CALCULE PE BAZA FORMULEI CHIMICE

1. masa molara, 

2. raportul dintre numărul de atomi

3. raportul de masă al unei substanțe

4. compozitia procentuală masică

5. cantitatea dintr-un element care se gasește intr-o masă de substanță dată și

invers, masa de substanță care conține o anumită cantitate dintr-un element.

6. numărul de moli dintr-o cantitate sau volum de substanță sau invers cantitatea
de substanță sau volumul care corespunde unui anumit număr de moli de
substanță.

7. numărul de particule dintr-o anumită masă de substanță sau dintr-un anumit

volum de substanță si invers cantitatea sau volumul de substanță ce contine un
anumit număr de particule.

8. cantitatea dintr-un element care se gaseste într-un amestec de 2 sau mai multe
substante și invers cantitătile din fiecare substanta din amestec ce contine in total
o cantitate dată dintr-un element.

9. procentul dintr-un element continut de doua sau mai multe substante cu mase
cunoscute si invers.

1. Calculați masele molare pentru: hidroxid de diamino argint (I)Ag[NH3]2OH și

hidroxid de tetraaminocupru (II) Cu[NH3]4(OH)2

2. Indicați raportul dintre numărul de atomi pentru glucoză: C6H12O6; MgCO3

3. Indicați rapoartele de masă pentru NaOH, H3PO4

4. Calculați compoziția procentuală masică pentru AgNO3, CuSO4

5. Calculați câte g de Ca se găsesc în 28 g CaO; câte g de O se găsesc în 45 g de

apă?
5. Calculați ce masă de NaCl conține 69 g Na; în câte g de CaCO3 se găsesc 10 g C?

6. Câți moli de Pb se găsesc în 227 g plumb metalic? Câți moli de O2 corespunde

unei mase de 72 g O2 ?

6. Ce cantitate de acid sulfuric reprezintă 5 kilomoli? 1,5 moli amoniac, NH3

prezintă o cantitate de substanță egală cu………g

6. Câți kmoli de N2 corespunde unui volum de 448 l. Transformați 15 moli CO2 în l.

6. Care este volumul a 0,5 moli de N2 măsurat în condiții normale. Ce volum

ocupă în condiții normale 0,2 kmoli de O2?

7. Indicați numărul de atomi de Cu dintr-o masă de 128 g de cupru. Care este

numărul de atomi de H din 9 g apă?

7. Care este masa a 18,066 * 1023 atomi de Na. Câte g cântăresc 3,011 * 1023
atomi de S?

7. Câte molecule de metan, CH4 se găsesc în 4,48 l. Câți atomi de H se găsesc în

3,36 m3 amoniac NH3?

7. Care este volumul a 60, 22 *1023 molecule H2. Ce volum ocupă 0,6022 * 1023
He?

8. Ce masă de carbon se găsește într-un amestec de 120 g CaCO3 și 84 g MgCO3?

8. Ce cantitate de NaCl și KCl se găsesc într-un amestec cu masa de 266 g dacă

masa totală de clor din amestec este 142 g.

9. Ce cantitate de C conține un amestec de 3 moli metan, CH4 și 3 moli butan,

C4H10. Care este procentul de C din acest amestec.
 ORDIN DE REACTIE. MOLECULARITATE

Concentratia reactantilor este unul din principalii factori care influenteaza viteza de
reactie. Considerand ecuatia generala (7.6), se poate exprima dependenta vitezei de
reactie de concentratia reactantilor prin legea cinetica a actiunii maselor sau legea
vitezei (Guldberg si Waage-1867):

(7.12)

Aceasta reactie arata ca viteza de reactie este proportionala cu produsul concentratiilor

substantelor care reactioneaza ridicate la o putere nA, nB, Exponentii concentratiilor
poarta numele de ordin partial de reactie si anume nA este ordinul de reactie
partial in raport cu substanta A iar nB in raport cu substanta B. Suma
ordinelor partiale de reactie se numeste ordinul total (global) de reactie:

nA + nB + = n (7.13)

Aceste ordine partiale de reactie se determina empiric si ele sunt diferite in

majoritatea cazurilor de coeficientii stoechiometrici a, b, ai reactiilor. Rar se
intampla ca valorile lor sa coincida.

Suma coeficientiilor a, b, ai ecuatiei chimice poarta numele de molecularitatea reactiei:

a + b + = m (7.14)

Molecularitatea reactiilor constituie unul din criteriile de clasificare a

reactiiloe chimice. Exista astfel reactii unimoleculare, bimoleculare,
trimoleculare etc., dupa numarul de specii de molecule care se transforma in
cursul reactiei.

Molecularitatea si ordinul de reactie sunt notiuni bine distincte care dau indicatii
pretioase asupra mecanismului de reactie. Astfel, o reactie aparent simpla, poate
decurge in mai multe etape succesive printr-o serie de reactii elementare cu formare de
produsi intermediari care sunt reactanti ai reactiilor urmatoare. Ordinul de reactie in
acest caz rezulta prin combinarea ordinelor partiale de reactie. Daca vitezele acestor
reactii elementare sunt foarte diferite, numai reactia cu viteza cea mai mica este
determinanta a vitezei de reactie, iar ordinul de reactie este intreg (I, II, III). Cand apar
intr-o reactie doua procese elementare cu viteza mica si de acelasi ordin de marime,
ambele fiind determinante de viteza, avem o reactie mai complicata al carei ordin de
reactie este fractionar. Deoarece multe reactii de ordinul II sau III nu decurg prin
ciocniri bimoleculare, respectiv trimoleculare ci in mai multe etape succesive, este mai
corect sa se prezinte molecularitatea numai pentru aceste etape, adica pentru reactiile
elementare.

Din punct de vedere al ordinului de reactie, reactiile chimice se clasifica in

reactii de ordinul I, II, III si de ordin superior.

Reactii de ordinul I.

Cea mai simpla reactie in care o molecula A se descompune pentru a forma produsi:

A  produsi (7.15)

este o reactie de ordinul I si, in acelasi timp, unimoleculara sau monomoleculara.

Ecuatia cinetica a reactiei de ordinul I este:

(7.16)

in care viteza de reactie este proportionala cu concentratia singurului reactant al

reactiei.

Exista numeroase reactii de ordinul I printre care: hidroliza esterilor in mediu acid,
disociatia ionica a apei, invertirea zaharozei in glucoza si fructoza:

C12H22O11 + H2O  C6H12O6 + C6H12O6

zaharoza glucoza fructoza

in care concentratia apei ramane constanta, deoarece este in mare exces fiind
dizolvantul insusi (de aceea concentratia apei se include in valoarea constantei de
viteza), iar H3O+ nu se consuma in reactie fiind catalizator. Reactiile de mai sus se
numesc si pseudo-monomoleculare.

Reactii de ordinul II.

Reactiile care se produc prin ciocnirea a doua molecule (reactii bimoleculare) sunt
reactii de ordinul II:

A + B  produsi (7.17)

Deoarece odata cu descresterea concentratiei reactantului A, se consuma in aceeasi

masura si reactantul B, ecuatia cinetica este:
 (7.18)

In aceasta categorie intra numeroase reactii printre care hidroliza derivatilor halogenati
in mediu alcalin:

R-Br + OH-  R-OH + Br-

hidroliza alcalina a esterilor, formarea apei din ioni H3O+ si OH- etc.

In cazul reactiilor de tipul:

2A  produsi (7.19)

ecuatia cinetica are forma:

(7.20)

asa cum este cazul disociatiilor termice:

2H2O  2H2 + O2

2HI  H2 + I2

O parte insemnata din reactiile de ordinul II decurg in mai multe etape.

Reactii de ordinul III. Ciocnirea concomitenta a trei molecule cu formare directa de

produsi este un caz mult mai rar intalnit, de aceea si asemenea reactii sunr rare. De
regula, reactiile de ordinul III sunt complexe, deci decurg in etape. Cazul cel mai simplu
este:

A + B + C  produsi (7.21)

(7.22)

sau
2A + B  produsi (7.23)

asa cum este cazul reactiei:

2NO + O2  2NO2

a carei viteza de reactie este:

v = k[NO]2[O2]

Reactii reversibile.

Pentru reactiile care decurg in ambele sensuri:

A B (7.24)

k1 este constanta de viteza a reactiei directe, iar k-1 constanta de viteza a reactiei
inverse. Viteza de reactie globala este data de diferenta dintre vitezele celor doua reactii
opuse:

(7.25)

La atingerea starii de echilibru cand vitezele celor doua reactii sunt egale, raportul celor
doua constante de viteza defineste constanta de echilibru K, indiferent de ordinul
reactiilor opuse:

(7.26)