DIMENSIUNEA ERGONOMICĂ A CLASEI DE ELEVI

IONITA(NEGUT)AMALIA VASILICA

Anul III,PIPP

. Dimensiunea ergonomică face parte din domeniul managementului clasei de elevi. Termenul de
ergonomie vine din limba greacă (ergos=muncă şi nomos=lege,normă) și este definit ca:
,,domeniu multidisciplinar interesat de ansamblul factorilor (social-economici, funcționali,
tehnici, ergonomici, estetici etc.) care contribuie la aspectul și calitatea produsului de mare serie;
aspect exterior, fel în care se prezintă un lucru (din punct de vedere estetic)” Până nu de mult,
elementul ergonomic a fost considerat secundar în procesul instructiv-educativ, dar problebele
acestei structuri nu pot fi considerate ca secundare sau lipsite de importanţă pentru succesul
activităţii la catedră a cadrului didactic, ci din contră, conform ultimelor investigaţii moderne,
sunt considerate ca fiind fundamentale în economia generală a procesului didactic. Dimensiunea
ergonomică. Poate fi definită cel mai bine prin cele trei elemente care o compun: dispunerea
mobilierului din clasa, vizibilitatea .Ca manager al clasei, fiecare profesor trebuie să fie preocupat
permanant de felul cum arată sala de clasă și să întreprindă acțiuni care constă în: igenizarea
spaţiului de către persoana cu atribuţii în acest sens; dispunerea mobilierului în sala de clasă;
adaptarea spaţiului şcolar al clasei, inclusiv al mobilierului la necesităţile somato-fiziologice şi de
sănătate ale elevilor; amenajarea sălii de clasă Dispunerea moilierului în sala de clasă. ,,
Mobilierul școlar reprezintă o parte importantă a bazei tehnico-materiale a învățământului și,
potrivit specialiștilor domeniului, este compus dintr-o serie de piese de mobilă folosite în mediul
scolar, ca suporturi conexe, în scopul îndeplinirii unor obiective educationale.Din punct de vedere
ergonomic trebuie să fie realizat corespunzător caracteristicilor psiho-somatice ale elevilor şi în
conformitate cu caracteristicile spaţiului clasei. În compoziţia mobilierului şcolar intra atât
piesele destinate locurilor de studiu şi de învăţare ale elevilor cât şi mobilierului personal rezervat
cadrului didactic. Atât mesele cât şi scaunele sunt uşoare şi oferă elevului atât autonomie
funcţională cât şi posibilitatea de organizare a activităţii educaţionale pe grupe, într-un cuvânt,
el răspunde nevoilor elevilor şi activităţilor prin atributele moderne ale mobilierului sălii de clasă:
simplitatea, functionalitatea, durabilitatea instructionalitatea si modularitatea .În ceea ce privește
așezarea băncilor în sala de clasă, ni se pare normală dispunerea lor pe rânduri aliniate. Această
metodă este numită tradițională și este folosită de foarte multe instituții educaționale din
România, însă ea are câteva dezavantaje demne de luat în seamă: nu încurajează dialogul între
elevi, ci doar diagolul intre elev si profesor, fiindca toti ochii sunt îndreptați către catedră,
autoritatea suprema, adevarul absolut. Elevii, turma organizată pe rânduri, asteaptă adevarul
absolut din partea profesorului, chiar daca profesorul este unul blând, cald și răbdător. Este vorba
despre cum se simt copiii, stând cu ochii spre o singură persoană în principiu și cum îl percep pe
profesor din acea poziție. De asemenea, elevii care sunt așezați în jurul unei mese rotunde pot
stabili contact vizuale mult mai ușor decât dacă ar fi așezați pe rânduri și coloane și astfel elevii
iși pot raspunde unii altora. Un exemplu de comportament: elevii, atunci când li se permite să își
aleagă singuri locul în sala de curs, fac acest lucru în funcție de gradul de motivație pe care îl au,
personalitate și implicarea activă la ore. În cadrul unui studiu, o medie de aproximativ 61% din
elevii unei clase, poziționați în fața clasei și în mijlocul clasei, au participat voluntar la discuții,
spre deosebire de 31% din elevii care stau în spatele clasei sau pe margine .

Vizibilitatea. Este a doua caracteristică a principiului ergonomic și reprezintă: ,,o constantă

ergonomica, apropiată de igiena scolarî și presupune adaptarea spațiului scolar al clasei, inclusiv
al mobilierului la necesitățile somato-fiziologice si de sanatate ale elevilor” . Totodată,
vizibilitatea este condiţionată de dispunerea mobilierului în clasa de elevi şi de starea de sănătate
a elevilor. Profesorul trebuie să țină cont de aceste aspecte și să ia cele mai bune decizii. Dacă
sala va fi amenajată în mod tradițional, în așezarea elevilor la mese trebuie să ținem cont de
anumite aspecte: cei mai înalți îi așezăm în spate iar cei mai mici în față, deasemeni copiii cu
deficienţe de vedere, cu deficienţe de auz îi așezăm chiar în prima linie de mese, iar mesele le
apropiem cât mai mult de tablă și catedră pentru a se vedea mai bine .Iluminarea şi ventilarea
claselor influenţează hotărâtor procesele educaţionale. Este dovedit științific faptul că lumina
naturală este cea mai eficientă în procesul de învățare, iar atunci când nu este posibilă
întrebuințarea ei, se recomandă lumina rece fiind mult mai benefică decât cea caldă care obosește
ochiul foarte repede. Lumina naturală se poate asigura prin vitrarea unuia sau mai mulţi pereţi
(adiacenţi sau opuşi) ai clasei astfel încât să se realizeze o suprafaţă vitrată de 1/3 din suprafaţa
pardoselii. Criteriul principal care este urmărit în proiectarea unei săli de clasă este obţinerea unei
iluminări cât mai uniforme pe suprafaţa de lucru. Modul de iluminare naturală are o influenţă
covârşitoare asupra formei sălilor de clasă: clasa orientată(dirijată) este de formă dreptunghiulară
iar cea mai bună iluminare se obţine prin vitrarea uneia din laturile lungi, asigurându-se o lumină
dirijată, de la stânga, care impune o mobilare frontală a clasei .Orientarea claselor se face
preferenţial către sud – est, considerându-se că se asigură astfel lumină de cea mai bună calitate.
Aerisirea în sala de clasă se obţine relativ uşor în soluţiile cu iluminarea naturală bilaterală sau cu
ferestre pe pereţii adiacenţi şi mai dificil în soluţia cu iluminarea pe o singură parte. 2.3
Amenajarea sălii de clasă. Este ultima caracteristică a principiului ergonomic și reprezintă ,,o
variabilă a mediului cultural-estetic al clasei. Din acest motiv cadrul didactic trebuie să ţină
seama de faptul că, din perspectivă socială, clasa de elevi se poate identifica, la nivelul culturii
manageriale, cu elemente de individualizare (de exemplu, mascotă) şi îşi poate eficientiza
structura printr-un spaţiu amenajat după legi instructiv-educative, estetice şi manageriale (pereţii
clasei, piese de mobilier, alele decât cele strict şcolare.Într-o clasă orientată spre nevoile
copilului, e mai uşor atât pentru copil, cât şi pentru dascăl să fie copleşit de posibilităţile de care
dispun. Este esenţial ca profesorul să creeze o structură şi, în acelaşi timp să aducă fel şi fel de
variante pentru elevi. În mod logic, clasa ar trebui organizată pe centre de învăţare, dintre care,
unele sunt esenţiale pentru o clasă sau pentru disciplinele opţionale: centrul de lectură, centrul de
scriere, centrul de ştiinţă, centrul de artă, centrul de matematică, centrul de descoperiri, etc. O
atenţie deosebită trebuie acordată distribuirii acestor centre în sala de clasă şi, implicit distribuirii
materialelor didactice în mod treptat şi metodic. Elevii trebuie învăţaţi să folosească materialele
corespunzător pentru a asigura reuşita activităţilor desfăşurate. ,,Un simbol al clasei, o melodie
preferată, un joc preferat, o poveste reprezentativă pentru clasa, câteva seturi de fotografii cu
membrii clasei, constituie tot atâtea ocazii de configurare indusă unei culturi expresive și mai
târziu instrumentale la nivelul clasei de elevi, prin intermediul unor pârghii, de construcție și de
reglare, de tip managerial. Cu toții suntem de acord că estetica unei clase contează pentru starea
de spirit a elevilor și profesorilor ei. Există o relație foarte strânsă între oameni și mediul lor.
Cercetările au arătat că simpla prezență a unui afiș legat de o sarcină de clasificare sau calcul,
precum și unul sugestiv pentru sarcinile creative, au crescut încrederea și plăcerea de a lucra a
elevilor.

Prin simpla selectare și postare a afișelor cu un aspect estetic plăcut la clasă, vor fi în creștere
interesele vizuale pentru sala de clasă. La rândul său, acest lucru creeaza un mediu plăcut, de
natură să încurajeze atitudini pozitive și comportamente pozitive ale elevilor. În timp ce acest
efect ar putea fi realizat prin expunerea unor printuri de arta, cei mai mulți profesori de știință vor
opta pentru postere de știință. ,,Literatura pedagogică identifică cinci strategii sau sfaturi care
au rolul de a maximiza valoarea educativă a posterelor sau afișelor în procesul de învățare, în
lumina a ceea ce se știe despre relația complexă între mediul de învățare și elevi: -Afișarea de
postere pentru a stârni curiozitatea și motivația de a învăța a elevilor, pentru a învăța mai mult
despre conținutul științific; -Selectivitatea în alegerea posterelor, în special în ceea ce privește
tipul și dimensiunile imaginii, precum și întinderea textului aplicativ; -Rotirea posterelelor de la o
unitate de învățare la alta pentru a menține elementele vizuale și cognitive care să stimuleze
permanent gândirea elevilor, conexiunile între informații și să genereze întrebări în mintea celor
care studiază; -Rotirea posterelor, în cadrul aceleiași unități, pentru a menține trează atenția
elevilor și a evidenția conținuturile-cheie; – Postarea imaginilor pentru a focaliza atenția elevilor
asupra obiectivelor mai importante, mai ales pentru acei elevi care au tendința de a-și pierde ușor
interesul.

Concluzii. Profesorul trebuie să dea dovadă de excelente calități manageriale pentru a obține un
profit intelectual ridicat, pentru a îmbogății cunoștințele elevilor săi și pentru satisfacția sa
personală. Așa cum am văzut elementul ergonomic are o importanță deoseită în procesul de
învățare și impune profesorului datoria de a organiza clasa de elevi cât mai bine în vederea
obținerii performanței. Fiecare element ergonomic are importanța sa: mobilierul din sala de
clasă trebuie aranjat astfel încân raprturile dintre profesor și elevi și ale elevilor între ei să fie cât
mai ușor de realizat, iar finalitatea lor să fie îmbogățirea eficientă; vizibilitatea trebuie să se
realizeze cât se poate de bine pentru a facilita transmiterea respectiv primirea informațiilor, într-
un mod cât mai util; aranjarea sălii de clasă are ca scop crearea unei personalități de grup, a unui
mediu cât mai familial și stimularea învățării prin diferite metode estetice.

4. Bibliografie. 1. Anghelache. V. (2009-2010), Managementul Clasei de Elevi, Galați. 2.

Coman. M. Dimensiunea Ergonomică a Sălii de Clasă, Scribd.ro. 3. Dicționarul explicativ al
limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009.