Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Decontaminarea PDF
Decontaminarea PDF
4
Transmiterea microorganismelor
5
Colonizare, contaminare şi stare de
purtător
o Diferenţierea noţiunilor: este esenţială în vederea
stabilirii corecte a diagnosticului sau pentru aplicarea
strategiilor de control şi de terapie adecvate.
o Colonizarea reprezintă multiplicarea unui
microorganism pe suprafeţele organismului gazdă
(tegumente, mucoase) fără a determina o reacţie imună,
leziuni morfo-funcţionale sau o simptomatologie clinică
detectabile.
o Contaminarea defineşte prezenţa microorganismelor
(dar şi a substanţelor chimice sau radioactive) pe
suprafeţele inerte (obiecte) sau ale organismului uman,
iar în cazul acestuia, în absenţa reacţiilor tisulare locale
sau imune.
o Starea de purtător semnifică găzduirea şi eliminarea
microorganismului patogen de pe învelişurile sau din
cavităţile organismului persoanelor aparent sănătoase.
Definiţii
o Septic înseamnă contaminat sau infectat cu microbi
patogeni
o Aseptic înseamnă lipsit de microbi patogeni,
condiţionat patogeni, saprofiţi
o Asepsia reprezintă un complex de tehnici şi
manopere care împiedică pătrunderea
microorganismelor într-un substrat steril.
o Antisepsia reprezintă decontaminarea
tegumentelor, mucoaselor, plăgilor cu ajutorul
substanţelor antiseptice prin care se reduc
semnificativ microorganismele la aceste nivele
Prezenţa microorganismelor pe pielea
pacientului sau a mediului înconjurător
Transferul microorganismelor de la
pacient prin intermediul mâinilor
Colonizarea germenilor
Spălare incorectă
Mod de transmitere
Mod de transmitere
Mod de transmitere
Lanţul de transmitere
Personal medical
15
Măsuri de prevenire a infecţiilor nozocomiale
• Curăţare
• Dezinfecţie
• Sterilizare
Personalul medical
17
Atenţie la igiena mâinilor?
3 Dupa riscul de Când? Spala imediat mainile dupa riscul de expunere la lichide corporale (iar
expunere la apoi arunca manusile)
lichide De ce? Pentru protectia ta si a campului de tratament fata de germenii periculosi
corporale ai pacientului.
4 Dupa contactul Când? Spala mainile dupa contactul cu pacientul sau cu obiectele din preajma
cu pacientul inainte sa parasesti perimetrul acestuia.
De ce? Pentru protectia ta si a campului de tratament fata de germenii periculosi
ai pacientului.
5 Dupa atingerea Când? Spala mainile imediat dupa atingerea oricarui obiect sau mobilier aflat in
obiectelor din apropierea pacientului, chiar daca pacientul insusi nu a fost atins.
jurul De ce? Pentru protectia ta si a campului de tratament fata de germenii periculosi
pacientului ai pacientului
1. Când? Spală mâinile înainte de contactul
cu pacientul
o
De ce? Pentru a
proteja
pacientul de
germenii
periculoşi aflaţi
pe mâinile tale
2. Când? Spală mâinile imediat înainte de
procedurile aseptice
o De ce? Pentru a
proteja pacientul de
intrarea în corpul său
a germenilor
periculoşi, inclusiv a
celor de pe propria
piele
3. Când? Spală imediat mâinile după riscul de
expunere la lichide corporale (iar apoi aruncă
mănuşile)
o De ce? Pentru
protecţia ta şi a
câmpului de tratament
faţă de germenii
periculoşi ai
pacientului.
4. Când? Spală mâinile după contactul cu pacientul
sau cu obiectele din preajmă înainte să părăseşti
perimetrul acestuia.
o De ce? Pentru
protecţia ta şi a
câmpului de tratament
faţă de germenii
periculoşi ai
pacientului.
5. Când? Spală mâinile imediat după atingerea oricărui obiect
sau mobilier aflat în apropierea pacientului, chiar dacă
pacientul însuşi nu a fost atins.
o Definiţie:
Barieră între personalul medico-sanitar:
sursa de infecţie, utilizată în timpul activităţilor
care presupun riscul contaminării.
Factori care influenţează
alegerea echipamentului
o Cunoaşterea metodelor de lucru utilizate.
o Anticiparea posibilului risc de expunere:
n Proiecţie sau contact direct
n Pacientul sursă
o Durata procedurilor
o Profilul activităţii
Echipament de protecţie
o Mănuşi - protecţia mâinilor
o Halate - protecţia tegumentului sau a
hainelor
o Măşti - protecţia feţei
o Ochelari - protecţia ochilor
o Protectoare faciale – protecţia feţei, ochilor.
Mănuşi:
Caracteristici:
o vinil sau latex; sterile sau nesterile; una sau două perechi; de unică
utilizare sau refolosite
o a se limita posibilitatea contaminării prin contact în scopul protejări
propriei persoane, a celorlalţi, a mediului
o mănuşile se vor schimba dacă sunt foarte murdare, dacă se rup între
doi pacienţi
o colectare în containere adecvate
o nu se va folosi aceeaşi pereche de mănuşi de mai multe ori!
Utilizarea mănuşilor
o Scop:
n utilizare în timpul manevrelor de îngrijire a bolnavului,
n manipularea lichidelor biologice potenţial contaminate
n contactul cu tegumente ce prezintă soluţii de continuitate;
n decontaminarea suprafeţelor.
NU DA
Halate
o Scop:
- utilizare în timpul manevrelor de îngrijire a
bolnavului
- contactul tegumentelor neacoperite/hainelor cu
lichide biologice potenţial contaminate
o Caracteristici:
-impermeabile, de unică utilizare sau refolosite
spălate sau sterilizate,
- în caz de pericol de proiecţie se vor utiliza şorţuri
impermeabile.
Măşti
o Scop:
- protecţia feţei pentru prevenirea aspiraţiei
sau înghiţirii lichidelor contaminate
o Caracteristici: să acopere integral nasul şi
cavitatea bucală.
Ochelari: transparenţi, etanşi
Protectoare faciale: suficient de mari
MANAGEMENTUL CAZULUI DE ACCIDENTARE
PRIN EXPUNERE LA SÂNGE ŞI PRODUSE
BIOLOGICE (AES)
Modalităţi de prevenire şi control al riscului:
o Profilaxia primară
o Precauţiuni universale
o Precauţiuni speciale/Vaccinarea anti VHB
Precauţiuni universale
Principiu:
o Orice produs biologic este potenţial
contaminat
o Orice pacient este o potenţială sursă de
infecţie
o Orice instrument este potenţial contaminat
după utilizare.
Management-ul cazului de AES
o Declarare
o Măsuri de urgenţă
o Evaluarea riscului persoanei expuse şi a
sursei
o Circuitul persoanei cu AES
o Supravegherea persoanei cu AES
Accidente în timpul folosirii containerelor
o La introducerea obiectelor ascuţite
n Containere prea mici
n Deschiderea prea strâmtă
o La nerespectarea regulilor de folosire:
n Container prea plin
n Container instabil
n Detaşarea manuală a acului de seringă
Criterii în alegerea containerelor
o Rezistent la obiecte ascuţite, impermeabil
o Rezistent şi etanş la cădere
o Nu prea mici (umplere rapidă)
o Mărime şi structură adaptate la tipul şi
cantitatea obiectelor ascuţite aruncate
o Nivel al umplerii observabil cu ochiul liber
o Manevrabilitate corespunzătoare
o Etanşare definitivă
o Accesibil financiar
Consideraţii organizatorice privind îndepărtarea
deşeurilor sanitare
o O persoană responsabilă pentru:
n Verificarea existenţei containerelor
n Verificarea nivelului de umplere
n Colectarea containerelor pline
o Plan de îndepărtare a deşeurilor medico- sanitare
n Referitor la transport
n Referitor la neutralizare
o Informarea personalului acolo unde este necesar
Atitudinea în caz de AES
Principii:
o Vaccinarea anti - VHB
o Considerarea tuturor bolnavilor ca potenţiale
surse de infecţie
o Utilizarea echipamentului de protecţie pentru
evitarea contactului cu sânge sau produse
biologice contaminate
o Prevenirea leziunilor percutane
Concentraţia VHB în lichidele biologice
Scăzută
Crescută Moderată /nedetectabilă
—
Fecale
Ser Secreţie vaginală
Transpiraţie
Salivă
Exsudate Lacrimi
Lapte uman
Vaccinarea anti-VHB
o Modalităţi de vaccinare (conform calendarului
naţional)
o Pentru vaccinarea după vârsta de 25 de ani, o
dovadă care să indice status-ul imunitar referitor la
atc antiHBs
o Rapelul obligatoriu:
•priveşte numai personalul medico-sanitar
expus riscului -evaluare prin specialistul
epidemiolog
o Eliminarea rapelului obligatoriu sistematic
oIn funcţie de recomandările epidemiologului
Vaccinarea anti-VHB
Ø Schema de vaccinare: 0, 1, 6 luni
Ø Schema de vaccinare de urgenţă : 0, 1, 2 luni
şi rapel la 12 luni
Ø Titrul de anticorpi protector: > 10mUI/ml,
începând cu 2 luni de la ultimul rapel
Ø În cazul în care titrul de anticorpi este mai
mic de 10mUl/ml, se efectuează unul sau mai
multe rapeluri
Vaccinare
o Eficacitate pe termen lung
• Titrurile atc. anti HBs coboară sub
10mUl/ml la 30-50% dintre adulţi în primii 8-10 ani
după vaccinare
• Expunerea la VHB determină un răspuns anamnestic care
previne apariţia infecţiei cu VHB
• Memoria imunologică rămâne intactă pentru cel puţin 20
de ani după vaccinare
• Infecţia cronică cu VHB apare extrem de rar la cei care au
răspuns imunologic la vaccin
EFICIENŢA PROGRAMULUI
o incinerarea
o aducere la roşu;
o flambare;
o sterilizare cu aer cald.
o utilizarea fierului de călcat
79
Sterilizarea
80
Tipuri de sterilizare
o Metode fizice:
n abur sub presiune
n abur la temperatură şi presiune: - ridicate, scăzute
n caldura uscată
n metode combinate fizico-chimice
n prin plasmă
n cu radiaţii (gamma)
o Metode chimice
n pentru materialele termosensibile
n cu formaldehidă (dezinfectie de nivel inalt)
o Metode termo-chimice
n ex etilen oxid
81
Organizarea activităţii de sterilizare
82
Organizarea activităţii de sterilizare
84
Verificarea sterilizării
La verificarea calităţii sterilizării la sterilizatorul cu abur sub presiune,
care are sistem de înregistrare automată a ciclului de sterilizare
diagrama, se efectuează analiza acesteia:
a) prin compararea cu diagrama-tip furnizată de producător;
b) prin analiza diagramei, urmărind presiunea şi temperatura atinse,
înregistrate pentru fiecare fază a ciclului, în funcţie de programul ales.
85
Verificarea sterilizării
o Se verifică vizual integritatea pachetelor ambalate în
hârtie specială sau pungi hârtie plastic, după care se
închide imediat colierul casoletelor.
o Se verifică obligatoriu indicatorii fizico-chimici de
eficienţă ai sterilizării:
a) virarea culorii benzilor adezive cu indicator fizico-chimic
de lipit pe cutii, casolete, pachetele ambalate în hârtie
specială sau imprimate pe punga hârtie plastic;
b) virarea culorii la indicatorii "integratori" plasaţi în
interiorul fiecărui pachet sau într-un pacheţel-test în
fiecare coş, verificându-se temperatura, timpul şi saturaţia
vaporilor.
86
Verificarea sterilizării
87
Verificarea sterilizării
88
Verificarea sterilizării
Verificarea calitatii penetrării aburului se realizează zilnic,
înainte de efectuarea primei sterilizări, cu ajutorul testului
Bowie & Dick pentru verificarea calităţii penetrării
aburului.
89
Verificarea sterilizării
Controlul eficacităţii sterilizării se realizează cu ajutorul următorilor
indicatori biologici:
oIndicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnaţi pe
suporti de bumbac sub formă de peticele sau fire de aţă în concentraţii de
10 (indice -6) UFC. Aceştia se pun în interiorul unei cutii-test. Cutia-test
se introduce în autoclavă odată cu materialul de sterilizat şi se realizează
ciclul complet de sterilizare. La sfârşitul ciclului, indicatorul biologic este
trimis la laborator, unde este extras, însămânţat şi incubat; citirea se face
la 7 zile
oIndicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnaţi pe
suport şi condiţionat impreuna cu mediul de cultură infiolat. La sfârşitul
ciclului se sparge fiola prin presiune asupra tubului exterior şi se
incubează. Citirea se face la 24 sau 48 de ore.
oControlul bacteriologic al sterilizarii la autoclava cu suspensie de spori
de Bacillus stearothermophyllus în soluţie nutritivă, cu indicator de pH
90
Verificarea sterilizării
Metodologie:
91
Verificarea sterilizării
Citirea rezultatelor:
o menţinerea aspectului (culoare, transparenţă) nemodificat arată
o sterilizare corectă;
o virajul la galben al indicatorului de pH şi o uşoară opalescenţă a
conţinutului indică o sterilizare sub parametrii de eficienţă
optimă (au rămas spori viabili, s-au cultivat şi au modificat
aspectul produsului).
92
Verificarea sterilizării
93
Evaluarea eficacităţii sterilizării
94
Evaluarea eficacităţii sterilizării
2. Zilnic:
a) se controlează calitatea penetrării aburului cu ajutorul
testului Bowie & Dick;
b) controlul cu indicator biologic (Bacillus
stearothermophyllus) pentru autoclavele din staţiile
centrale de sterilizare sau pentru autoclavele care nu
sunt echipate cu dispozitiv automat de înregistrare
(diagrama).
95
Dezinfecţia prin metode chimice
o sterilizare chimică
o dezinfecţie de nivel înalt
o dezinfecţie de nivel intermediar
o dezinfecţie de nivel scăzut
98
Criterii de alegere corectă a dezinfectanţilor
o Spectrul de activitate adaptat obiectivelor (să aibă acţiune
bactericidă, sporocidă, fungicidă)
o Timpul de acţiune
o In funcţie de secţia în care se utilizează se are în vedere
interferenţa cu alte substanţe: sânge, puroi, materii
organice
o Să aibă remanenţă cât mai mare pe suprafaţă
o Să fie compatibil cu materialele pe care se utilizează
o Gradul de periculozitate pentru personal şi pacienţi
o Să fie uşor de utilizat
o Să fie stabil în timp
o Să fie biodegradabil
99
Reguli generale de practică corectă a
dezinfecţiei
101
Factori care influenţează dezinfecţia
o Clătirea
103
Sterilizarea chimică.
104
Sterilizarea chimică - Etape.
o Curăţare
105
Clasificarea suprafeţelor, instrumentarului şi
echipamentelor
Critice – care vin în contact cu sau penetrează ţesuturile moi
ale corpului inclusiv sistemul vascular, în mod normal
sterile. Ex: instrumentarul chirurgical, stomatologic,
materialul utilizat pentru suturi, trusele pentru asistenţă
la naştere, echipamentul personalului din sala de operaţie,
câmpurile sterile, tuburi de dren, implanturi, catetere
cardiace şi urinare, dispozitive intravasculare, endoscoape
invazive flexibile şi rigide, echipamentul pentru biopsie,
acele pentru acupunctură, acele utilizate în neurologie.
o este necesară sterilizarea prin vapori sub presiune,
căldură uscată, oxid de etilenă, aburi la presiune joasă +
sterilizare ch. (la rece) cu glutaraldehidă 2 %, H202 6 %
(stabilizată), acid peracetic cu timp de contact de câteva
h).
106
Clasificarea suprafeţelor, instrumentarului şi
echipamentelor
107
Clasificarea suprafeţelor, instrumentarului şi echipamentelor
Semicritice
111
Produse antiseptice –
indicaţii de aplicare