Activitatea emisferelor cerebrale trece periodic prin doua stari functionale
distincte: starea de veghe si starea de somn. Starea de veghe E caracterizata prin cresterea tonusului (usoara tensiune a muschilor unui organism), concomitenta cu orientarea constiintei spre o anumita activitate. In acest timp individul efectueaza toate activitatile voluntare, traieste majoritatea experientelor afective. Ea incepe odata cu stabilirea contactului constient cu lumea inconjuratoare sau cu gandurile proprii si se termina cand acest contact inceteaza. Alernativa starii de veghe este somnul. Tipuri de somn Exista doua feluri de somn: somnul profund sau normal, fara vise si somnul paradoxal, insotit de vise si miscari rapide ale globilor oculari. Fazele de somn normal si paradoxal se succed de mai multe ori in timpul somnului; primele dureaza cate 90 de minute, celelalte cate de 10 minute. Trezirea individului se face mai greu in faza de somn paradoxal decat in cea de somn normal. Visul este o forma de manifestare a subconstientului ce consta intr-o succesiune de imagini, sunete, idei, emotii si alte senzatii. El apare in general in timpul somnului numit somn paradoxal sau REM, atunci cand ochii se misca. (" rapid eye movement ") Gandirea si memoria sunt secundare, persona care doarme percepand psihic si emotional evenimentele petrecute in vis ca elemente reale, petrecute in realitate. S-a observat faptul ca in medie o fiinta umana petrece aproximativ 6 ani din viata visand, ceea ce corespunde unei medii de 2 ore pe noapte, numarul viselor variind de la 4 la 6 intr-o singura seara, chiar daca nu ne amintim decat 2-3 pe saptamana. Primul incepe de la aproximativ o ora si jumatate dupa ce persoana adoarme.\ Visele reprezinta canalul de comunicare dintre constient si subconstient. Pentru Freud, visul este retrospectiv, se refera la evenimente trecute, pentru Jung, unul dintre discipolii sai, simbolurile din vise sunt de factura prospectiva, ele aduc informatii despre dezvoltarea ulterioara a individului. De multe ori, visele sunt intensificate atunci cand esti framantat, anxios sau deprimat. Elementele sunt foarte clar definit,e pentru ca partea constienta trebuie sa comunice cu inconstientul, pentru gasirea unei solutii. Visul nu este un fenomen psihic izolat. El face parte dintr-un ansamblu de experiente sufletesti intime traite de persoana umana. Elementul central al experientelor traite de individ il reprezinta ,,pulsiunile”, motiv pentru care ele vor constitui factorul central al tematicii si al dinamicii viselor. Visul ne apare ca o experienta psihologica legata in primul rand de satisfacerea pulsiunilor individuale. In raport cu continutul lor tematic, visele pot fi de mai multe feluri, atat cele mici, individuale, cat si cele mari, universale. In sensul acesta am preferat sa deosebim urmatoarele: a) visele compensatorii, care prin desfasurarea lor ,,refac' o situatie dezagreabila sau chiar o experienta esuata. din viata individului, prin aportul unei ,,reparatii compensatorii'. b) visele conflictuale sunt. visele care au o tematica conflictuala legata de situatii de viata ale individului care-l pun in imposibilitatea de a se manifesta liber, sau care, dimpotriva, readuc in prim plan conflicte pe care acesta nu Ie poate rezolva si care-l domina. c) visele penibile, cu caracter anxios, contrare modului de a gandi si de a actiona ale individului, in special in plan moral. Ele sunt legate de situatiile conflictuale care au generat stari complexuale, in special de interioritate sau de culpabilitate; d) cosmarele sunt vise terifiante, cu o puternica incarcatura anxioasa, agresivitate si pericol, torturand persoana, in special legate de trairi anterioare sau de situatii de amenintare, primejdie, catastrofa; e) visele absurde sunt vise aparent inexplicabile, de o incarcatura simbolica extrem de complexa si greu de descifrat, legate de experiente personale speciale ale bolnavului psihic sau ale unor persoane cu tulburari clinice latente; f) visele profetice sunt visele cu caracter de ,,premonitie', care au la baza lor materialul arhetipal care este depozitat in sfera inconstientului colectiv si care redau intr-o forma simbolica deosebit de complexa framantarile individului, sau ale grupului social al acestuia, fiind legate de o problematica super-individuala. De fapt, cauzele viselor sunt extrem de variate, intre ele numarandu-se preocuparile, grijile, sentimentele, care pot sa se reactiveze in somn si sa se propage in vis. Ex: seara inainte de culcare eram stresata de controlul pe care il voi avea ziua urmatoare la serviciu. In acea noapte am visat ca nu imi gaseam actele pe care trebuia sa le prezint la control si m-am trezit brusc.