Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Actul Juridic Civil
Actul Juridic Civil
Notiune si clasificare
Structura actului juridic civil:
Capacitate
Consimtamant si vici
Obiectul actului juridic civil
Forma actului juridic civil
Modalitatile actlui juridic ( conditie si termen)
Nulitatea actlui juridic
Definitie:
Prin actul juridic civil se intelege manifestarea de vointa
sau, dupa caz, acordul de vointa facut cu intentia de a produce
efecte juridice, adica de a naste, a modifica sau a stinge un
raport civil concret.
Clasificare:
1. Dupa numarul partilor.
Acte juridice unilaterale: sunt valabil incheiate de o singura persoana
La randul lor actele juridice unilaterale se subclasifica in:
Acte j.unilaterale patrimoniale ( testamentul)
Acte j,unilaterale nepatrimoniale ( recunoasterea
filiatiei unui copil din afara casatoriei)
Acte juridice bilaterale: manifestarea de vointa a cel putin doua persoane.
Acte juridice multilaterale: manifestarea de vointa a mai multe persoane.
Actele juridice cu titlu oneros pot fi clasificate la rândul lor în: acte
juridice comutative: părţile cunosc sau pot cunoaşte din chiar
momentul încheierii lor,existenţa şi întinderea dr. şi obligatiilor ce le
revin. Ex: vânzarea-cumpărarea
!Contractele pot fi aleatorii prin natura lor sau prin voinţa părţilor
Acte j. condiţie: prin care părtile îşi manifestă voinţa de a încheia actul şi
de a se supune regulilor juridice care formeaza o anumită instituţie
juridică, fără a le putea modifica,sau deroga de la ele.
o Ex: căsătoria, adopţia
o Forme:
a) Capacitatea de folosinta
b) Capacitatea de exercitiu
Capacitatea de folosinta:
¶ este aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile.
¶ durata capacitatii de folosinta incepe la nastere si se incheie la
deces.
¶ drepturile copilului conceput ( nenascut), sunt recunoscute de la
conceptie, insa numai daca el se naste viu.
Capacitatea de exercitiu:
¶ este aptitudinea persoanei de a incheia singura acte juridice.
¶ incepe la data cand persoana devine majora (18 ani)
¶ minorul dobandeste prin casatorie capacitate deplina
¶ in cazul in care casatoria este anulata, minorul de buna-credinta
pastreaza capacitatea deplina de exercitiu.
¶ pentru motive temeinice, instant de tutela poate recunoaste
minorului care a implinit 16 ani capacitatea deplina de exercitiu. In
acest scop vor fi ascultati si parintii sau tutorele minorului, luandu-
se, cand este cazul, si avizul consilului de familie.
SANCTIUNE:
Sunt anulabile: CHIAR FARA DOVEDIREA UNUI PREJUDICIU
Actele facute de persoana lipsita de capacitate de exercitiu,sau cu
capacitate restransa, altele decat cele premise,
Actele facute de tutore fara autorizarea instantei de tutela, atunci
cand aceasta este ceruta de lege.
POATE FI:
Actiunea in anulare poate fi exercitata de:
reprezentantul legal,
de minorul care a implinit varsta de 14 ani,
ocrotitoul legal.
Atunci cand actul s-a incheiat fara autorizarea instantei de tutela,necesara
potrivit legii, aceasta va sesiza procurorul in vederea actiunii in anulare.
Clasificare:
Eroare esentiala
Eroare neesentiala
Eroarea este esentiala daca falsa reprezentare cade asupra:
Naturii sau obiectului actlui juridic ce se incheie ( error in negotium),
o In sensul ca o parte crede ca incheie un anumit act iar cealalta parte
crede ca incheie un alt act.
Identitatii fizice a obictului contractlui ( error in corpore),
o In sensul ca una dintre parti crede ca trateaza cu privire la un anumit
bun iar cealalta parte crede ca trateaza cu privire la un alt bun.
Calitatii substantiale ale obiectului prestatiei ori altei imprejurari considerate
esentiale de catre parti in absenta caruia actul juridic nu s-ar fi incheiat (
error in substantiam)
Eroarea neesentiala-eroarea care priveste simplele motive ale
contractlui nu este esentiala, cu exceptia cazului in care asemenea motive
sunt considerate hotaratoare.
Simpla eroare de calcul, nu atrage anularea contractlui, ci numai
rectificarea la cererea unuia dintre parti, afar de cazul in care,
contretizandu-se intr-o eroare asupra cantitatii, a fost esentiala
pentru incheierea contractului.
Eroarea de fapt
Eroarea de drept
Eroarea de fapt consta in falsa reprezentare a unei stari sau situatii faptice
la incheierea actului juridic civil.
Eroarea de drept este falsa reprezentare la incheierea actlui juridic civil a
existentei ( partea nu stie ca exista, ori dimpotriva, crede ca exista) sau
continutul unei norme juridice.
Eroarea scuzabila
Eroarea nescuzabila
Eroarea scuzabila este ceea care nu poate fi reprosata partii care a avut o
falsa reprezentare a realitatii la incheierea actlui juridic, deci care nu este
urmarea lipsei de infomare sau neglijenta partii respective.
Eroarea nescuzabila este acea eroare imputabila partii in sensul ca : *faptul
asupra caruia s-a purtat eroarea poate fi cunoscut cu diligenta rezonabila*
II. Dolul.
Consimtamantul este viciat prin dol, atunci cand partea care s-a
aflat intr-o eroare provocata de manoperele dolosive ale celeilalte parti,
ori cand aceasta din urma a omis,in mod fraudulos sa-l informeze pe
contractant asupra unor imprejurari pe care se cuvenea sa I le dezvaluie.
*inducerea in eroare a unei persoane prin mijloace vicle, pentru a o
determina sa incheie un anumit act juridic.*
Alcatuire:
Un element obiectiv ( material), ce consta in utilizarea de mijloace
viclene pentru a induce in eroare.
Un element subiectiv ( intentional), ce consta in intentia de a
induce in eroare o persoana, pentru a o determina sa incheie un
anumit act juridic.
Nu constituie dol:
Simplul fapt de a profita la incheierea actului juridic de ignoranta sau de
lipsa de experienta a unei persoane, nu constituie dol, deoarece lipseste
elemental obiectiv, insa, nevalabilitatea actlui ar putea fi atrasa de alte
cauze.
Provocarea unei erori din simpla neglijenta, fara rea-credinta,nu
constituie dol, insa intr-o asemenea situatie,partea indusa in eroare din
neglijenta celeilante parti, va putea sa solicite despagubiri, daca este
cazul.
Lipsa discernamantului si dolul sub forma captatiei ( vizeaza
generozitatea dispunatorului), se exclud, datorita incompatibilitatii lor.
Nu exista dol, daca imprejurarea pretinsa ascunsa, era cunoscuta de
cealalta parte.
Conditiile dolului:
Sa fie determinant pentru manifestarea de vointa de a incheia actul
juridic.
Sa provina de la cealalta parte sau de la un reprezentant,prepus, sau
gerant al acestuia, ori chiar de la un tert.
Partea care este victim dolului unui tert nu va putea cere anularea doar
daca cealalta parte a cunoscut sau trebuia sa cunoasca dolul la incheierea
contractului.
Proba dolului:
Partea care invoca dolul ca viciu de consimtamant,va trebuii s ail
dovedeasca, deoarece dolul nu se presupune, prin orice mijloc de
proba, inclusive prob testimonial si prezumtii.
Sanctiune:
Nulitatea relativa
Existent elementului material in structura dolului, justifica si
exercitarea unei actiunii in raspundere civila delictuala, astfel
victim dolului are la indemana doua actiuni:
a) O actiune in declararea nulitatii relative a actlui juridic
b) O actiune in repararea prejudiciului ce i-afost cauzat,ca
urmarea a mijloacelor frauduloase folosite
Aceste doua actiunii pot fi cumulate, in sensul ca se poate cere atat
nulitatea actului( anulabilitatea) cat si despagubiri.
III. Violenta
Conditiile violentei:
Amenintarea sa fie injusta( ilegitima)
Amenintarea sa fie determinant pentru incheierea actlui, iar
amenintarea sa aiba o anumita intensitate.
Sanctiune:
Nulitatea relative a actului.
Victima violentei poate solicita restituirea prestatiei effectuate.
IV. Leziunea
Prejudiciul material suferit de una dintre parti ca urmare a incheierii
unui contract
Se poate vorbi de leziune doar în contractele bilaterale cu caracter oneros
şi comutativ, în care părţile se obligă la prestatii reciproce.
Termenul:
o este un eveniment viitor şi sigur ca realizare, de care depinde
începerea sau stingerea efectelor actului juridic
o termenul poate fi o data calendaristică, o durata determinată sau un
eveniment viitor.
Clasificarea termenelor:
1.În funcţie de cunoaşterea sau necunoaşterea momentului în care se va
împlini:
o termenul cert: a cărui dată sau moment de implinire este cunoscut din
chiar momentul încheierii actului, fie prin fixarea datei caracteristice, fie
în mod indirect, prin fixarea duratei lui.
o termenul incert:a cărui data de împlinire nu este cunscuta în momentul
încheierii actului juridic, deşi se ştie cu precizie ca respectivul eveniment
se va împlini.
2.După izvor:
a)t. voluntar (convenţional): stabilit de părţi
b)t. legal: stabilit de legiuitor
c)t. judiciar: stabilit de judecător
3.După modul cum rezulta din actul juridic:
a)t. expres: rezultă expres din actul juridic pe care le afectează
b)t. implicit (tacit): nu este prevăzut expres, dar poate fi dedus
4.După efectele pe care le produc:
a)t. suspensiv: amână începerea exercitării dreptului şi a executării obligatiei
până în momentul implinirii lui
b)t. extinctiv: amână stingerea exercitării drepturilor şi a executăiri obligatiilor
corelative,pâna la împlinirea lui.
Clasificare nulitatilor:
1. În funcţie de natura interesului ocrotit
a)nulitatea absolută:
- poate fi invocata de orice persoană interesată, chiar şi din oficiu de către
instanţa de judecată
-poate fi invocata oricând , pe cale de actiune sau pe cale de excepţie
-nu poate fi acoperita prin confirmarea actului
b)nulitatea relativă:
-poate fi invocată doar în limita termenului legal de prescripţie (3 ani)
-poate fi acoperita prin confirmarea actului de către cel îndreptatit a cere
anularea lui (în mod expres sau tacit)
-poate fi invocată doar de o persoană în intersul căreia a fost edictata dispoziţia
legală
o EXCEPTII:
→ dacă una dintre părti este incapabilă, nulitatea relativă poate fi invocată de
reprezentantul legal sau de ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de
exerciţiu restrânsă.
→daca una dintre părti decedează, dr de a actiona în nulitate relativă este
transmis avânzilor săi universali.
→creditorii chirografari ai părtii ocrotite pot acţiona în anularea actelor
debitorului lor pe calea actiunii oblice.
→poate fi invocată şi de procurer
Comparatie intre nulitatea relative si nulitatea absoluta:
→nulitatea absoluta poate fi invocate de orice persoana interesata, ( inclusive
de instant din oficiu), iar nulitatea relative poate fi invocate numai de catre
persoana al carui interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic.
→nulitatea absoluta este impresriptibila atat pecale de actiune cat sip e cale de
exceptie, spre deosebire de nulitatea relativa care este prescriptibila pe cale de
actiune.
→ ptr nulitatile relative opereaza principiul liceitatii confirmarii, iar ptr
nulitatea absoluta functioneaza cel al iliceitatii confirmarii.
→ consecintele nulitatii absolute sunt identice cu cele ale nulitatii relative.
2. Dupa intinderea efetelor sanctiunii:
Cauzele nulitatii:
→sunt împrejurările care învedereaza lipsa unui element structural al actului
juridic sau încălcarea unei conditii legale de validitate.
Exemple de cauze de nulitate generale:
→nevalabilitatea consimtamantului
→nevalabilitatea obiectului actului juridic
→nevalabilitatea cauzei actului juridic
→ nerespectarea formei impuse ad validitatem
→nesocotirea bunelor moravuri
Exemple de cauze special de nulitate:
→nulitatea casatoriei
→nulitatea absoluta a contractului de vanzarea a organelor
umane
→ nulitatea adoptiei
→nulitatea persoanei juridice
Cauze de nulitate absoluta:
Frauda la lege
Nerespectarea formei ad validitatem
Incalcarea ordinii publice
Incalcarea dispozitilor legale privind obiectul actlui juridic civil
Nevalabilitatea cauzei
Cauze de nulitate relativa:
Viciile de consimtamant
Lipsa cauzei
Nerespectarea dreptului de preemptiune, in unele cazuri
!Excepţii:
-când folosinta bunului a fost obiectul principal al prestaţiei şi în cazul în care
bunul era prin natura sa,supus unei deprecieri rapide
-dacă cel supus restituirii a fost de rea credinta sau restiuirea îi este imputabilă,
va fi obligat la compensarea cheltuielilor ocazionate cu producerea fructelor,
restituirea fructelor şi achitarea unei indemnizaţii creditorului pentru folosinţa
pe care bunul i-ar fi putut-o procura
-cheltuielile privind restituirea sunt suportate de părti proporţional cu valoarea
prestatiilor ce se restituie.