 Instrumentele folosite in practica chirurgicala sunt de o foarte mare

diversitate.
 Acestea au fost concepute si perfectionate de-a lungul timpului in
vederea facilitarii actului chirurgical.
 2 mari clase de instrumente:
 pt. chirurgia deschisa (clasica)

 pt. chirurgia minim invaziva (laparoscopica, endoscopica,

robotica)
 Forma si dimensiunile instrumentelor variaza in functie de
specificul fiecarei ramuri chirurgicale, exista insa cateva
instrumente de baza care se folosesc aproape in orice interventie
chirurgicala:
 Instrumente pentru sectionarea tesuturilor
 Instrumente pentru prehensiunea tesuturilor
 Instrumente de hemostaza
 Instrumente de explorare si disociere
 Instrumente pentru departarea tesuturilor
 Instrumente pentru sutura
Instrumente pentru sectionarea
tesuturilor
 Bisturiul - clasic, din otel inoxidabil, alcatuit dintr-un maner si o lama
fixa (monobloc, resterilizabil)
- cu maner reutilizabil si lama de unica folosinta (lamele
pot avea forme si marimi diverse)
 Foarfecele - drepte/ curbe
- cu varf bont / ascutit
- de diferite lungimi, adaptate profunzimii unde se
lucreaza
- foarfecele boante pot fi utilizate si pentru disectie
 Bisturiul electric (electrocauterul) – in functie de caracterisricile
curentului poate fi utilizat pentru realizarea hemostazei (prin
coagularea proteinelor) sau pentru sectionare
Instrumente pentru prehensiunea
tesuturilor
 Sunt utilizate pentru prinderea si prezentarea structurilor anatomice,
cat si pentru manevrarea altor materiale necesare interventiei
chirurgicale

 Pense anatomice – formate din 2 lame unite la un capat, capetele

libere fiind prevazute cu striuri transversale
- folosite pentru tesuturi fine (intestin, vase, ureter)
 Pense chirurgicale – asemanatoare penselor anatomice, capetele
libere sunt insa prevazute cu 3 dinti ce se intrepatrund
- se folosesc pentru tesuturi mai rezistente (tegumente,
aponevroze)
 Pensa “en coeur” si pensa Lovelace – pense autostatice folosite
pentru prinderea si tractionare unor organe (transa uterina,
colecist, stomac)

pensa “en coeur”

pensa Lovelace
 Pensa Chaput-Poirier (cu dinti de soarece) – pensa autostatica,
prezinta la varf mai multi dinti mici
- se poate aplica pe tesuturi rezistente (piele, fascii)
 Pensa Allis – autostatica, capetele partii active prezinta mai multi
dinti fini
- se aplica pe tesuturi cu o rezistenta mica
Instrumente de hemostaza
 permit prinderea si compresia tesuturilor
 sunt pense autostatice, de regula cu 3 trepte de prindere
 cele mai utilizate sunt pensele Pean si Kocher

 Pensa Pean - curba/dreapta

- bratele (partea activa) prezinta striuri transversale
pentru a impiedica alunecarea
 Pensa Kocher - curba/dreapta
- bratele prezinta pe langa striurile transversale, la
varf, 3 dinti ce se intrepatrund
 Pensa Mosquito - asemanatoare pensei Pean, dar mult mai fina, de
dimensiuni reduse, utilizata in suprafata
 Pensa Overholt-Barraya (vasculara) – asemanatoare pensei Pean,
dar mai lunga, avand partea activa fina, curba/arcuita
- utilizata pentru vase mici si medii in profunzime, disectii fine

pensa Mosquito pensa Overholt-Barraya

 Pensele Mikulicz si Jean Louis Faure – asemanatoare pensei
Kocher, dar mai lungi, cu brate groase si curbe
- folosite in mod special pentru pediculul uterin

pensa Mikulicz pensa Jean Louis Faure

Instrumente de explorare si disociere
 Sonda canelata si stiletul butonat – utilizate pentru explorarea
traiectelor fistuloase si a plagilor profunde

sonda canelata stilet butonat

Instrumente pentru departatrea
tesuturilor
 Sunt utilizate pentru asigurarea campului e lucru, de asemenea, prin
intermediul acestora se protejeaza anumite structuri anatomice pentru
a nu fi lezate
 Au forma, dimensiuni si curburi diferite in functie de locul unde se
folosesc
 Pot fi - mobile (manuale)
- autostatice

 Departatoarele Farabeuf – cel mai des intalnite, utilizate in planurile

superficiale
- constituite dintr-o lama de otel indoita la ambele capete
- intr-o trusa chirurgicala exista intotdeauna 2 departatoare Farabeuf
 Departatoare Farabeuf
 Valva abdominala Doyen
 Departator Volkman

Departator Kocher
 Departatoare autostatice – cu sistem propriu de fixare al valvelor
 Departatorul Collin
 Departator Gosset – format dintr-o tija cu 2 brate, unul culisant, la
capatul carora sunt atasate 2 valve

 Departator Balfour – are in plus fata de

departatorul Gosset o valva centrala
Instrumente pentru sutura
 Portace
 Ace
 Pense pentru manevrarea tesuturilor
 Staplere liniar/circular (suturi mecanice)
 Agrafe mecanice Michel
 Portacul – instrument pt manuirea acelor
1. Mathieu – prezinta 2 brate curbate spre interior actionate prin
intermediul unei cremaliere
2. Mayo-Hegar – asemanetor unei pense autostatice, cu partea activa
scurta

portac Mathieu portac Mayo-Hegar

 Acele – 2 tipuri in functie de forma sectiunii lor
- ace rotunde – folosite la sutura tesuturilor fine (perete intestinal, perete
vascular)
- ace triunghiulare – utilizate la sutura aponevrozelor sau tegumentelor

 Ambele tipuri de ac pot fi curbe, semicurbe sau drepte (asemanatoare cu

cele de croitorie).
 Indiferent de forma si lungime acele sunt prevazute cu ureche despicata
pentru a facilita incarcarea firului de sutura.

 Ace cu fir sertizat – firul se afla in continuitatea acului – sunt considerate

atraumatice
 Stapler

stapler circular

stapler liniar
 Materiale de sutura
 Resorbabile - catgut – material de natura organica, se resoarbe in
medie in 2 saptamani
- fire sintetice – cu perioade diferite de resorbtie
 Neresorbabile - ata chirurgicala
- matase
- fire sintetice (prolen)
- fire metalice
Instrumentarul obstetrical
 Valve vaginale – folosite pentru examinarea ginecologica
 Specul vaginal bivalv

valve vaginale specul vaginal

 Pensa Museux - autostatica
- dreapta/curba
- brate lungi, partea activa prezinta la capete 4 dinti
- utilizata la prehensiunea uterului
 Pensa de col Pozzi - autostatica
- prezinta 2 brate lungi ce au partea activa
terminata prin 2 dinti
- folosita la prehensiunea colului uterin
 Pensa pentru biopsii Van Doren (biotom) – folosita pentru
biopsierea colului uterin
 Pensa Schultze – pentru extragerea resturilor ovulare/placentare
 Histerometrul gradat – utilizat pentru masurarea diametrului
longitudinal al cavitatii uterine
 Dilatatoare Hegar – folosite pentru dilatarea canalului cervical
 Chiurete ginecologice
 Forcepsul obstetrical
- instrument destinat extractiei capului fetal
- se foloseste fie pentru a grabi nasterea, fie pentru a corecta unele mici
disproportii cefalo-pelvice care impiedica progresiunea craniului in
travaliu
- functii - de tractiune
- de rotire
- este compus din 2 ramuri, fiecare ramura prezentand:
- o lingura
- o parte articulara
- un maner

Lingura - este partea esentiala a instrumentului, ea se aplica pe craniul

fetal, este fenestrata si prezinta 2 curburi:
- una pe latul ei, curbura cefalica ce corespunde convexitatii
craniului fetal
- una pe margine, curbura pelviana, care se adapteaza la curbura
pelvigenitala
 Forceps obstetrical

forceps Tarnier forceps Naegele

 Pelvimetrul Baudeloque - compas utilizat pentru determinarea
pelvimetriei externe la femeia gravida. Se apreciaza urmatoarele
diametre:
- antero-posterior/oblic extern - intre apofiza spinoasa L5 si marginea
superioara a simfizei pubiene, masoara 20 cm
- bispinos - intre spinele iliace anterosuperioare, masoara 24 cm
- bicrest - intre punctele cele mai indepartate ale crestelor iliace,
masoara 28 cm
- bitrohanterian - intre fetele externe ale celor doua trohantere mari,
masoara 32 cm
 Pelvimetrul Baudeloque
 Stetoscop monoauricular – utilizat pentru auscultarea batailor
cardiace fetale