Manual BTL 5000 Electroterapie PDF

Electroterapie
GHID DE UTILIZARE
ELECTROTERAPIE – GHID DE UTILIZARE
CUPRINS
1 EFECTELE GENERALE ALE ELECTROTERAPIEI ........................................................................................... 3

2 CLASIFICAREA CURENTILOR DE ELECTROTERAPIE................................................................................... 4
2.1 CURENTUL GALVANIC....................................................................................................................................... 4
2.2 CURENT PULSAT DIRECT ................................................................................................................................. 4
2.3 CURENT ALTERNATIV ....................................................................................................................................... 4
3 EFECTELE ELECTROTERAPIEI ........................................................................................................................ 6
3.1 EFECTUL ANALGEZIC........................................................................................................................................ 6
3.2 EFECTUL DE MIORELAXARE SI SPASMOLITIC ............................................................................................... 7
3.3 EFECTUL TROFIC .............................................................................................................................................. 7
3.4 EFECTUL ANTIEDEMATOS ................................................................................................................................ 7
3.5 EFECTUL PLACEBO ........................................................................................................................................... 7
3.6 EFECTUL DE APARARE ..................................................................................................................................... 8
3.7 CONTRAINDICATIILE ELECTROTERAPIEI ....................................................................................................... 8
3.8 SIMBOLURILE EFECTELOR A-E-T-R-S ............................................................................................................. 8
4 SETAREA SI REGLAREA ELECTROTERAPIEI ................................................................................................ 9
4.1 PARAMETRI COMUNI ......................................................................................................................................... 9
4.2 TENS.................................................................................................................................................................. 10
4.3 INTERFERENTA DE 2–POLI, DE 4–POLI, DE VECTORI IZOPLANARI SI DE VECTORI DIPOLI................... 10
4.4 STIMULAREA RUSEASCA................................................................................................................................ 11
4.5 CURENTI DE FRECVENTA MEDIE .................................................................................................................. 11
4.6 CURENTI DIADINAMICI .................................................................................................................................... 12
4.7 PULSATII: RECTANGULARE, TRIUNGHIULARE, EXPONENTIALE SI CU
CRESTERE EXPONENTIALA, COMBINATE, INTRERUPTE ........................................................................... 13
4.8 PULSATII DE STIMULARE ................................................................................................................................ 13
4.9 CURENT TRÄBERT, CURENT LEDUC, CURENT FARADIC, CURENT NEOFARADIC, UNDE H .................. 14
4.10 CURENTUL GALVANIC ................................................................................................................................. 14
4.11 MICROCURENTI ............................................................................................................................................ 14
4.12 STIMULAREA SPASTICA .............................................................................................................................. 14
4.13 MODULAREA PULSATIEI.............................................................................................................................. 15
4.14 INTERFERENTA - PARAMETRI .................................................................................................................... 16
4.15 ELECTRODIAGNOSTICE .............................................................................................................................. 17
4.16 TERAPII COMBINATE ................................................................................................................................... 18
4.17 SETARI SPECIFICE PENTRU ELECTROTERAPIE ...................................................................................... 19
5 RECOMANDARI PENTRU ELECTROTERAPIE ............................................................................................... 20
5.1 UTILIZAREA ELECTROZILOR DE FORMA PLATA .......................................................................................... 20
6 PARAMETRI TEHNICI PENTRU ELECTROTERAPIE ..................................................................................... 21
6.1 PARAMETRII TERAPIILOR SPECIALE – CURENTI ......................................................................................... 21
6.2 MODULAREA CURENTILOR ............................................................................................................................ 26
6.3 DERULAREA FRECVENTEI (INTERFERENTA) ............................................................................................... 27
6.4 TREPTELE DE SETARE A PARAMETRILOR ................................................................................................... 27
6.5 VALORILE MAXIME ALE INTENSITATII ........................................................................................................... 27
BTL Romania Aparatura Medicala srl

Str. Arh. Alex. Savulescu nr. 10, sector 2, Bucuresti, 021982
Tel./fax: (021) 326 53 20
Mobil: 0722 684 814
E-mail: www.btl.ro; vanzari@btl.ro
pagina 2 din 29
1 EFECTELE GENERALE ALE ELECTROTERAPIEI
Electroterapia este una dintre cele mai raspandite metode de fizioterapie (physical therapy) (PT). Atunci cand este
indicata si aplicata corect este foarte eficienta. Totusi nu poate fi evaluata in afara contextului terapiei generale si nici
nu poate fi privita ca o metoda care vindeca toate afectiunile.
Multe dintre procedurile de fizioterapie au efecte similare si, in functie de parametri, unele dintre acestea pot fi
considerate dominante. Efectele principale sunt:
• analgezic
• de miorelaxare
• trofic
• antiedematos.
Prin selectarea unei proceduri si a parametrilor sai puteti selecta unul dintre efectele enuntate mai sus sau combinatii
ale acestora.
Nota importanta despre educatia continua
Educatia continua este un aspect foarte important al furnizarii serviciilor de sanatate. Multe resurse excelente sunt
disponibile astazi pentru a extinde cunostintele utilizatorului in legatura cu numeroase aspecte ale terapiei prin
stimulare electrica. BTL recomanda citirea atenta a acestui ghid inainte de utilizarea echipamentului si cautarea pe
internet a unor materiale pe aceasta tema.
pagina 3 din 29
2 CLASIFICAREA CURENTILOR DE ELECTROTERAPIE
2.1 CURENTUL GALVANIC
Curentul galvanic (sau “continuu”) este un curent cu intensitate constanta. Este intotdeauna un curent direct (DC).
Este utilizat in special pentru iontoforeza sau pentru efectul sau de stimulare trofica (hiperemic). Un mare dezavantaj
al curentului galvanic este riscul de deteriorare chimica a tesutului situat sub electrozi. Deteriorarea poate fi produsa
de catre acidul clorhidric rezultat de la anod sau de catre hidroxidul de sodiu rezultat la catod. Un pericol similar de
deteriorare a tesutului poate aparea la actiunea oricarui curent direct (de exemplu diadinamic). Este interzisa
utilizarea curentilor directi la pacienti cu implante metalice!
In prezent acest curent este frecvent inlocuit de curentul galvanic intermitent. Acest curent are aceleasi efecte
(componenta galvanica este 95 %) dar datorita intreruperii intensitatii initiale continue cu frecventa de 8 kHz este mai
bine tolerat de catre pacienti. Este indicat in special pentru iontoforeza.
2.2 CURENT PULSAT DIRECT
Curentul pulsat direct este un curent cu intensitate variabila dar cu o singura polaritate. Forma de baza a undei
pulsatile poate varia. Include de exemplu curenti diadinamici (o combinatie de curent direct pulsat – "doza" si curent
galvanic – "baza"), pulsatii rectangulare (de exemplu curent Träbert), pulsatii triunghiulare si exponentiale cu o
singura polaritate.
In functie de frecventa si intensitatea utilizate are efecte de stimulare, trofice si analgezice. In general curentul direct
cu intensitate variabila implica aceleasi riscuri ca si curentul galvanic (coroziunea suprafetei pielii) si de aceea
necesita aplicarea corecta a procedurii in special corelarea intre intensitatea aplicata si durata aplicatiei.
Efectul principal este cel de stimulare care este important in special la nivelul catodului (electrodul negativ de culoare
verde).
2.3 CURENT ALTERNATIV
Fata de curentii directi curentul alternativ este mai inofensiv si mai bine tolerat de catre pacient. Forma de baza a
pulsatiei poate fi din nou variabila – rectangulara, triunghiulara, sinusoidala armonica, exponentiala sau combinata.
Poate fi alternativ, simetric sau asimetric. Componenta de curent direct este intotdeauna zero fapt ce previne
deteriorarea chimica a pielii situate sub electrozi.
De aceea acest curent permite si aplicatii de lunga durata, chiar si la pacienti cu implante metalice. Stimulatoarele
electronice implantate, cum ar fi pacemakeri, etc. reprezinta insa o contraindicatie absoluta. In prezent pulsatiile de
joasa putere – TENS (Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation = stimulare nervoasa electrica transcutanata) si
curentii interferentiali – castiga teren in defavoarea curentului alternativ. Utilizarea curentului alternativ in cadrul
electroterapiei de contact implica un stress mult mai mic asupra tesutului situat sub electrod.
Aceste tipuri de curenti implica si capacitatea de rezistenta a pielii datorita careia acesti curenti sunt foarte bine
tolerati de catre pacienti.
In general:
• durata scurta a pulsatiei imbunatateste perceptia subiectiva
• valoarea medie zero a componentei curentilor directi previne deteriorarea chimica a tesutului
• frecventa si amplitudinea sunt responsabile de efectul terapeutic dorit.
2.3.1 TENS
TENS = transcutaneous electrical nerve stimulation (stimulare nervoasa electrica transcutanata)
In prezent este un grup foarte bine reprezentat de curenti care inlocuiesc aplicatiile standard ale curentilor
diadinamici, ale stimularii Rusesti, etc. Pulsatiile TENS au putere joasa si au componenta de curenti directi egala cu
zero. De aceea pe langa suprimarea riscului de deteriorare chimica a tesutului este minimalizat si riscul de deteriorare
electrica a tesutului.
Asa cum reiese si din denumirea lor acesti curenti sunt destinati stimularii fasciculelor nervoase sau fibrelor nervoase.
Utilizarea lor principala consta in ameliorarea durerii, inhibitia pruritului, etc. Mecanismul de producere a efectului
acestor curenti este explicat in mod frecvent prin asa-numita teorie a pragului sensibilitatii dureroase. Pe langa
tratarea durerii acesti curenti pot fi utilizati eficient si in electrogimnastica (stimularea muschilor non-denervati).
pagina 4 din 29
2.3.2 Interferenta clasica (de patru poli)

Patru electrozi sunt pozitionati in forma de cruce. Doua semnale de frecventa cu frecvente diferite fA si fB sunt
transmise tesutului. Interferenta acestora in interiorul tesutului induce un curent de joasa frecventa in centrul crucii;
frecventa sa este:
AMF = fA - fB.
Acest curent cu frecventa AMF are efect terapeutic in timp ce curentii de baza cu frecventele fA si respectiv fB sunt
utilizati numai pentru "transportul" curentilor AMF in tesut. Frecventa fA este constanta, modificarile frecventei fB cu
valoarea asa-numita Spectrum serveste la modificarea rezultantei frecventei AMF in frecventa AMF + Spectrum.
Interferenta are efecte similare curentilor de joasa frecventa desi este realizata prin utilizarea unor curenti de
frecventa mai inalta si nu produce un stress prea mare asupra tesutului situat sub electrod. Frecventa transmisa la
nivelul canalelor variaza in intervalul 3.5 - 10 kHz. Cu cat aceasta frecventa este mai mare cu atat este mai bine
tolerata de pacient. Avantajul interferentei de patru poli este actiunea in profunzime la nivelul suprafetei tratate cu un
stress minim asupra stratului superficial al pielii. De aceea pot fi setate valori mai mari ale intensitatii decat in cazul
interferentei de doi poli.
2.3.3 Interferenta de doi poli

Conform cu noua terminologie recomandata aceste grupe de curenti sunt denumiti "curenti de frecventa medie
modulati in amplitudine cu aplicatie bipolara"; totusi datorita lungimii acestei denumiri vom mentine denumirea initiala.
Curentul de joasa frecventa rezultat cu frecventa AMF (sau AMF + Spectrum) este creat de catre echipament. De
aceea doi electrozi sunt suficienti pentru aplicarea sa. Valoarea absoluta a intensitatii care poate fi atinsa este mai
scazuta decat in cazul interferentei clasice (acest curent este mai prost tolerat de catre pacient decat in cazul
interferentei clasice) si in aceeasi perioada de timp stressul la nivelul suprafetei pielii este mai mare decat in cazul
interferentei clasice.
Avantajul acestei metode il reprezinta faptul ca poate fi aplicata cu un electrod punctiform fiind eficienta combinarea
cu ultrasunetele terapeutice.
2.3.4 Interferenta de vectori isoplanari

Este o forma speciala de interferenta de patru poli in cadrul careia modularea suplimentara a ambelor canale permite
distribuirea suprafetei tratate la intregul spatiu de intersectare a circuitelor electrice. Rezulta ca pozitionarea
electrozilor este mult mai simpla – nu mai este necesara formarea unei cruci perfecte. Efectul acestor curenti este
foarte difuz, profund si delicat.
2.3.5 Campul de vectori dipoli

Modularea suplimentara a fazei si amplitudinii semnalelor de baza ale interferentei de patru poli permite obtinerea
unei singure directii de actiune a campului electric (asa-numitul dipol este creat in interiorul tesutului). In directia
acestui dipol modularea campului ajunge pana la 100 %, in celelalte directii este aproape zero. Puteti sa rotiti acest
dipol (abscisa) manual efectuand astfel terapie tintita asupra tesutului sau sa il lasati sa se roteasca automat.
pagina 5 din 29
3 EFECTELE ELECTROTERAPIEI
3.1 EFECTUL ANALGEZIC
Durerea este un fenomen multi-factorial iar practica demonstreaza ca diferitele tipuri de durere raspund mai mult sau
mai putin bine la diversele metode de fizioterapie deci si la procedurile electroterapeutice. Exista cateva mecanisme
ale efectului analgezic al electroterapiei – pe langa bine-cunoscuta teorie a pragului sensibilitatii dureroase este
demonstrata si cresterea productiei de opiacee endogene. Efectul analgezic este sustinut si de efectele trofice ale
fluxului de curent. Miorelaxarea indeparteaza hipertonia musculara si prin urmare durerea de origine miofasciala.
Deoarece efectul analgezic al electroterapiei este fundamental si cel mai mult utilizat acesta va fi descris intr-un mod
mai detaliat.
Durerea este de regula definita ca o senzatie neplacuta si ca o experienta emotionala legata de deteriorarea actuala
sau potentiala a tesutuluii. Se face de obicei distinctie intre durerea acuta si cea cronica. Durerea acuta este de scurta
durata (maximum cateva zile sau saptamani). Este produsa prin deteriorarea mecanica a tesutului sau datorita unei
boli, apare imediat dupa aplicarea stimulului dureros si scade dupa incetarea actiunii acestuia; intensitatea durerii
depinde de intensitatea stimularii. Pe de alta parte durerea cronica este de lunga durata (mai mult de 3 luni) sau este
recurenta; intensitatea sa nu depinde de intensitatea stimularii; emotiile au un rol decisiv pentru perceptia sa.
Teoria actuala general acceptata a perceptiei durerii se bazeaza pe acceptarea existentei unui sistem senzorial
specific care transfera informatia de la receptorii durerii (nociceptori) la sistemul nervos central prin intermediul unor
fascicule nervoase speciale. Procesul este de fapt mult mai complicat si este prezentat in mod detaliat in cadrul
literaturii de specialitate.
Pentru a intelege efectele electroterapiei este importanta intelegerea in special a factorilor de modulare care pot
influenta perceptia si transferul stimulului nervos:
• Primul factor important de modulare este descris de teoria pragului dureros care se bazeaza pe prezumtia ca
mecanismul nervos din coarnele posterioare ale maduvei actioneaza ca o mica bariera care lasa sa treaca numai
un numar limitat de impulsuri nervoase ce ajung prin intermediul fibrelor aferente periferice la sistemul nervos
central in functie de cat de mult este deschisa aceasta bariera. Stimularea unor fibre particulare poate modula
dimensiunea deschiderii sau inchiderii barierei pentru stimulii durerosi si astfel sa creasca sau sa scada transferul
informatiilor nociceptive. O bariera asemanatoare se presupune ca exista si la nivelul talamusului.
• Un alt factor important de modulare este descris in cadrul teoriei neuromodulatorilor care se bazeaza pe efectul
analgezic al unor substante ce apartin grupului de neuromodulatori in special endorfine si encefaline. Aceste
substante sunt produse in sistemul nervos central si conform teoriei mentionate au o importanta cruciala in
special pentru perceptia subiectiva a durerii.
Efectul analgezic al electroterapiei este utilizat din ce in ce mai mult. Pentru ca fizioterapia sa aiba un real beneficiu
pentru pacient este necesar sa fie luate in considerare urmatoarele principii:
• Nu suprimati functia de semnalizare si protejare a durerii (care este importanta in special pentru durerea acuta!),
adica luati in considerare mai intai informatia care a fost semnalizata de catre durere, determinati diagnosticul
corespunzator sau cel putin o ipoteza preliminara a acestuia si numai dupa aceea interveniti impotriva durerii.
Durerea modificata de catre fizioterapie sau analgezice poate sa isi piarda specificitatea intr-o asemenea masura
incat ulterior sa nu mai poata fi descrisa.
• Fizioterapia aplicata in scop analgezic determina reducerea considerabila a cantitatii de substante analgezice
administrate. Aceasta regula este foarte importanta datorita posibilitatii de obtinere a efectului analgezic relativ
tintit al fizioterapiei (in contrast cu actiunea difuza a medicamentelor) si datorita posibilelor interactiuni nedorite
dintre fizioterapie si medicamente.
• Atunci cand alegeti tipul de fizioterapie luati in considerare efectele probabile (conform teoriei pragului dureros si
teoriei endorfinelor).
• Pentru afectiunile cronice sau recurente nu ezitati sa aplicati diferite tipuri de fizioterapie dar examinati in prealabil
sistemul locomotor (sau solicitati examinarea acestuia de catre un specialist) – foarte frecvent sursa acestor
afectiuni se afla la distanta de locul de proiectie a durerii.
Pentru stimularea fibrelor nervoase groase, mielinizate de tip A beta si delta (teoria pragului dureros) este
recomandabil sa utilizati curenti de frecventa joasa, cu frecvente de 50 - 150 Hz (optim 100 Hz) si cu intensitatea
egala sau peste pragul de sensibilitate. Aceasta metoda este eficienta in special pentru durerile acute cu localizare
segmentara. Pentru sindroamele cronice dureroase este recomandabil sa utilizati frecvente joase de 2 - 8 Hz si
intensitatea la cel mai inalt nivel tolerabil (peste pragul de sensibilitate dureroasa); astfel sunt stimulate si fibrele
subtiri de tip C (datorita endorfinelor). Pentru a realiza o combinatie a ambelor mecanisme de combatere a durerii
pagina 6 din 29
descrise mai sus utilizati "burst modulation". In functie de profunzimea efectului procedurile pot fi ordonate dupa cum
urmeaza (de la cel mai superficial pana la cel mai profund):
• efectul analgezic al cresterii tonusului prin stimulare electrica (curent galvanic)
• curenti diadinamici LP si CP-ISO
• curent Träbert
• TENS
• interferenta de 2-poli (curenti de frecventa medie modulati in amplitudine)
• interferenta de 4-poli
• interferenta izoplanara
• campuri de vectori
3.2 EFECTUL DE MIORELAXARE SI SPASMOLITIC
In special dupa examinarea posturografica s-a dovedit ca administrarea miorelaxantelor are o influenta negativa pe
termen lung asupra posturii corpului, posibilitatea de a actiona tintit asupra muschiului hipertonic fiind privita ca un
avantaj deosebit al procedurilor de miorelaxare. La aplicarea majoritatii miorelaxantelor sunt afectati mai intai muschii
fazici care au fost deja relaxati partial ca urmare a sindromului de intindere. Mai tarziu, sau atunci cand este aplicata o
doza mai mare, este afectata si musculatura tonica si numai la sfarsit, la administrarea dozei maxime, este afectata in
mod pozitiv si musculatura hipertonica. Acest efect dureaza cateva saptamani si afecteaza in mod negativ statica
coloanei vertebrale chiar si dupa ce simptomele acute s-au remis.
Procedurile cu efect miorelaxant includ ultrasunetele terapeutice, interferenta de 2-poli cu frecvente extreme de 100 –
200 Hz, interferenta de 4-poli si terapia de inalta tensiune cu acelasi interval de modulare a frecventei. Pentru muschi
mici, superficiali, in special de la mana, poate fi utilizata si parafina.
Un efect secundar favorabil al miorelaxarii este si efectul analgezic.
3.3 EFECTUL TROFIC
Este produs de hiperemia care survine in aproape toate tipurile de PT (cu exceptia crioterapiei). Deoarece
mecanismul de producere a hiperemiei la diferitele tipuri de fizioterapie este diferit, este necesara cunoasterea
acestor mecanisme pentru a putea selecta un anumit tip de fizioterapie. In general poate fi recomandata galvanizarea
in special cea longitudinala (hiperemie capilara, tonifiere vasculara), curentii de frecventa joasa cu frecventa de 30 -
60 Hz si intensitate egala sau peste pragul de activitate motorie (micropompa musculara) sau ultrasunetele, laserul,
lumina acromatica polarizata specific, terapia cu vacuum prin supra-presiune, etc.
Efectul trofic poate fi partial produs de catre cele mai multe forme de fizioterapie, in special de laser si magnetoterapie
care furnizeaza energie organismului in scopul utilizarii acesteia de catre celule (sau de catre alte strusturi) pentru a-si
desfasura activitatea.
Efectul trofic hiperemic este utilizat si concomitent cu efectul analgezic.
3.4 EFECTUL ANTIEDEMATOS
Se manifesta practic concomitent cu hiperemia, tonifierea peretilor vasculari si cresterea permeabilitatii capilare. De
aceea terapiile cu efect trofic au si efect antiedematos (vezi paragraful precedent).
3.5 EFECTUL PLACEBO
Adversarii fizioterapiei au tendinta sa considere efectele acesteia ca fiind placebo.

Daca fizioterapia este efectuata la intamplare, fara a cunoaste mecanismul acesteia, fara o aplicare tintita si o dozare
corecta (asa cum se intampla frecvent), efectele sale pot fi considerate placebo.
• Datorita acestui fapt aplicarea fizioterapiei necesita a lua in considerare individualitatea pacientului si statusul sau
functional actual (inclusiv starea sistemului limbic, starea psihica a pacientului, tonusul muscular, anotimpul,
starea vremii, motivatia, atitudinea fata de boala a pacientului, etc.). De aceea este aproape imposibila
delimitarea unui grup pentru o procesare statistica ulterioara a datelor. Crearea unui lot de referinta practic nu
intra in discutie.
• Efectul placebo al fizioterapiei poate sa se manifeste numai in afectarea sistemului aferent. Sistemul aferent
proceseaza toate datele vizuale, auditive, tactile sau provenite de la alti analizatori. Deoarece adesea este
suficient un stimul slab pentru a devia balanta functionala a organismului (chiar daca aceasta este patologica) si
utilizand posibilitatile sale enorme de auto-reparare organismul se ajuta singur, nu poate fi efectuat de exemplu
pagina 7 din 29
un experiment orb fara sa existe cel putin o excitatie minima a sistemului aferent si/sau a componentelor mai
inalte ale SNC.
• Defectele functionale ale organelor locomotorii carora li se adreseaza principalele efecte pozitive ale fizioterapiei
au tendinta la auto-reparatie in cazul in care aceasta nu este impiedicata (de exemplu prin farmacoterapie
inadecvata). Daca este indicata corect fizioterapia initiaza si accelereaza aceasta auto-reparatie care este insa
dificil de verificat cu exactitate.
3.6 EFECTUL DE APARARE
Un pacient "cu probleme" este adesea invitat la o examinare de rutina numai dupa ce a efectuat deja zece proceduri
"in speranta ca va fi mai bine dupa aceea". Acest mod de a gandi este imoral, neetic si discreditant pentru un
specialist, dar din nefericire o mare parte dintre indicatiile fizioterapiei apartin acestei categorii. In unele cazuri
pacientii sunt avertizati ca efectul fizioterapiei aplicate urmeaza sa apara numai dupa cateva luni (!), ceea ce
inseamna ca medicul apeleaza integral la posibilitatile de auto-vindecare ale organismului.
Indicatia fizioterapiei poate sa nu se bazeze numai pe diagnostic, mai ales daca diagnosticul este confuz, cum ar fi de
exemplu periartrita scapulo-humerala, etc.
Medicul trebuie sa cunoasca raspunsurile la urmatoarele intrebari:
• Care este cauza simptomelor, de regula a durerii?
• Este vorba despre un defect functional sau organic?
• Unde a fost initiat defectul – unde este (sunt) zona(ele) cheie?
• Care dintre efectele mentionate mai sus ale fizioterapiei este cel mai important pentru pacient in momentul
respectiv?
• Nu exista riscul agravarii sau organicizarii defectului functional dupa aplicarea procedurii de fizioterapie aleasa?
In functie de aceste raspunsuri medicul poate sa aleaga tipul, localizarea, intensitatea, frecventa si numarul total al
tratamentelor si in functie de acestea sa stabileasca data examinarii pentru verificare a pacientului.
3.7 CONTRAINDICATIILE ELECTROTERAPIEI
• TBC activ
• alergia la solutiile utilizate pentru imbibarea huselor din buret pentru electrozi
• aplicarea in zona cordului sau a ochilor
• pacemaker
• boli cardiovasculare
• implanturi cohleare
• implanturi metalice si/sau boli maligne in cursul tratamentului
• defecte si inflamatii ale pielii
• sangerari
• menstruatia
• tumori
• defecte sau sensibilitate in punctul de localizare al electrodului
• sindroame psiho-patologice si psiho-organice
• scleroza multipla
• sarcina
• boli inflamatorii venoase si limfatice
3.8 SIMBOLURILE EFECTELOR A-E-T-R-S
Simbolurile efectelor terapeutice utilizate de catre echipament au urmatoarele semnificatii:

A - analgezic
E - antiedematos
T - trofic
R - miorelaxare
S - miostimulare
pagina 8 din 29
4 SETAREA SI REGLAREA ELECTROTERAPIEI
4.1 PARAMETRI COMUNI
4.1.1 Modul de iesire

Modul CC (= constant current) (intensitate constanta) – in cadrul acestui mod fluxul de curent la nivelul pacientului
este constant indiferent de impedanta tesutului pacientului. Datorita efectelor fiziologice in timpul electroterapiei
impedanta tesutului scade, fapt ce determina in mod normal cresterea spontana a fluxului de curent prin corpul
pacientului care poate fi neplacuta. De aceea modul CC este utilizat pentru majoritatea aplicatiilor statice, cu electrozi
fixati (inclusiv electrozii de vacuum).
Totusi daca doriti sa utilizati electrozi punctiformi, terapie combinata cu sonda de ultrasunete, electrozi mobili, etc.,
este recomandabil sa alegeti modul constant voltage, deoarece deplasarea electrozilor in cazul modului constant
current va determina reducerea temporara a ariei de contact intre electrod si pielea pacientului si, consecutiv,
cresterea semnificativa a densitatii curentului care poate fi dureroasa pentru pacient.
In mod similar pentru terapiile care produc contractii musculare si/sau care implica deplasarea usoara a electrozilor pe
suprafata pielii este recomandabil sa selectati modul de stimulare constant voltage.
Modul CV (= constant voltage) (tensiune constanta) – in cadrul acestui mod tensiunea la nivelul electrozilor este
constanta. Datorita efectelor fiziologice intensitatea curentului in tesut poate sa creasca usor in timpul terapiei si este
necesar de regula sa reglati intensitatea setata in functie de perceptia pacientului aproximativ la fiecare unul sau doua
minute. Acest mod este recomandabil in special in cazurile in care modul CC poate crea probleme – durere si
scaderea intensitatii de intrare a curentului – adica la aplicatiile cu electrozi mobili si la aplicatiile care se insotesc de
contractie musculara.
4.1.2 Polaritatea
• polaritate pozitiva: conectorul marcat cu "+" este anod (utilizati cablul cu banana rosie)
conectorul marcat cu "-“ is catod (utilizati cablul cu banana alba sau neagra)
• polaritate negativa: polaritatea conectorilor este inversata ("+" = catod; "-" = anod)
• pozitiv, inversat: prima jumatate a terapiei are polaritate pozitiva a semnalului, la mijlocul terapiei
polaritatea se schimba automat in negativa
• negativ, inversat: prima jumatate a terapiei are polaritate negativa a semnalului, la mijlocul terapiei
polaritatea se schimba automat in pozitiva
• poz., inversat cu intrerupere: prima jumatate a terapiei are polaritate pozitiva a semnalului, la mijlocul terapiei
polaritatea se schimba automat in negativa; in momentul schimbarii polaritatii
echipamentul intrerupe terapia si asteapta resetarea intensitatii corecte
• neg., inversat cu intrerupere: prima jumatate a terapiei are polaritate negativa a semnalului, la mijlocul terapiei
polaritatea se schimba automat in pozitiva; in momentul schimbarii polaritatii
echipamentul intrerupe terapia si asteapta resetarea intensitatii corecte
4.1.3 Timpul de terapie

Poate fi setat in cadrul intervalului 00:01 - 99:59 [min:sec].
4.1.4 Efecte fiziologice

Caracterizeaza anumite diagnostice si programe si pot fi ajustate. Pentru a intelege simbolurile particulare vezi cap.
3.8 SIMBOLURILE EFECTELOR A-E-T-R-S.
pagina 9 din 29
4.2 TENS
4.2.1 Tipuri
simetric – pulsatia pozitiva este imediat urmata de cea negativa
alternativ – pulsatiile pozitive alterneaza in mod regulat cu cele negative
asimetric – pulsatiile pozitive rectangulare sunt urmate de pulsatii exponentiale cu polaritate negativa. In
prezent este cel mai raspandit tip de TENS, probabil datorita efectelor sale favorabile care sunt
asemanatoare cu cele ale pulsatiilor DC, ca si proprietatilor electrochimice care corespund celor ale AC.
4.2.2 Pulsatie, frecventa, pauza

In cadrul acestei ferestre de dialog este posibila setarea parametrilor de baza ai
curentilor TENS generati – durata pulsatiei TENS, pauza dintre TENS sau frecventa
TENS. Toti acesti trei parametri sunt in legatura cu urmatoarele relatii matematice si
de aceea modificarea unui parametru determina si modificarea celorlalti:
TENS simetric:
frecventa = 1 000 000 / (2 * pulsatie+ 1000 * pauza) [Hz; µs, ms]
TENS alternativ:
frecventa = 1 000 000 / (2 * pulsatie + 2000 * pauza) [Hz; µs, ms]
TENS asimetric:
frecventa = 1 000 000 / (7 * pulsatie + 1000 * pauza) [Hz; µs, ms]
Nota: relatiile se bazeaza pe forma undei electrice a curentilor TENS si pe modul lor de generare.
4.2.3 Parametri electrici

Pentru detalii vezi 4.13 MODULAREA PULSATIEI.
4.3 INTERFERENTA DE 2–POLI, DE 4–POLI, DE VECTORI

IZOPLANARI SI DE VECTORI DIPOLI
4.3.1 Frecventa de incarcare

Este frecventa "curentului de incarcare" care "transporta" la tesut (in cazul interferentei de doi poli) sau creeaza in
interiorul tesutului (in cazul interferentei de patru poli) un curent terapeutic de joasa frecventa.
I [mA]
t [s]
Frecventa de incarcare (frecventa inalta)
Frecventa pulsatiilor terapeutice (frecventa scazuta)

Pentru detalii vezi 4.14 INTERFERENTA - PARAMETRI.
4.3.2.1 Interferenta de vectori izoplanari – "rotatia campului"

Campul de vectori izoplanari este o forma speciala de interferenta de patru poli la care modularea
amplitudinii la nivelul ambelor canale determina modularea uniforma de aproape 100% in intreaga arie
de intersectare a circuitelor de curenti. Natura acestor schimbari a canalelor cu amplitudine regulata
corespunde "rotatiei" intregului camp. Acest parametru trebuie sa fie setat cel mai bine la valoarea care
acopera intregul interval de timp (pentru aplicarea continua si in salturi reprezinta suma tuturor
timpurilor setate, pentru aplicarea simetrica este setat timpul de rotatie egal cu timpul de aplicare).
pagina 10 din 29
4.3.2.2 Interferenta de vectori dipoli – rotatia dipolilor

Pentru campul de vectori dipoli cu rotatia automata a dipolilor puteti sa setati viteza de rotatie a
dipolilor in aria de intersectie a circuitelor de curent.
In directia dipolilor adancimea de modulare este intotdeauna maxima, in celelalte directii este minima.
4.4 STIMULAREA RUSEASCA

Frecventa curentului "de incarcare" care "transporta" pulsatii terapeutice de
frecventa joasa catre tesut – la fel ca in cazul interferentei de doi poli unde
curentul de incarcare transporta in tesut curenti de joasa frecventa.
4.4.2 Frecventa pulsatiei, DF(duty factor =

factorul de sarcina)
In cadrul acestei ferestre de dialog este posibila setarea frecventei pulsatiilor
de joasa frecventa.
Parametrul DF (duty factor = factorul de sarcina) reprezinta raportul dintre durata
pulsatiei si durata pauzei dintre pulsatii.
4.4.3 Durata pulsatiei (parametri electrici)

In cadrul acestei ferestre de dialog care este similara cu cea pentru setarea curentilor trapezoidali – vezi 4.13.5
Pulsatii trapezoidale este posibila setarea timpului de crestere a amplitudinii curentilor de joasa frecventa, a timpului
de stimulare, a timpului de scadere a amplitudinii si a timpului de relaxare.
4.5 CURENTI DE FRECVENTA MEDIE
Aceste pulsatii de stimulare sunt in principiu similare cu stimularea Ruseasca dar au o gama mai larga de posibilitati
de a efectua setari individuale.

Vezi 4.4.1 Frecventa de incarcare.

pulsatiilor generate – durata pulsatiei curentului de frecventa medie, pauza dintre
pulsatii si frecventa pulsatiei. Toti acesti trei parametri se afla intr-o relatie
matematica si, de aceea, modificarea unui parametru determina si modificarea
celorlalti:
frecventa = 1 000 / (pulsatie + pauza) [Hz; ms, ms]
Limitele de setare a parametrilor individuali sunt determinate de frecventa de

incarcare.

Parametrii care trebuie sa fie setati sunt aceeasi ca pentru majoritatea pulsatiilor de stimulare. Pentru detalii vezi 4.13
MODULAREA PULSATIEI.
pagina 11 din 29
4.6 CURENTI DIADINAMICI
4.6.1 Tipuri
Tipurile de baza de curenti diadinamici sunt urmatoarele:
DF: pulsatii diadinamice de baza cu frecventa de 100 Hz sau 120 Hz – "cu

doua moduri de rectificare a frecventei sursei de alimentare" (pentru frecventa
de alimentare de 50 / 60 Hz)
MF: pulsatii diadinamice de baza cu frecventa de 50 Hz sau 60 Hz – "cu un

mod de rectificare a frecventei sursei de alimentare" (pentru frecventa de
alimentare de 50 / 60 Hz)
CP: pulsatii diadinamice create prin combinarea tipurilor DF si MF, pulsatiile

alterneaza la fiecare 1 secunda pentru frecventa de baza de 50 Hz si la fiecare
1.2 secunde pentru frecventa de baza de 60 Hz
CP-ISO: aceeasi combinatie de pulsatii DF si MF, dar intensitatea curentilor

este egalizata la nivelul liniei izoelectrice (datorita diferentei de perceptie a DF
si MF, intensitatea curentului MF este cu 11 % mai scazuta decat cea a
curentului DF)
LP: curent diadinamic cu o tranzitie usoara intre curentii DF si MF. Schimbarea

curentului MF in DF si din nou in MF dureaza 10 sau 12 secunde si durata
curentului MF este de 6 sau 7.2 secunde (pentru o frecventa de baza de 50 Hz
/ 60 Hz)
RS: curent diadinamic combinat cu un curent MF (durata 1 sau 1.2 secunde) si

o pauza (durata 1 sau 1.2 secunde – pentru o frecventa de baza de 50 / 60
Hz)
4.6.2 Baza
La componenta pulsatorie a curentului diadinamic se adauga componenta galvanica – baza. Poate fi definita
proportional – componenta de baza este setata ca un procent din intensitatea totala.
4.6.3.1 Frecventa de baza

Frecventa de baza de la care deriva pulsatiile diadinamice. Se bazeaza pe frecventa sursei de alimentare – pentru
tarile cu o frecventa a sursei de alimentare de 50 Hz (Europa, Asia) setati optiunea 50 Hz / 100 Hz; pentru tarile cu o
frecventa a sursei de alimentare de 60 Hz puteti utiliza optiunea de 60 Hz / 120 Hz. Puteti selecta optiunea conform
experientei dvs. dar va rugam sa aveti in vedere faptul ca frecventa de baza originala a curentilor diadinamici a fost de
50 Hz (acesti curenti au fost descoperiti intamplator de catre stomatologul Bernard in Franta).
4.6.3.2 Intreruperea
Aceasta optine permite "intreruperea de moment" a undelor electrice
generate. Durata intreruperii este de 5 µs si frecventa repetabila a intreruperii
este de 8000 Hz. Puterea undei electrice generate nu se modifica (factorul de
sarcina este de 96 %), dar toleranta pacientului este mai mare.
pagina 12 din 29
4.7 PULSATII: RECTANGULARE, TRIUNGHIULARE, EXPONENTIALE

SI CU CRESTERE EXPONENTIALA, COMBINATE, INTRERUPTE
4.7.1 Tipuri
monofazic – pulsatii cu o singura polaritate (ATENTIE! Aceste pulsatii au efect galvanic!)
simetric – pulsatia pozitiva este urmata imediat de o pulsatie negativa
alternativ – pulsatiile pozitive alterneaza regulat cu pulsatii negative
asimetric, combinat - pulsatii rectangulare pozitive sunt urmate de pulsatii exponentiale cu polaritate
negativa. Efectele lor sunt similare cu cele ale pulsatiilor DC, dar proprietatile electrochimice corespund
cu cele ale pulsatiilor AC.

pulsatiilor generate – durata pulsatiei, pauza dintre pulsatii si frecventa pulsatiei.
Toti acesti parametri se afla in relatie matematica si, de aceea, modificarea unui
parametru determina si modificarea celorlalti parametri:
pulsatii monofazice:
frecventa = 1 000 / (pulsatie + pauza) [Hz; ms, ms]
pulsatii simetrice:
frecventa = 1 000 / (2 * pulsatii + pauza) [Hz; ms, ms]
pulsatii alternative:
frecventa = 1 000 / (2 * pulsatii + 2 * pauze) [Hz; ms, ms]
pulsatii asimetrice:
frecventa = 1 000 / (pulsatie + 7 * pauze) [Hz; ms, ms]
Nota: relatiile se bazeaza pe forma undei pulsatiilor si pe modul de generare a acestora.

4.8 PULSATII DE STIMULARE
4.8.1 Tipuri
Cele doua tipuri de baza recomandabile pentru stimulare sunt rectangular si triunghiular.
4.8.2 Pulsatie, pauza

Este posibila setarea numai a duratei pulsatiei si a duratei pauzei. Pentru o stimulare corecta cu pulsatii individuale
este recomandabil sa respectati urmatoarea formula:
tPAUSE = 0.003 * tPULSE [s; ms]
4.8.3.1 Semnal sonor

Semnalul sonor indica momentul generarii pulsatiilor de stimulare. Setari posibile:
beep – durata sa corespunde cu durata pulsatiei generate
click – un "click" scurt indica inceperea pulsatiei generate
no sound (fara semnal sonor).
pagina 13 din 29
4.9 CURENT TRÄBERT, CURENT LEDUC, CURENT FARADIC,

CURENT NEOFARADIC, UNDE H
Sunt tipuri speciale de curenti, pentru parametrii acestora vezi cap. Parametri tehnici.
4.10 CURENTUL GALVANIC
4.10.1 Tipuri
Continuu sau intrerupt. Durata intreruperii este de 5 µs, frecventa repetabila este de 8000 Hz.
4.11 MICROCURENTI
Sunt conceputi pentru aplicarea cu ajutorul unor electrozi punctiformi.
4.11.1 Tipuri
Formele undelor pentru diversele tipuri de curenti sunt ilustrate in urmatorul tabel :
rectangular monofazic
rectangular simetric
rectangular alternativ
triunghiular monofazic
triunghiular simetric
triunghiular alternativ
exponential monofazic
exponential simetric
exponential alternativ
combinat

4.12 STIMULAREA SPASTICA
4.12.1 Pulsatie, perioada de latenta, (frecventa)

Este posibila setarea duratei pulsatiilor T1 care sunt generate de canalul E1,
durata pulsatiilor T2 care sunt generate de canalul E2, perioada de latenta
dintre pulsatiile T1 si T2 si frecventa repetabila a pulsatiilor.
Este posibila si setarea independenta a polaritatii pulsatiilorI T1 si T2 – vezi
butoanele polarity 1 si polarity 2.
pagina 14 din 29
4.13 MODULAREA PULSATIEI
4.13.1 Frecventa constanta

Curentul setat nu are modulare suplimentara si nu este influentat ulterior.
Vezi figura – pulsatii rectangulare.
4.13.2 Frecventa cu modificare

intamplatoare
In timpul generarii pulsatiilor, frecventa curentului generat se modifica
intamplator in cadrul intervalului de aprox. ± 30 %. Vezi figura cu
"compresia" intamplatoare a pulsatiilor rectangulare.
4.13.3 Tren de impulsuri

Sunt un grup de cateva pulsatii de energie joasa care se succed imediat,
una dupa cealalta. Este posibila setarea numarului de pulsatii in tren si
a frecventei trenului [Hz]. In scop informativ sunt calculate pauza dintre trenurile de impulsuri [ms] si durata unui tren
de impulsuri [ms]. Este posibila si alegerea unor valori predefinite.
4.13.4 Pulsatii sinusoidale

Sunt un grup de pulsatii de energie inalta care pot provoca, de exemplu, o
contractie musculara. Este posibila setarea duratei pulsatiei sinusoidale [s]
(= timp de stimulare) si a pauzei dintre pulsatii [s] (= timp de relaxare).
Este posibila si alegerea unor valori presetate.
4.13.5 Pulsatii trapezoidale

contractie musculara. Este posibila setarea timpului de crestere a pulsatiei
trapezoidale [s] = timpul de crestere a stimularii, a timpului de stimulare [s], a
timpului de scadere a pulsatiei trapezoidale [s] = timpul de scadere a
stimularii si a pauzei dintre pulsatii [s] = timp de relaxare.
Este posibila si alegerea unor valori presetate.
4.13.6 Pulsatii simetrice

contractie musculara. Reprezinta o pulsatie trapezoidala simetrica cu un mod
diferit de setare. Este posibila setarea timpului total al aplicatiei [s] – adica
timpul de stimulare si de relaxare care include intotdeauna timpul de crestere
(sau scadere), precum si a asa-numitului contour [%] – adica raportul dintre
timpul actual de stimulare si timpul de crestere a stimularii. Este posibila
alegerea unor valori presetate.
pagina 15 din 29
4.14 INTERFERENTA - PARAMETRI
4.14.1 AMF si Spectrum

AMF este frecventa de baza a curentilor terapeutici care este creata in tesut prin interferenta (de exemplu, prin
combinarea semnalului de la nivelul canalului E1 cu semnalul de la nivelul canalului E2). Aceasta se aplica pentru
interferenta de patru poli. In cazul interferentei de doi poli, curentii cu frecventa de baza AMF sunt "transportati" direct
in tesut de catre transportator.
I [mA]
t [s]
Frecventa de incarcare (frecventa inalta)
Frecventa pulsatiilor terapeutice (frecventa scazuta)
Spectrum determina extinderea modificarii frecventei de baza a curentilor terapeutici – AMF. Frecventa rezultata
pentru curentii terapeutici variaza apoi de la AMF la AMF + Spectrum si se modifica in functie de modul de setare a
derularii frecventei.
4.14.2 Derularea frecventei

Defineste modul de derulare a frecventei rezultate pentru curentii terapeutici in cadrul intervalului de la AMF la AMF +
Spectrum:
• continuu (cresterea frecventei, platou superior, scadere si platou inferior)
• continuu, intamplator
• in salturi (platou superior si inferior)
• in salturi, intamplator
• simetric (intervalul de timp de modificare = "timpul de derulare", "contur")
• simetric, intamplator.
Diferentele dintre diversele moduri de derulare sunt prezentate in figurile de mai jos:
Diferenta dintre modul standard si modul intamplator de derulare este din nou ilustrata mai bine in cele doua figuri de
mai jos. In cazul modului standard de derulare modificarea frecventei implica intotdeauna doua valori – AMF si AMF +
Spectrum. In cazul modului intamplator de derulare echipamentul selecteaza intamplator frecventele generate in
cadrul intervalului AMF si AMF + Spectrum. Acest mod de derulare reduce riscul de deteriorare a tesutului ca urmare
a frecventelor generate si, in anumite situatii, creste eficienta terapiei:
standard aleator
pagina 16 din 29
4.15 ELECTRODIAGNOSTICE
4.15.1 Detectarea pragului motor

Inainte de a masura oricare alt electrodiagnostic trebuie sa detectati pragul
motor al muschiului, adica punctul in care stimularea musculara este cea
mai semnificativa – contractia este initiata de cea mai mica valoare setata a
intensitatii. Puteti sa determinati si la care dintre electrozi (catod sau anod)
va fi efectuata masuratoarea.
Anodul – electrodul pozitiv (banana de culoare rosie) este conectat la

electrodul plat pentru terapie ca electrod de referinta. Acest electrod va fi
plasat proximal sau distal de muschiul tratat. Este posibila si utilizarea
electrozilor de vacuum – pentru vacuum continuu.
Catodul – electrodul negativ (banana de culoare neagra) este conectat la
electrodul punctiform pentru stimulare.
Pentru gasirea pragului motor este recomandabil sa utilizati pulsatii cu durata de aprox. 5 ms pentru muschiul sanatos
si de aprox. 100 ms pentru muschiul denervat. Pauza dintre pulsatii trebuie sa fie de 2 - 3 secunde. Dupa gasirea
pragului motor inversati polaritatea curentului de intrare (polaritatea pozitiva → negativa, sau schimbati electrozii
– banana de culoare rosie introdusa in electrodul punctiform si cea de culoare neagra in electrodul de referinta) si
masurati senzitivitatea muschiului pentru polaritatea inversata a semnalului (electrodul pentru stimulare in acest caz
este anodul). Pentru stimularea ulterioara utilizati acea conectare a electrozilor (polaritate) pentru care muschiul este
mai sensibil.
4.15.2 Reobaza – cronaxia

Este masurata in punctul motor al muschiului prin pulsatii rectangulare cu
polaritatea electrodului care a fost determinata ca fiind mai sensibila atunci
cand a fost detectat pragul motor.
Reobaza este cea mai mica intensitate a pulsatiei rectangulare a
curentului care initiaza contractia musculara.
Cronaxia este durata pulsatiei care initiaza contractie musculara si a
carei intensitate este de 2x mai mare decat cea a reobazei.
Valorile reobazei si cronaxiei pot fi determinate prin masurarea completa a
curbei I/t – vezi cap. 4.15.4, sau pot fi masurate prin urmatoarea metoda
simplificata.
Mai intai masurati reobaza (durata pulsatiei masurate este de 1000 ms) si
apoi cronaxia. Echipamentul seteaza automat intensitatea corecta pentru
pulsatia masurata – dvs. setati durata acestei pulsatii (de la butonul time /
stop: rotiti acest buton pentru a seta durata pulsatiei, apasati butonul pentru a porni sau opri stimularea). Dupa
gasirea ambelor valori salvati rezultatele masurate.
Este recomandabil sa specificati in cadrul unei note daca electrodul punctiform a fost catodul sau anodul.
4.15.3 Coeficientul de acomodare

Este masurat in punctul motor al muschiului printr-o pulsatie triunghiulara si una rectangulara, cu polaritatea
electrodului care a fost determinat ca fiind mai sensibil atunci cand ati detectat pragul motor.
Coeficientul de acomodare este un raport intre intensitatea pulsatiei triunghiulare si intensitatea pulsatiei
rectangulare. Durata pulsatiei este de 1000 ms si pauza dintre pulsatii este de 3 secunde. Mai intai masurati pulsatia
rectangulara, dupa masurarea acesteia si salvarea cu ajutorul butonului time / stop (17) echipamentul este comutat
automat pentru masurarea pulsatiei triunghiulare. Intensitatea setata este afisata intr-un chenar in partea superioara a
ecranului, intr-un alt chenar din partea inferioara a ecranului fiind afisata valoarea curenta masurata pentru
coeficientul de acomodare impreuna cu diagnosticul exprimat verbal.
Este recomandabil sa specificati in cadrul unei note daca electrodul punctiform de stimulare a fost catodul sau anodul.
4.15.4 Curba I/t

Este masurata in punctul motor al muschiului printr-o pulsatie triunghiulara sau rectangulara, cu polaritatea
electrodului care a fost determinata ca fiind mai sensibila atunci cand a fost detectat punctul motor.
pagina 17 din 29
4.15.4.1 Curba I/t – optiuni

Acest meniu include urmatoarele optiuni:
• edit point (editarea punctului): pentru setarea rapida si directa a
duratei pulsatiei si a duratei pauzei
• delete point (stergerea punctului): pentru stergerea punctului
masurat al curbei din grafic
• new curve (curba noua) - pulsatii rectangulare: pentru a adauga la
grafic o noua curba I/t a pulsatiilor rectangulare
• new curve (curba noua) - pulsatii triunghiulare: pentru a adauga la
grafic o noua curba I/t a pulsatiilor triunghiulare
• delete curve (stergerea curbei): pentru stergerea curbei din grafic
• import curve (importarea curbei): pentru a adauga la grafic o
curba I/t din memoria echipamentului
• save curve (salvarea curbei): pentru a salva curba I/t
• detectarea punctului motor
• calcularea cronaxiei-reobazei : optiune activa numai atunci cand graficul afiseaza o singura curba
• calcularea coeficientului de acomodare : optiune activa numai atunci cand graficul afiseaza doua curbe –
una pentru pulsatiile triunghiulare si una pentru pulsatiile rectangulare
• calcularea stimularii: optiune activa numai atunci cand graficul afiseaza doua curbe pentru pulsatii
triunghiulare
4.15.4.2 Curba I/t – proprietati

Pe ecran este afisata denumirea curbei I/t impreuna cu alte informatii suplimentare, acestea fiind atribuite unui
pacient.
4.15.4.3 Curba I/t – masurare

Pentru deplasarea de-a lungul axei timpului si modificarea lungimii de unda a pulsatiei generate, rotiti butonul time /
stop.
Pentru setarea intensitatii pulsatiei generate rotiti butonul pentru intensitate (intensity).
Pentru introducerea in grafic a valorii setate a intensitatii apasati butonul / stop.
Butoanele mobile >> si << de pe ecran servesc pentru selectarea curbei I/t care va fi activata din cadrul celor afisate
pe ecran – aceasta curba va fi luata in considerare apoi in cadrul meniului si in timpul masuratorii, etc.
4.16 TERAPII COMBINATE
4.16.1 Polaritatea sondei pentru ultrasunete

Polaritatea sondei pentru ultrasunete este setata pe ecran:
• anod (+) – in acest caz selectati pe ecranul pentru generatorul E1 (sau pe ecranul pentru electroterapie)
polaritatea de iesire "pozitiva“
• catod (-) – in acest caz selectati pe ecranul pentru generatorul E1 (sau pe ecranul pentru electroterapie)
polaritatea de iesire "negativa"
Celalalt electrod care trebuie sa fie conectat la pacient este electrodul de referinta pentru generatorul respectiv de
electroterapie (E1 standard). Acest electrod este conectat la iesirea (-) pentru electroterapie, preferabil prin cablul de
culoare neagra.
4.16.2 Setarea parametrilor pentru terapia combinata
4.16.2.1 Echipamente BTL-5000 Combi

Terapiile combinate pot fi pornite de la generatorul pentru electroterapie, avand simbolul sondei pentru
ultrasunete la nivelul "tab"-ului - vezi fig. De regula este utilizat generatorul pentru electroterapie E1.
Numai listele acestui generator contin terapii combinate, care includ diagnostice combinate, programe
combinate si selectarea manuala a terapiei.
Dupa selectarea terapiei combinate (nu are importanta daca selectarea se face din lista de diagnostice – diag, din
lista de programe – prog sau pentru utilizarea comenzii manuale – man) ecranul afiseaza parametrii standard pentru
electroterapie la care se adauga butonul"parameters ultrasound" (parametri pentru ultrasunete).
pagina 18 din 29
Dupa apasarea butonului "parameters

ultrasound" puteti seta toti parametrii
terapiei cu ultrasunete doriti. Pentru
descrierea detaliata a parametrilor pentru
ultrasunete vezi Ghidul de utilizare pentru
terapia cu ultrasunete.
4.16.2.2 Conectarea
echipamentelor BTL-5000 Pulse si BTL-5000 Sono
Pentru reprezentarea schematica a interconectarii acestor echipamente vezi Manualul de utilizare. Echipamentele
sunt comandate separat, terapiile sunt derulate in mod individual pentru fiecare aparat. Pentru echipamentul BTL-
5000 Sono porniti terapia de la nivelul generatorului U1 si anulati optiunea "with electro".
4.17 SETARI SPECIFICE PENTRU ELECTROTERAPIE
4.17.1 Verificarea contactului electrozilor

Este posibila dezactivarea (sau activarea) verificarii contactului electrozilor cu corpul pacientului in timpul terapiei. Din
fabricatie aceasta functie este activata (ON). Va recomandam dezactivarea sa numai in cazul in care doriti sa utilizati
electroterapia in special pentru stimulari motorii.
pagina 19 din 29
5 RECOMANDARI PENTRU ELECTROTERAPIE
5.1 UTILIZAREA ELECTROZILOR DE FORMA PLATA
Echipamentul poate sa lucreze cu electrozi de forma plata BTL. Pentru electrozii plati utilizati huse din buret imbibate
cu apa (sau cu solutie terapeutica, in cazul iontoforezei). Inainte de prima utilizare a huselor este necesara clatirea lor
in apa calduta. Prin imbibarea cu apa a huselor din buret sunt prevenite arsurile la nivelul pielii pacientului. Atunci
cand sunt generati curenti cu energie joasa (TENS) aplicati pe corpul pacientului fata 1 a electrodului introdusa in
husa din buret. In acest caz, un pliu al husei din buret se va interpune intre electrod si corpul pacientului. pentru
curentii cu energie inalta (toate tipurile de curenti, cu exceptia TENS) aplicati pe corpul pacientului fata 2 a
electrodului introdusa in husa din buret.
1 invelis
electrod
2
Inainte de prima utilizare clatiti cu grija in apa calduta husele din buret pentru electrozi. Din fabricatie acestea
sunt imbibate cu o substanta speciala care previne mucegairea.
Dupa spalare si uscare husele pentru electrozi se intaresc. Acesta nu este un defect – dupa imbibare husele se
inmoaie din nou.
pagina 20 din 29
6 PARAMETRI TEHNICI PENTRU ELECTROTERAPIE
6.1 PARAMETRII TERAPIILOR SPECIALE – CURENTI
6.1.1 TENS
tIpuri: sImetric, alternativ, asimetric

pulsatie: 10 pana la 400 µs
pauza: 0.15 pana la 2 500 ms (in functie de durata pulsatiei, tipul
pulsatiei si frecventa setata)
frecventa: 0.2 pana la 1 000 Hz (alternativ)
0.4 pana la 1 000 Hz (simetric, asimetric)
modulatre: vezi mai jos Modularea curentilor
6.1.2 Interferenta de 4 poli
frecventa de incarcare: 3 600 pana la 10 000 Hz

AMF: 0 pana la 200 Hz
Spectrum: 0 pana la 200 Hz
derularea frecventei: vezi mai jos Derularea frecventei
6.1.3 Interferenta de 2 poli

6.1.4 Interferenta de vectori izoplanari

rotatia campului: 0.5 pana la 70 s
6.1.5 Interferenta de vectori dipoli
tipuri: automata, prin rotatie manuala

rotatia dipolului: de la 3 rev. per secunda pana la 1 rev. per 30 secunde (auto-
rotatie)
pagina 21 din 29
6.1.6 Stimularea Ruseasca

frecventa pulsatiilor: 40 pana la 150 Hz
raportul pulsatie/pauza: 1:1 pana la 1:8 (exceptie; este utilizat alt tip de raport
pulsatie/pauza)
modulare: curenti trapezoidali
(pentru parametri vezi mai jos Modularea curentilor)
6.1.7 Curenti de frecventa medie (cu modularea amplitudinii)

pulsatie: 0.1 pana la 50 ms (in functie de frecventa de incarcare setata)
frecventa pulsatiei: 9.8 pana la 1 000 Hz (in functie de frecventa de incarcare setata)
modulare: vezi mai jos Modularea curentilor
6.1.8 Pulsatii rectangulare
tipuri: monofazic, simetric, alternativ

pulsatie: 0.2 pana la 1 000 ms
pauza: 0.1 pana la 10 000 ms (monofazic, simetric; depinde si de durata
pulsatiei)
0.1 pana la 5 000 ms (alternativ; depinde si de durata pulsatiei)
frecventa: 0.1 pana la 1 000 Hz
6.1.9 Pulsatii triunghiulare

pulsatie: 1 pana la 1 000 ms
pulsatiei)
frecventa: 0.1 pana la 900 Hz (monofazic)
0.1 pana la 450 Hz (simetric, alternativ)
pagina 22 din 29
6.1.10 Pulsatii exponentiale, pulsatii cu crestere exponentiala

pulsatie: 1 pana la 800 ms
pulsatiei)
0.1 pana la 450 Hz (simetric, alternativ)
6.1.11 Pulsatii combinate
tip: asimetric
pauza: 0.5 pana la 10 000 ms (in functie de durata
pulsatiei)
frecventa: 0.1 pana la 550 Hz
6.1.12 Pulsatii pentru stimulare

(pentru stimulare in functie de electrodiagnostic)
tipuri: rectangular, triunghiular (monofazic)

pauza: 0.5 pana la 10 s
selectarea generarii semnalului sonor: nu (beep in functie de durata pulsatiei)
6.1.13 Pulsatii intrerupte
tipuri:
rectangular, triunghiular (monofazic, simetric, alternativ)
frecventa intreruperii:8 000 Hz, factor de sarcina 95 %
pulsatie:1 pana la 30 ms
pauza: 1 pana la 60 ms (monofazic)
1 pana la 30 ms (simetric, alternativ)
11.1 pana la 333 Hz (simetric)
8.3 pana la 250 Hz (alternativ)
pagina 23 din 29
6.1.14 Träbert, Ultra-Reiz 2-5
tip: monofazic
pulsatie: 2 ms
pauza: 5 ms
frecventa: 143 Hz
6.1.15 Leduc
tip: monofazic
pulsatie: 1 ms
pauza: 9 ms
frecventa: 100 Hz
6.1.16 Faradic, Neofaradic
tipuri: monofazic rectangular (faradic), monofazic triunghiular (neofaradic)

pulsatie: 2 ms
pauza: 20 ms
frecventa: 45.5 Hz
6.1.17 Unde H
tip: simetric
pulsatii: 2 x 5.6 ms
pauza: 0.22 pana la 10 000 ms
frecventa: 0.1 pana la 87.7 Hz
pagina 24 din 29
6.1.18 Diadinamice
tipuri: DF, MF, CP, LP, RS, CP-ISO

baza: 0 / 0.5 / 1 / 2 / 5 / 10 %
frecventa de baza: 50 sau 60 Hz (curentii deriva de la aceste frecvente)
intreruperea pulsatiei: 8 000 Hz, factor de sarcina 95 %
parametrii tipului DF*: pulsatii sinusoidale continue, cu frecventa de 100 Hz

DF
parametrii tipului MF*: pulsatii sinusoidale continue, cu frecventa de 50 Hz
MF
parametrii tipului CP*: alternanta DF si MF: 1 secunda DF, 1 secunda MF
CP
parametrii tipului LP*: alternanta DF modulate (10 secunde) si MF (6 secunde)

LP
parametrii tipului RS*: alternanta MF si pauza: 1 secunda MF, 1 secunda pauza

RS
parametrii tipului CP-ISO*: alternanta DF si MF cu amplitudinea 80 % din DF:

1 secunda DF, 1 secunda MF
CP-
ISO
* parametrii sunt definiti pentru frecventa de baza a pulsatiei de 50 Hz
6.1.19 Curent galvanic (iontoforetic)
tipuri: continuu, intrerupt de 8 000 Hz cu factor de sarcina de 95 %
6.1.20 Microcurenti
tipuri: rectangular, triunghiular, exponential (monofazic, simetric,
alternativ) si combinat
pulsatie: 0.2 pana la 1 000 ms (rectangular, combinat)
1 pana la 1 000 ms (celelalte)
pauza: 0.1 pana la 10 000 ms (monofazic, simetric, combinat; depinde
de durata pulsatiei)
0.1 pana la 5 000 ms (alternativ; depinde de durata pulsatiei)
frecventa: 0.1 pana la 1 000 Hz (rectangular)
0.1 pana la 700 Hz (combinat)
0.1 pana la 900 Hz (celelalte tipuri, monofazic)
0.1 pana la 450 Hz (celelalte tipuri, simetric si alternativ)
nota: numai modul CC
pagina 25 din 29
6.1.21 Stimulari spastice (dupa Hufschmidt)
pulsatii: 0.1 pana la 25 ms

intarzierea dintre canale: 10 pana la 3 000 ms
frecventa: 0.15 pana la 50 Hz (in functie de durata setata a duratei pulsatiei
si a intarzierii)
6.1.22 High-voltage therapy (HVT) (terapia de inalta tensiune)
tipuri: pulsatii cu un singur peak, cu doua peak-uri, cu trei peak-uri

simetric, alternativ
pulsatii: 20 µs (pulsatii: cu un singur peak, simetrice, alternative)
30 µs (pulsatii cu doua peak-uri)
40 µs (pulsatii cu trei peak-uri)
frecventa: 0.1 pana la 500 Hz
nota: numai pentru modul CV
6.2 MODULAREA CURENTILOR
Tipuri: frecventa constanta

frecventa intamplatoare
tren de impulsuri
curenti sinusoidali
curenti trapezoidali
curenti simetrici
Frecventa intamplatoare: standard ± 30 %

Tren de impulsuri:
numar de trenuri dintr-o pulsatie: 3 pana la
10
frecventa trenurilor: 0.1 pana la 100 Hz (depinde de frecventa si durata
pulsatiilor)
Curenti sinusoidali:
durata pulsatiei : 0.15 pana la 35 s
durata pauzei : 0.02 pana la 70 s
Curenti trapezoidali:
crestere, scadere: 1 pana la
35 s
timp de stimulare, pauza dintre pulsatii: 1 pana la
35 s
Curenti simetrici:
timp de derulare: 1 pana la
35 s
contur: 1 pana la 99 %
pagina 26 din 29
6.3 DERULAREA FRECVENTEI (INTERFERENTA)
tipuri: continuu, in salturi, simetric
Selectarea intamplatoare a frecventei la da/nu

derulare:
Derulare continua:
cresterea si descresterea frecventei: 1 pana la 35 s
platoul frecventei: 0 pana la 35 s
Derularea salturilor:
platoul frecventei: 1 pana la 35 s
Derulare simetrica:
timp de derulare: 1 pana la 35 s
contur: 1 pana la 99 %
6.4 TREPTELE DE SETARE A PARAMETRILOR
Treptele de setare a parametrilor curentilor*

0.10 pana la 0.30: 0.01
0.30 pana la 1.00: 0.05
1.00 pana la 3.00: 0.10
3.00 pana la 10.0: 0.5
10.0 pana la 30.0: 1.0
30.0 pana la 100: 5
100 pana la 300: 10
300 pana la 1 000: 50
1 000 pana la 3 000: 100
3 000 pana la 10 000: 500
* se aplica pentru toate setarile, cu exceptia frecventei de

incarcare:
2 500 pana la 5 000: 100
5 000 pana la 10 000: 500
6.5 VALORILE MAXIME ALE INTENSITATII
TENS:
10 µs pana la 160 µs 140 mA
161 µs pana la 400 µs 140 mA (pentru limite aditionale vezi tabelul)
pulsatie : pauza frecventa 0.1 – 400 Hz frecventa peste 400 Hz
100 : 1 50 mA 80 mA
10 : 1 52 mA 83 mA
5:1 54 mA 87 mA
2:1 61 mA 97 mA
1:1 70 mA 113 mA
1:2 86 mA 138 mA
1:3 100 mA 140 mA
1:5 122 mA 140 mA
1:7 140 mA 140 mA
1 : 10 - 1 : 10 000 140 mA 140 mA
Interferenta de 2 poli: 140 mA
Interferenta de 4 poli: 100 mA
pagina 27 din 29
Interferenta de vectori izoplanari: 100 mA
Interferenta de vectori dipoli: 100 mA
Stimulare Ruseasca: 140 mA
Diadinamice: DF 70 mA
MF 100 mA
CP 80 mA
LP 80 mA
RS 100 mA
CP-ISO 80 mA
Pulsatii rectangulare, pulsatii combinate, pulsatii rectangulare intrerupte:

0.2 ms pana la 29 ms 140 mA (pentru limite aditionale vezi tabelul)*
30 ms pana la 49 ms 110 mA (pentru limite aditionale vezi tabelul)*

100 : 1 50 mA 80 mA
10 : 1 52 mA 83 mA
5:1 54 mA 87 mA
2:1 61 mA 97 mA
1:1 70 mA 113 mA
1:2 86 mA 138 mA
1:3 100 mA 140 mA
1:5 122 mA 140 mA
1:7 140 mA 140 mA
1 : 10 - 1 : 10 000 140 mA 140 mA
* intotdeauna este valabila valoarea mai mica
Pulsatii triunghiulare, pulsatii triunghiulare intrerupte:


100 : 1 71 mA 113 mA
10 : 1 74 mA 118 mA
5:1 77 mA 123 mA
2:1 86 mA 138 mA
1:1 100 mA 140 mA
1:2 122 mA 140 mA
1 : 3 - 1 : 10 000 140 mA 140 mA
pagina 28 din 29
Pulsatii exponentiale, pulsatii cu crestere exponentiala, pulsatii exponentiale intrerupte:


100 : 1 87 mA 138 mA
10 : 1 90 mA 140 mA
5:1 94 mA 140 mA
2:1 106 mA 140 mA
1:1 122 mA 140 mA
1 : 2 - 1 : 10 000 140 mA 140 mA
Curenti de stimulare:
0.1 ms pana la 29 ms 140 mA (pentru limite aditionale vezi tabelul)*
Curent Träbert (Ultra-Reiz): 92 mA
Curent Leduc: 140 mA
Curent faradic: 140 mA
Curent neofaradic: 140 mA
Curent galvanic: 65 mA
Unde H:
frecventa intensitate
0.1 – 35 Hz 140 mA
40 Hz 129 mA
50 Hz 114 mA
60 Hz 103 mA
80 Hz 90 mA
88 Hz 86 mA
Microcurenti: 1000 µA
Stimulare spastica: 140 mA
HVT: 390 V
pagina 29 din 29

Manual BTL 5000 Electroterapie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual BTL 5000 Electroterapie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Electroterapie

1 EFECTELE GENERALE ALE ELECTROTERAPIEI ........................................................................................... 3

BTL Romania Aparatura Medicala srl

1 EFECTELE GENERALE ALE ELECTROTERAPIEI

Nota importanta despre educatia continua

2 CLASIFICAREA CURENTILOR DE ELECTROTERAPIE

2.1 CURENTUL GALVANIC

2.2 CURENT PULSAT DIRECT

2.3 CURENT ALTERNATIV

2.3.2 Interferenta clasica (de patru poli)

2.3.3 Interferenta de doi poli

2.3.4 Interferenta de vectori isoplanari

2.3.5 Campul de vectori dipoli

3.1 EFECTUL ANALGEZIC

3.2 EFECTUL DE MIORELAXARE SI SPASMOLITIC

3.3 EFECTUL TROFIC

3.4 EFECTUL ANTIEDEMATOS

3.5 EFECTUL PLACEBO

Adversarii fizioterapiei au tendinta sa considere efectele acesteia ca fiind placebo.

3.6 EFECTUL DE APARARE

3.7 CONTRAINDICATIILE ELECTROTERAPIEI

3.8 SIMBOLURILE EFECTELOR A-E-T-R-S

Simbolurile efectelor terapeutice utilizate de catre echipament au urmatoarele semnificatii:

4 SETAREA SI REGLAREA ELECTROTERAPIEI

4.1 PARAMETRI COMUNI

4.1.1 Modul de iesire

4.1.3 Timpul de terapie

4.1.4 Efecte fiziologice

alternativ – pulsatiile pozitive alterneaza in mod regulat cu cele negative

4.2.2 Pulsatie, frecventa, pauza

4.2.3 Parametri electrici

4.3 INTERFERENTA DE 2–POLI, DE 4–POLI, DE VECTORI

4.3.1 Frecventa de incarcare

Frecventa pulsatiilor terapeutice (frecventa scazuta)

4.3.2 Parametri electrici

4.3.2.1 Interferenta de vectori izoplanari – "rotatia campului"

4.3.2.2 Interferenta de vectori dipoli – rotatia dipolilor

4.4 STIMULAREA RUSEASCA

4.4.1 Frecventa de incarcare

4.4.2 Frecventa pulsatiei, DF(duty factor =

4.4.3 Durata pulsatiei (parametri electrici)

4.5 CURENTI DE FRECVENTA MEDIE

4.5.1 Frecventa de incarcare

4.5.2 Pulsatie, frecventa, pauza

frecventa = 1 000 / (pulsatie + pauza) [Hz; ms, ms]

Limitele de setare a parametrilor individuali sunt determinate de frecventa de

4.5.3 Parametri electrici

4.6 CURENTI DIADINAMICI

DF: pulsatii diadinamice de baza cu frecventa de 100 Hz sau 120 Hz – "cu

MF: pulsatii diadinamice de baza cu frecventa de 50 Hz sau 60 Hz – "cu un

CP: pulsatii diadinamice create prin combinarea tipurilor DF si MF, pulsatiile

CP-ISO: aceeasi combinatie de pulsatii DF si MF, dar intensitatea curentilor

LP: curent diadinamic cu o tranzitie usoara intre curentii DF si MF. Schimbarea

RS: curent diadinamic combinat cu un curent MF (durata 1 sau 1.2 secunde) si

4.6.3 Parametri electrici

4.6.3.1 Frecventa de baza

4.7 PULSATII: RECTANGULARE, TRIUNGHIULARE, EXPONENTIALE

simetric – pulsatia pozitiva este urmata imediat de o pulsatie negativa

alternativ – pulsatiile pozitive alterneaza regulat cu pulsatii negative

4.7.2 Pulsatie, frecventa, pauza

Nota: relatiile se bazeaza pe forma undei pulsatiilor si pe modul de generare a acestora.

4.7.3 Parametri electrici

4.8 PULSATII DE STIMULARE