperit cu o boltă sfe­ tarul, deasemenea aco­
rică ce repauzează, prin ,Sî \ perit cu o boltă sferică,
intermediul pendantivi- care constitue legătura
lor, pe patru arcuri-du- între arcul-dublou şi pe­
blouri, cari, la rândul 4. Schitul Sf. Ştefan retele circular ce închi­
— Planai. —
lor, se sprijină, prin in­ de această din urmă des­
termediul unor console profilate, pe cei părţire a bisericii. în fundul altarului, pe axa
patru pereţi verticali ai încăperii. In aceşti longitudinală a clădirii, se deschide ferea­
pereţi, şi anume în cei laterali, se deschid stra, iar lateral două firide opuse: — în
două ferestre opuse, strâmte şi lungueţe. stânga proscomidia, în dreapta diaconicul.

') Pentru timpul construirii şi ctitori, a se vedea Notele istorice tipărite în această publicaţie, p. 59.

inp.org.ro
150 B U L E T I N U L COMISIUXII MONUMENTELOR ISTORICE

în sfârşit, la apus, în peretele posterior Cu toată compoziţia-i arhitectonică deo­

al naosului, se desface, pe toată întinderea, sebită, interiorul acestei biserici ar ti rămas
o nişe de secţiune dreptunghiulară şi aco­ însă prea rece, dacă n'ar fi fost îmbrăcat
perită cu o boltă cilindrică. şi împodobit de meşterii zugravi ai timpu­
Propriu zis dar, naosul e format clin lui cu figurile, scenele religioase şi deco-
patru stâlpi de zidărie masivă, aşezaţi în raţiunile prescrise de iconografia Bisericii
cele patru colţuri ale încăperii, pe diago­ noastre răsăritene.
nala pătratului cen­ Intr'adevăr, zugră­
tral. Căci, după cum veala acestui schit,
s'a arătat, legăturile rămas atâta vreme
dintre ei sunt între­ părăsit şi expus tu­
rupte prin deschide­ t u r o r intemperiilor
rea sânuriior, altaru­ distrugătoare, se ve­
lui şi a nişei dreptun­ de a fi fost pe cât de
ghiulare, de care am frumoasă pe atât de
vorbit mai sus. bine executata. A¬
Aceşti stâlpi sunt stăzi ea este, în cea
legaţi, în partea lor mai mare parte, ni­
superioara, prin pa­ micită. Totuşi, por­
tru arcuri dublouri, tretele murale ale
pe cari se razimă tam­ ctitorilor şi, mai ales,
burul cilindric al tur­ cei câţiva sfinţi ce se
lei, şi anume prin in­ mai păstrează încă
termediul unei bolti pepereţii bisericii, cu
sferice, din care n'a nimbul lor aurit, scos
mai răm as decât pen- în relief şi împletit,
dantivii. O asemenea ca la Arnota şi Hu­
construcţie arhitec­ rezi, vădesc îndea­
tonică, obişnuită de juns coloritul viu şi
altfel la bisericile desemnul îngrijit al
muntene, formează vechii picturi.
o ingenioasă trecere Păcat însă că tâm-
dela pătratul naosu­ plabisericii, menită a
lui la cilindrul turlei completă frumoase­
Pantocratorului, a¬ le şi preţioasele re­
coperit şi el cu o ca­ sturi ale acestui inte­
lotă semi-sferică. 5. Schitul Sî. Ştefan. rior, lipseşte: ea, zi-
— Faţada.—
Din aceste elemen­ ce-se, a fost luată,
te arhitectonice, aranjate şi legate intre ele, dusă şi aşezată la o biserică din vecinătate.
cum am văzut, într'un mod atât de meşte­ Cercetându-se poate s'ar află unde.
şugit, rees lămurit cunoştinţele tehnice, pe După informaţiunile preoţilor mai bă­
cari le posedau bătrânii meşteri ai vechilor trâni din partea locului, tâmpla era lucrată
noastre biserici si mănăstiri. în acelaşfel ca şi cea dela Arnota: din lemn
sculptat în împletituri şi arabescuri, cu colo-

inp.org.ro
 SCHITUL SF. Ş T E F A N DELA HUREZI 151

nete şi arcade în frunze, toate aurite pe un Ansamblul acesta de elemente decora­

fond ro.su sau albastru. tive al turlei împreună cu peisajul încon­
jurător contribue a mări farmecul şi pito­
rescul acestui lăcaş dumnezeesc, caracte­
în exteriorul bisericii deosebim: corpul ristic prin măestria cu care a fost întocmit,
propriu zis, şanurile, altarul si turla, foarte atât din punct de vedere architectonic cât
bine proporţionatâ faţă cu restul clădirii. şi din punct de vedere constructiv: scoţân-
în formă de du-se una din
prizmâ dreaptă cealaltă prin so-
cu baza ortogo­ luţiuni pe cât de
nală, a c e a s t ă simple pe atât
turla susţine un de dibace.
acoperiş de şiţâ Turla e aşe­
ţuguiat şi frânt zată pe un ma­
deasupra straşi- siv de secţiune
nei, în vârful că­ pătrată—soclul
ruia stă împlân­ sau tamburul
tată şi prinsă cu turlei—care, de­
lanţuri o cruce şi simplu ca ve­
cu tasuri aurite. dere în afară,
Cele opt feţe are înlăuntru,
ale turlei sunt după cum am
decorate cu ar- văzut, înscrişi
caturi, cari în­ cei patru pen-
conjură feres­ dantivi ce leagă
trele, urmărind, cele patru ar­
Ia partea supe­ curi dublouri cu
rioară, a c e e a ş secţiunea circu­
curbă în arc, ca lară interioară a
şi risaliturile, ce Pantocratorului
formează racor­ Aceasta con¬
darea între a¬ stitue o dibace
dâncimea fere­ soluţie arhitec­
strelor şi latu­ tonică, care, iz-
rile prizmei. £=> vorind dintr'o
Aceste arca- necesitate con-
6. Schitul Sf. Ştefan
turi, cari se pre­ — Secţiune transversală. —
structivă, satis­
lungesc vertical face în acelaş
în jos, ca şi ferestrele, până la acoperişul timp şi cerinţele estetice: liniile arhitecto­
patului turlei, sunt coronate cu nişte arcuri nice îmbracă forma curbei de rezistenţă,
frise dinţate, cu dublă curbură, alcătuind iar cele patru colţuri exterioare din zidă­
o frumoasă dantelărie în arcadă. Ele for­ ria masivă a soclului — în care stă înscrisă
mează în spaţiu o curbă de gradul al patru­ curba interioară a turlei — lucrează prin
lea, ceeace în perspectivă îndulceşte arcul, greutatea lor pentru rectificarea acestei
dând naştere unei figuri foarte plăcute. curbe în sens vertical. Căci, altmintrelea.

inp.org.ro
152 B U L E T I N U L COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

din cauza greutăţii superioare a turlei, ea
ar tinde către orizontala şi în afară.
Astfel soclul turlei, care se găseşte cu­
prins direct între acoperişul bisericii pe de
oparte şi acoperişul şanurilor şi altarului pe
de altă parte, are înfăţişarea unui masiv pă-
găsesc în acelaş plan decât două câte două,
adiacente unghiului respectiv cuprins între
ele. Acest poligon stelat, care constitue în
spaţiu o figură statică şi un motiv arhitec­
tonic simplu şi frumos, leagă bine turla de
acoperiş şi prin urmare de corpul bisericii.

7. Schitul Sî. Ştefan.

— Vedere laterală. —

trat, terminat, sus, printr'o cornişe simplă,
iar jos prin patru tetraedri cu vârful întors,
cari, prin culoarea albă a tencuelilor de pe
feţele aparente, tăiate brusc în coloritul ce­
nuşiu al acoperişului, dau naştere în spaţiu
unui poligon stelat, — ale cărui laturi nu se
Dacă acum ne lăsăm privirea în jos, spre
a cuprinde întreg corpul clădirii, constatăm
că biserica se prezintă iarăşi foarte bine
proporţionată.
Corpul propriu zis al bisericii e de formă
dreptunghiulara. Are în laturi şi la spate

inp.org.ro
 SCHITUL SF. STEFAN D E L A HUREZI 153

alipite şanurile şi altarul, de formă poligo­ rânduri de arcaturi ce ornamentează pe­

nală. Totul alcătueşte un ansamblu svelt
şi plăcut, tăiat la mijloc printr'un brâu ori­
zontal simplu, care încinge întreg corpul
clădirii, întrerupându-se numai, cum vom
vedea, deasupra uşii de intrare. Acest brâu,
reţii bisericii.
A caturile de deasupra se împreună în
partea lor superioară prin arcuri în plin
centru, trase însă cam neregulat şi stân-
gaciu. Iar cele de dedesupt se leagă în par-

8. Schiţai Sî. Ştefan.

— Secţiune longitudinală.—

care divide faţa bisericii în două părţi egale
(exceptând soclul), are forma unei jumă­
tăţi de cilindru alipit de zid. De o parte şi
de alta a lui, două frise mici îl separă de
alte două brâne mai subţiri, din care se des­
fac vertical, atât în sus, cât şi în jos, două
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice-
tea lor inferioară de un brâu orizontal, aşe­
zat imediat deasupra soclului clădirii.
Cele cinci ferestre ale bisericii (două la
pronaos, alte două la naos şi una la altar )
se deschid în afară în mijlocul arcaturilor
corespunzătoare. Ele sunt îmbrăcate în
20

inp.org.ro
154 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

cadre de piatră frumos cioplite, în felul ce­
lor dela ferestrele bisericii cei mari a mă­
năstirii Hurezi. Deasemenea mica uşe de
intrare în biserică e îmbrăcată într'un ca­
dru de piatră — mult mai simplu însă -
deasupra căruia s'a săpat, pe o lespede
mare, următoarea pisanie:
«ACESTU SF[Ă]NTU Ş I DUMNEZEESCU SCHI-
«TU FĂCUTUS'AU ÎNTRU POMENIREA
rică, care impresionează atât de mult pe
vizitator, prin construcţia arhitectonică şi
prin aşezarea-i fericită. Odinioară ea erâ
înconjurată cu un zid, acoperit cu olane şi
sprijinit, în exterior, din distanţă în distanţă,
pe contraforţi masivi, întocmiţi ca şi zidul,
din cărămidă alternând cu piatră, bolo­
vani de râu, rânduiţi cu deosebit gust, ceea
ce dovedeşte că meşterii acelui timp pre­
VĂR-

«HOVNECULUI DEN MUCENIC SF[ĂJNTULUI

«ŞTEFAN, CU CHELTUÎALA
<LUI ŞTEFAN BRÂNCO-
« VEANUL, FIÎUL PREA-
<•' B L Â N D U L U I D O M N U Şl
«OBLĂDUITOR A TOA-
ţuiau mult arta decorativă în construcţie,
PREA-LUMINATU- întrebuinţând, spre ajungerea acestui scop,
chiar materialele cele
mai simple.
La vest, în interio­

«TĂ UGRO-VLAIIIÎA IO
rul curţii şi în faţa bi­
«COSTANDIN BASRAB sericii, făcând parte
«VOEYODU, ÎNTRU A integrantă din zidul
«LUI DUMNEZEU CIN­ împrejm uitor, se aflau
A T E , M U C E N I C U L U I
două nişe, lucrate în
«SLAVĂ, PĂRINŢILOR
arcuri de cărămidă,
« L I N I Ş T E , E R T A R E PĂ-

«CATELOR, ŞI CERES­
egal depărtate de o
C U L U I LĂCAŞ CĂŞTI- parte şi de alta de
«GARE.L.7211(=1703j. axul bisericii. In lăun-
«ŞI ISPRAVNICU FIl[N]- tru acestor nişe erâ
«DUIOANU ARHIEMAN-
câte o cişmea, din ca­
J
«DRITU » ).
re curgea apa captată
Atât uşa cât şi pi­ cu multă greutate şi
sania sunt cuprinse adusă prin conducte
într'o arcadă, care se de olane din muntele
conduce în arc de vecin, pentru ca apoi
cerc mult deasupra, prisosul ce râmâneâ
pentru a ocroti locul din economia schitu­
destinat icoanei înfă- lui să se scurgă, tot
ţişitoare a hramului, 9. Schitul Sf. Ştefan. prin olane de pământ,
— Planai acoperişului. —
tăind atât brâul în- în pârâul din vale —
cingător al bisericii cât şi arcaturile. acel al Hurezului.
In sfârşit corpul bisericii e terminat sus în partea estică a cingătoarii bisericii se
cu o cornişe simplă, construită frumos sub deschidea o portiţă, frumos motivată; iar
straşina acoperişului, iar jos el repauzează în partea nordică, şi anume în colţul de
pe un soclu tot atât de simplu ca şi cornişa. nord-vest, se ridică clopotniţa pe sub care
erâ poarta cea mare de intrare în schit. în
sfârşit, înpartea de sud-vest şi nord-est două
Astfel se Înfăţişează astăzi această bise- corpuri de clădiri, compuse fiecare din mai
1
1 Iorga, Hârtii din arhiva mănăstirii Hurezi reşti 1907 = Ghenadic Enăceanu, Vizite canonice in
(formând voi. X I V din Studii şi Documente), Bucu­ 1890—1, Bucureşti 1892, 46.

inp.org.ro
 SCHITUL SF. Ş T E F A N D E L A HUREZI 155

multe încăperi, alcătuiau casele egume­
neşti şi călugăreşti.
Astfel se poate reconstitui, după săpă­
turile de azi ale ruinelor de până eri, în­
treaga întocmire a schitului întemeiat de
vŞtefan-Vodă Brâncoveanul şi închinat mă­
reţii ctitorii a părintelui său, mănăstirii Hu­
rezi, — schit pe care vremea şi neîngrijirea
îl adusese în cea mai mizeră stare.
Acum doi ani însă, când Comisiunea mo­
numentelor istorice a recomandat şi Onor.
Minister a aprobat restaurarea mănăstirii
dela Hurezi şi a schiturilor dependente o-
dinioarâ de ea,—îngrijirea s'a îndreptat
în primul loc asupra bisericii dela schitul
sf. Ştefan.
După ce s'au făcut cercetările şi studiile
prealabile — între cari releveul ce se pu­
blică acum — s au început, sub îngrijirea
Serviciului tehnic al Casei Bisericii, lucră­
rile pentru restaurarea lui în vara anului
trecut 1907. Aceste lucrări, în ceea ce pri­
veşte exteriorul, sunt azi complect termi­
nate. Reuşita lor se poate constată din do­
cumentele fotografice ce însoţesc Rapor­
tul general cu privire la lucrările Comisiunii
monumentelor istorice în 1908, raport pu­
blicat mai jos.
In vara anului curent s'au săpat, sub
direcţia d-lui arhitect X. Ghika, ruinele
împrejmuitoare, spre a se dă la iveală în­
treaga întocmire de odinioară a schitului.
Rezultatul acestor săpături, cari au scos
la suprafaţă temeliile zidului înconjurător,
ale clopotniţei şi al caselor egumeneşti şi
călugăreşti, se poate vedea în schiţa de
plan şi ilustraţia ce de asemenea însoţesc
Raportul Comisiunii.
Mai rămâne deci în programul lucrări­
lor viitoare dela Hurezi restaurarea inte­
riorului bisericii schitului Sf. Ştefan. Cum
însă această lucrare, în împrejurările de
faţă, nu e imperios reclamată, ea a fost
lăsată la urma tuturor celorlalte. Căci prin
restaurarea exteriorului s'a pus la adăpost
şi interiorul.
I. V U L C A N
A r h i t e c t la C a s a B i s e r i c i i .

Cusătură pe un patrafir dela Hurezi

(1700).

inp.org.ro
 PORTRETELE A U R A L E DELA HUREZI
DESCRIERE —
-o-
A DOUA SERIE

(Notă. Xumerile mari indică ilustraţiile, cele mici figurile din tablourile in grupe).

ceasta a doua serie de portrete ruz, deci între anii 1793 (Ianuarie)—1796 (Au­
murale dela Hurezi (din Para­ gust), zugrăveala din biserica dela Bolniţă a
clis şi din biserica delaBoIniţă) fost refăcută şi cu dânsa deci şi portretele mu­
nu au valoarea artistică a celor rale ale ctitorilor : Constantin-Yodă Brănco-
reproduse în fascicola a doua veanu şi Măria Doamna de o parte, Antonie-
a publicaţiei noastre (din bise­ Y o d ă din Popeşti şi Neagu Postelnicul, moşul
rica cea mare a mănăstirii). A¬ şi tatăl Doamnei Măria Brăncoveanu, de altă
ceasta pentru că ele au suferit 2
parte ) . Oricum s'ar înfăţişă însă aceste por­
prefaceri posterioare, — evidente la trete murale din punct de vedere artistic, ca
Paraclis şi mărturisite la biserica dela mărturii istorice, ales cele d o u ă din urmă, sunt
Bolniţă, prin următoarea inscripţie: de osebită importanţă, dat fiindcă—după cât
«LA LEAT 1789 F I I N D R Ă Z M I R I Ţ Ă ŞI NEVOIE MARE
ne e cunoscut—altele asemenea lor n'au mai
RÎM T A R [ Ă ] D E NEAMŢI ŞI D E TURCI, AU VENIT UN ajuns p â n ă la noi, afară doar de cele ale căror
«SERASCHIER CU OASTE TURCEASCFĂ] DE AU ŞĂZUT urme abia se mai disting azi pe pereţii vechii
«ÎS M[Ă]N[Ă]ST[IRE O LJUNĂ. ŞI M U L T E STRIC'FĂ]- şi ruinatei biserici domneşti din Târşor, de
«CIUN[I] S'AUF Ă C U T S F . B E S E A R E C I: AJUNSASE GRAJ-
lângă Ploeşti. Intr'adevăr, în această biserică,
• DURI D E CAI, — C Ă T SĂ DĂZNĂDĂJDUISE RAFAIL
.-EGUM[ENUL] C E [E]RA ATUNCI CĂ NU V A MAIV E -
zidită probabil în sec. al XV-lea (când T â r -
<DEA D E R E S , — C Ă T ŞI AICI DE T O T E R A STRICAT, şorul era rezidenţă domnească) şi restaurată
«IAR, DUPĂ MOARTEA ACELUIA, AJUNGĂNDO E G U - în sec. XVII-lea (sub bătrânul A n t o n i e - V o d ă
«MEN [EU] PAHOMIE, FIIND DIN S O B O R U L S F .M[Ă]- 3
din Popeşti) ) , se văd încă urmele următoa­
«NŢĂSTIRL], LUAT-AM ÎNTR'AJUTOR P E MILOSTIVUL
relor portrete murale: A n t o n i e - V o d ă , fiul său
D[U]MNEZEU ŞI P E P R E A - C U R A T A SA MAICĂ ŞI P R E
Neagu Postelnicul şi copii acestuia: Pană şi
«SF. ÎMPĂRAŢI ŞI S'AU APUCAT A D R E G E , Ş I , cu AJU­
T O R U L C E L O R M A I SUS Z I Ş I , A U Şl ISPRĂVIT, ÎMPO-
Măria, Doamna lui C o n s t a n t i m V o d ă Brănco­
« D O B I N D O C U ZUGRĂVEALfĂ], D U P Ă C U M S E V E A D E , veanu.
ÎN D O M N I I A M Ă R I I S A L E I O A N A L I C S A N D R U MOR[u]Z
Cum am spus însă, aceste portrete murale sunt
«VOIVOD» ').
azi aproape cu totul nimicite. Reconstituirea
J
Aşa dar în timpul lui A l e x a n d r u - V o d ă l l u - lor se poate face numai cu ajutorul copiilor,

') Gr. Tocilescu. Raporturi asupra câtorva mă­ din-Vodă Brăncoveanu de Radul vel Logofăt Gre­
năstiri, schituri şi biserici din ţară, Bucureşti 1 8 8 7 , cianu, Bucureşti 1906, 342—anexă.
40— 4 1 = N. Iorga, Inscripţii din Bisericile Româ­ 3
) Genealogia neamului boerilor ot Târşor — ot
niei I , 1 9 2 — 3. Negoeşti — ot Popeşti a dat-o Şt. Grecianu, op. cit.,
2
) Reproduse şi la Şt. Grecianu, Viaţa lui Constan- 351 sq.

inp.org.ro
 PORTRETELE^ M U R A L E D E L A HUREZI 157

credincioase şi conştiincioase, pe cari pictorul unde s'au strămutat călugării (pe la 1860) din
N . Tătărăscu a avut bunul gând a le zugrăvi vechia biserică domnească a fostei mănăstiri

în pridvorul bisericii cei mari din Tărşorul nou, din Târşor (numit azi cel vechiu), atunci când

inp.org.ro
 158 BULETINUL COMISIUNII
ea a fost părăsită şi lăsată spre desăvârşită
ruinare ) . l
Aşa fiind, evident că portretele mai sus men­
ţionate din biserica dela Bolniţa Hurezului îşi
au însemnătatea lor ca mărturii istorice,—drept
ce am şi ţinut să le reproducem. Căci, cum
ziceam în cuvintele de nceputul acestei pu­
blicaţii, scopul ei este a aduna şi publica ma­
terial privitor la toate monumentele noastre,
atât a celor mai vechi şi mai preţioase, cât şi
a celor mai puţin vechi şi preţioase, de oarece
şi unele şi altele, ca rămăşiţi materiale a vea­
curilor apuse, reflectează aceeaş lăture de ma­
nifestare a vieţii noastre trecute, pe care e ne­
voie s'o cunoaştem cât mai bine şi cât mai
complet.
Iată dar descrierea lor:
10.— i. Bunul şi înţeleptul loan Constandin
Basarabii- Voevod. Coroană de aur pe cap. Du-
lamă de brocard de argint, cu flori negre, căp­
tuşită şi cu guler mare, lat, de samur. Antereu
de serasir alb, cu flori negre. Manşete şi brău
vişinii. Pantaloni roşii. încălţăminte albe. Cu
mâna stângă ţine biserica.
— . I gfo]spfod]ja
2 ego (= şi Doamna lui)
Mărita. Coroană de aur pe cap, Dulamă (cu
mâneci) de brocard de argint, cu flori negre,
căptuşită şi tivită cu samur. Rochie de serasir
alb, cu flori negre. Brău lat verde-putred. In
urechi cercei. La gât mai multe şiruri de măr­
găritare. Conduri albi. Cu mâna dreaptă ţine
biserica, sub care e zugrăvită următoarea in­
scripţie:
• t SFÂNTUL ŞI DUMNEZEESCU1. A C E S T A P A R A C L I S ,
«ŞTIUT ÎASTE CA DEN T E M E L I E PREA LUMINATUL
«BLGOCESTIV DOMNU IO AN COST ANDIN BASARABA
«VOEVOD L - A U ÎNĂLŢAT, CU ZUGRĂVEALA L-AU ÎN-
«FRUMUSEŢAT, ÎNTRU CINSTEA ŞI LAUDA NAŞTERII
«MAICII DOMNULUI IS. HS. ŞI DE PURUREA F E C O A R E I
«ŞI S P R E NEMOARTA POMENIRE A SA ŞI A T O T BUN
cŞl PREA BLGORODNIC NEAMULUI SĂU, SÂVĂRŞINDU-
«SĂ L A A L OPTULEA AND A DOMNIEI S A L E , FIINDU
«LEATUL 7205 (=1697) ŞI ISPRAVNIC FIINDU K I R
«IOAN ARHIMANDRIT EGUMEN. AZU ISPISAH Sil PA-
«RACLIS RUCU GREAŞN1 PREDA I MARIN ZUGRAFI
« ( = Ş I E U AM SCRIS A C E S T PORACLIS, CU MÂNA G R E -
«ŞITUL PREDA ŞI MARIN, ZUGRAFI)» -I.
— . Constandin- Voevod. Coroană de aur.
3
Dulamă de brocard de argint, cu flori negre,
căptuşită şi tivită cu samur. Antereu de serasir
') Y. N. Iorga, Tărşorul, în Convorbiri
a. X X X I X (1905), p. 985 sq.
MONUMENTELOR ISTORICE
alb, cu flori negre, Brău verde-putred. Panta­
loni roşii. încălţăminte albe.
— . Ştefan- Voevod. Coroană de aur pe cap.
4
D u l a m ă de brocard de argint, cu flori negre,
căptuşită şi tivită cu samur. Antereu de serasir
alb, cu flori negre. Brău roşu. Pantalonii roşii,
încălţăminte albe.
— . Radu- Voevod. Coroană de aur pe cap.
5
Dulamă de brocard de aur, cu flori negre, căp­
tuşită şi tivită cu samur. Antereu de serasir
alb, cu flori negre. Brău roşu. Pantaloni roşii,
încălţăminte albe.
—6. Matei- Voevod. Coroană de aur pe cap.
Dulamă de brocard de aur, cu flori negre, căp­
tuşită şi tivită cu samur. Antereu de serasir alb,
cu flori negre. Brău verde-putred. Pantaloni
roşii. încălţăminte albe.
In pridvorul paraclisului, pe peretele din
dreapta uşii de intrare, se vede şi portretul lui
loan Arhimandritul, egumenul-ispravnic ce a
supraveghiat şi ajutat la înălţarea mănăstirii. El
e asemene cu portretul lui din biserica cea mare,
descris şi reprodus în seria precedentă, cu deo­
sebire că e mai prost lucrat şi foarte rău păstrat.
11.—i. loan Antonie- Voevod. Coroană de aur
pe cap. Dulamă de brocard de aur, cu flori ne­
gre, căptuşită şi cu guler mare, lat, de samur.
Antereu de brocard de aur, cu flori negre. Man­
şete şi brâu roşii. Pantaloni roşii. încălţăminte
albe. In mâna dreaptă ţine o cruce.
— . Io Neagul Pos/telniculj sun Antonie
2
Voevod şi tată luminatei Doamne Mărita. Du­
lamă de brocard de aur, cu flori negre, căp­
tuşită şi tivită cu samur. Antereu de brocard
de aur, cu flori negre. Manşete şi brâu roşii.
Pantaloni roşii. încălţăminte albe. In mâna
d r e a p t ă ţine o cruce.
—Bunul şi creştinul loan Costandin Ba­
sarabii- l 'oevod. Coroană de aur pe cap. D u ­
lamă de brocard de aur, cu flori negre, căp­
tuşită şi cu guler mare, lat, de samur. Antereu
de brocard de aur, cu flori negre. Manşete şi
brău roşii. Pantaloni roşii. Cu mâna dreaptă
ţine biserica.
— . Gospodja ego t= Doamna lui) Mărita.
4
Coroană de aur pe cap. Dulamă (cu mâneci) de
brocard de aur, căptuşită şi tivită cu samur.
literare, -\ Tocilescu, op. cit, p. 4 0 - 4 1 = N. Iorga, op. cit..
I , 183—4.
inp.org.ro
PORTRETELE MURALE DELA HUREZI

inp.org.ro
160 B U L E T I N U L COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Rochie de brocard de aur, cu flori negre. Pieptar mâna păcătoasă a oamenilor, cari le-au acoperit
de aur, bătut cu roşu. In urechi cercei. La gât peste tot cu o sumedenie de sgârieturi şi iscă­
mai multe şiruri de mărgăritare. In mâna stângă lituri. A le fi reprodus astfel, ar fi însemnat nu
ţine biserica. atât a înfăţişa neşte mărturii istorice, cât a arătă
cea mai ticăloasă dovadă despre totala lipsă de
între aceste două rânduri de portrete murale înţelegere şi respect ce unii din semenii noştri
se află, deasupra uşii de intrare şi încadrată în- manifestă faţă de scumpele şi preţioasele rămă­
tr'o ghirlantă ţinută de doui îngeri, după cum şiţe ale trecutului. De aceia preferăm să le dăm
se poate vedea în ilustraţia respectivă, urmă­ numai în descriere.
toarea inscripţie:
«DENTRU A L E T A L E ADUCU SF[l]NŢII T A L E , STĂ-
— Ioan Arhimandrit egumen. Cu b a r b ă
«PĂNĂ, ACASTĂ S F [ Ă ] N T Ă Ş I DUMNEZEIASCĂ BISEA- mică neagră. îmbrăcat în rasa şi cu camilafeă.
«R[l]CĂ CA O MIREASĂ ÎNPODOBITĂ, PRECUM PE Ţ i n e mânile încrucişate pe piept. Deasupra şi
« D Ă N N A F A R Ă , A Ş A ŞI C U D E T O A T E P O D O A B E L E Î N - la dreapta se citeşte o mică rugăciune slavo-
«PODOBITĂ ŞI P E D Ă N L Ă U N T R U , Î N T R U C I N S T E A ŞI
nească.
«LAUDA ADORMIRII SF[IN]ŢII TALE, NĂSCĂTOARE
«DE DUMNEZĂU, C A P O M E N I R E Ş I E l SĂ F I E , MOŞI-
«LOR, PĂRINŢILOR ŞI N O O ÎN VEACI. Ş I S ' A U ZL'- — Pahomie [Polovrăgianul]. Cu b a r b ă
«GRÂV1T LA LEAT 7 2 0 7 ( = 1 6 9 9 ) M A I 31 D N I . ŞI I S - mare neagră. îmbrăcat în rasă şi cu camilafeă.
• P R A V N I C F I I N D KIRl'I I O A N A R H I M Â N D R I I EGUMEN.
In mâna dreaptă ţine un sul de hârtie (pe care
«AZt: ISPISAH RUCA GREAŞNAGO (= AM SCRIS EU
se citeşte inscripţia reprodusă mai sus, ce amin­
«CU MÂNA MEA P Ă C Ă T O A S Ă ) : P R E D A I NICOLA ZU-
«GRAFI. EFREM».
teşte de sălăşluirea Turcilor în mănăstire şi re­
staurarea bisericii), iar în stânga neşte mătănii.
In biserica dela Bolniţa. anume în pridvor,
pe peretele dela dreapta uşii de intrare, se mai în o a treia serie vom descrie şi vom repro­
găsesc portretele egumenilor ce au ajutat şi pri- duce, în măsura valorii lor, restul portretelor
vighiat la zidirea (1696) şi restaurarea (1794) ei: murale ce se mai găsesc la Hurezi: în schiturile
Ioan Arhimandritul şi Pahomie Polovrăgianul. dependente, Sf. Ştefan şi Sf. Apostoli, precum
Ele sunt însă foarte deteriorate. Şi aceasta de şi în trapeza mănăstirii.

ALEX. LĂPEDATU.

Cusătură pe un patrafir dela Hurezi

(17001.

inp.org.ro
 NOI / n O N U A E N T E ISTORICE
BISERICA DIN LUDEŞTI —
o

-Si . •<

iserica clin Ludeşti, comună «ACAST[Ă] SV[Ă]NTĂ EVANGHELIE DATLÎ-

situată în judeţul Dâmboviţa, O A L " CRE.Ş1 E N T X IO ŞĂRBAN CA[N]TACUZINU

la sud vestulTârgoviştei, e cti­ BAS A R A B Y O E Y O D , D [ O ] M N L L Ţ Ă R Â I R O M [ Ă ] -

torie a vestitului logofăt can- NEŞTI, L A SV[Â].\'TA ŞI D[U]MN[E]ZIÎASCA [BI-

tacuzinesc
Stoica Lude-
scuşi astăpâ-
J^lf^y nului său Şerban-
<M Vodâ. Ea datează
.şt

de pe la 1680 şi e
construită în locul unei alte
biserici mai vechi, ceea ce
se dovedeştc> prin existenţa
mormântului din 1662 al
Ecaterinei, soţia numitului
Stoica Ludescu ').
Reparaţiile posterioare
ce i s'au făcut, au adus, cre­
dem, înlocuirea vechei pi­
sanii cu ceanouâ, clin 1863,
amestecată şi confusă, care
se vede zugrăvită astăzi
acolo. Astfel, mărturia ho- 12. Biserica din Ludeşti
— Vedere laterală —
tărîtoare cu privire la zidi­
rea ei, rămâne tot însem­
SEARICĂ] OT L Î U D E Ş T I DEN POTOP - ) , OT S U D
narea din Evanghelia românească detei
D A M [ 1 ! 0 \ T T A ] , CARE BISEARICfĂ] Î A S T E FĂ-
1682, păstrată în această biserică.

') V. Drăgliiccann, Notiţe despre Pridvoarele bi­ intre cari se găseşte aşezată comuna Ludeşti, v. Ma­
sericilor mnntcne, in Convorbiri Literare. X L I I , 394. rele dicţionar geografic al României, Bucureşti,
2
) Valea-Potopultii se chiamă şi azi una din văile 1901, 192.
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 21

inp.org.ro
162 BULETINUL COMISIUXII MONUMENTELOR ISTORICE

CUT[Ă] DEN TEMEL1ÎA E I DE STOICA LOG[0- TUIALA RĂPOSATULUI 1TLARET MITROPO­

4
F Ă T ] LÎUDESCUL, ÎNSĂ CU AJUTORÎUL M Ă R I I L I T ! , PRI ALERGAREA ŞI OSTENEALA R Ă P O -
SALE D [ O ] M N L ) [ L U I ] NOSTRU CREŞTIN I O ŞĂR- SAT[UL]U1 STOICA L O G O F Ă T LUBESCfU], CE
U A N C A [ N ] T A C U Z I N U BASARABU YOEYOD, C A A FOST SLUGA MĂRlJl] SALE, DIX L I A T U 7150
5
S[Ă] FIE MĂRII SALE POMEANĂ ÎN VEACI. A P R I L I E ) . A L D O [ l L E A j S'A MAI ŞIXDRILIT
MS ŢA APfRILIE] 14, L [ E A ] T 7190 (=1682)» DE R Ă P O S A T l[o]RDACHE BĂRBĂTES[CU]. A L

Aşa dar biserica s'a rezidit, cum am spus, 3[-LEA] S'A M A I MEREMETLSIT ŞI S'A M A I ŞIX­

pe la 1680, pe când întâiul ei ctitor, Stoica D R I L I T DE DUHOV[Nl]c[ULl PREDA SIN POPA

Ludescu, se găsiâ MUTAT, SLUJITORU

în Târgovişte, în­ BISERICII ŞI CL" AJU-
vestit cu demnita­ TORU LOCUITORI­
tea de judecător al L O R . — ASTĂZI T O T
Scaunului de aco­ SFINŢIÎA SA ŞI CU
2
lo ), demnitate ce ALECSANDRA, SO-
i se dete, neîndo­ ŢIEA SA, PRl[N] O¬
ios, ca răsplată a STENELI Ş I ÎNŢELE­
sârguinţii, credinţii GERE cu DIM:T[R]IE
şi slujbei ce avii, BAJESC[U] ŞI AN-
păstră şi făcu nea­ G H E L A SOŢIEA SA,
mului cantacuzi- S'AU PUSU ÎX L U ­
:i
nesc peste tot ) şi CRARE DE S'AU ME­
în specia] lui Şer- REMETLSIT [Şl] S'A
ban-Vodă, c a r e , ZUGRĂVIT. T O T DE­
tot întru răsplătirea ODATĂ S'A MAI A¬
devotatului său Lo­ JUTAT L A C H E L T U -
gofăt, se tăcu, cum E L I DE DOM A L E C U
vedem, îndată ce ALISAXDRESCU ŞI
apucă Domnia, al COCO AXA SAFTA
doilea ctitor al bi­
BĂRBĂTEASCA, D.
sericii din Ludeşti.
M E L T A D E ŞI D . T A ­
Faptul ni-1 ate­ XASE APOSTOLESCU
stă şi mai sus po­ ŞI D . D I M I T R I E CO-
menita pisanie, STANDINESCU ŞI D .
i \ Biserica din Ludeşti
t

care zice: — h'ntîuln — COSTANDIX GHEOR-

«ACEASTĂ SFÂN­ GHIU, COSMA, BA­
TĂ ŞI DUMNEZEIASCĂ BISERICĂ DIN COMĂNA DEA SCI UEAXU,COSTAXDIN, STANA, POPA ION,
LUDEŞTI, SUD DĂNBOYIŢĂ, ESTE FĂCUTĂ GHIŢA AVRAMESCU ŞI CĂŢI L O C U I T O R I , CARE
DIX T E M E L I E CU C H E L T U I A L A REPOSATULU1 S'AU TRECUT ÎN CONDICA TUTORILOR BISE­
DOM[N] ŞERBAN CANTACOZINO ŞI CIT C H E L - RICII, SPRE POMENIRE ÎN V E C I , AMIN. — A X I

*) După "Evanghelia citată, acum la- Administraţia 3

Casei Bisericii. Cf. lorga, Inscripţii din Bisericile Ro­
mâniei II (formând voi. X V din Studii şi Documente^,
Bucureşti 1908, 2 7 4 — 5 .
) Iorga, Cronici Muntene, în Analele Academiei
Române, X X I , 3 0 3 — 3 2 5 şi Giurescu, / c.
J
) Confuzie. Filaret I Mitropolitul păstoreşte între
1 7 5 4 — 1 7 . 6 0 .

-) C. Giurescu, Contribuţiuni la studiul Cronicelor •) Lectură greşită a zugravului: ,:-i|)N ( = 7 1 5 0 ) în loc

Muntene, Bucureşti 1 9 0 6 , 6 . de ,301 ( = 7 1 9 0 ) .

inp.org.ro
 BISERICA DIX LUDESTI 163

D E L A A D A M 7371 (= 1863 ) SEPTEM[VRIE].— 1680, când ridică pitoreasca biserică din

IAR MUNCITORI ZUGRAVI : LUCA LUCULESCU Lude.şti... Forma noului pridvor estehep-
ŞI IANCU FIL E SĂU D I N O R A Ş U TĂRGOVIŞTE». tagonală. Dar nu numai prin această par­
( um vedem dar, prin această pisanie, ticularitate, ci prin întregul său mod de a
deşi amestecată şi confusă, se stabilesc se înfăţişă, biserica din Lude.şti se diferen­
prefacerile de seamă prin care a trecut bi­ ţiază de tipul comun al bisericilor noastre ».
serica lui Stoica Logofăt Ludescu şi Şer-
ban-\ odă Cantacnzino : s'a reparat întâi de Şi, într'aclevâr, în această privinţă, iată ce
MitropolitulFilaret putem aflâdintr'un
I (1704 — 1760), raport al d-hii 1.
s'a meremetisit a¬ Vulcan, arhitect la
poi de duhovnicul Casa Bisericii, în­
Preda sin popa Mi­ sărcinat a face des­
nai şi s'a reparat în crierea arhitecto­
sfârşit de acel aş cu nică a bisericii.
soţii mai sus înşiraţi In interior îm­
la 1863, când s'a şi părţirea obişnuită:
zugrăvit din nou. pronaos, naos şi
însemnătatea altar.
deosebita ce pre­ Pronaosul, de
zintă biserica din secţiune pătrată, e
Lude.şti în dezvol­ acoperit cu o boltă
tarea arhitecturii sferică, ce se spri­
noastre bisericeşti jină, prin pendan-
a fost remarcată tivi, pe arcuri-du-
de d-1 V. Drăghi- blouri, cari se lea­
ceanu, care, în ar­ gă de ziduri prin
ticolul său citat clin console profilate.
Convorbiri L ite¬ Naosul, aseme­
rare , după ce a- nea de secţiune pă­
ratâ cum simplele trată, e şi el aco­
pridvoare delà ju- perit cu o boltă sfe­
mătatea secol, a] 14. Biserica din Lodeşti rică ce se razimă
XVI 1-lea au evo­ — Vedere lateralii -
prin pendantivi pe
luat până la fru­ patru arcuri clublo-
moasele slomnuri delà începutul sec. al uri, cari se racordează : lateral cu bolţile
XVII 1-lea, zice cu drept cuvânt: sânurilor, în faţă cu bolta altarului, iar în
«Dar până la găsirea acestei forme brân- spate cu bolta — aceasta cilindrică — ce
coveneşti a pridvoarelor, încă din domnia acopere spaţiul dreptunghiular care separă
lui Şerban Cantacnzino, se bâjbâia după pronaosul de naos.
forme noi. Se părăseşte acum prea ţa- Altarul, despărţit de naos printro tâm­
păna formă dreptunghiulară a lor, pentru plă bogat şi frumos sculptată, e circular şi
a li se dă, caşi absidelor, forma sveltă po­ acoperit cu o boltă sferică, din care n an
ligonală.— Cea dintâiu încercare în acest mai rămas decât pendantivii ce stabilesc
sens o face Vodâ-Serban Cantacuzino, în legătura între cele patru arcuri dablouri

inp.org.ro
 164 B U L E T I N U L COMISIUNII MONUMENTELOR
— a căror intersecţie dă naştere unei ju­
mătăţi de poligon regulat—şi un cilindru
vertical, în pereţii căruia se văd, în partea
superioară, ferestrile, acum astupate, pe
unde pătrundea lumina în altar. Acest ci­
lindru e acoperit sus cu o calotă sferică.
în exteriorul bisericii deosebim: în fund,
altarul de formă pentagonală; lateral, sâ-
nurile de aceeaş formă; iar în faţă pridvorul
de formă heptagonală, —partea cea mai
caracteristică a construcţiei: o prizmă de-
cagonală dreaptă, tăiată însă pe trei din
feţe de corpul dreptunghiular al bisericii.
Aceasta până în
dreptul cornişei
numai, căci de
aci în sus se con­
tinuă sub for¬
ma-i completă,
pentru a alcătui
turla clopotelor,
care avea pe fie­
care lăture câte
o fereastră şi ca­
re dărâmându-
se, după măr­
turia uncheşilor 15. Biserica
- Fragment din tâmplă —
bătrâni din loca­
litate, în timpul
marelui cutre­
mur din 1821, a
fost înlocuită cu
o alta mai mică de lemn,—cea actuală.
Acest pridvor are în partea inferioară
şapte arcade—de fiecare lăture a hepta-
gonului câte una—în formă de accolade,
sprijinite pe coloane cilindrice; el comu­
nică cu exteriorul prin trei deschideri, două
laterale şi una în faţă, iar cu interiorul prin-
tr'o uşe simplă de lemn, deasupra căreia
nu se mai găseşte obişnuita pisanie, care,
probabil, a dispărut odată cu uşa cea veche;
e în fine acoperit cu o boltă sferică ce se
razimă, prin intermediul a cinci pendantivi,
pe arcurile dublouri cari se racordează cu
inp.org.ro
ISTORICE
zidul împrejmuitor în dreptul şi deasupra
fiecărei coloane, prin mijlocirea unor con­
sole profilate.
Ca decoraţie biserica în afară e simplă,
în partea superioară numai, sub cornişe, un
şir de firide, dispuse orizontal şi coronate
cu arcade, încinge, peste sânuri şi altar, în­
treg corpul clădirii. Aceste firide, zugrăvite
în interior şi legate câte două, se găsesc şi
pe feţele pridvorului poligonal, nu însă în
acelaş plan cu cele ale bisericii, ci ceva
mai jos. Deasupra lor, un brâu cu linii din­
ţate, actualmente acoperite cu tencuială,
mai împodobe­
şte partea de sus
a pridvorului.
In partea in­
ferioară a bise­
ricii se deschid
cinci ferestre :
d o u ă la pro-
noas, două la sâ­
nuri şi una la al­
tar. Aceste fe­
restre, odinioară
înguste şi înalte,
din Ladeşti au fost modifi­
cate, aşâ pre­
cum se văd azi,
în 1892.
Cornişa e sim­
plă. Asemenea
acoperemântul, care a fost construit odată
cu turla clopotelor, în locul celui vechi, de­
sigur mai înalt şi mai frumos aşezat.
Astfel se prezintă, din punct de vedere
arhitectonic, vechia biserică din Ludesti,
care, cum s'a arătat la început, adăposte­
şte înlăuntru său un mormânt vrednic de a
fi făcut cunoscut, acel al soţiei şi fiicelor lui
Stoica Logofătul ctitorul, — mormânt pe
care d. Virgil Drăghiceanu a desluşit ur¬
mătoarea inscripţie ce a binevoit a ne co­
munică :
 BISERICA DIN LUDEŞTI 165

« A I C I ZAC O A S E L E F E R I C I Ţ I I JUPÎNTŢI ECA- tarul lor, care trăeşte şi azi în Târgovişte.

TERINA ŞI CAREA A EOSTU SOŢIE STOICHÎI Ele erau, ca toate cele asemenea, locu­
LIODESCU LOG[OFĂT] ŞI A L E 2 COCOANE A inţe apărate şi slujiau de adăpost în vreme
LOR [A]NUME: L E A N C U Ţ A [ l ] ANCUŢA. Ş I S'AU de primejdie. Şi bătrânii satului păstrează
PUS AICI LA [CEASTÎ BISERICI], ÎN MOŞIE încă amintirea destulor întâmplări viteze
LOR, Î N Z1LEL[E] LUI GLIGORIE VOEVOD. ce s'ar fi petrecut în legătură cu aceste for­
VEACNOE PAMENT ( = VEŞNICA POMENIRE). tăreţe ale timpurilor trecute,—întâmplări
L E T 7170 ( = 1662)» »)• în cari se amestecă numele neamurilor de
Pe lângă acestea, in Lude.şti se ştie de boernaşi din localitate : Ludeşti, Durzeşti,
existenţa a două cule în preajma bisericii, Bărbăteşti, Alixândreşti etc...
cari, construite din bârne groase de lemn Iată pentru ce dar biserica din Ludeşti
şi înalte de patru-cinci stânjeni, s'au distrus a fost declarată monument istoric.
abia acum vreo 50-60 de ani de proprie- ALEX. LĂPEDATU.

') Tot dela d. Drâghiceanu avem următoarea in­ amintiţi în pisania reprodusă mai sus, la tipărirea
scripţie de pe clopot: căreia s'a omis din greşeală următoarele cuvinte ce
«ACEST CLOPOT AU F Ă C U T GH[EORGHE] MIHAI sunt a se aşeză la p. 162, rândul 7 de jos în sus,
BÂRBĂTESCU DINPREUNÂ CU P R E U T U L B I S [ E R I C l l | înainte de şi : « L O G O F Ă T U I O N I Ţ Ă A N D R E E S C U Ş I
(sic!).
LUDEŞTI ENACHIE MICŞA. L E A T 1 6 0 0 » D. I A N C U B Ă R B Ă T E S C U ZĂTRIANU, D. Ş T E F A N C O ­
— E vorba de vre-un Bârbătescu din neamul celor S T AN DINESCU».

inp.org.ro
 UN VECHIO
n fascicolul trecut al publicaţiei
noastre s a tipărit, la Cronică,
câteva no-
te informa­
tive cu pri­ ÎIVTP6 rflsi I O ©TS[#aHH K06K0Ahl, HÎK6 Inscripţii
vire la ser­
barea ţinu­
tă în ziua
de 31 August a.
^ £ ^ 9 o, la mănăstirea
t Probota cu prile­
jul strămutării şi aşezării în
lăuntru bisericii a preţio­
sului epitaf de pe groapa
Doamnei Maria-Oltea. Pie­
dici de natură tehnică au
făcut să nu se poată pu­
blică atunci, precum ar fi
trebuit, cele două inscrip­
ţii ce s'au aşezat deasupra
nou închipuitului m o r m â n t
al mumei lui Ştefan-cel-
Mare: vechia piatră sepul-
crală din 1465 şi noua i n ­
scripţie comemorativă din
1904. — îndeplinind acum
aceasta, credem că e ne­
cesar să arătăm în câteva
cuvinte jalnica soartă ce
avii, în curgerea a patru
veacuri şi j u m ă t a t e , mor­
mântul scump ce ele azi
acopere.
Doamna Măria- Oltea a
răposat — probabil în Su­
ceava — la 4 Xoemvrie —
î n t r ' o z i d e Miercuri 1465
şi a fost îngropată în bise-
rica mănăstirii Sf. Xicolae, zisă pe atunci din
EPITAF SI O N O U A INSCRIPŢIE
DELft PROBOTA
-o-
Poiană, unde odihniau somnul de veci şi alţi
membrii ai domnescului său neam: < Petru-
Voevod, fiul bătrânului
f O'fi <;GTFi l POKli PilKl.l KHU/Yv (YJATt, Ştefan - Voevod» (Iorga,
din Biscricdc
II IIPliGTflBH 00] i n , flliŢO ..SILOP.
României I , 60). A c i mor­
IIOOiUEI'liI ,V
mântul ei stătu în grija că­
lugărilor până ce aceştia se
strămutară, după vre-o opt­
zeci de ani, în mănăstirea
din apropiere a Probotei,
pe care o zidi, la 1530,
P e t r u - V o d ă Rareş, spre a
înlocui vechia ctitorie a
strămoşului său Alexan-
d r u - V o d ă cel Bun, care,
părăsită fiind astfel, ajunse
curând la completă ruină.
Când simţimântul de
pietate birui sufletul călu­
gărilor dela Probota. în-
demnându-i să aducă în
noul lor lăcaş epitafele
peste cari se prăbuşiră zi­
durile străvechei biserici
din malul Şiretului, atunci
amintirea Doamnei Maria-
Oltea era cu totul pierdută.
A ş a se face că pe când o
samă din bătrânele pietre
m o r m â n t a l e s'au aşternut
în tinda bisericii (publicate
Ţ ACEASTA ESTE GROAPA ROABEI^LUI de d. Iorga, tbidem), toc­
D U M N E Z E U O L T E A . M A M A D O M N U L U I I O Ş T E - mai cele mai preţioase —
[ F A N V O E V O D , C A R E A M U R I T ] ÎN A N U L
a mumei şi a nepotului de
6973 (=E 1 4 6 5 ) N O E M V R I E 4.
soră al Marelui Ştefan —
1 7 e
' epitaful de P mormântul Doamnei Oltea. au rămas aruncate afară:
cea dintâi, a fiului Sorei—
Postelnicul al cărui nume l'a nimicit despicarea
inp.org.ro
 UN VECHII" E P I T A F ŞI O NOUĂ INSCRIPŢIE 167

in d o u ă a lespedei — s'a pus uşori la intrarea iar Măria numele din călugărie al mumei ma­
Clopotniţei; cea de a doua, a Doamnei Maria- relui V o i v o d (Iorga, Istoria lui Ştefan-cel-
Oltea, a rămas zeci, chiar sute de ani poate, Mare, 44). S'ar putea însă emite şi contra­
expusă tuturor elemente­ riul. Şi iată pentru ce : N u ­
lor nimicitoare . . . Tăria Ţ A C E A S T A PIATRA UE MORMtNT A O L T E I , mele Oltea, care e absolut
MAMA LUI ŞTEFAN-CEL-MARE, S'A STRĂMU­
pietrei de m a r m o r ă a răz­ n e c u n o s c u t onomasticei
T A T IN LOCUL DE ÎNMORMiNTARE A L DOM­
bit însă vremurile, adu­ noastre mireneşti (menţi­
când până la noi preţioasa unea lui în doc. citat de
inscripţie, care s'a aşezat d. Iorga — ibidem, 318 n.
în loc de cinste şi adăpost, 16 — nu poate fi hotărî-
după cum s'a arătat în po­ toare, de oarece acolo e
menita noastră cronică şi i'ei+ja,- -mai de grabă, de
în broşura de curând tipă­ părintele, tatăl, lui Eremie
rită de Administraţia Casei Băcsanul Uricarul), se gă­
Bisericii: La mormântul seşte în onomastică noastră
Doamnei Oltea bisericească, dacă admi­
Dar a propos de acest tem că Oltea e tot atât cât
nume să ni se îngădue o Olda, — sfânta prorocită
mică observare : Se ştie că din Ierusalim, care a lăsat
numele Oltea ni-1 atestă, n-nume de mare înţelep­
pe lângă piatră m o r m â n - ciune şi multă sfinţenie
tală, pomelnicele dela B i ­ (v. dr. Gherasim Timuş,
striţa (Melchisedec, Ana­ episcop Argeşului, Dicţio­
lele Academiei Române, nar aghiografie, Bucureşti
V I I , 184) şi dela Probota 1898, 622).
(Idem, Notiţe istorice şi Astfel se poate emite
arheologice, 153) ; iar nu­ că numele atestat de do­
mele Măria documentul — cument (mărturie lumea­
NILOR L A ANUL 1904, CĂND POPORUL ROMA­
singurul de altfel — prin scă) e cel dintâi, din botez,
NESC ÎNTREG A POMENIT P A T R U S U T E D E ANI
care Ştefan-cel-Mare face ÎMPLINIŢI D E L A SĂVÎRŞIREA FIULUI E I . pe când numele atestat de
o danie, la 1466 Iulie 9, epitaf t i pomelnice (măr­
18. Inscripţia c o m e m o r a t i v ă din 1904.
mănăstirii Sf. Xicolae din turii bisericeşti) e cel din ur­
Poiană pentru sufletul părinţilor săi [Arhiva mă, din călugărie, al mumei lui Ştefan-cel-Mare.
1
Istorică a României, I , 114—5). O ipoteză că multe altele — ş'atât!
S'a emis de aci, că Oltea e numele din botez. ALEX. LÂPEDATU.

inp.org.ro
t flMCGTL G(DHTh lllll A«"A\He3e6GKS GKHTL 4>E.KXT£ ¡| GAS .JiHTPm
DOAMHHP-ä EbPX0EH6KJ£ASH \e II iW^MeilllM G<t>HTSAXH GTGiMH, K a
K6ATè>h1AfI || riPli A&AUIIMTXAKM IU6<MH EPBHKCOE'fiHSA, (DI|jIOA llPfc
EAbHA£A£H AOA\HX HIB OSAI>A%HTOP >1 TO | rtTh XrPPOBAflX&a KÏ)
KOeTSlHAHH KïlOI'ilE BOBEO ¡| Ah, .frHTPX il AXII ASAAH63eX ÍHHGT6,
AUCieBHHSA y m CAJlBIi, HhPHHU,BA<»P AHBHIJÍ6, ePTflPC UhKílTfc'A |¡
OOP HIB H6P6GKXAXH AhKíIUI KhlUTHlWe. A. :-¡Gtfl. || lllll HCHPíIEBHKI>
f

«WUBAJi KIP I(ï)!lN í1PXI(?A\íBIAPHTI..

(Transcrierea în latine s'a dat mai sus la p. 154).

19. Schitul Sî. Stefan

3

inp.org.ro
 RAPORT GENERAL
CG P R I V I R E L A LUCRĂRILE

COAISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

IN

1908
-o-

Domnule Ministru, Târgovişte, biserica Goîia din Iaşi şi mă­

Otrivit art. 16 din regulamen­
tul legii pentru conservarea
şi restaurarea monumente­
lor publice, avem onoare a
vă înainta următorul raport
general cu privire la lucră­
rile din 1908 ale Comisiunii
monumentelor istorice.
în cursul acestui an, s'au înche­
iat 13 procese-verbale: 11 ca re­
zultat a tot atâtor şedinţe, iar restul ca re­
zultat a două călătorii făcute în interesul
cercetării şi stabilirii la faţa locului a unor
lucrări de restaurare pe cale de a se reco­
mandă, şi anume: în ziua de 12 Mai la mă­
năstirile Căldăruşani şi Snagov, în zilele de
de 7 şi 8 Iunie la mănăstirile Govora, Hu­
rezi şi Dintr'un lemn.
S'au tratat, în total, în aceste 13 procese-
verbale, o sută de cestiuni, privitoare la:
I . Lucrări de restaurare: biserica Sta-
vropoleos, biserica Albă din Baia, biserica
Sf. Nicolae din Pâpăuţi, biserica Sf. Ni-
colae-Domnesc din Dorohoi, mănăstirea
Hurezi, biserica Curtea-Domnească din
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice-
năstirea Căldăruşani;
II. Lucrări de conservare : mănăstirea
Govora, mănăstirea Slatina, mănăstirea
Dintr'un lemn, biserica Hlincea, biserica
Cetâţuii de lângă Iaşi, bisericile Antim şi
Radu-Vodă din Capitală, biserica Bornov¬
ski din laşi, mănăstirea Gura-Motrului, bi­
serica Ostrovul din Vâlcea, biserica Banu
din Buzău şi mănăstirea Tismeana;
III. Lucrări de întreţinere: biserica epis­
copală din Curtea-de-Argeş;
IV. Lucrări de renovare: biserica Zlă­
tari din Capitală;
Y. Cereri pentru lucrări de restaurare:
biserica Sf. Gheorghe din Botoşani, bise­
rica Sf. lon-Domnesc din Vaslui şi biserica
Bucur din Capitală;
V I . Cereri pentru lucrări de conservare:
biserica Precista din Bacău, biserica \ i -
zantia din Putna, biserica Văcăreşti, mă­
năstirea Berea din Buzău, biserica Sf. îm­
păraţi din Târgovişte, biserica din Buco-
văţul de pe Jii, biserica Domnească din
Bârlad, biserica din Cotnari-Iaşi, mănăsti­
rea Domnească din Câmpu-lung, biserica
Mihai-Yodă din Capitală, biserica Dom-

inp.org.ro
170 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

nească din Ocnele-Mari, mănăstirea Ma- Roman, biserica Clocociov-Olt, biserica

mu-Yălcea, biserica din Bucovâţul vechiu,
mănăstirea Cornetu, biserica Sf. Gheorghe
dela Mitropolia din Iaşi, mănăstirea Bis-
triţa-Xeamţu şi biserica Braniştea-Dolj.
VII. Cereri pentru diferite lucrări: bise­
rica din Soveja-Putna, mănăstirea Caşin-
Bacău, Cetăţuia» din Cârna-Dolj, Crucea
dela Podul Dâmboviţii-Muscel, biserica din
Ludeşti-Dâmboviţa, mănăstirea Slatina-
din Muşoaia-Argeş, biserica din Guge.şti-
Putna;
IX. Cestiuni varii: Curtea-Domnească
din Târgovişte, palatul brăncovenesc din
Potlogi, obiectele religioase rămase la Ex­
poziţia jubilară, bursa pentru pictură bise­
ricească, călătoria de studii în Bucovina;
X. Publicaţiile, colecţiile şi organizarea
lucrărilor Comisiunii.

20. Biserica Rlbâ din Baia

— înainte de restaurare —

Suceava, biserica din Floreşti-Tutova, bi­

serica Lemnul din Târgovişte, mănăstirea
Aninoasa şi Valul lui Traian din Teleor­
man .şi Tulcea;
A III. Cereri pentru declarare de mo­
numente istorice: biserica din Micşune-
ştii Mari-Ufov, biserica Hlincea, biserica
din Popeşti-Vlaşca, biserica din Bâlteni-Il-
fov, biserica din Ylădeşti-Muscel, biserica
din Ludeşti-Dâmboviţa, biserica Albă din
I. L U C R Ă R I D E R E S T A U R A R E .
Biserica Stavropoleos. Lucrările s'au
continuat cu aceeaş destoinicie şi îngrijire
ca şi în trecut, aşâ că, în ceeace priveşte
exteriorul, restaurarea bisericii poate ti
considerată ca terminată.—Ilustraţiile ce
însoţesc prezentul raport vor încredinţa de
aceasta şi pe cei ce n'au avut încă prilejul
să cunoască frumoasaducrare de visu.

inp.org.ro
 RAPORTUL GENERAL A L C.OMTSIUXTI 171

In acelas timp. d. arhitect restaurator ('omisiunea a recomandat acest proect

I. Mincu a prezentat Comisiunii spre reco­
mandare proectul întocmit de d-sa pentru
construirea atenanţelor ce sa hotărit a
se ridica in preajma bisericii: clopotniţa,
locuinţa intendentului şi încăperile muzeu­
lui. Ridicarea acestor clădiri — pe lângă
utilitatea lor practică — arc de scop : să
reamintească vechile clădiri de altă dată
ale bisericii ; să formeze un cadru mai ar-
spre aprobare, astfel că, dacă se va ob­
ţine fondul necesar înfăptuirii lui, in anul
viitor- paralel cu lucrările pentru restau­
rarea bisericii in interior — se vor putea
construi şi plănuitele clădiri, cu a căror
terminare se va încheia lucrările de restau­
rare ale bisericii Stavropoleos.
Biserica Albă din Baia. S'au termi­
nat lucrările rămase din anul trecut : o

21ABiscrica Albă din Baia

— După restaurare —

monios monumentului, al cărui efect ar fi
micşorat, dacă s ar părăsi singur în mijlo­
cul binalelor moderne şi banale; să ser­
vească, în sfârşit, drept un fel de muzeu,
destinat a păstră, alăturea cu obiectele ar­
tistice şi religioase ale bisericii, toate mo­
delele originale de arhitectură, sculptură
şi pictură, a căror stare de deteriorare a
cerut a se înlocui cu altele noi la restau­
rarea bisericii.
parte din zidărie, rostruirea faţadelor şi ten-
cuelile interioare. Cu ele restaurarea ace­
stei biserici (numită cea albă în opoziţie cu
biserica zugrăvită a lui I 'etru-VodăRareş)
se poate consideră ca terminată fceeace
se poate vedea şi din ilustraţiile ce înso­
ţesc prezentul raport). Căci lucrările, cari,
potrivit devizului, mai rămân a ti între­
prinse — pardoseala interioară, aşezarea
vitrourilor la ferestre—depind de execu-

inp.org.ro
172 B U L E T I N U L COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

tarea prealabila a picturii. Iar uşa se va Biserica Sf.Nicolae-DomnescdinDo-

face odată cu mobilierul, care se lucrează rohoi. S'a suprimat terasa din jurul bi­
de prezent la Şcoala de Arte şi Meserii din sericii, care, prin felul cum eră construită,
Capitală. întreţinea umezeală, înlocuindu-se cu un
Toate lucrările e- soclu asemenea celui
fecutate până acum ^echi; s'a refăcut brâ-
s'au făcut cu o eco­ ul de piatră de deasu­
nomie de 3.000 lei pra acestui soclu, în­
sub devizul iniţial de locuindu-se 42 m. din
52,000 lei. Aceşti lungimea lui cu pia­
bani se vor adăugă tră nouă de Târgu-
la suma de 33.000 lei Ocna; s'a aşezat uşa
r ă m a s ă disponibilă cea nouă a bisericii,
din fondul total de refâcându-se perva­
85.000 lei. pentru zul de piatră al intră­
pictură şi mobilier. E rii, de oarece tocul n'a
de nădăjduit dar că fost lucrat pe dimen­
în anul viitor se vor siuni bine date; s'a
întreprinde şi aceste înlocuit două pietre
ultime două lucrări, mari profilate din che­
pentru a se putea re­ narul uşii, cele exis­
dă credincioşilor din tente fiind stricate şi
Baia, după dorinţa fe­ de calitate proastă; în
ricitei ctitore, Marchi­ sfârşit s'au aşezat so­
za de Bedmar (Luc- be în interiorul bise­
siţa Balade), biserica ricii, făcându-se co­
marelui Ştefan-Vodă, şurile necesare pen­
— restaurată şi reno­ tru fum.
vată. Cu aceste ultime lu­
Biserica Sf. Ni- crări s'a încheiat, atât
colae din Păpăuţi. la Păpăuţi cât şila Do-
S'a terminat, după rohoi, restaurarea în
cum se poate vedeâ exterior a bisericilor
din ilustraţia de faţă, lui Ştefan-cel-Mare.
restaurarea clopotni­ Spălarea şi restau­
ţei, rostruindu-se fa­ rarea picturii interi­
ţadele, înlocuindu-se oare formează de pre­
părţile stricate şi re- zent una din preocu­
22. Clopotniţa dela Păpănţi
stabilindu-se s c ă r i l e După restaurare 1 pările cele mai seri­
ce duc la clopote. S'a oase ale Comisiunii.
împrejmuit apoi curtea bisericii cu uluce de Mănăstirea Hurezi. Lucrările de con­
lemn, cari însă, din cauza iernei prea tim­ servare începute anul trecut la această
purii, au rămas a se vopsi la primăvară. mănăstire, fiind apreciate de Comisiune,

») Ilustraţia reprezentând această clopotniţă înainte de restaurare s'a dat in No. 1 al acestei publicaţii, p. 37.

inp.org.ro
 RAPORTUL GENERAL A L CO-MTSIUNII 173

în cercetarea ce făcu la faţa locului în ziua
de 7 Iunie, ca constituind un bun început
de restaurare, s'a hotărît a se continua în
anul acesta pe o scară mai întinsă, dattiind
că se obţinuse, în acest scop, noi mijloace
— 50.000 lei.
Astfel, după ce în 1907 s'a restaurat bi­
serica schitului Sf. Ştefan de peste râu, clo­
potniţa mănăstirii şi s'a angajat lucrări noi
la galeriile clădirilor din preajma bisericii
pentru reînvălirea clădirilor delasud şi vest,
—dela clopotniţa până la foişorul lui Dio-
nisie; s'au desfăcut arcadele zidite în faţa
chiliilor; s'au curăţit, reparat şi reînoit co­
loanele dela galeriii, între stâriţie şi para­
clis; s'a tencuit, în sfârşit, peste tot, resta-
bilindu-se vechile ferestre, faţada fostelor
case domneşti.
începute cam tărziu, din cauza greutăţii
organizării şantierului, şi întrerupte mai din

25. Mănăstirea Slatina

— Vedere generală —

cei mari, — s'a recomandat, pentru anul
curent, următorul program de lucrări:
Restaurarea paraclisului în exterior, re­
facerea acoperământului mănăstirii cu ola­
ne, continuarea lucrărilor începute pentru
restaurarea clădirilor şi amenajarea loca­
lului fostului spital în case de locuit.
Potrivit acestui program, s'a restaurat,
sub direcţia d-lui arh. N. Ghika, căruia i
s'au încredinţat noile lucrări, partea supe­
rioară a paraclisului; s'a refăcut şarpanta
vreme, din cauza iernei prea timpurii, —
aceste lucrări se vor reîncepe de îndată ce
se va deschide campania noului an şi se
vor continuâpotrivit materialului aprovizio­
nat şi fondurilor disponibile.
în cât priveşte lucrările viitoare, până
la împlinirea programului arătat mai sus,
ele rămân să rie stabilite la faţa locului de
Comisiune, după ce mai întâi se vor obţine
mijloacele băneşti trebuitoare. Asttel, rând
pe rând, cu stăruinţă şi răbdare, în câţiva

inp.org.ro
174 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

ani, mult dorita restaurare a mănăstirii Hu­ griji să se expropieze şi demoleze toate clă­
rezi va ti un fapt îndeplinit, nădăjduim, spre dirile noi cuprinse în incinta vechei Curţi
mulţumirea tuturor. Domne.şti,săseîntâreascâ.şi reconstituiască
Biserica Curtea Domnească din Tar- zidul împrejmuitor, să se ridice o clopot­
govişte. Aci, din cauzele arătate în rapor­ niţă în stil şi o casă pentru intendent, în sfâr­
tul nostru din anul trecut, lucrările de re­ şit, să se scoată la iveală, prin săpături bine
staurare n'au putut începe decât in anul conduse, vechile urme ale palatului dom­
curent, sub direcţia d-lui arh. X. Ghika, nesc etc.
după planurile recomandate ele Comisiune Biserica (lolia din laşi. Lucrările de
şi aprobate de Minister. restaurare la această biserică, întrerupte
S'a restaurat mai întâi cele trei turle, a- multă vreme din cauza lipsei de mijloace,
coperindu-se cu ara­ s'au reînceput în anul
mă şi restabilindu-se curent, tot sub direc­
vechile ferestre şi fru­ ţiunea d-lui X. Ga-
moasele ornamenta- brielescu, care, se ştie,
ţiuni; s'a efectuat apoi a restaurat turnul cel
o parte din lucrările mare, pe cât s'a mai
pentru restaurarea putut m ântuî, precu m
corpului bisericii, re- şi cea mai mare par­
făcându-se şarpanta te a împrejmuirii: zi­
noului acoperiş şi ve­ durile şi turnurile cele
chea cornişeprincipa- mici.
lă ; s'a început în siâr- In anul acesta s'a re­
şit restaurarea prid­ staurat complet cele
vorului din faţă, rezi- două turle ale bisericii
dindu-i-se bolta şi le- —dela intrare şi altar
găndu-se cu fier. — rămase nerestau¬
Aceste sunt lucră­ rate din vremea pri­
rile întreprinse până melor lucrări—şi s'au
acum la biserica Cur­ consolidat zidăriile la
ţii Domneşti din Târ- toate celelalte părţi
govişte. Ele n'au pu­ ale clădirii. Aşa că,
tut progresă mult, 24. HănăsUrea Slatina după devizul întocmit
din cause neînlătura- — Biblioteca — de d. Gabrielescu şi
bile pe cari d. arh. aprobat ele Minister,
Ghika lc-a expus îri raportul său.Sănădăj- au: mai rămas a se execută din fondul des­
duim însă că în anul viitor se va câştigă tinat anul trecut pentru aceste lucrări, ur­
ceeace s'aperdut în anul curent şi că se va mătoarele : învelitorile, tencuelile .şi câte­
putea restaura bisericaîn exterior. Căci aci, va amănunte în exterior, consolidarea zi­
la Curtea Domnească, Comisiunea nădăj- dăriilor cu refacerea tencuelilor şi picturei
dueşte a întreprinde, eu timpul şi cu con­ în interior. Cât priveşte restul lor, până
cursul preţios al Ministerului, o serie în­ la completa restaurare a bisericii, ele ră­
treagă de lucrări, în scop de a aduce la cu­ mân a se execută, pe măsura mijloacelor
viincioasă stare fosta reşedinţă a Voe vozilor disponibile, potrivit devizului prezentat Co-
din glorioasa capitală a ţării. Astfel va în- misiunii de d. arh. X. Gabrielescu.

inp.org.ro
 RAPORTUL GENERAL A L COMISIUXTI 175

Mănăstirea Căldărnşani. Lucrările narea lucrărilor dejâ angajate, Comisiunea

de restaurare şi renovare ia această mă­ speră a putea stabili altele noi, pentru res­
năstire, pentru anul curent, au fost stabi­ taurarea arhondăriei şi a clădirii apusene,
lite la iaţa locului de Comisiune în ziua de potrivit planurilor întocmite de d. arh. di­
12 Mai: refacerea acoperemântului bise­ rector al lucrărilor.
ricii, înlocuirea turlelor de lemn cu altele
I I . L U C R Ă R I DE C O N S E R V A R E .
de zidărie şi restaurarea clopotniţei. Ele au
fost încredinţate d-lui arh. X. Mihăescu, sub Mănăstirea Govora. Cu ocazia vizi­
direcţiunea căruia s'au şi executat cele din­ tei ce Comisiunea fâcit în ziua de 7 Iunie,
tâi (refacerea acoperemântului şi reconsti­ la această mănăstire, în scop de a vedeâ
tuirea turlelor) aproape în întregime. Cea lucraTife noi ce s'au întreprins în vara anu­
din urmă (restaura­ lui 1907 acolo,—s'a
rea clopotniţei) a ră­ recomandat reface­
mas însă să se termi­ rea picturii în părţile
ne în campania de fu­ inferioare ale biseri­
rări a anului viitor. cii, în locurile pe unde
Aceasta din cauză că zidurile, fiind cră­
desfăcându-se de clă­ pate, au fost reparate.
dirile î n v e c i n a t e , o Această lucrare s'a
parte din zidăria ace­ executat cu multă gri-
stora, tîind prost con­ je şi dibăcie de un
struită şi mult învechi­ zelos tânăr pictor bi­
tă, s'a dărâmat pe o sericesc, d. Norocea,
mare întindere. Ast­ diplomat al Şcoalei de
fel ea a trebuit să fie A r t e - F r u m o a ş e , în­
refăcută înaintea clo­ sărcinat a face şi câte­
potniţei , spre a nu ră- va copii de vechi şi
mânemânăstireades- frumoase icoane dela
chisă. Govora pentru Ad­
Câtpriveştecelelal- ministraţia Casei Bi­
le lucrări de care mai sericii.
are nevoie mănăsti­ Mănăstirea Sla­
rea (restaurarea chilii­ Biserîca mănăstirii Slatina tina. L u c r ă r i l e de
- Intrare în biserica -
lor şi a cetăţii încon­ conservare la aeeas-
jurătoare) şi pentru tă mănăstire se pre­
carel. P. S. S. fostul Metropolit U. D. Ghe- zintă ca o completare a celor întreprinse
nadie(dorind să facă din Căldăruşani o chi­ în anul trecut. Ca şi aceste, se fac cu bine­
novie model în ţară) stârneşte cu cuvântul voitorul concurs al Onor. Administraţii a
şi ajută cu obolul, — aceste rămân să se Domeniului Coroanei şi sub privigherea
hotărască în viitor, potrivit trebuinţelor şi, d-lui arh. X. Ghika. începute însă mai târ­
mai ales, mijloacelor. Şi e de nădăjduit că ziu, ele rămân să fie isprăvite la primăvară,
aceste nu vor lipsi, dat fiind că prin ele se când Comisiunea, primind cuvenitul raport
urmăreşte un scop pe cât de frumos pe despre terminarea lor, nu va întârzia a ra­
atât de înalt. portă.
Astfel, în anul viitor chiar, după termi­ Mănăstirea Dintr'un lemn. Si aci, lu-

inp.org.ro
176 BULETINUL rOMISIUXTl MONUMENTELOR ISTORICE

erările ce s'au executat în anul curent se mai fost timp îndestulitor ca lucrarea înce­
prezintă ca continuare a celor din anul pută să se poată şi termină. Aceasta se
trecut şi au fost solicitate cu ocazia cerce­ va putea face deci numai la primăvară.
tării ce Comisiunea iăcii la taţa locului în Biserica Au/im. S'a reparat acoperi­
ziua de X iunie. Privind insă, mai ales ne­ şul bisericii şi s'a refăcut învelitoarea chi­
voile gospodăreşti ale mănăstirii, ele n'au liilor, reparându-se şi zidăria lor. Cât pri­
vre-o importanţă deosebită. veşte partea clădirilor incendiate anul tre­
Biserica de/a cut, s'a întocmit,
Hhncea. Aci s'a recomandat şi a¬
întreprins î n t i n s e probat devizulpen-
lucrări de conser­ tru lucrările nece­
vare. Biserica, clo­ sare. Ele însă, din
potniţa şi locuinţa cauza lipsei de fon­
păzitorului, fiind în duri în anul curent,
cea mai p r o a s t ă au rămas să se exe­
stare, au fost de sus cute de aci înainte.
până jos pe dean- Biserica Radu-
tregul reparate.S'a Vodă.S'a întocmit,
căutat însă a se pă­ recomandat şi a¬
stră clădirilor as­ probat un deviz de
pectul de vechime, lucrâripentru com­
spre a armonizâ cu pleta refacere a a-
zidul împrejmuitor coperemântului a¬
de piatră înegrită cestei biserici. Dar,
de vremuri şi aco­ tot din cauza lipsei
perită cu muschiu. de fonduri, aduce­
Biserica numai s'a rea lui la îndepli­
reînoit, văruindu-i- nire a trebuit să fie
se zidurile şi vop- amânată. Totuşi,
sindu-i-se acoperi­ întâmplându-se în
şul cu zinc-weis, în timpul din urmă ca
scop de a reeşî mai o parte din acope­
bine în m ij 1 o c u 1 riş să fie luată de
curţii înverzite si vânt, s'a reparat de
i J

în cadrul zidurilor urgenţă şi provizo-

înegnte. 20. Clopotniţa uela Hurezi
Ce/ăţuia de lân­ - in ninte de restaurare —
viitor, când, nădăj­
gă Iaşi. 1 .a acea­ duim, se va putea
stă biserică s'a cerut refacerea acoperă­ execută întreaga lucrare.
mântului căzut de curând de pe casele dom­ Biserica Barnovski din laşi. S'au
neşti ale fostei mănăstiri, restaurate în tim­ tăcut lucrări de reparaţie prin îngrijirea
pul din urmă. Cum însă această cerere a Epitropiei, căreia i s'a încredinţat, în acest
venit târziu, devizul lucrării nti s'a putut scop, suma necesară pentru executarea
întocmi şi aprobă decât pe la jumătatea lor, potrivit devizului întocmit de d. arh.
lui Septemvrie. Astfel, de sine înţeles, n'a X. Mihâescu.

inp.org.ro
 RAPORTUL GENERAL A L COMISIUNTI 177

Mănăstirea Gnra-Motrului. S'a repa­

I V . L U C R Ă R I DE RENOVARE.
rat şi refăcut zidul împrejmuitor al fostei
mănăstiri. Biserica Zlătari. Aci, în anul trecut,
Biserica Ostrovul din Vâlcea. Lucră­ s'a făcut spălarea picturii, iar în anul cu­
rile de reparaţie recomandate Ia această rent s'a procedat la restaurarea ei. Lu­
biserică dela Câlimăneşti, fiind aprobate crarea e acum terminată. A rămas cesti-
mai târziu, nu s'au putut nici măcar începe, unea clopotniţei, care se studiează de către
vremea neliind prielnică. S'a procurat însă d. arh. X. Gabrielescu, membru al Comi-
întreg materialul trebuitor, astfel că ele se siunii. Până la rezolvarea acesteia însă, de
vor putea între­ oarece e trebuinţă
prinde îndată ce se ca biserica să fie
va deschide cam­ redeschisă, Comi­
pania de lucrări a siunea a recoman­
anului viitor. dat să se facă o
Biserica Banii neîntârziată aşeza­
din Buzău. S'a re­ re provizorie a clo­
parat şi refăcut zi­ potelor, spre a se
dul împrejmuitor. puteâ reîncepe ser­
Mănăstirea Tis- viciul divin, fără să
nieana. S'au făcut se pripească lucră­
lucrări de reparaţie rile edificării clo­
şi întreţinere la bi­ potniţei definitive.
serică, clopotniţă şi Când aceasta va
casele de locuit. ti ridicată, biserica
va ti declasată, ca
III, L U C R Ă R I DE ÎN­
una ce — cum s'a
TREŢINERE.
arătat şi în rapor­
Biserica episco­ tul din anul trecut
pală dela Argeş. — a fost rezidită
Comisiunea fiind după norme cu to­
solicitată din par­ tul străine în 1851,
tea Serviciului de aşâ că ea nu mai
restaurări de sub păstrează azi (după
direcţia d-lui A. dărâmarea clopot­
Lecomte de Xoiiv, niţei şi a vechiului
a recomandat Mi­ 2i. Clopotniţa dela Harezi han, pentru care
nisterului aproba­ — După restaurare — fusese clasată între
rea sumei de 6.000 monumentele isto­
lei din fondul general de restaurări, pentru rice), afară de nume, nimic din vechia şi
lucrări de întreţinere necesare la biserica vestita mănăstire de odinioară.
episcopală dela Curtea-de-Argeş. Ea n a
primit însă până acum răspuns la cererea V. C E R E R I P E N T R U L U C R Ă R I DE RE­
STAURARE.
ce a tăcut sus numitului serviciu, de a arătă
modul întrebuinţării acelei sume, spre apu- Biserica Sf. Gheorghe din Botoşani.
teâ raportă la acest loc. Restaurarea acestei biserici, zidită în 1541
Buletiinul Comsiunii Monumentelor Istorice

inp.org.ro
178 ISULETINUL ('OMISIUNII MONUMENTELOR
cleElena-Doamna lui Petru-Vodă Rarcş, a
fost cerută de onor. Administraţie a Casei
Bisericii, care dispune, în acest scop, de
un capital de 81.000 lei, fond al Epitropiei
bisericii.
Cererea ñinJ admisă în principiu, s'au
luat măsuri pentru întocmirea lucrărilor
prealabile: facerea releveului, fotografie­
rea, în tot şi în parte, a bisericii şi cer­
cetarea amănunţită a stării în care ea se
găseşte. Astfel, când aceste lucrări vor ti
terminate, Comisiunea, după ce însăşi va
cercetă lucrurile la faţa locului, va puteâ
dezbate cestiunea în fond şi eventual va
puteâ chiar recomandă întocmirea lucră­
rilor definitive pentru restaurare.
Biserica Sf. Ion-Domnesc din Vas­
lui. Restaurarea acestei biserici, zidită de
Ştefan-Vodă cel Alare, dar mult prefă­
cută în urmă, a fost cerută de P. S. S.
Episcopul Huşilor, care stârueşte în spe­
cial pentru restaurarea clopotniţei. Cere­
rea s'a admis în principiu, rămâind ca lu­
crările prealabile pentru îndeplinirea ei să
se întocmească după ce Comisiunea va
luâ cunoştinţă de fondurile ce se vor alocă
în viitorul buget pentru lucrările sale.
Biserica Bucur din Capitală. Restau­
rarea acestei bisericuţe e o veche preo­
cupare a Comisiunii. X'a putut fi însă re­
zolvată din cauza lipsei de mijloace. Dar
cum în timpul din urmă a fost solicitată
atât de Cancelaria Mitropoliei cât şi de
Direcţia Internatului teologic, Comisiunea
s'a văzut îndemnată a apelâ la ajutorul Pri­
măriei Capitalei — pentru care acest mo­
nument prezintă un deosebit interes, dat
fiind că de dânsul e legată însăşi legenda
întemeierii oraşului Bucureşti — spre a
pune la îndemână mijloacele pentru re­
staurarea eventual reedificarea ei. Aceste
mijloace fiind destul de modeste, e de nă­
dăjduit că apelul va găsi ecoul dorit pentru
ca biserica legendarului păstor să poată fi
readusă la cuviincioasă şi onorabilă stare.
inp.org.ro
ISTORICE
V I . CERERI PENTRU LUCRĂRI DE
CONSERVARE.
Biserica Precista din Bacău. S'au ce­
rut de Epitropie lucrări generale de con­
servare. Cererea s'a recomandat şi se gă­
seşte în cercetare.
Biserica fostei mănăstiri Vizantia
din Pulna. S'au cerut de Epitropie lucrări
generale de conservare. Cerererea s'a re­
comandat şi se găseşte în cercetare.
Biserica dela Văcăreşti. Cum s'a ară­
tat în raportul din anul trecut, acopere-
mântul acestei biserici trebueşte refăcut
din nou. Lucrarea s'a aprobat şi a fost în­
scrisă pe tabloul celor ce se vor avea în
vedere Ia repartizarea fondului general de
restaurări al anului viitor.
Biserica mănăstirii Berea din Buzău.
S'au cerut de P. S. S. Episcopul Buzăului
lucrări generale de conservare. Cererea s'a
recomandat şi se găseşte în cercetare.
Biserica Sf. împăraţi din Târgovişte.
S'au cerut de d-1 arh. X. Ghika lucrări
pentru a pune la adăpostul stricăciunilor
viitoare aceasta biserică, azi în ruină, care
se deosebeşte prin interesanta-i construc­
ţie arhitectonica şi preţioasele-i urme de
pictură. Lucrarea s'a recomandat şi s'a
înscris pe tabloul celor ce urmează a se
întreprinde în anul viitor.
Biserica din Bucovăţul de lângă fii.
S'au cerut de P. S. S. Episcopul Râm­
nicului lucrări pentru refacerea acopere-
mântului. Cererea s'a recomandat şi se gă­
seşte în cercetare.
Biserica Domnească din Bârlad. S'a
cerut de Epitropie autorizare pentru edi­
ficarea, pe spesele proprii, a unei clopot­
niţe pe lângă biserică. Cererea s'a reco­
mandat şi s'a dat în cercetare unui d. ar­
hitect.
Biserica din Cotnari-laşi. S'a cerut
de Epitropie lucrări generale de conser­
vare. Cererea s'a recomaudat şi se găseşte
în cercetare.
 RAPORTUL GEXKR. L
Mănăstirea din Câmpulung. S'a ce­
rat de preoţii bisericii reparaţia radicală,
pe spesele proprii, a vechilor case de lo­
cuit situate lângă clopotniţă, în care actu­
almente se adăposteşte vechia arhivă a
Primăriei. Cererea s'a recomandat şi s'a
întocmit un deviz estimativ al lucrărilor,
cari se vor puteâ deci întreprinde în anul
viitor.
Biserica Mihai-Vodă din Capitală.
S'a cerut de Epitropie mici lucrări de re­
paraţie, cari se vor satisface din bugetul
anului ce vine.
Biserica Domnească din Ocnele-Mari.
S'a cerut de Epitropie lucrări generale de
conservare. Cererea s'a recomandat. Dar
devizul înaintat nefiind satisfăcător, rămâne
că el să fie făcut de Serviciul technic al
Casei Bisericii, în biroul de restaurări.
Biserica fostei mănăstiri Mamu. S'a
cerut de Epitropie lucrări generale de con­
servare. Cererea s'a recomandat şi s'a în­
sărcinat d. arh. X. (ihika cu studierea lu­
crărilor.
Biserica ain Bucovăţul-Vechiu. S'a
cerut de P. S. S. Episcopul Râmnicului lu­
crări generale de conservare. Cererea s'a
recomandat şi s'a întocmit devizul necesar
de lucrări. Astfel biserica a fost înscrisă pe
tabloul celor ce se vor aveâ în vedere la
repartizarea fondului de restaurări al anului
viitor.
Biserica Sf. Gheorghc din Iaşi, ve­
chia catedrală metropolitană. S'a cerut de
d. Gr. Cerkez lucrări pentru reparea înve-
litoarei. Cererea s'a recomandat. Cerce-
tându-se s'a arătat însă că acoperernântul
trebue refăcut din nou. S'a recomandat
deci şi această lucrare, pentru care s'a dis­
pus întocmirea devizului necesar.
Mănăstirea Bistriţa-Neamţu. S'a ce­
rut de Egumen repararea învelitoarei la
biserică şi la arhondărie. Cererea s'a reco­
mandat şi se găseşte în cercetare.
Mănăstirea Cornetu- Vâlcea. S'a cerut
inp.org.ro
Ar. ("OMISIUNII 179
de Eforia Spitalelor Civile autorizaţia cu­
venită pentru renovarea fostelor case egu­
meneşti, potrivit planurilor înaintate. Ce­
rerea s'a cercetat şi s'a recomandat spre
aprobare.
Biserica din Braniştea-Dolj. S'a ce­
rut lucrări generale de çpnservare. Cum
însă această biserică nu e trecută în iven-
tarul monumentelor istorice, s'a dispus cer­
cetare prealabilă, spre a se vedeâ dacă
prezintă interes istoric şi arheologic, casă
poată a H înscrisă mai întâiu în inventar.
VII. CERERI PENTRU DIFERITE LUCRĂRI
Biserica delà Soveja. S'a cerut auto-
rizare a se ridică şi împrăştia ruinele ve­
chilor zidiri şi clădiri ale mănăstirii de odi­
nioară, ca neprezentând vre-un interes ar­
heologic. Cestiunea a rămas a se hotărî,
după ce mai întâiu se va face cercetare la
faţa locului.
Mănăstirea Caşin. S'a cerut autorizare
de a se dărâmă clădirea din curtea fostei
mănăstiri. Şi cum referatul d-lui arhitect
însărcinat a cercetă cestiunea conchide la
aprobare, clădirea neavând nici o valoare
artistică, Comisiunea a mai dispus o cerce­
tare din punct de vedere al interesului
istoric.
Cetăţuia " delà Cârna-Dolj. S'a ce-
rut autorizaţie, prin Ministerul Domeniilor,
de către arendaşul locului de a scoate
material de clădit din zidăria anticei cetâ-
ţui de pe malul Dunării. S'a răspuns însă
că această cetăţuie, fiind declarată monu­
ment istoric, se găseşte sub ocrotirea le­
gii pentru conservarea monumentelor is­
torice.
Crucea delà Podul Dâmboviţii-Mus-
cel, zisă a lui Brâncoveanu, pe şoseaua
Rucărului. S'a cerut autorizare de a fi stră­
mutată şi aşezată la podul de curând con­
struit pe noua şosea. Fireşte, nu s'a îngă­
duit, crucea, acum cu atât mai mult, tre-
180 B U L E T I N U L COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

buind să rămână locului, spre a însemnă autorizare de a se întrebuinţâ materialul

trecerea vechiului şi istoricului drum ce
legă odinioară Câmpulungul cu graniţa
ţării.
Biserica din Ludeşh-Dămboviţa. S'a
cerut autorizare de a se construi o alta
nouă, mai încăpătoare, în locul ei. Cerce-
tându-se s'a văzut însă că aceasta e o bi­
serică veche, dela 1680, de osebit interes
de construcţie rămas dela dărâmarea ve­
chilor clădiri ale bisericii. S'a admis, dis-
punându-se ca inscripţiile greceşti (fără im­
portanţă, de pe la 1850) şi pietrele cioplite
să se aleagă şi să se păstreze.
Biserica Lemnul- Târgovtşte. S'a cerut
cedarea pe seama acestei biserici a unuia
din vechile clopote ale Mitropoliei din loc,

28. Schiţai Si. Ştefan

— înainte de restaurare —

arhitectonic şi chiar artistic. S'a respins
deci cererea, declarându-se biserica mo­
nument istoric.
Mănăstirea Slatina. S'a cerut, prin Mi­
tropolia Moldovei, autorizare de a se pre­
face trapeza în chilii pentru călugări. Ces-
tiunea a fost cercetată la faţa locului prin
bunăvoinţa d-lui I . Kalinderu, pe urma ra­
portului căruia s'a respins.
Biserica din Floreşti- Tutova. S'a cerut
care se găseşte în curs de restaurarea. Fi­
reşte, nu s'a aprobat.
Mănăstirea Aninoasa. în deosebire de
cererile înşirate mai sus, Comisiunea a
primit câte-va adrese, cari denotă, din po­
trivă, interes şi grije pentru buna şi cuvi­
incioasa întreţinere şi conservare a vechi­
lor noastre monumente. Astfel dela mă­
năstirea Aninoasa s'a cerut intervenirea la
Ministerul de Interne pentru gonirea din

inp.org.ro
 RAPORTUL GENERAL A L COMISIUNII 181

sf. lăcaş a postulai de jandarmi, cari au
prefăcut locuinţele mănăstirii în grajduri
pentru cai.
Valul lui Traian. S'a cerut, atât de
P. S. S. Episcopul Dunării-de-Jos, cât şi
de Serviciul tehnic al judeţului Teleorman,
măsuri împotriva distrugerii acestui val în
regiunile dobrogene şi teleormânene. în
acest scop, d-I f ir. Tocilescu a binevoit a
mite biserici să fie înscrise în inventarul
general al monumentelor publice. După
cercetări făcute la faţa locului, o parte din
aceste cereri au fost aprobate şi următoa­
rele biserici au fost declarate monumente
istorice:
Biserica din Micşuneştu Mari-Ilfov,
zidită la 1710, sub Constantin-Vodă Brân-
coveanu. Cu caracteristică arhitectură şi

29. Schiţai Sî. Ştefan

— In timpal restaurării —

luă asuprâ-şi redactarea unei circulări cu preţioase pietre mormântale vechi.

privire la mijloacele de conservare, care să
fie trimisă, întru lămurire, tutulor autorită­
ţilor din ţinuturile pe unde trece Troianul.
VIII. CERERI PENTRU D E C L A R A R E
A O N U / A E N T E ISTORICE.
Ca şi în anul trecut, Comisiunea a pri­
mit şi anul acesta, pe cale oficială şi par­
ticulară, o sumă de cereri pentru ca anu-
Biserica dela Hhncea-Iaşi, rezidită de
Vasile-Vodă Lupu şi zugrăvită de fiul său
Ştefâniţă-Vodă la 1660. Lămuriri istorice
şi arhitectonice asupra ei s'au publicat în
DE
No. 2 al Buletinului.
Biserica din Popeşti- Vlaşca, zidită de
Cârstea vel Vistier la 1690. în stilul bise­
ricilor lui Constantin-Vodă Brăncoveanu şi
cu frumoase zugrăveli.

inp.org.ro
 B U L E T I N U L ("OMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Biserica din Bălteni-Ilfov, întemeiata, XI. LUCRĂRI DIVERSE.

ca mănăstire,în sec. al XVI-lea şirezidită de
Hrizea vel Vornic la 1626. Lămuriri isto­ Sub acest titlu rămân a ti însemnate ul­
rice, descriptive şi arhitectonice asupra ei timelor cestiuni ce au intrat în cadrul lu­
sau publicat în Xo. 3 al Buletinului. crărilor Comisiunii — şi anume:
Biserica din Vlădeşti-Miiscel, semna­ lntervenirea făcută pe lângă Prefectura
lata de d. I . 1. Brâtianu, a fost înălţată judeţului Dâmboviţa şi Lpitropia Bisericii
de Pârvul vel Vistier la 1654. Cu caracte­ Curtea-Domnească din Târgovi.şte pentru
ristică arhitectură mai buna conser-
şi preţioase pietre vare a vechilor zu­
mormântale. grăveli dela acea­
Biserica din stă biserică;
Ludeşti - Dâmbo­ Mulţumirea a¬
viţa, r e z i d i t ă de dresată Societăţii
.Stoica Logofătului «Arta Românea­
Şerban-Vodă Can- scă» pentru bine­
tacuzino la 1680. voitoarea stârnire
Lămuriri istorice şi pe lângă d-nii pro­
arhitectonice asu­ prietari ai palatului
pra ei se publică în brâncovenesc dela
numărul de iată'al Potlogi, spre a se
Buletinului. învoi cu acest pa­
Cererile pentru lat să fie pus sub
Biserica Albă din ocrotirea legii pen­
Roman .şi Cloco- tru conservarea
ciov se găsesc în monumentelor is­
cercetare; iar ce­ torice ;
rerile pentru Bise­ Cercetarea în­
rica din Gugeşli- treprinsă pentru
Ptttna şi Moşoaia- găsirea obiectelor
Arges nu s'au a¬ trebuitoare cultu­
probat, de oarece lui dela biserica fo­
cea dintâi nu se de­ stei mănăstiri Sna-
osebeşte de biseri­ gov, obiecte rătă­
cile obişnuite sate­ cite la lichidarea
30. Schitul Sf. Ştefan
lor noastre, iar cea — înainte de restaurare — Expoziţiei jubilare
de a doua nu pre­ din 1906;
zintă atâta însemnătate cât să trebuească lntervenirea făcută pentru înscrierea în
ari clasată ca monument istoric. De notat bugetul anului viitor al Ministerului a unei
e însă că în ograda acestei biserici se g㬠burse pentru studiul picturei bizantine la
seşte o cruce din 1736, pe care moşnenii muntele Athos şi în Italia — la~Ravena şi
locului au pus să se comemoreze urmaşi­ Venezia;
lor hotărîrea pentru stăpânirea satului, re- In sfârşit, comunicarea raportului Co­
întărită lor atunci în divanul lui Constantin- misiunii însărcinate a cercetă monumen­
Vodă Mavrocordat. tele istorice din Bueovina, în scop ele a

inp.org.ro
 RAPORTUL GENERAL A L COMISIUNII 183

cunoaşte mai de aproape modul de restau­ dăjduim că — pe lângă cei doi-trei tineri
rare şi conservare al lor. cari s'au asociat până acum la lucrările noa­
stre — se vor simţi îndemnaţi a colabora şi
X. P U B L I C A Ţ I I L E , C O L E C Ţ I I L E ŞI N O U A
alţi scriitori şi cercetători în domeniul isto­
O R G A N I Z A R E A L U C R Â R I U O R .
riei şi arheologiei noastre româneşti.
Publicaţiile. — Seria publicaţiilor plă­ Pe lângă aceasta, Comisiunea a hotărît
nuite de Comisiune a început în anul cu­ publicarea unei Călăuze, în care cei do­
rent prin editarea Buletinului, care a apărut ritori să găsească lămuriri trebuincioase
potrivit deciziunii pentru cât mai les­
ministeriale privi­ nicioasa cercetare
toare la publicarea şi cât mai buna cu­
lui şi în cadrul pro­ noaştere a vechilor
gram ului stabilit de noastre biserici şi
comitetul de re­ mănăstiri.
dacţie. Călduroasa Colecţiile — b i ­
primire ce s'a făcut blioteca, arhiva şi
acestei publicaţii materialele—pen­
de învăţaţii şi scrii­ tru studierea mo­
torii noştri dove­ numentelor noa­
deşte că silinţele stre istorice au spo­
puse pentru redac­ rit în anul curent
tarea şi întocmirea în mod cu totul de­
ei bună şi îngrijită osebit.
a corespuns întru Astfel: bibliote­
câtva dorinţelor. ca,—cu câteva zeci
Astfel, cu preţio­ de publicaţii privi­
sul ajutor al onor. toare la bisericile
Administraţii a Ca­ şi mănăstirile mol­
sei Bisericii, care a doveneşti din Bu­
binevoit a luă asu- covina ; arhiva (pic­
prăşi spesele pen­ turile, acuarelele,
tru editare, Buleti- fotografiile şi de-
va apare şi de aci semnurile), — cu
înainte—fireşte cu aproape o mie de
31. Schitul Si. Ştefan
î n b u n â t ă ţ i r i l e pe — Dopa restaurare — noi exemplare pri­
cari practica lucru­ vitoare mai ales la
lui le va mai indică — întru îndeplinirea monumentele in curs de restaurare sau de
scopului său, care, cum s'a mai spus, este: cercetare; în sfârşit, materialele, — cu câ­
să contribue la progresul studiilor arheo­ teva sute de clişee fotografice şi zincogra-
logice şi artistice cu specială privire la mo­ fice,— aceste din urmă rămase dela tipă­
numentele noastre istorice şi să rămână rirea Buletinului.
pentru cei viitori o arhivă de icoane cât Publicaţiile, tablourile, fotografiile, de-
mai credincioase a stării în care se găsesc senurile şi clişeele aceste se clasează, rân-
azi aceste monumente. Şi pentru săvârşi­ duesc şi catalogează în vederea întocmirii
rea acestei întinse şi însemnate opere nă-
sistematice a acelei arhive speciale a Co-

inp.org.ro
184 B U L E T I N U L COMISII/XII MONUMENTELOR
misiunii, pe care o prevede art. 11 din re­
gulamentul legii pentru conservarea mo­
numentelor istorice şi a cărei recentă în­
temeiere şi îmbucurătoare creştere se da-
toreşte exclusiv solicitudinei d-lui P. Gar-
boviceanu, Administratorul Casei Bisericii,
pentru lucrările Comisiunii,— fapt pentru
care ne îndeplinim o plăcută datorie a-i
arătă aci deosebita noastră gratitudine.
Noua organizare a lucrărilor Comi­
siunii.— Cu privire la această cestiune
e bine credem să arătăm motivele înfiin­
ţării biroului permanent pentru lucrările
Comisiunii, cari până acum seîndepliniau:
în ceea ce priveşte lu­
crările de cancelarie,
— prin serviciile res­
pective ale Casei'Bi­
sericii ; iar în ceea ce
priveşte lucrările de
arhitectură, — prin
serviciile, tehnice ale
Ministerului,
Dar neajunsurile
izvorîte din această
practică erau, după
cum s a observat mai
ales în timpul din ur­
mă, de natură a stân- 32. Schitul Sf. Ştefan
iini şi compromite bu­ — Planii 1 săpăturilor —
nul mers şi sfârşit al
lucrărilor. Astfel, prin faptul că se îndepli-
niau în servicii străine, lucrările de cance­
larie nu puteau 6 urmărite cu înlesnire şi
suferiau în genere o supărătoare întârzie­
re. Deasemenea lucrările de arhitectură.
Executându-se prin servicii destul de îm-
povorate cu lucrări proprii, cărora era f i ­
resc să li-se deâ prioritare în executare,—
ele începeau totdeauna mai târziu, nu pu­
teau fi supraveghiate cu grija reclamată de
natura lor specială şi rămâneau expuse a
nu fi terminate la vreme . . .
Se impuneâ deci, pentru înlăturarea ace­
stor neajunsuri cu dăunătoare urmări, în-
inp.org.ro
ISTORICE
fiinţarea unui birou permanent, in care să
se concentreze toate lucrările privitoare
la monumentele istorice. în acest birou se
vor îndeplini — sul) îngrijirea Secretarului
Comisiunii — lucrările de cancelarie şi se
vor execută — sub conducerea Arhitec­
tului Comisiunii — lucrările de reparare,
întreţinere şi conservare. Astfel, cele din­
tâi nu vor mai suferi întârziere şi vor puteâ
fi urmărite cu interesul cerut, iar celelalte
se vor începe din vreme şi vor ti supra­
veghiate cu seriozitate, putându-se deci
săvârşi la timp şi spre mulţumire...
Dar înfiinţarea acestui birou e spre fo­
losul mtregei activi­
tăţi a Comisiunii: pu­
blicaţiile mai întâi vor
căpătă în personalul
arhitecţilor colabora­
tori siguri şi compe­
tenţi ; colecţiile apoi
vor spori prin lucră­
rile de relevaţie ale
aceloraşi; cercetările
istorico - arheologice
pentru studierea mo­
numentelor,în sfârşit,
se vor face cu mai
multă înlesnire prin
colaborarea raţiona­
lă a personalului anu­
me pregătit în acest scop.
Pentru toate aceste motive înfiinţarea
biroului erâ absolut necesară. Zicem eră,
căci, cu deosebită mulţumire am luat cu­
noştinţă, Domnule Ministru, de faptul, că
aţi binevoit a dispune ca el să se înfiinţeze
pe cale bugetară chiar dela Aprilie viitor.
Nu mai rămâne deci de cât ca prin lege
să-i asiguraţi deplina statornicie. Aceasta
atunci când actuala lege pentru conser­
varea şi restaurarea monumentelor isto­
rice va fi modificată, după cum am avut
onoarea să propunem în raportul nostru
din anul trecut, adecă în sensul de a se
 RAPORTUL GENERAL A L COMIS1UNI1
dă Comisiunii un rol mai efectiv, în iniţia-
rea şi conducerea lucrărilor sale.
Aci se sfârşesc, Domnule Ministru, cele
ce aveam a vă relată cu privire la lucră­
rile Comisiunii în 1908, rămăindcaîn cele
următoare să vă arătăm în câteva cuvinte
şi programul lucrărilor noastre viitoare.
Aceste, după cum aţi putut vedea din
expunerea de mai sus, sunt de două cate­
gorii şi anume: lucrări angajate şi lucrări
33. Schiţai Sf. Ştefan.
— 0 \edere
recomandate sau chiar aprobate.
Cele dintâi sunt lucrările de restaurare
ce de prezent se întreprind la biserica Sta-
vropoleos din Capitală *), la mănăstirea
Hurezi, la biserica Curţii-Domneşti din
Târgovişte, la mănăstirea Căldâruşani şi
la biserica Golia din Iaşi. Ele se vor exe­
cută, ca şi până acum, din fonduri speci-
') Din cauză că nu s'au putut execută la vreme
clişeele, ilustraţiile reprezentând această biserică, îna­
inte şi după restaurare (promise mai sus la p. 170),
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice.
inp.org.ro
185
ale, pentru a căror obţinere vă rugăm să
binevoiţi a interveni la cei în drept, spre a
se asigură continuarea şi terminarea lor,
potrivit planurilor şi devizurilor aprobate.
— Tot în categoria acestor lucrări intră şi
restaurarea bisericii Sf. Gheorghe din Bo­
toşani, pentru care însă Comisiunea are
deja la dispoziţie suma necesară.
Celelalte sunt lucrările de reparare,
conservare şi întreţinere ce s'au recoman­
dat şi aprobat la bisericele şi mănăstirile
a săpăturilor —
înşirate mai sus sub capitolul V I . Ele se
vor execută din fondul anume destinat
pentru aceasta, pe care onor. Administraţie
a Casei Bisericii are grijă a-1 alocă anual
în bugetul său.
Cum se vede dar, lucrările anului viitor
sunt bine hotărîte şi nădăjduim că, efec-
tuându-se prin noul birou special al mo-
rămân să se publice în raportul anului viitor, dacă
cumva până atunci nu se va oferi pentru aceasta
vre un prilej mai apropiat.
2 i
186 B U L E T I N U L CO.MISIUNU MONUMENTFLOR ISTORICE

numentelor istorice, rezultatul lor va ti şi litatea ce va crede mai nimerită pentru

mai satisfăcător.
Pe lângă aceste, Comisiunea plănueşte
a se ocupă şi cu cestiunea începerii sis­
tematice a săpăturilor arheologice pentru
descoperirea vechilor noastre aşezări şi în­
tocmiri tle cetăţi şi întărituri. In vederea
aceasta — şi anume pentru lucrările prea­
labile — ea solicită mijloacele necesare,
rămânând ca Ia timpul său să arate moda­
conducerea şi întreprinderea lor.
Cu aceste încheiem, Domnule Ministru,
raportul ce, potrivit legii, vă datorăm asu­
pra activităţii Comisiunii în cursul anului
de curând expirat şi, mulţumindu-vă pen­
tru deosebitul interes şi preţiosul sprijin ce
totdeauna aţi arătat şi acordat lucrărilor
noastre, vă rugăm să binevoiţi a primi asi­
gurarea deosebitei noastre consideraţiuni.

Bucureşti, Ianuarie 1909.

Membri:
1. K A L I N D E R U , GR. G. T O C I L E S C U , GR. C E R K E Z . N. G A B R I E L E S C U .

Secretar:

ALEX, LĂPÎDfl TU.

Ciisiitară pe nn patrafir dela Hnrezi!

(1700).

inp.org.ro
 CRONICA
-O-
DIN L U C R Ă R I L E CO/AI5IUNII M O N U M E N T E L O R
-o-
X. Şedinţa dela io Octomvrie.
— S'a recomandat spre aprobare planurile
clopotniţei şi atenanţelor ce urmează a se con­
strui, sub direcţia d-lui arhitect I . Mincu, la
Stavropoleos, ca întregire a lucrărilor de re­
staurare ce de prezent se întreprind la această
biserică.
— S'au rugat d-nii Cerkez şi Gabrielescu,
membri ai Comisiunii, să studieze cestiunea
ridicării unei clopotniţe la biserica Zlătari.
— S'a recomandat d-lui Ministru propune­
rea prezentată de d-1 I . Kalinderu, în scop de
a se d â o organizare mai temeinică şi mai
efectivă Comisiunii: întocmirea, pe lângă A d ­
ministraţia Casei Bisericii, a unui birou per­
manent de lucrări, în care să se concentreze
toate cestiunile privitoare la monumentele
istorice.
— S'a comunicat Comisiunii dorinţa d-lui
Ministru de a-i se indica, modificările şi com­
pletările ce Comisiunea crede potrivit a se face
şi introduce în actuala lege pentru conservarea
şi restaurarea monumentelor istorice, pentru
înlesnirea unui mai bun şi mai sigur mers al
lucrărilor ei.
— S'a mulţumit părintelui Arhim. Ghedeon
Balmoş din Suceava pentru o serie de fotografii
ce a binevoit a dărui pe seama colecţiilor Co­
misiunii.
X I . Şedinţa dela IJ Noemvrie.
— S'a înscris biserica fostei mănăstiri Bu-
covăţ — pentru care s'a solicitat refacerea aco­
perişului - pe tabloul celor ce se vor avea în
inp.org.ro
ISTORICE
vedere la repartizarea fondului de lucrări al
bugetului anului viitor.
— S'a luat în cercetare cererea Primăriei
oraşului Roman de a se declara monument
istoric biserica cu hramul Sf. Yoevori, numită
şi cea Albă, din acel oraş.
— S'a înscris biserica din comuna Vlădeşti,
judeţul Muscel, zidită de Pârvul vel Vistier la
1654, în Inventarul general al monumentelor
istorice, ca una ce prezintă, pe lângă un trecut
îndepărtat, deosebit interes arheologic şi ar­
hitectonic.
— S'a recomandat spre aprobare devizul
întocmit pentru restaurarea vechilor case de
locuit dela mănăstirea D o m n e a s c ă din Câmpu­
lung.
— S'a intervenit la Ministerul Domeniilor
pentru buna păstrare a ruinelor «Cetăţuii»
situate în malul Dunării, pe moşia Statului
Cârna.
— S'a cerut întocmirea unui deviz de lu­
crări pentru refacerea acoperişului bisericii Sf.
Gheorghe din ograda Catedralei metropolitane
din Iaşi.
— S'a recomandat spre aprobare devizul în­
tocmit pentru reparaţiile necesare solicitate la
biserica Jitianu din judeţul Dolj.
— S'a intervenit la Ministerul de Interne
pentru depărtarea postului de jandarmi din lo­
calul fostei mănăstiri Aninoasa, unde vechile
case de locuit au fost transformate în grajduri
de cai.
— S'a primit raportul cerut d-lui arh. N .
Gabrielescu cu privire la lucrările de restau-
 188 B U L E T I N U L COM1SIUN1I MONUMENTELOR
rare întreprinse sub direcţia sa, în anul curent,
la biserica Golia din Iaşi.
X I I . Şedinţa de/a 12 Decemvrie.
— S'a respins, în urma cercetării făcute la
faţa locului de către d-1 I . Kalinderu, cererea
Mitropoliei Moldovei de a se transforma tra­
peza mănăstirii Slatina în chilii pentru locuinţa
călugărilor, r e c o m a n d â n d u - s e în schimb, repa­
rarea vechilor chilii ale mănăstirii.
— S'a primit dela Administraţia Casei Bi­
sericii pentru colecţiile Comisiunii un tablou
de d-1 Ip. Strâmbulescu reprezentând o ve­
dere a ruinelor Cetăţii Neamţului.
- S'a primit raportul cerut d-lui arh. N.
Mihăescu cu prvire la lucrările de renovare,
restaurare şi reparare întreprinse sub direcţia
sa, în anul curent, la mănăstirea Căldăruşani şi
bisericile R a d u - V o d ă şi A n t i m din Capitală.
— Asemenea dela d. arh. X. Ghika cu pri­
vire la lucrările de restaurare şi conservare dela
bisericile Albă din Baia, Curtea D o m n e a s c ă
din Târgovişte, Sf. Nicolae din Păpăuţi, Dom­
nească din Dorohoi, Hlincea şi Cetăţuia de
lângă laşi şi mănăstirea Hurezi.
— S'a înscris mănăstirea Bistriţa din judeţul
Xeamţu - pentru care s'a solicitat lucrări de
reparaţie la biserică şi casele egumeneşti —
pe tabloul celor ce se vor avea în vedere la
repartizarea fondului de lucrări al bugetului
anului viitor.
— S'a recomandat spre aprobare devizul în­
tocmit pentru lucrările de împrejmuire a bi­
sericii dela Păpăuţi.
— S'a înscris biserica din L u d e ş t i - D â m b o -
viţa, zidită pela 1680 de Stoica Logofătul şi
inp.org.ro
1STORICE
Şerban Cantacuzino, în Inventarul general al
monumentelor istorice, ca una ce prezintă in­
teres istoric şi arheologic, după cum se poate
vedea din articolul ce se tipăreşte asupra ei
în fascicolul de faţa al publicaţiei.
— S'a rugat d-1 arh. X. Gabrielescu a face
recepţia lucrărilor de renovare a picturii b i ­
sericii dela Zlătari.
X I I I . Şedinţa dela 2j Decemvrie.
S'a recomandat spre aprobare:
— Planul pentru clopotniţa provizorie ce
urmează a se ridică la Zlătari;
- Cererea pentru cedarea în schimb foarte
avantajos a unei mici porţiuni din terenul bi­
sericii Curtea-Veche din Capitală;
— Planul întocmit de Serviciul tehnic al
Eforiei Spitalelor Civile pentru renovarea fos­
telor case egumeneşti dela fosta mănăstire Cor-
netu din Vâlcea;
— Desenurile d-lui arh. X . Ghika pentru
mobilierul bisericii Albe din Baia, ce urmează
a se execută la Şcoala de Arte şi Meserii din
Capitală.
— S'a însărcinat d. arh. I . Vulcan cu fa­
cerea lucrărilor de relevaţie a bisericii Sf.
Gheorghe din Botoşani ;
— S'a mulţumit d-lui inginer G. Balş pentru
seria de fotografii de monumente istorice din
Bucovina ce a binevoit a dărui pentru colec­
ţiile Comisiunii.
— S'a respins, pe baza raportului înaintat
in urma cercetărilor cuvenite, cererea de a se
declară biserica din comuna Moşoaia, jud. A r ­
geş, monument istoric.
A. L .
 MĂNĂSTIREA R A D U - V O D Ă 51 B I S E R I C A
o
Cu fascicolul de faţă al publicaţiunii noa­
stre se împărtăşeşte cetitorilor, ca suplement,
o a doua reproducere în tricromie după acua­
relele pictorului Carol de Szâthmâry ce se gă­
sesc azi în colecţiile Comisiunii. Ea reprezintă
vederea pe la 1866 a vechii mănăstiri bucure-
ştene a Sf. Troiţe, zisă, pe numele bătrânului
ctitor, şi a Radului-Vodă.
Cetitorii — cari cunosc ce extrem de puţine
mărturii de acest soiu p o s e d ă m pentru recon­
stituirea Bucureştilor nu mai departe decât la
j u m ă t a t e a secolului trecut — vor apreciâ lesne
osebita î n s e m n ă t a t e ce prezintă din acest punct
de vedere, alăturata reproducere, chiar dacă ea
Iasă de dorit în ceea ce priveşte execuţia teh­
nică. Căci ne înfăţişează, în întocmirea ei secu­
lară, mănăstirea de odinioară, din care azi n'a
mai rămas decât biserica i i clopotniţa, mult pre­
făcute însă, ca şi întreaga împrejmuire a locu­
lui. Şi, în această privinţă, tabloul completează
REDACŢIONAL
o
Ne ţinem de datorie a arătă, ceea ce dealt-
mintrelea s'a spus, dar poate nu tocmai la loc
potrivit (p. 93), că desemnurile publicate de d.
T. T. Socolescu în fascicolul precedent al Bu­
letinului sunt reproduse după planşele lucrării
inp.org.ro
BUCUR DIN CAPITALĂ
descrierea lui A . Pelimon dela 1858 : «Văzută
din toate părţile, ea [mănăstirea] îşi arată cre­
ştetele murilor ce o înconjoară, ca şi cum ar fi
primul fort al oraşului. Poate cineva să judece
după forma şi împrejmuirea ce o are, după gro­
simea murului ce o înconjoară, ochiurile sau
crestăturile prin mur, de unde se poate bate şi
apără, şi chiar după camerile cele cu ferestrele
spre drum, ca nişte casemate prin cazarme şi
fortăreţe, se poate deci cunoaşte prea bine ce
lucrare fu din începutul ei». D u p ă (î. Ionnescu-
Gion, Istoria Bucureştilor, 1899, 250 — 1, care
mai dă o vedere a mănăstirii de pe la 1830 —
din colecţiile răposatului (ir. X . .Mânu — şi unde
cei doritori pot găsi adunate în capitolul «Mă­
năstirea Sfintei Troiţe» preţioase şi interesant
expuse note istorice asupra vestitei ctitorii a
Radului-Vodă, lângă care, acuarela lui C. Szâth­
mâry reprezintă şi străvechia bisericuţă a legen­
darului Bucur ciobanul...
de relevaţie ce d-sa a făcut la biserica din Băl-
teni pentru Şcoala naţionată de Arhitectură, de
unde le-am fost obţinut prin bunăvoinţa cl-lui
Prof. Em. Pangrati, directorul Şcoalei.
A. L.
 TABLA D E / A A T E RI1
ANUL ÎNTÂIU

-1908-
( Î N T O C M I T Ă ÎN FOR/MĂ D E I N D I C E )

TEXT
Pao-

Cuvinte î n c e p ă t o a r e 5"^-
& Raport g e n e r a l cu privire la l u c r ă r i l e C o m i s i u n i i în 1907 29---
Raport g e n e r a l cu privire la l u c r ă r i l e C o m i s i u n i i în 1908 169—¬
— Bălteni: Biserica din —
Note i s t o r i c e de A I . L ă p e d a t u \01~
Note d e s c r i p t i v e de N . l o r g a 112¬
- Note a r h i t e c t o n i c e de T. T. S o c o l e s c u 114 -
Bistriţa: S c h i t u r i l e şi m e t o a ş e l e m ă n ă s t i r i i — d i n V â l c e a de A l . O d o b e s c u
^ Bolniţa 10¬
Păpuşa 103 —
/Mănăileşti 105 ~ "
^ S c h i t u l de sub P i a ; r ă 104
-~ Co/ţea : F r e s c u r i l e d e l à biserica — din B u c u r e ş t i de A . Baltazar 120¬
- Comana: / M ă n ă s t i r e a —
•— Note i s t o r i c e de A I . L ă p e d a t u 9
"* Note a r h i t e c t o n i c e şi l u c r ă r i n o i de N . G h i k a - B u d e ş t i 22 —
t - Hlincea: / M ă n ă s t i r e a — de A l . L ă p e d a t u 87—
Hurezi: Mănăstirea —
- Note i s t o r i c e de A I . L ă p e d a t u 53
. — D e s c r i e r e g e n e r a l ă a r h i t e c t o n i c ă de I . V u l c a n 141
_ Portrete m u r a l e (seria î n t â i : d i n b i s e r i c a cea m a r e ) de A l . L ă p e d a t u 73—
S c h i t u l Sf. Ş t e f a n , n o l e a r h i t e c t o n i c e de I . V u l c a n 149¬
— - Portrete m u r a l e (seria a doua': d i n B o l n i j ă şi P a r a c l i s ) de A l . L ă p e d a t u 156-~
Ludeşti : B i s e r i c a d i n — de A l . L ă p e d a t u 161 - *
— Probota : U n v e c h i u epitaf şi o n o u ă i n s c r i p ţ i e de la - de A l . L ă p e d a t u 166 ~~
. ^-Ste/ea : B i s e r i c a — d i n T â r g o v i ş t e de N . G a b r i e l e s c u 79"—

C r o n i c ă de A . L .
. Noi monumente istorice 47—
Din lucrările Comisiunii 9 0 , 133, 187 ~
B i s e r i c a cea m a r e a m ă n ă s t i r i i Cozia 92~
—
E x p o z i ţ i a Ş c o a l e i n a t i o n a l e de A r h i t e c t u r ă 92
Noi i n s c r i p ţ i i d e l à Comana 93
S c h i t u n l e şi m e t o a ş e l e m ă n ă s t i r i i Bistriţa din V â l c e a 94
— Serbarea d e l à m ă n ă s t i r e a Probota 135 —
/ M ă n ă s t i r e a RaduVodă ş i Biserica Bucur d i n C a p i t a l ă 189---
Redacţional 189 -
R e c t i f i c ă r i şi note 4-8, 9 6 , 136
T a b l a de m a t e r i i 190

inp.org.ro
 T A B L A DE M A T E R I I 191

ILUSTRATIUNI

Pag. Pag.

B. F. H a s d e u (portret) 30 B i s e r i c a dela B o l n i ţ ă ( î n a i n t e de
Baia: Biserica Albă din — 170 conservare) 43
î n a i n t e de r e s t a u r a r e 171 B i s e r i c a dela B o l n i t ă ( d u p ă c o n ­
D u p ă restaurare servare) 44
Bălteni: Biserica din — Hlincea : / M ă n ă s t i r e a —
Planul 115 B i s e r i c a şi C l o p o t n i ţ a 88
V e d e r e d i n fată 108 Hurezi: /Mănăstirea —
Vedere laterală 109 V e d e r e g e n e r a l ă pe la 1850 ( d u p ă
V e d e r e l a t e r a l ă (desemn) 116 o acuarelă) 76
V e d e r e spre altar 118 V e d e r e a g e n e r a l ă de a s t ă z i 53
V e d e r e în p r i d v o r 111 P l a n u l g e n e r a l al m ă n ă s t i r i i şi d e ­
V e d e r e în p r i d v o r (desemn) 112 pendenţelor 142
Bistriţa: Bolniţă mănăstirii — din V â l c e a P l a n u l s p e c i a l al m ă n ă s t i r i i : parter 144
Biserica 101 P l a n u l s p e c i a l al m ă n ă s t i r i i : etaj 146
P i s a n i a şi u ş a 102 C l o p o t n i ţ a ( î n a i n t e de r e s t a u r a r e ) 176
Portrete m u r a l e : Ş e r b a n V o r n . C a n - C l o p o t n i ţ a ( d u p ă restaurare) 177
t a c u z i n o şi s o ţ i a l u i A n d r i a n a 103 V e d e r e în tinda b i s e r i c i i 75
Caşin: / M ă n ă s t i r e a — Portrete m u r a l e d i n b i s e r i c ă :
C l o p o t n i ţ a şi z i d u r i l e 39 /Meşterii m ă n ă s t i r i i 54
Biserica mănăslirii 40 Ispravnicii cei mici 55
Planul bisericii 41 Cernica'Ştirbei 58
Co/ţea : B i s e r i c a — Familia Domnului-ctitor 59
Frescurile din Pridvor: Neamul boerilor din B r â n c o v e n i 62
P e r e t e l e dela R ă s ă r i t 122 L a i o t - V o d ă Basarab 63
P e r e t e l e dela A p u s 123 N e a g o e - V o d ă Basarab 64
P e r e t e l e dela /Miazăzi 126 / M a t e i - V o d ă Basarab 65
P e r e t e l e dela • A i a z â n o a p t e 127 Neamul boerilor Cantacuzini 66
Bolta s t â n g ă ( s u p l i m e n t ) 128 Ş e r b a n - V o d ă Cantacuzino 67
Bolta d r e a p t ă ( s u p l i m e n t ) 129 C o n s t a n t i n - V o d ă Cârnul 68
P e n d a n t i v i i dela bolta s t â n g ă 130 Radu-Vodă Şerban 69
P e n d a n t i v i i dela bolta d r e a p t ă 131 Pârvul Cantacuzino 70
U n ' a p o s t o l (final) 132 loan Arhimandritul 71
Comana: /Mănăstirea — Portrete m u r a l e d i n P a r a c l i s :
Planul 23 V o d ă B r â n c o v e a n u cu s o ţ i a şi f i i
V e d e r e g e n e r a l ă (desem) 9 lor 157
V e d e r e g e n e r a l ă ( î n a i n t e de c o n ­ Portrete m u r a l e dela B o l n i ţ ă :
servare) 24 A n t o n i e - V o d ă şi N e a g o e P o s t e l ­
Vedere g e n e r a l ă (după conservare) 10 nicul 159
Biserica 21 Constantin — V o d ă B r â n c o v e a n u
Pisania bisericii ! II şi / M a r i a - D o a m n a 159
/ M o r m â n t în b i s e r i c ă 12 Finele :
V e d e r e spre i n t r a r e , d i n a i a r ă 13 S c u l p t u r i în p i a t r ă la c h e n a r u l u ş i i
Vedere spre'intrare, din lăun'ru 14 dela b i s e r i c ă ( d e s e m n u r i ) 72, 78
G a l e r i i l e c h i l i i l o r dela A p u s ( î n a ­ S c u l p t u r i în p i a t r ă la F o i ş o r u l l u i
i n t e de c o n s e r v a r e ) 17 Dionisie B ă l ă c e s c u ( d e s e m n u r i l
G a l e r i i l e c h i l i i l o r dela A p u s ( d u p ă 91, 93, 95, 96, 134, 136 şi 192
conservare) 19 S c u l p t u r ă în l e m n pe u n jeţ în b i ­
Foişorul 15 s e r i c ă (desemn) 86
F o i ş o r u l (fototipie, s u p l i m e n t ) 45 C u s u t u r ă pe o p o a l ă de i c o a n ă (de­
Detaliu'dela Foişor7(desemnl 25 semn) 89
Coloane d e l a ' F o i ş o r 26 Cusutură p 2 o rucaviţă Idesemn) 119
Căpiţele d e ' c o l o a n ă 27, 28 C u s u t u r i pe un patrafir 148. 155. 160 şi
Ruinele"Paraclisului 16 189
Temeliile',vechii clopotniţe 20 B i s e r i c a S c h i t u l u i Si. Ş t e i a n :
Cozia: / M ă n ă s t i r e a — Pisania 168
V e d e r e a b i s e r i c i i pela 1866 (tricro- Planul 149
mie, supliment) 89 V e d e r e în fată ( d e s e m n i 150

inp.org.ro
192 B U L E T I N U L COMlSIUNU MONUMENl ELOR ISTORICE

Fag. Fag.

Secţiune transversală 151 Epitaful de pe m o r m â n t u l D o a m -

Vedere laterală (desemn) 152 n e i Oltea 166
Secţiune longitudinală 153 I n s c r i p ţ i a d i n 1904 167
Planul acoperişului 154 Radu-Vodă: Mănăstirea —
V e d e r e l a t e r a l ă ( î n a i n t e de restau­ V e d e r e a g e n e r a l ă pe la 1866 ( t t i -
rare). 180 cromie, supliment) 1-8 9
V e d e r e l a t e r a l ă lîn t i m p u l restau­ Schitul de sub Piatră
rării). 181 Biserica 105
V e d e r e în faţă ( î n a i n t e de restau­ Slatina: Mănăstirea —
rare) 182 Vederea g e n e r a l ă 173
V e d e r e în faţă ( d u p ă restaurare) 183 Biblioteca 174
Planul săpăturilor 184 Intrare m b i s e r i c ă 175
Vedere a săpăturilor 185 Snagov: M ă n ă s t i r e a —
Ludeşti: Biserica din — B i s e r i c a , î n a i n t e de restaurare 32
V e d e r e d i n fată 162 B i s e r i c a , d u p ă restaurare 33
V e d e r i laterale 161 şi 163 Ste/ea: Biserica — din T â r g o v i ş t e
Fragmente din t â m p l ă 164 şi 165 Biserica (desemn) 80
Mănăileşti: Schitul - Planul 81
Bis erica 106 V e d e r e l a t e r a l ă sdesemn'i 82
F'isania 106 _ Secţiune longitudinală 83
Păpăufi: C l o p o t n i ţ a dela — Secţiune transversală 84
î n a i n t e de r e s t a u r a r e 37 S e c ţ i u n i p r i n baza t u r l e i 85
D u p ă restaurare 172
Păpuşa: S c h i t u l — Finale din
Bis erica 104 î n d r e p t a r e a L e g i i 1652 8
Pisania 105 O c t o i h u l de B u z ă u 1700 28, 4 6
Probota: Mănăstirea — Biblia l u i Ş z r b a n 1688 84

Erată: La pag. 158, col. 2, rândul 17 de jos, trebue cetit «Jupan» în loc de «/©»

inp.org.ro