CARACTERIZARE PERSONAJ – ‘’POVESTEA

LUI HARAP-ALB’’ DE ION CREANGA

Harap-Alb, fiul cel mai mic al imparatului Verde, este personajul principal al
basmului cult ‘’Povestea lui Harap-Alb’’ scris de Ion Creanga. Protagonistul nu are
puteri supranaturale si nici exceptionale, insa va dobandi, prin trecerea unor probe,
o serie de calitati precum mila, bunatatea, prietenia, curajul, calitati necesare unui
imparat, in viziunea autorului.

Initial, mezinul imparatului este timid, rusinos, lipsit de curajul de a-i propune
tatalui sau sa isi incerce norocul si sa plece in calatoria care ii va schimba viata.
Astfel, prin actiunile sale, el este descris indirect de catre autor ca fiind timid,
rusinos si cu picioarele pe pamant, avand impresia ca statulul de mezin al familiei
ii demonstreaza incapacitatea de a se ridica la standardele tatalui sau.

Prima proba la care este supus Harap-Alb, este cea a milosteniei, in care acesta,
desi aratand unele retineri la inceput, ii va oferi unei batrane un banut, in schimbul
caruia aceasta ii va oferi sfaturi legate de calatorie si il va ajuta pe tot parcursul
acesteia. A doua proba la care este supus mezinul, este cea a curajului, atunci cand
nu cedeaza in fata ursului, adica a tatalui sau deghizat in urs, demonstrandu-si
astfel curajul.

Caracteristica fundamentala a protagonistului este reprezenta de bunatatea

sufleteasca, trasatura prezentata in secvente narative suggestive.

O prima secventa reprezentativa este deghizarea Sfintei Duminici intr-o

batrana cersetoare, care ii incearca sufletul bun cerandu-i un banut. Initial, Harap-
Alb o respinge, fiind cazut pe ganduri si nestiind cum o sa actioneze mai departe,
insa vorbele pe care Sfanta Duminica i le va spune ii va schimba gandirea si ii va
darui acesteia un banut, banut pentru care batrana va face tot posibilul sa il ajute pe
acesta in calatoria care urmeaza.

O alta secventa reprezentativa pentru caracteristica fundamentala a

protagonistului, si anume a bunatatii, este secventa in care, cu riscul de a-si pierde
viata, va ocoli furnicile care ii ies in cale, traversand prin apa. Deasemenea, atunci
cand va observa un roi de albine fara adapost, acesta le va ciopli unul dintr-un
trunchi. Faptele sale bune nu vor ramane insa nerasplatite, deoarece atat regina
furnicilor cat si cea a albinelor, ii vor oferi cate o aripa, aripi care il vor ajuta mai
tarziu.

Titlul ‘’Povestea lui Harap-Alb’’ este un oximoron, cuvantul ‘’harap’’

insemnand ‘’negru’’, marcand evolutia eroului spre maturizare, iar cuvantul ‘’alb’’
semnificand nobilimea si drumul protagonistului spre a devein correct, curajos,
milostiv, pentru a putea fi capabil de a rezolva problemele unei imparatii. Totodata,
numele de Harap-Alb subliniaza situatia atipica/anormala in care este pus de Span,
si anume aceea de a fi sluga, desi are alt statut: ‘’harap’’, care inseamna ‘’sluga’’,
‘’rob’’, si cuvantul ‘’alb’’ care simbolizeaza nobilimea.

Un motiv literar prezent in test este fantana, care reprezinta spatial bivalent al
vietii si al mortii, topos/idee al regenerarii si al renasterii sub un nou nume. Un alt
motiv literar sugestiv este cel al podului, simbol al maturizarii eroului si al
evolutiei acestuia spre iluminare si cunoastere.

In expozitiunea, ne este prezentata situatia initiala de echilibru a craiului si a

celor trei fii ai sai. Intriga este reprezentata de cartea primita de la fratele craiului,
Verde Imparat, prin care acesta isi ruga fratele sa ii trimita un fiu vrednic care sa ii
urmeze la tron. Desfasurarea actiunii incepe atunci cand craiul ia decizia de a-si
testa fii, intampinandu-i la pod deghizat in urs. Trecerea podului reprezinta
legatura dintre etapa lipsei de experienta a eroului si intrarea pe drumul initiatic
presarat cu probe care vor contribui la iluminarea eroului. Punctul culminant este
determinat de lupta impotriva raului, adica a Spanului. In deznodamant, Harap-Alb
isi reia statutul de fiu de imparat, Spanul fiind demascat de catre fiica imparatului
Ros. Spanul, furios, ii va taia capul lui Harap-Alb, insa fata de imparat il va invia,
astfel aparant motivul renasterii. In final, Spanul va fi ucis la randul lui, basmul
terminandu-se cu nunta lui Harap-Alb cu fata de imparat.

Perspectiva narativa este obiectiva, viziune ‘’dindarat’’ cu focalizare zero,

narrator omniscient si omniprezent, intervenind adesea prin comentarii sau
reflectii. Modul de expunere predominant este naratiunea (persoana a 3 a),
combinata cu dialogul si descrierea.
 Din punctul meu de vedere, tema basmului, reprezentata de triumful binelui
asupra raului si de maturizarea eroului, se reflecta in constructia personajului
Harap-Alb. Protagonistul este prezentat in trei ipostaze care corespund in plan
compozitional unor etape ale drumul initiatic: la inceput, Harap-Alb este prezentat
ca mezinul familiei, rusinos; dupa parcurgerea drumului initiatic, acesta va primi
numele de ‘’Harap-Alb’’, nume oferit de catre Span; si in final, va fi evidenta
evolutia personajului, de la ‘’fiul craiului’’ atingand gradul de imparat. Povestea
lui Harap-Alb este un bildungsroman, deoarece urmareste eroul de-a lungul
probelor care il determina sa devina matur pentru a fi capabil de conducerea unui
regat.

In concluzie, protagonisul basmului cult ‘’Povestea lui Harap-Alb’’ de Ion

Creanga, este prezentat in incipitul operei ca fiind timid, rusinos, evolutia sa fiind
evident ape tot parcursul povestii, acesta ajungand sa se maturizeze in de ajuns
pentru a conduce o intreaga imparatie.