Neurostiinte Cognitive Si Clinice PDF

Neuroştiinţe cognitive şi clinice
Psihologie An II Sem. I
Prof. Harry Grossmann
MD PhD
Psych 1
Psihologie Clinica
Sindroame Clinice
Tulburarile de anxietate
Tulburarea este definita ca atare in psihiatrie atunci cand
interfereaza, in viata zilnica cu o functie primara.
 Tulburarile de anxietate sunt cele mai raspandite tulburari

psihiatrice (12%-16% din populatie)
 Mai putin de 10% din persoanele afectate consulta un specialist
 Anxietatea este cea mai frecventa tulburare tratata de

specialisti.
Psych 4
Anxietatea poate fi un simptom in diverse afectiuni
medicale sau o boala definita in capitol F a ICD 10.
 Exemple
 Endocrine: hipo si hipertiroidism, pheochromocitoma,

hiperadrenalism
 Respiratorii: COPD, pneumonie, hiperventilatie
 Metabolic: carente de vitamina B 12
 Neurologice: neoplasmus, disfunctii vestibulare, encefalite
Psych 5
Droguri si substante
care pot induce anxietatea (I)
 Medicamentoase: analgezice, simpathomimetice,

bronhodilatatoare, anticolinergice, tiroxine,
contraceptive, antihistaminice, steroizi, antidepresive
 Anxietatea postsevraj: alcool, cocaina, sedative,

somnifere (Ex. Diazepam).
Psych 6
care pot induce anxietatea (II)
 Lacuri / Plasitc (Industria de mobila)

 Benzina (Statie de benzina)
 Vopsele (Industria de masini)
 Organofosfati (Agricultura)
 Insecticide (Agricultura)
 CO2 (Politisti in circulatia)
care pot induce anxietatea (III)
 Intoxicatii acute cu:

 Alcool
 Cofeina
 Cocaina
 Cannabis
 Amfetamine
care pot induce anxietatea (IV)
Consum indelungit (cronic) de:

 Alcool
 Cocaina
 Canabis
 Sedative
 Somnifere
Forme a tulburarilor de anxietate
Atacurile de panica (PD)
 Atacul de panica are un carecteristici specifice de indentificarea,

dar apare in si in cadru alte tulburari psihice.
 Este un atac brusc de frica intensa insotit de alte patru

simptome, precum: palpitatii, transpiratie, tremur, dispnee,dureri
in piept,greata,ameteala, insosit de frica de a pierde controlul
auspra situatiei prezente pina frica intensa de moartea.
 Atacurile de panica duce la frica intensa a unui alt atac, cu toate

simptomele, si prin acesta amplificarea atacului urmator.
Psych 10
Atacurile de panica:
Tratament
 Combinarea terapiilor dinamice analitice, comportamentale,
cognitive dau rezultate eficiente;
 TCADs (Antidepresive Triciclice) — cele mai importante in

tratamentul medicamentos, sustin unii experti.
 Amitriptliline, Imipramine, clomipramine, desipramine,
nortriptyline toate eficiente (produc in plus sedare)
 SSRIs— tind sa anseaza ca importanta fata de TCADs

 Citalopram, Sertraline, fluoxetine, paroxetine
 Se incepe cu doze mici , tratament pentru 18-24 luni
Psych 11
Forme a tulburarilor de anxietatea
Fobia
Particularitatile fobiei
(I)
 Anxietatea in cadru fobiei este provocata de o frica
intensa fata de un obiect sau o situatie prezenta si
precisa, dar care este inofensiva.
 Tipuri fobie fata de: animale, mediu (furtuni,

inaltimi), spatii inchise, spatii deschise, avion,
masina, condus etc.
 Rezulta cel mai des prin expunerea la un
eveniment traumatic anterior (in copileria sau
adolescenta) sau informatii primite de o terta
persoana (parinti prieteni alti).
Psych 12
Particularitatile fobiei
(II)
Tratament: predominant psihoterapeutic
 Psychotherapia comportamentala (expunere) , Tehnici

de psihoterapia cognitiva.
 Relaxare musculara, imaginativa, AT, Jacobson
 Hipnoterapia (cea mai eficace dupa unii autori)

Forma foarte raspandita de anxietate
Fobia sociala
 Asocierea cu fapte si situatii sociale

 Tipul specific – frica de a nu rasturna cafeaua sau vinul in
public; conversatia cu sexul opus
 Tipul generalizat - frica legata de multiple deficiente
socioemotive, sociocomunicative si sociosituative.
 Tratament
 Terapie cognitiv comportamentala
 Terapie de expunere, restructurare cognitiva
 Hypnotherapie
 Therapie analitive (rar)
 Farmacoterapie
 SSRIs, Ezocitalopram, Fluoxepine, benzodiazepine (rar in
urgente), beta-blocante .paroxetine.
Psych 14
Anxietate generalizata
 Este caracterizata de persistenta, timp de 6 luni,a unei anxietati excesive si a

temerii ca este greu de controlat
 Este cea mai comuna tulburare de anxietate
 Majoritatea anxietatilor au diagnoza psihiatrica co-morbida
 Tratament: este necesar tratament combinat
 Asistenta terapeutica,tehnici de relaxare, terapia cognitiva

comportamentala este utila
 66% dintre pacienti vor avea o recadere din cauza intreruperii medicatiei
sau a terapiei pe parcursul unui an
Psych 15
Tulburarile de anxietate generalizata
induse de droguri: Tratament
 SSRIs
 Toate sunt utile;
 Se incepe cu o doza mica pentru a reduce agitatia provocata

de lipsa consumului de droguri;
 Triciclidele: functioneaza bine pentru pacientii care au si atacuri
de panica si/sau PTSD
 Buspirone: eficienta, dar cu debut lent
 Aprobate de FDA: venlafaxine, benzodiazepine aprobate pentru
anxietate, paroxetine special pentru GAD (General Anxiety
Disorder)
Psych 16
Obsesia si Compulsia
Tulburarile obsesiv compulsive
 Repetarea obsesiei cauzeaza o marcanta anxietate, si/sau vicii
ritualuri ce reduc anxietatea
 Obsesiile: recurente, intruzive sau ganduri si impulsuri

inadecvate
 Vicii : conduite repetitive menite sa reduca anxietatea

obsesiilor
 Obsesiile sau viciile sunt excesive si cauzeaza framantari

accentuate .
Psych 17
Tulburari obsesiv compulsive:
Tratament
 Abordarea combinata este necesara
 Medicatia cea mai utila in tratarea obsesiilor:

clomipramine, fluoxetine, fluvoxamine; sunt necesare
minim 10-12 saptamani de tratament; uneori ani de zile.
 Terapie comportamentala (expunerea si prevenirea reactiei)

mai eficace decat constrangerea
 Therapii orientate analitic: intelegerea cauzelor si intelegere

emotielor putem controla emotie si actiunile.
 Hipnoza (ma privesc singur, recapat controlul gandurile

mele).
Psych 18
Tulburarile de stres postraumatic
(PTSD)
 Conditie pentru persoanele implicate in evenimente

traumatizante grave, acompaniate de re-experimentarea
evenimentului traumatic
 Simptomele apar la trei saptamani sau mai putin de o luna de la

producerea evenimentului;
 Tratament: psihoterapie, cooperarea dintre terapeut si mediul

social este esentiala;
 Farmacoterapie: adjuvanta, utila in agresivitate , hiperexcitatie
Psych 19
Tulburarile de stare (psihica)
Tulburarile afective
Depresia
Depresiile majore: trebuie sa fie indeplinite cinci
din urmatoarele simptome
 *Stare depresiva
 Tulburari de somn
 *Reducerea placerii
 Sentimentul de vinovatie
 Variatii de energie/oboseala
 Impedimente in concentrare
 Apetit/fluctuatii de greutate
 Agitatie psihomotorie
 Ganduri suicidale
*obligatoriu una din ele
Psych 21
Depresiile minore si Distimia
 Prevalenta >> depresii majore
 Depresiile minore: indeplinira a trei din noua

criterii pentru depresii majore
 Distimia: stari depresive minore pentru cel

putin doi ani, permanent cel putin doua criterii
pentru depresii majore
Psych 22
Important in terapia depresiei
 Evaluarea cu atentia a conditiilor medicale co-
morbide (istoric si examen fizic)
 Implicarea pacientului in planul terapeutic.
 Educarea pacientului despre natura depresiei
 Evaluarea riscului suicidal
 Initierea terapiei (medicatie +/sau psihoterapie)
Psych 23
Tratament depresie majore
 Farmacoterapie
 50-60% rata de raspuns la medicatie
 >80% rata de raspuns la psihoterapie
 Psihoterapie: cognitiv-comportamentala, interpersonala si

terapie ―problem-solving‖, psihoterapie dinamica, analitic- toate
necesare
 Naturista: sunatoare Hypericum folositoare doar in depresii

slabe, moderate (900 mg/zi)
Psych 24
Consideratii in tratamentul antidepresiv
 Obiectivul este remisia, nu doar o ameliorare, continuarea

medicatiei pentru 6 luni dupa remisie
 SSRIs este considerat sigur admis pentru femeile insarcinate;

fluoxetine studiata mai mult; toate categoriile SSRIs presupuse
sigure (nu dovedite sigure).
 Disfunctiile sexuale apar frecvent in tratamentul SSRIs; probleme

mai putine la nefazodone, mirtazapine, bupropion
 Se pot combina mai multe medicamente.
 Triciclice si SSRI’s au eficacitate similara
Psych 25
Alegerea antidepresivelor
 Pacientii cu anxietate co-morbida, tulburari de panica: se

administreaza SSRI sau venlafaxine
 Pacientii agitati sau ce sufera de insomnie : se administreaza

mirtazapine, nefazodone
 Retardatii depresivi, hipersomniaci: se administreaza bupropion

sau medicatie nonsedativa
 Pentru cei care nu reactioneaza la aceste tratamente: se

administreaza medicatie cu dubla actiune ca venlafaxine,
mirtazapine; de asemenea se poate administra concomitent
SSRI si bupropion
Psych 26
Tulburarile bipolare
Combinatia Mania si Depresia
 Tulburarile de comportament cu transfer: depresivitatea spre

manie, sau manie catre depresie (intervale libere posibile).
 Etiologie: ereditar, factori psihici, combinatia.
 Prevalenta: 0.5%
 Simptome
 Alternanta maniei cu depresia, una din ele fiind predominanta
 Tipic pentru manie sunt comportamente inadecvate in situatii

date
Psych 27
Mania
Simptome
 Comportament elevat, insomnii

 Pierderea coerentei in idei, inconsecventa in exprimare
 Egoism acutizat
 Agitatie
 Discurs precipitat
 Comportament iresponsabil social sau sexual
 Implicare excesiva in activitati care provoaca placeri (activitati
sexuale, shopping, etc.)
 Impresii false (iluzii)
 Halucinatii
Psych 28
Tratament initial in tulburarile bipolare:
Expert Consensus
 Se recomanda totdeauna consultarea psihlogului cu psihiatrul

 Medicatia in Mania acuta :
 Lithium sau divalproex (Depakote)
 Neuroleptice
 Combinate de medicatie daca nu se obtin rezultate
 A se lua in considerare balanta medicatiei intre antidepresive

si antimaniacale
 Depresia bipolara :
 Antidepresive plus lithium sau divalproex
 Metode mai noi de stabilizare cu lamotrigine, gabapentin)

sau ET Electro Terapia
Psych 29
Alte aspecte ale tratamentului pentru
tulburarile bipolare
 Medicatia este cheia spre stabilizare si nu psihoterpia
 Daca pacientul este psihotic, direct nonstop la spital sau la

psihiatru pentru medicatia .
 Nu va pierdeti vremea cu convorbiri si intelegera in faza acuta

!!!
 Medicatia e pe prim plan in profilaxia maniilor
 Medicament de electia in profilaxia este LITIU
Psych 30
Problemele Litiumului
 Functie renale
 Co-medicatia cu NSAR, sau ACE-inhibitori, etc. pot creste

nivelul la o gama toxica
 SNC toxicitatea in supradoza
 Complicatii in timpul sarcinii

Starea de delir
Starea de delir
 Tulburari comune : pana la 30% din diagnositcul „at first sight―

la persoanelor in varsta
 O tulburare acuta (de la ore la zile ) de:

 Constienta –atentie si constientizare redusa a mediului
inconjurator
 Cognitia—un deficit de memorie , dezorientare, tulburari de

limbaj
Psych 33
Stare de delir: evaluare
 Determina functia cognitiva de baza

 Istorie detaliata si fizica
 Analiza a medicatiei : cauza a 20% din cazuri
 Hipnoticii cei mai comuni
 Laborator pentru aflarea cauzele metabolice

 Cautam o infectie acuta
 Cautam Infarct Miocardic, Infarct Cerebral, hipoxia cerebrala,
 Stroke, Traumatizme organelor interne
Psych 34
Starea de delir indusa de droguri
 Abuzul/dependenta de alcool , consumul ilegal de droguri : ex.

cocaina, amfetamina, marijuana, phencyclidine, halucinogene
 Indusa de medicatie : beta blocante si calcium channel blockers
(Nifedipine), cimetidina, indometacina, theophylline, isoniazid
(TBC), multe altele
 Corticosteroide
 Medicamente OTC (Over The Counter):ca stimulante
simpatomimetice (Efedrina), Purgative, Calmante
Psych 35
Stare de delir :
Tratament (I)
 indepartarea ―cauzei‖ daca este gasita
 Interventii de mediu/de conduita
 Scadere a hiper-stimularii externe
 ―Talking down‖
 Sprijin calm
 Asistarea familiei este de ajutor
Psych 36
Stare de delir alcoolic :
Tratament
 Interventia medicatiei la dependentii de alcool

 Retragerea alcoolului – Lorazepam p.o./i.m./i.v.
 Toate celelalte: cele de mai sus impreuna cu :
1 Antipsihotic atipic p.o./i.m.

2 +/- Haloperidol +/- Lorazepam
3 +/- Adaugam stabilizatori de stare (Antidepresiv)
4 +/- beta blocante
Tulburari de alimentatie
Anorexia nervoasa (AN)

Bulimia nervoasa (BN)
Tulburari ale stilul de mancare (EBD)
Criteriile de diagnoza pentru
Anorexia nervoasa
 Refuzul de a isi mentine greutatea; greutate estimata sub 15%

greutati normale
 Teama intensa de a acumula greutate sau de a deveni gras
 Tulburari in experimentarea imaginii corporale
 La femei- postmenstrual, dismenoree
 Preocuparea permanenta pentru imaginea proprie
 Pierderea greutatii prin diete multiple si rapide
Criterii de diagnosticare pentru
Bulimia nervoasa
 Episoade repetate de tulburari de consum ale unei cantitati mari

de mancare intr-un interval mic (ore uneori minute)
 Compensarea repetitiva in prevenirea cresterii in greutate :

voma auto-indusa, diuretice
 BN Tip Purging : voma auto-provocata, laxative
 Tipul Non-purging : post negru sau prin exercitii sportive pana

la epuizare
Complicatiile medicale legate de
Purging (Voma indusa).
 Metabolic: hipokaliemia, hipocaliemia,

hipomagnesemia.
 Gastrointestinal: hipertrofia glandei salivare ,
inflamatie pancreatica, eroziune gastrica si eroziune
a esofagului, intestine dilatate
 Dental: eroziunea smaltului dentar (acid gastric) ,
afectati fiind indeosebi dintii din fata
 Neuropsihiatric: accese prepsihotice, neuropatii
(B12), extenuari , slabiciune musculara, deteriorari
cognitive
Psych 41
Complicatii medicale legate de pierderi
excesive de greutate
 Nutritional: pierdere a grasimii corpului si a masei

musculare, metabolism redus;
 Cardiac: miocard redus, aritmie (incluzand tulburari de
ritm grave), moarte subita
 Reproductiv: amenoree, nivel scazut de LH/FSH,
infertilitate
 Dermatologic: riduri marcante, edeme
 Psihiatric: depresia, deteriorare cognitiva
 Scheletal: osteopenia, osteoporoza
Psych 42
Tratamentul tulburarilor de
alimentatie
 Evaluare amanuntita incluzand conditia fizica,

trasaturi psihologice, dinamica familiei
 Este necesara o abordare multi- disciplinara, de
echipa
 Consiliere nutritionala
 Reducerea simptomelor prin psihoterapie
 Terapie individuala si de familie
 Interventia farmacologica in unele cazuri
Psych 43
Anorexia Nervoasa
Tratament (I)
 Refacerea greutatii este punctul central

 Tratamentul psihoterapeutic este indelungat si
esuaza des
 Cei afectati sever (25-50% sub greutatea ideala) au
nevoie de spitalizare
 Pot avea nevoie de tratament foarte lung, in spital
sau ambulator
Psych 44
Anorexia Nervoasa
Tratament (II)
 Neurolepticii sau anxioliticii in cazuri cu o mai

moderata scadere in greutate dar cu o gandire
psihotica marcata.
 Fluoxetina (40 mg/day) ajuta la cresterea in greutate
 Eficienta antidepresivelor pentru cresterea in
greutate nu a fost dovedita, insa este utila pentru
depresii des asociate AN
Tulburari ale stilul de mancare
(EBD)
 Alimentatia foarte unilaterala timp

indelungat care duce la epuizare
asemanatoara Anorexiei Nervoasa
 Ex. Vegani
 Secte difertite
Psych 46
Tratamentul BN si a EBD
 Psihoterapie combinata cu medicatie

 1 – se obtine control prin modificarea comportamentala,
caracter regulat al alimentatiei

 2 – restructurare (reducerea) a gandirii irealiste
 3 – se mentin cresterile in greutate
 sedinte regulate
Psych 47
Tratamentul BN si a EBD
(II)
 Studiile controlate indica ca triciclice si SSRI au actiunea

benefica la BN si BED.
 Ex.
 Fluoxetina FDA aprobat , efectiv cu 60 mg/zi
 Simptome se reduc in 50-90% de cazuri

Urgente psihiatrice
Abordarea pacientului agitat /
violent acut
 cinci factori posibili care pot produce comportamentul

violent
 Abuzul de substante stupefiante
 Halucinatii sau deziluzii
 Deficiente neuropsihiatrice cu un slab control al
impulsurilor
 Caracter/ personalitatea patologica
 Mediu haotic (Socio- comportamental)
Psych 50
Tratamentul pacientului agitat sau violent
(I)
 Vorbire calma, plina de empatie
 A se evita abordarea confruntationala
 Daca violenta este iminenta: personal de securitate
Psych 51
Tratamentul pacientului agitat
sau violent (II)
 Medicatie (doze mai scazute pentru cei mai in varsta )

 Lorazepam 0.5-2mg i.m/sau Oral.
 Haloperidol 0.5-10mg i.m/ sau Oral.
 Ziprasidone 10-20mg i.m, sau Oral (aprobat recent pentru a
se aplica in agitatiile acute)

 Pot fi necesare doze mult mai mari.
Suicid
(I)
 A opta cauza de deces in SUA si a saptea in Europa, ca

frecventa;
 A zecea cauza de deces la varstnici;
 Prin suicid, in fiecare an dispare in Germania un oras mic;
 20% din accidente mortale pe autostrada.
 Fiecare al doilea suicid este evitabil.
 Unii autori spun ca fiecare suicid este evitabil.
Psych 53
Suicid
(II)
 Factorii de risc pentru suicidul finalizat

 incercari anterioare
 Mai frecvent intalnit la persoanele de sex masculin
 Varsta: mai mare de 60 ani sau sub 20 de ani.
 Locuieste singur
 Abuzul de substante
 Depresie, tulburari de panica sau schizofrenie
 Sentimentul lipsei de speranta

Anamneza potentialului pacient
suicidal
 Intrebam intotdeauna despre gandurile suicidale (pana la 2/3

dintre pacientii care comit suicid au fost consultati de un medic
in luna precedenta, dar n-au fost intrebati);
 Daca sunt ganduri suicidale—intrebati despre un plan concret

de executare;
 Reevaluam factorii de risc general;
 Vorbiti cu alte persoane importante pentru pacient, daca se

poate (familia, prieteni, colegi)
Psych 55
Investigarea gandurilor suicidale
 Determinam daca pacientul are un plan concret, incercari

anterioare, tulburari psihiatrice
 Daca pacientul are un plan concret, posibilitati fizice de
sinucidere si o judecata cognitiva saraca (des la tineri si batrani)
sau un sprijin social sarac, este necesara spitalizarea imediata
chiar si impotriva vointei pacientului.
 Poate fi tratat ambulatoriu, daca nu are acces la mijloace de
sinucidere, daca are un sprijin social bun si va face „contract‖ cu
dv.
Psych 56
Tulburari de adaptare.
Ex. Starea de tristete cauzata de moartea sau

indepartarea unei persoane dragi
Tulburari de adaptare
 Simptome emotionale sau comportamentale ca raspuns la un

factor de stres identificabil
 Incep in primele 3 luni de la aparitia factorului de stres
 Cauzeaza simptome marcante ca: depresivitate, anxietate sau
disfunctii sociale sau ocupationale importante
 Manifestarile pot fi: anxietate,depresie, fobie, obsesie,
instabilitate emotionala sau probleme sociale
 Criteriile exclud starea de tristete provocata de moartea unie
persoane apropiate
Psych 58
Tratament (I)
 Tratament predominant psihoterapeutic

 Poate include :
 Tratament cognitiv-comportamental: schimbarea modelelor de
gandire distorsionata
 Psihoterapia interpersonala: focalizare pe modelul relatiilor
 Terapia dinamica analitica (focala) de scurta durata sau de
lunga durata, insemnand focalizarea pe ―permisiunea―

acordata pacientului de a construi solutii noi pentru probleme
(nevrotice) vechi.
Psych 59
Tratament (II)
 Farmacoterapia este utila, in special benzodiazepine

sau antidepresive pe termen scurt;
 Uneori sunt necesare neuroleptice.

Starea de doliu patologic
 Reactie cauzata de moartea sau indepartarea sau

pierderea unei persoane dragi.
 Simptome similare depresiei
Psych 61
Starea de doliu patologic (II)
 Simptome cu indicatia absoluta de tratament:

 Persista peste doua luni
 Mod de gandire suicidal sau presuicidal.
 Preocupari indelungate cu inutilitati.
 Deteriorari functionale prelungite

Starea de doliu patologic (III)
Terapia initiala
 Examinarea atenta a pacientului

 Linistirea, daca e cazul („nu suferiti de nici o boala severa‖)
 Sugerati ca simptomele se vor rezolva, se vor diminua cu
timpul.
 Sugerati ca pacientul isi va relua activitatea normala
 Luati in considerare si tratamentul non-specific, precum
masurile generale de resocializare si deizolarea.
 Urmariti pacientul timp indelungat (des recidive, sinucidere)
Psych 63
Aspecte psihiatrice
Sarcina
Sindrom Postpartum
(I)
 Plansul sau Euforia
 50-80% din nasteri

 3-10 zile dupa nastere
 Necesita sprijin social si emotional
Psych 65
Sindromuri Postpartum
(II)
 Depresia postpartum:
 10-15% din nasteri

 Incepe in a 2-3 saptamana, dureaza 6-9 luni
 Terapie similara cu cea a depresiilor majore; avand trasaturi
comune, deseori se utilizeaza SSRI’s
 Psihoterapia de durata medie.
 Atentia mare la sinucidere sau agresivitate fata de noul
nascut.
Psych 66
Sindromuri Postpartum
(III)
 Psihoze postpartum
 0.1% din nasteri
 90% implica tulburari de dispozitie
 Incepe in primele 2 saptamani,dureaza 2-3 luni
 O buna prognoza, daca se trateaza timpuriu
 Tratament: doze mici (2-5mg) de haloperidol, perphenazine
sau Olanzepin. Poate fi folosit Estradiol,ca adjuvant
Psych 67
Medicatie psihotropica la femeile ce
alapteaza (I)
 Medicamentele apar in concentratie scazuta in lapte

(Concentratia de lapte /plasma este de 0,5, adica de 50%)
 Efectele sunt, de regula, necunoscute si de medici;
 Se inregistreaza efecte adverse pentru: fluoxetina, haloperidol,
clorpromazina si alte medicamente.
Psych 68
Medicatie psihotropica la femeile ce alapteaza
(II)
 Multe medicamente nu se recomanda in timpul alaptarii, insa

nici nu apar in prospect ca fiind contraindicate
 Efectele majoritatii medicamentelor asupra bebelusilor, pe
termen lung, sunt necunoscute
Abuzul de substante
Dependenta de substante
 Dependentele includ
 Toleranta: nevoia de cantitati crescute dintr-o anumita
substanta, pentru a obtine un efect dorit
 Retragere : sindrom caracteristic cu abstinenta subita
 Folosirea continua de substante, in ciuda problemelor

majore care apar din cauza consumului acestor substante .
Psych 71
Abuzul de substante
 Abuzul de substante : consecinte, reactii adverse

 Esecul in realizarea unor obligatii
 Probleme legale
 Exsista dependente care nu implinesc criterii stricte (DSM)
pentru dependente (dependente „noi― sau moderne:

Internet, Ccat, Coca Cola, cofeina si altele)
Psych 72
Raspandirea abuzului de substante si a
co-morbiditatii
 Frecventa dependentelor pe plan mondial: 47% in timpul vietii.

 Co-morbiditatea frecvent asociata cu dependenta (diagnoze
duale )
 Tulburari de personalitate, antisociale
 Tulburari bipolare
 Depresii majore
 Tulburari ale deficitului de atentie
Psych 73
Alcoolismul :
Diagnostic primar (60 de secunde)
 Intrebati despre alcool: intrebari CAGE (scor 1 pe fiecare raspuns
pozitiv, 1-2 la risc, 3 risc inalt )
 Fiecare raspuns afirmativ este 1 punct.

 Cut it down / Ati simtit vreodata ca ar trebui sa va opriti de baut?
 Anger / V-a deranjat vreodata cand cineva a criticat faptul ca beti?
 Guilt / V-ati simtit vreodata vinovat din cauza bauturii ?
 Eye opener / Ati baut vreodata in situatii de stres pentru a va
calma si s-a mirat cineva in jur sau chiar dvs. ?
 Testul CAGE este un ajutor raqpid si util in evaluara pentru

probleme/riscul legat de alcool
Psych 74
Alcoolism:
Tratamentul cu medicamente
 Disulfiram: aprobat de FDA

 Reducere modesta a frecventei bauturii
 Fara efecte pozitive in profilaxia recidivelor.
 Nalmefene (Revex) : aprobat FDA ca antagonist narcotic,datele

existente sunt insuficiente
 Naltrexone (Revia): antagonist narcotic
 Frecventa redusa a recidivei doar in asociere cu
psihoterapia
Psych 75
Cocaina
 O crestere rapida a dopaminei duce la flash-uri de NE,
serotonina
 Consum: fumat , oral, injectat , inhalat nazal, masarea in
mucoasa bucala.
 Efecte clinice
 Euforie, energie crescuta si agerime
 Hipertensiune, aritmie , pericol de infarct miocardic , pericol

de deces subit.
 Tratament farmacologic: Bromocriptina:Efectul: descompunerea
mai rapida a dopaminei. Desipramina: reduce sensibilitatea la
dopamine si NE, ambele substante sunt utile pentru detoxifiere.
Psych 76
Marijuana
 Cel mai comun drog ilegal din lume
 Poate fi fumat, amestecat in mancare, baut amestecat in ceai.
 A fost demonstrata dependenta, retragerea sociala,
disfunctionalitatea sociala, Sindromul amotivational.
 Efecte
 Usoara euforie, uneori disforie.
 Memorie deteriorata, deteriorare congnitiva in timp.
 Gura uscata, pofta de dulce.
 Tulburari ale coordonarii motorii
Psych 77
Halucinogene:
LSD, Psilocybin, Mescalina
 Cele mai multe efecte sunt datorate eliberarii in Flash de

serotonina
 Consumul: de regula, oral
 Efect: vise in starea de veghe (halucinatii, deziluzii ,
dezechilibrul corporal , transpiratii , tahicardii, atacuri de panica ,
psihoze )
 Tratament medicamentos: Fluoxetina (SSRI) poate fi util in
deblocarea disphoriei sau a discontinuitatii cognitive (putine
studii ,nu intotdeauna concordante)
Psych 78
Heroina si alte derivate de opiu
(I)
 Stimuleaza eliberarea de beta-endorfine si receptorii NE
 Consum: IV, prin mucoasa nazala, fumat, oral
 Efect: (in special heroina): euforie intensa urmata de sentimente

placute de ebrietate (nodding), respiratie scazuta, transpiratia,
miosis, pericol de tulburari cardiace.
Psych 79
Heroina si alte derivate de opiu
(II)
 Tratament
 aprobata FDA : methadona, buprenorfine--reduc ―pofta― ,
insa intretin dependenta (doar inlocuiesc heroina cu alt opiat
„artificial―)
 Simptomatic: clonidina (pentru sindromul acut de
dezintoxicare )
 Antagonist: naltrexona (cu clonidina) blocheaza receptorii
specifici opiatilor.
Disociative:
Phencyclidine (PCP), Ketamine
 Afecteaza actiunile tuturor neurotransmitatorilor

 Efect Anticolinergic: miosis, piele uscata
 Efect Dopaminergic (NE): rigiditate , agitatie , iluzii , febra ,
excitatie
 Cresc nivelul de serotonina: halucinatii , schimbari in auto-
imaginii schemei corporale
 Tratament—blocaj/reglare, eliberare a dopaminei
 Haloperidol: 2.5-5 mg IV/IM
q 30-60 min
 Risperidone: existent doar in forma orala
Psych 81
Nicotina
 Nicotina este se regaseste
 prin tigari: 28% dintre barbati ,
23% dintre femei.
 fara fumat : 5.5% dintre barbati ,
1,0% dintre femei
 Efecte fiziologice : datorita stimularii receptorilor de nicotina si
eliberarii de catecholamine: grad crescut de vigilenta si tonus
muscular, reglare a factorilor de stres.
 Examinare foarte rapida si utila : intrebari CAGE modificate
Psych 82
Asistenta psihologica pentru stoparea fumatului
 Identificarea factorilor individuali, care duc la dependenta.

 Stabilirea planului si tehnicii terapeutice.
 Procedura terapeutica.
 Follow up de la intervale scurte la intervale din ce in ce mai
lungi.
 Discutia finala, in scop profilactic.
Psych 83
Asistenta farmacologica la stoparea
fumatului
 Nicotina: dubleaza rata renuntarii fata de placebo
 Guma: 8-10 bucati /zi pentru 20-30 min. fiecare
 Plasture : incepe cu 21mg/d pentru 6 saptamani, daca se

fumeaza 10 tigari/zi, apoi 14mg/d pentru 2 saptamani, apoi
7mg x 2saptamani
 Inhalator : 6-16 bufuri /zi (catuse mici care se incarca intr-
un aparat special)
 Spray nazal cu Nicotina : 1-2 doze/ora
 Buproprion SR (cu eliberare controlata): dubleaza rata

renuntarii; 150mg/d X3zile , apoi 150mgSR BID pe zi; apare cu
7 zile inaintea datei de renuntare
Psych 84
Tratament medicamentos
(fara substituirea externa cu nicotina)
 Buproprion SR (cu eliberare controlata) capsule: dubleaza rata

renuntarii; 2 X150mg/d X 3 zile , apoi 150mgSR pe zi 7 pana la
21 de zile.
 Actiunea: blocheaza receptorii nicotinici 1 si 2.
 Rezultate: un studiu recent arata ca la 360 de fumatori- ca. 20
de tigari pe zi:
 30% dupa 6 luni fara fumat.
 60 % fumeaza ca. 10 tigari.
 10% nemodificat.
Psych 85
Retardarea mentala
Diagnosticarea starii de retardare mentala
(MR)
 Teste: Functionare intelectuala mult sub medie
 Deficiente in adaptarea functionarii in doua sau mai multe arii

(comunicare, auto ingrijire, viata familiala, aptitudini sociale
,folosirea resurselor comunitatii, directionarea de sine, aptitudini
academice, activitati in timpul liber, sanatate, siguranta )
 incepe inaintea varstei de 18 ani
Psych 87
Clasificarea retardarii mentale
 Bland (IQ 50-70): 75-90% dintre cazuri; grija de sine,

aptitudinile profesionale de nivelul unui copil de 8-10
ani
 Moderat (IQ 35-49): nivelul unui copil de 6-8,
comunicare simpla, auto ingrijire
 Sever (IQ 20-34): comunicare putina , poate invata
rutina zilnica
 Profund (IQ<20): infantil, incapabil de auto ingrijire,
are nevoie de supraveghere atenta
Psych 88
Etiologia retardarii mentale (I)
 Cauze prenatale: tulburari genetice 32%

 Trizomi-X, PKU Sindrom, Prader-Willi Sindrom, tuberous
sclerosis, etc.
 Malformatii cu cauze necunoscute : 8%
 Defecte ale canalelor neurale, sindromuri cu multiple-
malformatii
Psych 89
Etiologia retardarii mentale (II)
 Cauze externe prenatale: 12%
 Infectii , toxine, toxemie si insuficienta placentara
 Cauze perinatale : 11%

 Infectie, asfixiere, hiperbilrubinemie, etc.
 Cauze postnatale : 8%
 Infectie , toxine (plumb, etc.),deprivare psihosociala
 Cauze postnatale necunoscute : 25% (unele studii indica

pana la 50%)
Psych 90
Diagnosticarea pacientilor retardati mental
 Istorie amanuntita prenatala, perinatala si postnatala

 Examinarea fizica amanuntita , in special cautarea
anormalitatilor sau a trasaturilor dismorfice cum ar fi: urechi jos
pozitionate , sprancene neobisnuite , sau cresteri anormale ale
palmelor
 Evaluarea dezvoltarii : testele Denver revizuite sunt utile pentru
copiii pana la 6 ani, alte teste specifice.
 Comparatia in familie a dezvoltarii cu cea a fratilor, surorilor
Psych 91
Examinari specifice pentru suspiciunea de
retardare
 MRI: paralizie cerebrala, marime sau forma anormala a capului,

malformatie craniofaciala , atacuri cerebrale
 Citogenetica studiaza: microcefalia, anomalii somatice multiple,
FH al MR, FH al pierderii fetale, IQ<50
 Studii metabolice : episoade de voma sau letargie , crestere
scazuta , atacuri , tulburari de miscare , dovezi somatice ale
unei boli
Psych 92
Evaluare si referinte
 Individualizarea dizabilitatilor, in cadru educational (1997),

furnizeaza servicii de suport educational pentru diagnosticare,
de la nastere pana la 21 ani
 Parintii au dreptul sa participe intr-un program educational
Individualizat si platit.
 Ansamblul dezvoltarii copilului poate pune la dispozitie evaluari
ale echipelor interdisciplinare, foarte valoroase pentru
prognostic si integrarea sociala.
 Consultarea specialistului in genetica medicala este deseori
foarte utila; in unele tari este obligatorie - se face automat cand
exista suspiciunea.
Psych 93
Evaluarea si tratamentul unei tulburari
psihiatrice de retardare
 Stabilirea diagnosticului si a terapiei psihiatrice este dificila si

atrage dupa sine modificarea principiilor si criteriilor psihiatrice
generale.
 Tratamentul ar trebui sa fie specific pentru boala si nu doar o
incercare de a controla simptomele (contradictoriu cu psihiatria
clasica veche care trateaza simptomele si sindroamele)
 Important este sa excludem ca medicatia sau conditiile asociate
ar putea cauza simptomele. Este des intalnita ideea ca
medicatia si mediul familial sau social sunt cauza simptomelor,
si nu boala in sine
Psych 94
Farmacoterapia tulburarilor psihiatrice de
personalitate in retardarea mentala
 Urmeaza principiile uzuale ale terapiei pentru

tulburarile particulare
 Foloseste doza efectiva cea mai scazuta
 Trebuie avuta mare grija la efectele secundare, ce
par a fi din ce in ce mai comune la pacientii cu MR
(diskinezie tardiva cu neuroleptice, dezinhibare cu
sedative-hipnotice)
Psych 95
Tulburari de personalitate
 Personalitatea – un set constant de caracteristici

comportamentale si linii emotionale ce sunt adaptabile,
nedistorsionate si care nu sunt marcate ca fiind deviate de la
cultura lor
 Tulburari de personalitate – cand caracteristicile conduc la
epuizare si la afectiuni psihogene si devin ―stabile― si de lunga
durata
 Etiologia – necunoscuta ; exista nenumarate teorii, probabil o
combinatie intre evolutie, mediu si substratul genetic
(vulnerabilitatea)
 Sunt divizate in grupe bazate pe similaritati
Psych 97
in DSM-IV
Axa II Tulburari de personalitate Trasaturi cheie
Grupa A (Ciudat , Excentric)
Paranoid Lipsa de incredere si suspiciunea

celorlalti in asa fel cat motivele lor
sunt interpretate ca fiind cu rea
intentie
Psych 98
Tulburări de personalitate in DSM-IV

Schizotipal Deficiente sociale şi

interpersonale
marcate printr-un
discomfort acut si
capacitate redusa pentru
relatii apropiate la fel ca
si prin distorsionări
cognitive sau
perceptuale si conduita
excentrica
in DSM-IV

Deficite sociale si
Schizotipal interpersonale marcate
printr-un discomfort acut ,
si capacitate redusa pentru
relatii apropiate la fel ca si
prin distorsionari cognitive
sau perceptuale si
conduita excentrica
Psych 100
in DSM-IV

Detasarea de relatiile
sociale si o gama restransa
Schizoid de expresii emotionale in
cadrele interpersonale
Psych 101
in DSM-IV
Grupa B Impulsiv, Emotional, Dramatic)
Esecul in respectarea
drepturilor celorlati ,
Antisocial minciuna , furtul ,
incapacitatea de a plati o
datorie , neglijarea copiilor
sau alte dependente.
Psych 102
in DSM-IV
Grupa B (Impulsiv, Emotional, Dramatic)
Instabilitatea relatiilor inter-

personale, a imaginii de sine
, afectivitatii , si a controlului
Borderline asupra impulsurilor
Psych 103
in DSM-IV
Grupa B (Impulsiv, Emotional,
Dramatic)
Histrionic Emotivitate excesiva si

cautarea atentiei
Psych 104
in DSM-IV
Grupa B (Impulsiv, Emotional, Dramatic)
Grandomanie (in fantezie sau

Narcisist comportament ), nevoia de
admiratie si lipsa empatiei
Psych 105
in DSM-IV
Grupa C (nelinistit , plin de temeri)
Se simte inadecvat, nu poate

lua decizii pentru sine , docil
Dependent , evita confruntarea din
teama de a pierde sursa
sprijinului
Psych 106
in DSM-IV
Discomfort social si reticenta ,

Ocolitor se vede pe sine ca inadecvat,
si este hipersenzitiv la critica
Psych 107
in DSM-IV
Preocuparea pentru
Obsesiv- perfectionism, control si
Compulsiv ordine mentala si
interpersonala , in
detrimentul flexibilitatii ,
sensibilatii ,si a eficientei
Psych 108
Tratamentul tulburarilor de personalitate.
Principii generale
 Complicat, deoarece nu exista date care sa ofere un bun

suport sistematic; este necesar sa se gaseasca profesionisti
interesati sa invete de a lungul anilor si sa fie pasionati.
 Co-morbiditatea: Obisnuinta consumului de droguri (incercarea
de compensare prin opioide, benzodiazepine), Potential inalt de
abuz si dependenta
Psych 109
Principii generale
 Important
 Supravegherea relatiei doctor-pacient (supraveghere externa),

ale problemelor de transfer si contratransfer.
Psych 110
Principii generale
 Managementul medicatiei
 Nici o medicatie nu este aprobata
 A se evita „obsesiile― a uni psihiatri de medicatia frecventa si
fara efecte.
 Folosim uneori pentru „liniile― comportamentele
 SSRI – depresiva, dispozitie oscilanta
 Stabilizatori de dispozitie – manie, iritabilitate , dispozitie
oscilanta (Fluspi, Imap).

 Buspirina – anxietate
Psych 111
Prognosticul si raspunsul la tratament
(I)
 Borderline
 10-15% mor datorita sinuciderii
 Cele mai eficiente terapii – comportamentale , antrenarea

aptitudinilor
 Studii pe parcursul a 5-15 ani au descoperit ca la 50% dintre
pacienti nu s-au intalnit criteriile pentru boala (Diagnostic
gresit).
 Schizotipal
 Este prezent de obicei la indemnul rudelor si a prietenilor
 doua similaritati cu schizofrenia –se folosesc antipsihotice insa

rezultatele sunt mixte
 De regula, este un comportament pe durata vietii
Psych 112
Prognoza si raspunsul la tratament
(II)
 Tip Antisocial
 Nu s-a demonstrat a fi foarte eficace nici o terapie

 Risc inalt de deces cauzat de abuzul de droguri , accidente,
suicid si homicid
 Atenuarea simptomelor dupa varsta de 30 de ani.
Psych 113
Tulburari psihotice
Tulburari psihotice
 Psihoza: o tulburare mentala severa caracterizata prin pierderea

contactului cu realitatea sau incapacitatea de a percepe
realitatea in mod corespunzator
 Psihoza este, ceea ce numim in limbaj popular neprofesional,

―dementa‖ sau ―nebunie ‖
Psych 115
Simptomele Psihozei
 Tulburarea perceptiei si cognitiei
 Halucinatii : auditive , vizuale, tactile

 Iluzii (convingeri false): paranoide, somatice
 Tulburari ale gandirii : tangentiale
Psych 116
Simptomele psihozei
 Tulburarea comportamentului si a functiilor motorii
 Agitatie psihomotorie sau retardare
 Avolition (o stare psihologica caracterizata prin lipsa

generala de dorinta , elan , sau motivatia de a duce la
implinire teluri importante )
Psych 117
Simptomele psihozei
 Tulburarea afectiva
 Afectivitate insipida sau deplasata
 Anhedonia (inabilitatea de a experimenta placere din

evenimente sociale normale cum ar fi mancatul , exercitiile
si interactiunea sociala sau sexuala)
Psych 118
Evaluarea psihozei si tratamentul
 Evaluarea psihologica si testarea ajuta la evidentierea

diagnozei exacte
 MRI sau CT a creierului este indicata la pacientii mai in varsta ;
Laborator: TSH, nivel B12.
 Tratament si prognoza
 Medicatia psihotropica ajuta, de regula
 Psihoterapia este utila pentru majoritatea pacientilor.
 Tulburari psihotice pot fi controlate cu tratamentul de lunga

durata (medicatia depot)
Psych 119
Trasaturi ale tulburarilor psihotice
generale
 Schizofrenia
 Simptome psihotice intr-o perioada mai mare de 6 luni
 Riscul familial crescut de 10 ori
 Tulburari schizofreniforme
 Simptome similare schizofreniei
 Dureaza mai putin de 6 luni
 Risc familial necunoscut (presupus ca fiind crescut)
 Tulburari schizo-afective : psihoza plus tulburare severa a

dispozitiei afective.
 Riscul familial crescut
Psych 120
Managementul Schizofreniei (I)
 Aspecte ale relatiei medic- pacient
 A se evita confruntari, spatii mici, inchise, agitatia.
Psych 121
Managementul Schizofreniei
(II)
 Folosirea resurselor familiei si a sprijinului social.
 Folosit penru a monitoriza in timp si asistenta

medicala/sociala.
Managementul Schizofreniei (III)
 Aprecierea psihiatrica si colaborarea in echipa.
 Obtinerea consultatiei : planificarea tratamentului

 Obtinerea tratamentelor psihosociale/
psihoterapeutice.
Managementul Schizofreniei (IV)
 Managementul Medicatiei
 Acut: monitorizarea eficientei , mare atentie la efecte secundare
/ contraindicatii.
 Atentie la raportul intre eficienta/risc, mare pericol de

diskinezia tardiva la neuroleptice clasice si moderne.
Antipsihoticele clasice
 Actioneaza prin reglarea receptorilor si sinteza de dopamina-D2
 Reduce simptomele la 80% din pacienti
 Destul de convenabile ca pret
 Potential antipsihotic mai scazut la chlorpromazina,
thioridazina, cauzeaza sedarea, efecte secundare
anticolinergice
 Potential antipsihotic inalt la haloperidol, fluphenazine, mult mai
probabil sa produca efecte secundare extrapiramidale
Psych 125
Antipsihotice atipice/moderne
(I)
 Reglarea receprorilor de/si sinteza, dopamina si serotonina

 Mai eficace pentru simptome negative (apatie , retragerea
sociala, etc.)
 Mai putine efecte secundare extrapiramidale (studii
sponsorizate de industria farmaceutica, nu exista studii
independente).
 Probabil risc scazut pentru tulburarile de miscare (diskinezia
tardiva )
 Poate fi eficienta la pacientii refractari la antipsihoticele tipice
(clasice).
Psych 126
Antipsihotice atipice
(II)
 Clozapine (Clozaril): Efectiv in 30% din pacienti si simptome
negativ/apatice ; 1% risc de agranulocitoza.
 Risperidone (Risperdal): este considerata terapia de prima linie
la pacientii cu simptome negative
 Olanzapine (Zyprexa): Efecte secundare ―minimale― (studii
efectuate de producator); deseori cresteri substantiale in
greutate
 Quetiapine (Seroquel): Eficienta pentru simptomatologia de +
si de –; actiune mai slaba antipsihotica decat haloperidol ;
probleme de sedare (doza principala inainte de somn) si
problema de orthostasis
Psych 127
Alte aspecte in tratarea schizofreniei
 Riscul unei diskinezii tardive cam 5% pe an; risc mai crescut la

cei varstnici (30% in primul an ) cu antipsihotice clasice.

 Necesita resurse mari din cauza frecventei bolii, durata bolii,

recidivelor frecvente, medicatiei foarte costisitoare.
 Rata recidivarii este inalta, pentru profilaxia se administreaza

doze scazute, fixe, zilnice sau un depot antipsihotic cu adaugia
substantiale ea unui agent oral daca apar semne timpurii ale
recidivei
Psych 128
ADHD - Adult
ADHD – Adult (I)
 Tulburarea neurocomportamentala aparuta dupa 7, 12. 14.16.
18 ani (in toata literatura nu exista o determinare cronologica
clara), pana la 4% din populatia adulta
 Adultul cu ADHD: domina hiperactivitatea si concentrarea
scazuta
 Plus doua din urmatoarele simptome: instabilitate afectiva,

temperament aprins , intoleranta la stres, incapacitatea de a
duce la implinire sarcini, dez substantiale organizare,
impulsivitate, distragere rapida a atentiei
Psych 130
ADHD – Adult (II)
 Diagnostic pentru Adult ADHD

 Istoria, anamneza
 Impactul angajarii , din punct de vedere academic si al

relatiilor
 Controale cu privire la : memoria de scurta durata
substantiale , concentrare, distragere a atentiei
 Co-morbiditatea la ADHD
 Depresie, tulburari bipolare, GAD, dependente.
 Tulburari de personalitate
Psych 131
Tratamentul ADHD (I)
 Se va invata care insuficiente vor fi tratate de

medicatiile ADHD si care insuficiente sau simptome
vor fi tratate de alte medicatii sau ajustari de
comportament /tehnici de auto conducere
Tratamentul ADHD (II)
 Antidepresivele pot ajuta in combaterea instabilitatii starii

psihice
 Bupropion
 AD Triciclice
 Folosirea a SSRI este discutabila

Tratamentul ADHD (III)
 Se va folosi noua generatie a medicamentelor ce

actioneaza pe termen lung ca medicamente
stimulatorii.
Tulburari Psihosomatice
 Somatizare este:
 Tendinta de e experimenta „epuizarea― psihica sub forma
simptomelor somatice
 Tendinta de exprimare a unei stari depresive sub forma
simptomelor somatice.
Psych 135
Categorii ale tulburarilor somatoforme
 PRODUSE INVOLUNTAR
 Tulburare de somatizare
 Multe dureri fizice inaintea varstei de 30
 Importanta simptomelor pentru diagnoza ; 4 dureri ; 2
GI; 1 sexual; 1 pseudo-neurologic

Categorii ale tulburarilor somatoforme (I)
 PRODUSE INVOLUNTAR
 Tulburare de conversiune
 Simptomele substantiale sugereaza boli neurologice
 Inceput subit al paraliziei, orbirii , surzirii
 Focalizarea asupra unui singur simptom
 Au tendinta de a aparea la femeile tinere , needucate si
naive
 Ipohondria
 Preocuparea si teama de a avea afectiuni grave
Psych 137
Categorii ale tulburarilor somatoforme
 PRODUSE VOLUNTAR
 Tulburari artificiale
 Cel mai des intalnit la femei singure intre 20-40 ani
 Cel mai extrem sindrom/proxy Münchausen
 Nici un avantaj clar secundar cu exceptia acelui ―sick
role‖
Categorii ale tulburarilor somatoforme (II)
 PRODUSE VOLUNTAR
 Malingering
 Simularea in mod intentionat a unor sindromuri pentru
avantajele secundare (evitarea muncii, obtinerea unor

sume de bani evitarea intoarcerii din spital la inchisoare)
Psych 139
Tulburari Somatoforme
 Asa cum sunt definite prin DSM-IV ele sunt destul de rar
intalnite (criterii rar indeplinite)
 Procesul somatizarii este unul frecvent
 50% din vizitele medicului – fara cauza organica
 Poate fi un prim indiciu de tulburari afective (depresie , anxietate

),tulburari de personalitate (borderline) si abuzul de substante.
 Obtinerea istoriei bolii in detaliu este foarte importanta si ne
indruma spre diagnostic
Psych 140
Principii generale ale tratamentului
 Fara terapie specifica

 Ingrijire medicala coordonata, de lunga durata
 Evaluarea simptomelor ar trebui sa aibe un caracter prudent si
conservator
 Increderea mai mare in semnele fizice si anomaliile de laborator
decat in simptomele pacientului .
Psych 141
 Doctorul/Psihologul
 Ferm, insa de incredere
 Vizite regulate – legate de plangere
 A se evita discutia care sa identifice vreo boala organica
sau psihiatrica
 “Nu am putut gasi o boala grava ,care sa va puna
viata in pericol, dar sunt convins ca suferiti ” corect

!.
 “Nu aveti nimic, boala exista doar in imaginatia dvs
” gresit !.
 Scurta examinare la fiecare vizita, indrumarea spre
specialist, psihiatru, psihoterapeut.

 Nu facem controale interminabile, examinari fizice
substantiale si de laborator pentru a ne simti noi in

Psych 142 siguranta.
 Tratarea afectiunilor co-morbide

 Evitarea riscului de consum de droguri (opioide, sedative)
 Tratamentul psihiatric/psihoterapeutic
 Grup comportamental cognitiv si individual
 Vizitele medicale de ingrijire primara –inca necesare , nu

doar ingrijirea psihiatrica
 Psihoterapii dinamice focale
Psych 143
The End
 Multumesc pentru atentia si timpul acordat.

Neurostiinte Cognitive Si Clinice PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Neurostiinte Cognitive Si Clinice PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Neuroştiinţe cognitive şi clinice

 Tulburarile de anxietate sunt cele mai raspandite tulburari

 Mai putin de 10% din persoanele afectate consulta un specialist

 Anxietatea este cea mai frecventa tulburare tratata de

 Endocrine: hipo si hipertiroidism, pheochromocitoma,

 Respiratorii: COPD, pneumonie, hiperventilatie

 Metabolic: carente de vitamina B 12

 Neurologice: neoplasmus, disfunctii vestibulare, encefalite

 Medicamentoase: analgezice, simpathomimetice,

 Anxietatea postsevraj: alcool, cocaina, sedative,

 Lacuri / Plasitc (Industria de mobila)

 Intoxicatii acute cu:

Consum indelungit (cronic) de:

 Atacul de panica are un carecteristici specifice de indentificarea,

 Este un atac brusc de frica intensa insotit de alte patru

 Atacurile de panica duce la frica intensa a unui alt atac, cu toate

 TCADs (Antidepresive Triciclice) — cele mai importante in

nortriptyline toate eficiente (produc in plus sedare)

 SSRIs— tind sa anseaza ca importanta fata de TCADs

 Se incepe cu doze mici , tratament pentru 18-24 luni

 Tipuri fobie fata de: animale, mediu (furtuni,

Tratament: predominant psihoterapeutic

 Psychotherapia comportamentala (expunere) , Tehnici

 Relaxare musculara, imaginativa, AT, Jacobson

 Hipnoterapia (cea mai eficace dupa unii autori)

 Asocierea cu fapte si situatii sociale

 Terapie de expunere, restructurare cognitiva

 Therapie analitive (rar)

 Este caracterizata de persistenta, timp de 6 luni,a unei anxietati excesive si a

 Este cea mai comuna tulburare de anxietate

 Majoritatea anxietatilor au diagnoza psihiatrica co-morbida

 Tratament: este necesar tratament combinat

 Asistenta terapeutica,tehnici de relaxare, terapia cognitiva

 Se incepe cu o doza mica pentru a reduce agitatia provocata

 Obsesiile: recurente, intruzive sau ganduri si impulsuri

 Vicii : conduite repetitive menite sa reduca anxietatea

 Obsesiile sau viciile sunt excesive si cauzeaza framantari

 Medicatia cea mai utila in tratarea obsesiilor:

 Terapie comportamentala (expunerea si prevenirea reactiei)

 Therapii orientate analitic: intelegerea cauzelor si intelegere

 Hipnoza (ma privesc singur, recapat controlul gandurile

 Conditie pentru persoanele implicate in evenimente

 Simptomele apar la trei saptamani sau mai putin de o luna de la

 Tratament: psihoterapie, cooperarea dintre terapeut si mediul

 Farmacoterapie: adjuvanta, utila in agresivitate , hiperexcitatie

 Depresiile minore: indeplinira a trei din noua

 Distimia: stari depresive minore pentru cel

 Implicarea pacientului in planul terapeutic.

 Educarea pacientului despre natura depresiei

 Evaluarea riscului suicidal

 Initierea terapiei (medicatie +/sau psihoterapie)

 >80% rata de raspuns la psihoterapie

 Psihoterapie: cognitiv-comportamentala, interpersonala si

 Naturista: sunatoare Hypericum folositoare doar in depresii

 Obiectivul este remisia, nu doar o ameliorare, continuarea

 SSRIs este considerat sigur admis pentru femeile insarcinate;

 Disfunctiile sexuale apar frecvent in tratamentul SSRIs; probleme

 Se pot combina mai multe medicamente.

 Triciclice si SSRI’s au eficacitate similara

 Pacientii cu anxietate co-morbida, tulburari de panica: se

 Pacientii agitati sau ce sufera de insomnie : se administreaza

 Retardatii depresivi, hipersomniaci: se administreaza bupropion

 Pentru cei care nu reactioneaza la aceste tratamente: se