Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANUL 1 .. -
Nr. 2
MAl 1967
SUMAR
P:H!'.
Coperta noastră
Histria
1
O scenă dramatică : sub ochii lui Trai an, so l daţii romani incendiază o aşezar~
dacică ; pe zidurile cetăţii da ce sînt înfipte în p ari capet eLe unor duşmani ucişi
Cea d in tii dintre aceste întrebări ar f i putut fi pusă şi acum trei decenii, in clipa
cind, la Roma, meşterul Mercatalli începea să toarne în ciment armat reliefu rile de
marm ură ale Columnei Tra iane. De pe atunci se plănuia aducerea în ţară a copi ilor,
a căror executare fusese coma ndată de Şcoala Română din capitala Italiei ; de pe
atunci se putea pune intrebarea : de ce ?
Răspunsul ne poartă cu aproape două mii de ani în urmă , cînd a încolţ-it
pentru prima dată în mintea unui artist de geniu ideea de a dăltui în marmu ră de
Carrara, pe fusul unei semeţe coloa ne onorare, imaginile unui eveniment de seamă
al istoriei romane. Artistul se numea Apollodor ; era un grec născut în Siria, la Da-
ma sc, ş i împăratul Traian îi încredinţase misiunea să ridice în capitala Imperiului un
for mai strălucit decit toate celelalte. Evenimentul pe care Apollodor, în deplină înţe
legere cu împă ratul , hotărîse să-I eternizeze în dura albeaţă a pietrei era cucerirea
Daciei lui Decebal. Şi astfel, în Forul lui Traian, spre nord-vest de Basilica Ulpia, stră
juită de-a dreapta şi de-a stînga de două biblioteci cu volume greceşti şi latine şti, s-a
înăltat zvelte coloană ce avea să poarte peste veacuri amintirea vie a celor două
războ aie dacice.
Nu era singurul rost al Columnei. Inscripţia de pe soclul ei ne spune că înălţimea
de 39,83 m a monumentului trebuia să aducă aminte locuitorilor Romei de înălţimea co-
linei excavate pentru construirea grandioasei pieţe publice. Iar mai trîziu, după 117 e. n.,
încăperea amenajată în interiorul bazei avea să adăpostească, din porunca împăratului
Hadrian, urna de aur cu cenuşa biruitorului Daciei. Dar pe cînd amintirea lucrărilor de
2
Brundistum, vara anutui 105 e.n. : T ratan se îmbarcă pentru at dollea rdzbot
dacic
•
amenajare a forului s-a şters din mintea oamenilor, pe cînd urna de aur a fost furată
cîndva, în evul mediu, din camera sepulcrală, pe cînd însă~i statuia lui Traian, care-
încununa Columna, a fost răsturnată şi, pe la 1589- 1590, înlocuită cu o statuie a aposto-
lului Petru, rel iefurile au dăinuit, înfăţişînd generatiilor ce se petreceau, imaginile încleş
tării cumpl ite dintre legiunile Romei ~i o ştile lui Decebal.
Columna e un monument remarcabil din toate punctele de vedere. Ea te impresio-
nează mai întîi prin meşteşugu l constructori lor care au înălţat-o la aproape patruzeci de·
metri deasupra datelor forului, amenajînd în interior nu numai un mic vestibul, un condor
şi încăperea amintită mai sus, ci şi o scară în spirală ce urcă pînă în vîrful monu-
mentului. Apoi, privitorul e uluit de mă iestria sculpturilor : ochiul i ntîrzie pe bogă ţi a de
trofee care împodobesc soclul paralelipipedic şi urcă mai departe, urmărind cei 200
de metri a i spiralei sculptate cu scene din războaiele dacice, cuprinzînd 124 de episoade-
ş i peste 2500 de figuri.
Ca monument sculptura!, Columna ocupă un loc de frunte i n istoria artei romane.
Ea rep rezintă a pogeul reliefului istoric şi a consti tuit un izvor de i n s piraţie pentru ar-
tişt ii romani d in deceni ile u rmă toa re : în special, ea a servit drept model pentru coloana
istoria tă rid icată, tot la Roma, de Marcus Au relius (161- 180) întru celebrarea răz
boaielo r sale victorioase cu marcomanii şi alte seminţii "barbare". Nenumăraţi istoricr
de artă s-au ocupat de reliefurile monumentului ridicat de Apollodor, subliniind unitatea
co mpoziţie i , ritmul viu şi tonul poetic ridicol a l naratiunii, realismu l personajelor şi gran-
doarea, idea l izată desigur, a faptelor înfăţişate, grija pentru amănunte îmbi nată cu o
3
Mtdajele sînt controlate cu mt,Ltd grtjd
...
4
tot mai bine confruntate cu rezultatele săpăturilor arheologice din Dacia şi, in primul
rînd, din Munţii Orăştiei -centrul statului lui Decebal.
Tocmai din acest punct de vedere, istoric, Columna prezintă o deosebită însemnă
tate pentru noi românii. Tn adevăr, dacă pentru alţii ea înfăţişează unul din nenumăratele
episoade războinice ale istoriei romane, una din nu meroasele biruinte şi cuceriri dobin-
dite de armatele Romei, ~entru not ea zugrăveşte un eveniment de singulară şi funda-
l]lentală importanţă. Războaiele lui Traian cu Decebal au schimbat faţa şi soarta
Daciei : in locul civilizatiei dace de tip Latene s-a implontal pe meleagurile noastre cul-
tura materială şi spirituală a Romei imperiale ; statul liber al dacilor a fost prefăcut in
provincie romană ; treptat, limba dacică a fost în l ocuită de graiul latinesc. Cucerirea
traiană a fost premisa necesară a romanizării Daciei şi, deci, a formării poporului nos·
tru in fiinta lui de azi. Tnfăţişînd trecerea Dunării de către armata romană, ciocnirea de
la Tapae, inaugurarea podului de la Drobeta, înc hinarea unor triburi dacice, asediu! şi
cucerirea Sarmizegetusei, strămutarea din munti la cîmpie, in noua provincie, a unor
daci etc., Columna Traiană zugrăveşte tocmai această premisă şi, de aceea, constituie
un neobişnuit, dar veritabil act de naştere al poporului român.
lată de ce Columna lui Tra ian e un monument al propriului nostru trecut şi de ce
11u s-au cruţat nici osteneală, nici mijloace pentru executarea mulajelor şi aducerea
lor i n fară.
Poate că în clipa în care cititorii Magazinului istoric parcurg aceste rînduri, cele
-peste 160 de piese de ciment armat au şi ajuns la Bucureşti. Tn orice caz, e sigur că au
pornit la drum, părăsind capitala italiană cu un tren special, şi nu vor întîrz ia să so-
sească. Acesta este rezultatul activităţii unei delegaţii româneşti, condusă de prof. univ.
Virgil Vătăşianu, membru corespondent al Academiei, şi din care şi semnatarul acestor
rînduri a avut cinstea să facă parte ; delegaţia a vizitat Roma în februarie-martie a.c.,
luind măsuri pentru ambalarea şi transportul mulajelor.
O dată sosite pe meleagurile călcate odinioară de soldaţii lui Traian, ce soartă
vor avea copiile Columnei ? Si nt mul ţi aceia care le vedeau ridicate ameţitor într-o piaţă
a Bucureştilor sau a altui mare oraş al ţării. Dar lucrul acesta nu este posibil din punct
.de vedere tehnic şi, după cum se va vedea indată~ r.·ar fi nici potrivit. Tn adevăr, mon-
tarea Columnei ar face ca reliefurile ei să fie numai cu greu vizibile ş i imposibil de
studiat, in timp ce expunerea l iniară, muzeistică, a p ieselor care o compun ne scu-
teşte de asemenea neajunsuri. Ţara noastră va deveni acum una din cele patru ţări ale
lumii în care reliefurile Columnei vor putea fi lesne şi cu de -amănunt ul studiate de spe-
cialişti în istorie, arheologie, istoria artei, etnologie. Mai mult, vom fi singura ţară unde
-copiile Columnei vor putea fi expuse împreună cu materiale dacice originale găsite
în săpături (arme, unelte, vase, ~odoabe etc.) sau cu mochete ale locuinţelor, cetăţi
lor şi aşezărilor din Dacia. lmportanja pentru arheologi, istorici şi alti oameni de ştiinţă
a acestei împre jurări e vădită şi nu mai cere comentarii.
Să AU ne gindim insii numai la erudiţi şi specialişti ; să ne aducem aminte că expu-
nerea muzeistică a copiilor Columnei va permite multor mii şi chiar zeci de mii de oa-
meni să le vadă ş i să le admire. Mii de vizitatori vor putea să contemple chipul dirz al
lui Decebal sau scena tragică a sinuciderii sale, vor putea vedea cu ochii lor rezistenţa
vitejească a dacilor şi bărbăţia armatelor romane. Admirind îndeaproape scenele Co-
lumnei Traiane, mii de oameni vor găsi in ele nu numai o sursă de cunoaştere a tre-
cutului, ci şi un izvor de fierbinte patriotism şi de justificată mîndrie pentru faptele stră
moşilor. Columna e un indemn la dregoste şi devotament pentru pămîntul pe care dacii
şi romanii I-au stropit cu singele lor.
Cunoscind acestea, să lăsăm inchipuirea noastră să voda mulajele Columnei lui
Tra ian împodobind o vastă saiă dintr-u n mare Mur:eu a.l istoriei pat riei.
..
.,
•
6
INTELECTUALII ROMÂNI CĂTRE ION ANTONESCU
" "
"TAC A A
ar insemna o crimă"
P rimăvara anului 1944, Armata hitle- Rolul de iniţiatori ai întocmirii memo-
ristă suferea înfrîngeri după înfrîngeri în- riului a aparţinut unor oameni de cultură
deosebi pe frontul de răsărit din partea comunişti sau apropiaţi partidului comu-
armatei sovietice. Trupele r omâne conti- nist. Este semnificativ că lor li s-a ală
nuau să sîngereze pentru scopuri străine turat un mare grup de in telectuali cu cele
interE'feh,r ţării. Creştea aversiunea I·O- mai diferite convingeri politice, dar pă
porului împotriva războiului fuscistoanto- trun şi cu toţii de convingerea că ţara
nescian. trebuie salva tă de dezastrul national
•
care
România se afla în ajunul unor eveni- o ameninta.
mente cruciale pentru soarta sa. In aceste Un act de mare curaj era săvîrşit de ex-
împreju rări Partidul Comunist Român des- ponenţi ai intelectualităţii României, con-
făsura o activitate intensă, multilaterală ştienţi fiind că atitudinea lor, contra poli-
pregătindu-şi propriile organizaţii ac\io- ticii dictatorului Antonescu căruia îi era
nînd cu vigoare pentru înfăp tuirea Fron- adresat memoriul, putea duce la represalii.
tului l,;nic Muncitoresc ş i pentru crearea Memoriul a avut o largă rezonanţă în
unui lar~ front al tuturor forţelor patrio- rîndUl ile întregii intelectualităţi a ţării, în
tice, antifasciste, antihitleriste în vederea rîndul maselor populare.
răsturnării dictaturii militaro-fasciste ş i a Memoriul intelectualilor, al cărui text
scoaterii României din ră zboiul hitlerist.
complet îl publicăm se înscrie printre ac-
In rîndurile acestor forţe animate de o
ţiunile importante de realizare a Frontului
profundă stare de spirit anti fascistă se
aflau la rgi cercuri ale intelectualităţii. O Unic al tuturor forţelor patriotice, antifas-
expresie a atitudinii potrivnice ră zboiului ciste pentru ieşi rea României din ră zboiul
hitler ist şi politicii de alianţă cu Germania hitlerist şi răsturnarea d ictaturii militaro-
fascistă, a fost memoriul celor 65 de in- fasciste.
telectuali, adresat şefului guvernului - Ion
Antonescu. O. SORESCU
Domnule mareşal,
7
Italiei, a fost nevoită să ocupe milităreşte Ungaria, a pierduf
spatiul cucerit în Răsărit, more parte a uzine/ar de armament
din Europa, războiul subma rin şi suprematia aerului. 1mpotrivo
Germaniei şi aliatilor ei luptă trei sferturi din populatia globu -
lui, şi patru cincimi din industria lumii. Raportul de forte este
atîta de categoric în favoa rea puterilor aliate încît nimic nU'
moi poate schimba dezno dămînt ul.
Guvernul german speră ca printr-o defensivă prelungită va
sparge alianta onglo-ruso-omericonă. Pentru această defensivă
îi lipsesc însă resursele materiale şi morale. Un război de cîţiva
ani dus în acest scop, nu poate fi conceput în situatia actuală
a celui de-al treilea Reich.
Dacă interesele Germaniei cer, poate, aceste sacrificii, noi
nu ne putem resemna ca statul român să fie desfiintat - fapt
inevitabil Germania nemoiputînd apăra România. După ce a
pieraut liniile Niprului, Bugo/ui, Nistrului, Prutului, nu se vede
unde s-ar putea stabili o linie de rezistentă inainte de Carpaţi.
Continuarea războiului ar insemna in mod necesar evacuarea
întregii populaţii volide pe fîşio de pămînt rămasă în Ardea(
şi distrugerea totală a tării. Pentru ce aceste jertfe core nu·
schimbă cu nimic realitatea situaţiei?
Inter esele ln aceste momente hotărÎtoare pentru existenta poporulur
vitale ale român, guvernul sovietic, de comun acord cu guvernele Morii
Britanii şi al Statelor Unite, afirmă in fato lumii că nu înţelege
statului şi să distrugă statul român, să onexeze teritorii dincoace de fron-
tierele din 1941 şi nici să modifice regimul social actual al
poporului tării. Poe de altă parte, prin marele nostru prieten D. Eduard'
Beneş, om aflat că guvernul rus este hotărît să contribuie la·
nostru cer realizarea unităţii noastre naţionale, sprijinind reluarea Ardea-
imediata lului deslipit de ţară prin dictatul de la Viena.
Exam inînd împrejură rile politice core ou determinat luarea
încetare a acestor angajamente, om ajuns la concluzia că ele nu p.ot fi
considerate expresie a unei politici de duplicitate. lntr-odevăr,
războiului. interesele Rusiei cer ca alianta cu Anglia şi Statele Unite să nu
fie compromisă prin onexiuni teritoriale sau schimbări fortote·
de regimuri sociale şi politice. Prin urmare, nu avem nici un
motiv să nu ne încredem in cuvintul guvernelor aliate. Conti·
nuoreo războ~ului în aceste condiţiuni răm îne lipsită de obiectiv-
politic.
Domnule mareşal,
9
. '
.. . .
"Mai rabdă puţin, o, rege • Aprilie 1945... "Mai rab-
viteaz şi încercă rile prin dă puţin, o, rege viteaz" ...
ca re treci vor lua sfîrşit nu • Citind cu glas tare aceste
peste mult timp. Incă de pc • rînduri de îmbărbătare,
acum, soarele norocului tău Goebbels, schilodul minis-
urcă în spatele norilor şi tru al propagandei naziste,
curînd va străluci liber pe GH. LIVĂNESCU avea un singur auditor: pe
c er ... " H itler. I-a rămas devotat
Pasajul de mai sus a- fiihrerului său, care de la
parţine lucrării lui Carlyle. . •
16 ianuarie n-a mai ieş 1t
"Viaţa lui Frederic cel apr oape niciodată din bun-
Mare". Autorul e britanic, ke1·ul l ui blindat, aflat la
dar eroul lui e german, cincizeci de picioare sub
mai mult - prusac, încă şi grădina Cancelariei. Berli-
mai mult - regele care a nul era practic incercuit de
pus temeliile puterii mili- trupele sovietice si
•
obuzele
tare a statului său. Războ artileriei alternau cu bom-
iul de şapte ani pe care 1-a bele lansate de avioane,
purtat a avut sorţi schim- prefăcînd clădirile în ruine,
bători ş i, la un moment dat, ruinele în grămez i informe
monarhul era atît de de- de moloz, molozul într-o
moralizat încît a declarat pulbere fină care întuneca
miniştrilor săi că se va o-
1
'1 cerul.
trăvL Replica citată i-a fost Ascultîndu-! în tăcere,
dată de unul dintre ei şi Hitler încuviinţa din cînd
cele ce-au· urmat au dove- în cînd din cap, în vreme
ce ochii i se umpleau de
dit că sfetn icul avea drep- lacrimi. Situaţia era mai
tate : Frederic cel Mare a disperată decît aceea în
ieşit pînă la urmă învingă 1 ca re se aflase predecesorul
\
tor. •• său cu coroană. Totuşi
11
- Cancetaria Reichulul după primul bomba1·dament (in d t eapta - Hitler}
12
bavarezilor. Singura pie- să-mi încredinţaţi imediat Trecind peste sinistra ab-
dică era faptul că trupele postul de conducă tor al surditate a proiectului, se
cu cap de mort la reverele Reichului, cu libertate to- poate constata că doi din-
tunicii nu-şi mai puteau tală de acţiune pentru afa- tre cei m«i intimi prieteni
face mendrele din cauza cerile interne ca ş i pen lru ai lui, îl irădau pe Hitler
înaintării vertiginoase a cele externe?... Dacă nu simultan : der dicke He1·-
forţelor aliate. primesc răspuns de la dv mann (grăsun ul de IIcr-
In schimb, Hitler avea pînă cel mai tîrziu la ora mann) şi der treue Hein-
dreptate să se considere 22, voi considera că nu mai 1'ich (fidelul Heinrich) pro-
trădat. Cei care-1 înjun- dispuneţi de nici o liber- filau de înspâimînlătoarea
ghiau pe la spate în aceste tale de acţiune şi că ... tre- agonie a Germaniei pentru
ultime momente erau însă buie să iau eu în m1 ini a acapara puterea. Hîda i-
ciracii săi cei mai apro- soarta poporului şi patriei moralitate a nazismului nu
piaţi. Ca într-o enormă lra- noas t re ... " se dezminţea nici în ulti-
gicomedie, în aceeaşi zi de Exact în aceeaşi seară. la mele clipe ale existenţei
23 aprilie, Gocring şi Him- cîteva sute de kilometri de- sale.
mler hotărau - fiecare pe părtare, în portul Liibeck, Despre Goering, Hitler a
contul lui - să abando- Himmler nu-şi mai lua os- ştiut imediat, graţie tele-
neze "cauza sfîntă a ră zbo teneala să-1 anunţe măcar gramei primite. ..Ticălosul
iului pînă la capăt". formal pe Hitler de prelua- ăsta, coruptul ăsta, vicio-
Goering s-a folosit de un rea puterii, ci se autopro- sul ăsta !", a răcnit fuhre-
pretext juridic. In casa lui clama "conducă tor suprem rul, spumegînd de furie, ca
de fier se afla o copie a de- al Germaniei·'. Intr-un beci ş i cum atunci ar fi aflat ctl
cretului semnat de Hitler în care se ascundea de der dicke Hermann nu e
la 29 iunie 1941. prin care bombardamentele avioane- un înger nevinovat. Riposta
i se încredinţa succesiunea lor britanice, el s-a întîlnit a fost fulgerătoare : în di-
în caz de moarte sau inca- cu contele suedez Berna- mineaţa de 24 aprilie, Goe-
pacitate a fi.'threrului. La dotte, care dorea să joace ring era arestat de corpul
Berchlesgaden, unde se re- rolul de intermediar al hit- de gardă SS de la Berchtes-
fugiase, Goering s-a sfă leri şti lor pe lîngă Marele gaden. Mişelia lui Himmler
tuit cu cîţiva membri ai cartier general anglo-ame- a răzbătut însă pînă în
anturajului său şi a ajuns rican. Himmler a redactat Cancelaria Reichului cu în-
la concluzia că i-a bătut în grabă. la lumina pîlpîi- tîrziere : la 28 aprilie era
ceasul mult aşteptat de a
toare a unei lumînări, un captată o emisiune a postu-
ajunge el şef suprem. Drept
care a trimis lui Hitler o proiect de capi tulare pe lui de radio Londra, care
telegramă care începea frontul de vest, adăugînd conţinea senzationala şti re .
astfel : că .Ja răsărit··, împotriva După inevitabila criză de
"Mein Fuhrer, sovieticilor, operaţiile mili- furie, răzbunarea, care nu-l
Ca urmare a deciziei dv. tare vor continua, pînă ce putea atinge pe IIimmler.
de a rămîne în fortăreaţa anglo-americanii .,vo-r pre- s-a abătut asupra agentului
Berlinului. sînteţi de acord lua ei înşişi dirijaTea lor" său de legătură pe hngă
CadavruL Lui GoebbeLs, pe care fLăcăriLe n-au izbutit să-l consume în intregime.
13
..
Hitler, generalul SS Fege- în sfirşit! - seama că - Sărmanul, sărmanul
l~in. Cu două zile înainte, totul era pierdut. In dimi- Adolf ! Părăsit, trădat de
acesta încercase să fugă din neaţa aceea, e l s-a ocupat toţi ! Mai bine s ă moa ră
bunker pentru a-şi salva de două probleme : căsăto zece mii de oameni, decît
pielea, dar fusese prins. ria sa şi redactarea testa- să-1 piardă pe el Germa-
Acum, foştii lui subalterni, mentului. nia.
după ce 1-au supus torturii Mi reasa era Eva Braun, Era o aritmetică tipic
vreme de cîteva ceasuri, amanta lui de doisprezece nazistă : zece mii de vieţi ,
1-au împuşcat în grădina ani, o bavareză ştearsă Ş l ba chiar sute de mii şi m i-
Cancelariei. apatică, pe care o cunos- hoane, nu valorau cît per-
cuse ca funcţionară a foto- soana lui Hitler. Acesta îşi
grafului său oficial, Hoff- găsise într-adevăr soţia
Deznodămîntul mann. Despre "doamna ideală. S-au căsătoritîn zo-
Hitler" s-a scris, de la răz rii zilei, în cadrul unei ce-
La 26 aprilie, Cancelaria boi incoace, o întreagă 1 ~ remonii groteşti, neuitînd
era lovită din plin de un teratură, care caută s-o să jure că sint "ar ieni puri"
obuz sovietic. Zidurile adă prezinte in cele mai vari- şi că "nu suferă de nici o
postului subteran s-au cu- ate şi fav-orabile culori : ba maladie ereditară capabi lă
tremurat, dar armătura lui ca o femeie ,.fatală", de o să împiedice unirea lor ".
a rezistat. Hitler continua frumuseţe impresionantă, Martori au fost Goebbels şi
să viseze la nişte fantoma- ba ca o casnică modestă, Martin Bormann, rivalul
lice trupe, care urmau să-1 care-şi adora soţul şi cămi lui Himmler.
despresureze: armata Hein- nul, ba ca o Walkirie 1up- în testamentul pe care
ri ci, armata \Ven ck, armata tătoare, care s-a jertfit pen- 1-a dictat numaidecît după
a IX-a... Din ele nu mai tru Reich... O singură ati- căsătorie, fU hrerul a tur-
rămăsese însă decît numele tudine a sa e suficientă
şi grupuri izolate de sol-
nat, după expresia istoricu-
pentru a o defini : Fegelein
da ţi istovit i, frămînzi şi era căsătorit cu propria ei lui american William Shi-
înebuniţi de atacurile din soră, care a rugat-o să ex- rer, "toate balivernele şi
ce în ce mai violente căro plice fUhrer ului că genera- absurdităţile din M ein
ra trebuiau s ă le facă faţă. lul SS se făcuse vinovat de Kampf, adăugînd în plus şi
Ostasii sovietici care se în- laşita te, dar nu şi de tră cîteva minciuni, în chip de
dreptau spre Potsdammer- dare, nefiind la curent cu garnitură. Era demnul epi-
platz urmau să asalteze,
imediat după aceea, Cance- iniţiativa lui Himmler. Eva taf al unui tiran însetat de
'\
laria. Braun a refuzat să satisfacă putere, cu desăvîrşire co-
După cît se pare, la 29 cererea surorii ei, suspi- rupt şi în cele din urmă în-
aprilie, Hitler şi-a dat nînd: vins·•.
Invfnşit •.•
14
Printre minciunile la care toate că ile săscape cu via- lelalte a rme au Amuţit pe
se referă Shirer, se numără ţă şi unii din ei au reuşit. frontul european. Lua sfîr-
ş i e ultimă declaraţie con- Guvernul Doenitz a avut ş it un război ca re durase
form căreia Hitler ar fi do- o viaţă foarte scu rtă , ceea exact cinci ani, opt luni ş i
rit totdeauna pacea şi nu ce nu 1-a împiedicat să de- opt zile. In acest interval
ar fi început războiul decît biteze un maximum de pier iseră milioane de oa-
silit de împrejurări. Prin- min ciuni într-un minimum meni - pe fronturi, în ora-
tre adevăruri - căc i exis- de timp. Radio Hamburg, şele bombardate, în lagăre
tă şi din acestea ! - ar pu- aflat sub controlul său. a le de exterminare - iar
t~a fi citate caracterizările pretins, de pildă, că Hitler Europa pierduse nenur'Ylă
pe care le face lui Goering ,,a căzut eroic. luptînd pînă rate din comorile sale ma-
şi Himmler, .,nume ca re vor la ultima sa suflare". Doe- teriale ş i culturale acumu-
rămîne veşnic acoperite de nitz însuş i a declarat, în late de-a lungul veacurilor.
o neşte arsă ruşine". Şef al faţa aceluia$i microfon. la Lua sfî rş it totodată cel
guvernului era numit ami- 2 mai, că ,.rezistenţa ger- de-al III-lea Reich. care.
ralul Doenitz - "care va mană va continua cu dir- după fondatorii lui. ur ma
şti să continue ră zboiul cu zenie... ş i sintem siguri că să dureze un mileniu ~i
orice preţ", considera el, Dumnezeu nu ne va lă sa care nu dăinuise decît doi-
în şe lîndu-se o dată mai să pierdem această mă1·eaţă sprezece an i, patru luni ş i
mult, pînă şi în pragul bătălie ". nouă zile. A fost cea mai
morţii. Inrolarea părintelui ce- întunecată perioadă a isto-
l n după amiaza zilei de resc nu a servit la nimic. net contemporane. Sălba
30 aprilie, Hitler s-a sinu- La 4 mai capitulau arma- tica domnie a zvasticii a
cis, trăgîndu-şi un glonte tele naziste di n nord-vestul pă rut unora eternă şi in-
în cap, iar Eva Bnnm otră Germaniei, Olanda ş i Da- vincibilă. Dar voinţa de li-
vi ndu-se. Cadavrele lor au nemarca. La 5 mai, Kessel-
fost transportate într-un bertate a popoa relor s-a
ring ridica şi el steagul alb,
crater de obuz din curtea încetînd lupta în Alpi. La dovedit mai puternică , ră
Cancelariei, stropite c u 180 7 mai, după eşecul ultime- punînd, după o lu ptă eroi-
de litr i de benzi nă ş i arse. lor sale încercăd de per- că şi sacrificii fără număr ,
La 1 mai, Goebbels îi imi- tradare, Doenitz îl autori7a fiara nazistă. Fierea astfel
ta, omorîndu-şi mai întîi pe J odl să semneze capitu- cel mai mare du;;man
cei şase copii ş i punînd a- larea fără condiţii a tutu- pe care-1 cunoscuse pînă
poi un SS-ist să-i împuşte, ror trupelor germane. atunci Germania, cel mai
pe el ş i soţia lui, în ceafă. Miezul nopţii dintre 8 şi mare duş man pe ca re-I cu-
Ceilalţi membri ai antura- 9 mai 1945 ... Tunurile, mi- noscuse pînă atunci ome-
jului au încer cat însă pe tralierele, m ortierele ş i ce- nirea.
15
SEPTEMBRIE
- SOCIALIŞTII
ROMANI
LA
dr. N. COPOtU ZIMMERWALD
Mica localitate rurală Zimmerwald, din o ieşire din impas, Conferinţa
-.;ă găsească
apropierea capitalei Elveţiei, a intrai pe de la Zimmerwald fiind tocmai una dintre
poarta principală în istorie, căpătîndu-şi cele mai importan le man ifestăr i în această
o celebritate cum puţine lo calităţi de talia dire cţ i e.
ei din lume ş i-au dobîndii în decursul Convocarea Confe rintei de la Zimmer-
timpurilor. Dat·, ce s-a întîmplat la Zim- wald a fost rezul tatul unor îndelungate
lncrwald, pentru ca aces t sat să se acopere eforturi ş i s tăruinţe ale mai multor partide,
de glorie ? !n paşnicul Zimmerwald din ca partidul bolş evic, partidele socialiste
n eu tr·a Elvcţie n-a curs nici o picătură din Elveţia, Norvegia ş.a.
de sînge, nici un gPneral nu şi-a dovedit Un rol important, mai puţin relevat în
aici capacitatea de comandant, un tratat istoriografia internaţională, l-a avut Parti-
de pace semnat la Zimmerwald nu e cu- dul Social Democrat din România. "Co-
noscut în is torie. Şi, totuşi, numele aces ta mitetul executiv al partidului nostru
strălu ceş te pe o filă de istorie înregis trată - scria secretarul acestuia, Dumitru Ma-
în luna septembrie a anului 1915, peste rinescu, în Lupta zilnică din 9 aprilie
care nu poate trece, .fără s-o semnaleze, 1915 - într-o şed i nţă din luna ianuarie,
nici un istoric al primului război mondial. preocupat de soarta Internaţional ei şi vă
Numele Zimmerwaldului evocă tuturor vo- zînd lipsa ori cărei iniţiative a Biroului So-
cea energică a proletariatului european, cialist Internaţional, pentru a reuni într-o
care prin repre7.entanţii să i cei mai con- conferinţă pe membrii Biroului, cu scop
secventi în frunte cu Lenin, a adus la de a se intreprinde o actiune energică în
cunoştinţă lu m ii întregi convingerea ş i ho- favoarea încheierii păcii, a trimis o lungă
tărîrea sa de a lupta împotriva războiului scrisoar e Biroului, cerîndu-i să convoace
imperialist. o co nferinţă int ernaţional ă".
Este cunoscut faptul că la începutul pri- Dacă aceasta nu era posibil, se cerea Bi-
mului război mondial, Internationala a II-a roului să convoace o confer inţă a socia-
s oc ialistă, din cauza poziţiei adoptate de listilor din ţările neutre, "fiindcă este
partidele din principalele ţări beligerante, inadmisibil să stăm impasibili faţă de în-
nu '--a ~ituat la înăl ti mea aşteptărilor pro- tinde rea măce lului şi grozăviile lui". O
leladatului, a încălcat rezoluţiile în pro- scrisoare identică au trimis socialişti i ro-
blema războiului adoptate la congre ele mâni partidelor ocialiste din celelalte ţări,
anterioare de la Stuttgart (1907). Copen- cu invitaţia de a întreprinde ş i ele demer-
haga (1910) şi Basel (1912). Biroul Socialist suri asemănătoare. In luna februarie, Co-
I nternaţional - organul executiv al Inter- mitetul Executiv al P.S.D.R. a delegat pe
naţionalei - ş i-a în cetat activitatea în 1914, un membru al său să m eargă în Italia
ceea ce a produc, mari nemulţumiri în rîn- şi Elveţia, în acelaşi scop. In lrucît.
dul acelor partide social iste care rămăse ac ţiunea lui s-a întîlnit cu o iniţiativă a
seră credincioase principiilot· generale ale italienilor şi elvetienilor asemănătoare, în-
mişcăr ii mun c itoreşti. !n faţa falimen tului cre di nţată depu tatului Morgari, secretarul
Tn ternaUonalei a II-a, aceste partide, prE-- fracţiun ii socialis te parlamentare din Italia,
cum ş i frac ţiunile de stînga ale pat·tidelot· s-a căzut de acord intre delegaţii partide-
socialiste din tările beligeranle, au căutat lor· din România, El v eţia ş i Tlalia să se
]6
mai ceară încă o dată, prin soc iali ştii elve- ştie, er-a foarte inten să în ţară, rep rezenta
ţien i , Biroului Socialist In ternaţional con- ea însăş i un mandat onor.abil la o con-
vocat'ea unei confer inţe socialiste interna- ferinţă intertl1aţională , al cărei obiectiv era
ţionale. ln adresa tr imisă de socialiştii lupta împobriva ră?Jboiului purt.at în in-
·elveţieni către Biroul Socialist I nternaţio- teresul marilor puteri imperialiste.
nal se arăta, clar, că demersul se făcea în Soc ialiştii români nu au aşteptat pasivi.
urma scrisorilor primite din România şi participarea 1or la conferinţa din Elveţia.
Bulgaria. Ei au continuat s ă militeze pentru refa-
Intr-o altă telegramă, elvetienii anunvau cerea legă-turilor internaţionale dintre
,că, dacă pînă la 7 aprilie, Biroul Socialist partidele muocitoreşti, folosind în acest
In te rnaţional nu dă un răspuns pozitiv sco.p prilejul convocării celei de a doua
referito r la convocarea unei conferinţe pe Conferinţe socialiste interbaloanice (prima
baza pnindpiilor de 1a Stuttgart şi Basel, conferinţă avusese l.oc în decem brie 1909).
ei, elveţienii, vor convoca o conferinţă a După ce au publicat un manifest, la 27
soc ialiştilor din ţările neutre, pentru care iunie 1915, partidele social-democratice din
s -a ş i primi.,t 'adez:.iunea din Italia, Româ- România, Serbia, Bulgaria şi Grecia au ho-
nia şi B ulgaria. tărît s ă înscr.i e pe ordinea de zi a con-
Oum era de aştepbat, Biroul Socialist I n- ferinţei de la Bu cureşti problema solida-
ternaţiona l , sub influenţa partidelor so- rităţii internaţionale şi a luptei comune a
-oi~aUste din ţările beligerante care spriji- partidelor mun~oitoreşti împotriva războiu
neau guvernele burgheze în războiul im- lui imperi,aHst.
perialist, nu a dat cu rs cere.rii elvetieniJ.or. La Conferinţă, care a fost precedată de
In această situaţie, socialiştii elveţieni au un gpandios miting muncihoresc în Capi-
.adresat invitaţii partidelor socialiste din bala României, au luat parte condu că tori
Italia, România şi Bulg,a ria pentru o con- cunoscuţi ai proletariatului din Român'ia
ferinţă ce urma să se ţină Ja Zi.irtch, la (C. Dobrogeanu-Gherea, I. C. Frimu, Du-
:30 mai 1915. Comentînd primirea acestei mitr-u Marinescu, C. Racovski, Al Cons tan-
invitaţii, D. Marinescu scria, în Lupta zil- tinescu, Gh. Cristescu), Bulgaria (Gh. Di-
nică, la 5 mai, că P.S.D.R., care a st~ruit mitr-ov, V. Kola rov) ş i Grecia (Sideris). De-
mult pentru convocarea unei atari con- legaţii sîrbi, neputînd fl prezenţi din cauza
ferin ţe, va fi . reprezentat prin 3 sau 4 războiului, au aderat la hotărîrile Con-
delegaţi. ferinţei.
Dar in t11area Italiei in război a scos de In deala raţia de princ ipii se arăta că so-
la ordinea zilei conferinta s ociali~ tilor din c ialişt ii din Balcani, întruniţ i la Bucureşti,
ţările neutre. "Regretînd noile piedici ce adoptînd principiul luptei de clasă ireduc-
s -au pus în calea s forţărilor noastre, pentru tibile ca bază a ac tivităţii lor, se ridicau
pace - scria Lupta z ilni că din 14 mai -, ou energie impotriva "păcii civile", con-
-exprimăm speranţa că popoarele belige- damnînd colaborarea de clasă ; ei dezapro-
rante vor s qi în scurtă vreme guvernele bau inactivitate-a Biroului Socialist I nter-
respective să înceteze groaznica văr·sare naţional şi, în lipsa initiativei a cesluia, an-
~
d e s111ge ... " gajau partidele socialiste din Balcani să
In sfîrşit, o nouă iniţiativă a fost luată , dea concursul lor oricărei iniţiative socia-
la 15 mai, de comitetul de conducere al liste care ar urmăr·i încetarea războiului.
Parlidului Socialist Italian, înt11unit la Bo- Trei luni mai tîrziu, în Elveţia, sociali ştii
logna. Acesta, pe baza raportului lui Mor- români, &lături de ceilalti participanţi la
gari, raport pus de acord cu s ocialiştii de Conferinţ.a socialistă interbalcanică di1n
·stinga din alte ţări, printre care şi P.S.D.R., iulie 1915, veneau in întîmpinarea celor
.a adr'eSat invi taţii tuturor par;tidelor, or- discutate ş i hotărîte la Conferinţa de la
gan.izaţiilor muncitoreşti şi grupurilor des- Zim.merwald.
pre care se ştia că respectau prinrCipiile Conferinţa de la Zimmerwald, care şi-a
internationalismului proletar, pentru a par- desfăşut·at lucrăr~ile între 5-8 seplembrie,
ticipa la o conferinţă socialistă interna- a reunit del egaţi din 11 ţări : Germania,
ţională. l''ranţa, Italia, Rusia, România, Bulgaria,
Aceasta avea să fie Conferinţa de la S uedia, Norvegia, Olanda, Elveţia ş i Po-
Zimmerwald. Pentru s oci aliştii din Ro- lonia. Trebuie remarcat faptul că numai
mânia, care av useseră a tîtea initiative, nici del egaţ ii din Rusia, Italia, R omânia şl Bul-
nu se punea, fireşte, problema dacă să garia reprezentau partide socialiste, cei-
participe sau nu la o asemenea conferinţă. lalţi angajau doar g rupuri sau fra cţiun.i a le
Activitatea lor pe linia luptei împotriva partidelor respective. Ma i trebu ie adăugat,
războ i ului imper·ialist care, după cw11 se de asemenea, că Partidul Social Democrat
18
De cind există conştiinţa
FLAVIO latinităţii la români ? Oare
ea a căpătat expresie o dată
cu Grigore Ureche, cronica-
O LIMBĂ ~
tare şi mai profundă o evo-
luţiei noastre istorice ca po-
por, la altă idee despre ni-
*
1ncă din 1923 s-a tipărit
la noi Î n "Ephemeris Daca-
Romana" un text dintr-o
scrisoare o lui Flavio
Biondo, adresată În 1453 lui
Alfons de Aragon, regele
Siciliei, şi dictată de pro-
blema unei cruciade o creşti
ni/ar contra turcilor. Textul
tipărit, dar neinterpretal
pînă acum, spune urmă
Moldot:enL par ticipan ţi l a Conciliul de ta
Constanţa ( H15) toarele :
2• 19
" ... Et qui e region e Do· fa ce prin doi term en i - daci plă, la nişte răspunsuri vagi,.
nubi i item adiacent Ripen· sau valahi - este şi ea bine~ ci ou procedat la exprima-
ses Daci (Doni in ms.} sive venită, căci reprezintă încă rea unor convingeri adinci.
Volochi, originem, quom se o dovadă că aici e vorba La rindul ei, formula "o foc
decus proe · se ferunt proe- de români locuind din ve- să se vodă din vorbirea lor",
dicantque Ro"Tlonom, lo- chime in părţile Dunării. probează că ei îşi bazau
quela ?Stendont, quos ca - Tot aşa de importantă afirmaţiile pe comparaţii in-
tolice christionos R')mom, este şi precizarea că aceşti tre cele două limbi, deci pe
quotonnis et Ap-::>s+olorum daci sau valahi erou din re- dovezi de ordin filologic.
limino invisente$, aliquondo giunea dunăreană, de pe Şi atunci, dacă textul duce
govisi su mu s ita !oquentes malurile fluviului, ceea ce la concluzia că aceşti va-
oudiri, ut, quoe communique sprijină ipoteza că aceşti lahi aveau convingeri ferme
gentis suoe more dicunt rus· strămoşi erou din părţile despre originea romană o
t icam mole gromoticom re- Banatului sau ale Ţării neamului şi limbii lor şi
doleont lotinitotem". (" ...Şi Român eşti. Textul este foarte dacă convingerile în astfel
acei Daci Ripensi sau Va- clar şi nu permite, credem, de materie se bazează pe
lahi din regiunea Dunării, nici o altă interpretare. argumente, pe probe de or-
îşi proclamă ca o onoare ~i Primul pasaj se comple- din intelectual, core presu-
îşi afişează originea lor ro- tează cu of doilea, in core pun şcoală, este de conchis
mană, pe core întrodins o se spune că " ...(acei Daci că aceşti valahi implicind
foc să se vodă din vorbirea sau Valahi) îşi proclamă ca în discuţia lor probe de fi-
lor, pe aceşti creştini, core o onoare şi îşi afişează ori- lologie comparată - oricit
după obiceiul catolic vin în g1neo romana pe core m-
• V -
de reduse vor fi fost aces-
fiecare an să viziteze Roma tr-odins o foc să se vodă tea - erou nişte oameni
şi bisericile apostolilor, odi- din vorbirea lor ..." Acest trecuţi prin şcoală. Altfel,
nioară ne-am bucurat mult text e deosebit de inte- fără o atare pregătire inte-
că i-om auzit vorbind in aşa resant,. probind multe. Mai lectuală, o astfel de conver-
chip, incit cele ce ei le intii acel " ...proclamă ca o saţie nici nu ar fi putut o-
rosteau după obiceiul nea· onoare şi îşi afişează ori- vea loc, iar Flovio Biondo,
mului lor, aveau o mireasmă ginea lor romană... intr-a- dacă n-or fi fost impresio-
de limbă latină ţărănească dins ... " arată in mod indu- nat de logica argumentării,
şi puţin gromoticolă"). bitabil că ne găsim în Iafo n-or fi avut nici un motiv să
Acesta este textul, clar, unor oameni conştienţi de şi-o reamintească după 25-
precis şi elocvent, core pri- ong1neo romană o neamu- 30 de ani, şi încă intr-o co-
veşte una din cele moi im· lui şi limbii lor. 1n această respondenţă diplomatică.
portonte probleme din isto- privinfă, ei sint tot aşa de 1n privinta argumentăr ii,
ria culturii poporului român, categoriei ca şi Grigore să se observe perfecta iden-
constituind o dovadă inde- Ureche, core, peste două titate de procedeu dintre
lebilă pentru prezenţa con- veacuri, avea să scrie că " de aceşti valahi şi Grigore
ştiinfei originii romane o po· la Rim ne tragem". Ba ceva Ureche : peste două sute de
parului şi limbii româneşti moi mult : acel "işi pro- ani, cronicarul moldovean
la începutul secolului al clamă ca o onoare" îi arată va urma tot drumul filolo-
XV-lea. Să-I analizăm moi pe valahi ca firi sensibile giei - al comparaţiei din-
de aproape. faţă de originea lor, stare tre vocabularul român şi cel
Textul începe cu preciza- de suflet care reflectă un latin - spre a proba ace-
rea că este vorba de "acei anumit nivel spiritual, o fi- laşi adevăr istoric, latinita-
Daci Ripensi sau Valahi neţe sufletească, o con- tea limbii române. Şi atunci,
din regiunea Dunării", pre- ş tiinţă de neom - stări dacă în privinţa lui Grigore
cizare de o more importan- psihice core vădesc rădă Ureche se vine cu explica-
tă, fiindcă în ea Flovio cini adînci şi moi vechi in ţia perfect întemeiată că
Biondo indică, în mod indu- conştiinţa lor, chior şi o cstf~l de lucrări cer şcoală,
bitabil, oportenenfa etnică o conştiinţă de mase. este cazul ca, procedind
interlocutorilor săi, scriind ca Pe lîngă toate acestea, prin analogie, să conchidem
ei erau daci sau valahi. Tn acel "îşi afişează originea că şi capacitatea acestof
felul acesta, orice incercare lor romană, pe core în- valahi de o purta astfel de
de o se demonstra că aceşti tr-adins o foc să se vodă ... " discuţii o fost tot operă de
vizitatori ar fi fost de olt dovedeşte că interlocutorii şcoală.
neom se exclude, iar faptul lui Flavio Biondo nu s-au Adăugăm că acea con-
că precizarea etniei lor se limitat la o convoroire sim- versatie dintre Flovio Bion do
20
şi valahi trebuie să fi fost moment cu mult înainte de veşte conştiinţa fatin ilăfiir
destul de lungă. Numai o 1453, data scrisorii. Cunos- textul este mult mai preei>
astfel de convorbire i-a pu- cîn d toate acestea am putea şi mai probant : ea este
tut da primului posibilitatea conchide că şi conversaţia consemnată prin declaraţii
de a trage concluzii ca, de s-a produs cu circa 25-30 ferme şi cu detalii, aşa că
exemplu, acelea că "îşi pro- de an.i în urmă. 1n acest caz, existenţa acestei conş tiinj e
clamau ca o onoare" origi- e posibil ca ea să fi avut nu permite nici un dubiu.
nea romană, că o "afişau loc cu reprezentanţii români 1ntr-adevăr, afirmînd origi-
într-adins", că limba lor era la conciliul din Constanta nea for romană ca pe o
o limbă latină cu "mireasmă (1415-1418) sau, mai pro- onoare, aceşti valahi făcea u
ţărăneasc ă" etc. Or, ca să babil, cu cei veniţi la con- în mod evident dovada un ei
stabileşti astfel de concluzii ciliul din Florenţa (1439), vii conş ti inţe a latinităţi i.
trebu ie timp şi răbdare, iar cînd delegaţi din ţările ro- Totuşi, o intrebare rămîn e
ca să consumi vremea în mâne sînt prezenti la adu- deschisă : era un astfel de
conversaţii trebuie să ai şi nările respective. Totuşi, tex- gest cu putinţă la acea dată.
condiţii potrivite : nişte in- tul scrisorii : " ... aceşti cre·ş de vreme ce despre o edu-
terlocutori interesanţi, isteti tini, care după obiceiul ca- caţie organizată, in spirit
la minte, cu un capital de tolic vin în fiecare an să naţional, începe a se vorbi
idei şi capabili de a lua viziteze Roma ...", în dreptă mult mai tîrziu, abia spre
poz iţie în diferite probleme. ţeşte şi ipoteza că valahii finele secolului al XVIII-lea ?
Există astfel toate datele noş tri vizitau Roma deosebit Deja la acea vreme se
pentru a conchide că va- de delegatiile la congresele vorbea de o conştiinţă de
lahii menţionaţi aveau o vie citate. Faptul esenţial aici neam. Aceasta reiese din
conştiinţă a originii romane este acela că la data cînd St. d'lrsay, care, într-o ches-
a neamului şi limbii lor, o s-a produs, probabil, eveni- tiune ano logă, scrie că :
conştiinţă gestuală concreti- mentul, pe la 1425-1430, " ... la Ptago, fa 1384, se ma-
zată într-o atitudine fermă : conştiinţa latinităţii exista la n ifestă (la studenji) un viu
proclamarea ei ca o onoare români ca un fapt spiritual sentiment naţional amestecat
şi afişarea originii lor ro- cert, indelebil. cu chestiuni religioase şi po-
ma ne. 1n final, textul contine a- litice ..." Chiar şi mai înainte.
Alt fragment interesant precierea lui Flavio Biondo sentimentul unei apartenente
din acest text este cel ce asupra limbii noastre spu- etnice se manifestase la Ox-
V •
ştim apoi că acest eveni- gioase ; t.otuşi, notaţia, În nicarul Grrigore Ureche, eo
era prezentă la români, o ş a
ment a avut loc 11 0dinoară", privinţa acestui gen de con-
cum o dovedeşte documen-
"aliquando". Aceasta poate ştiinţă, este destul de săracă. tul analizat, cu mai bine de
să însemne că e vorba de un 1n schimb, în ceea ce pri- două sute de ani înainte.
2!
• • •
ae s
PETRE ILIE
NICOLAE MEIANU
NICOLAE AU RELIU
22
?1
fată de persoana lui, de felul cum vorbeşte, de siguranta de sine pe care o efi.
şeoză ... Nu ştiu cît e de fanatic, ştiu însă că e calculat, perfid, amator de aur, femei,
mincare şi băutură - toate acestea patru in cantităţi imense".
Aşa il zugrăvesc cei ce I-au cunoscut pe Homul cel mai leal " pe care a fost în
măsură să-I trimită Hitler. Misiunea specială la care face aluzie acesta este arbitrajul
între Ion Antonescu şi Horia Sima : lupta dintre ei pentru monopolul puterii a atins
punctul unde ruptura e inevitabilă. Sima se bizuie pe sprijinul ReichsfUhrerului S. S. Hlm- '
mler şi al reprezentantului său la Bucureşti, Peter Geissler, şeful Gestapoului din
România, prin intermediul căruia legionarii au căpătat 5 000 de pistoale Walter. Arme le
sint folosite cu prilejul rebeliunii izbucni te la 21 ianuarie 1941, cind confliclul dintr~;;
Antonescu şi Horia Simo îmbracă forme violente şi singeroase.
Killinger, in schimb, este deţinătorul unor instructiuni core emană direct
de la fuhrer : Antonescu trebuie sprijmit, spre a se asigura Germaniei cond itii
favorab ile pentru realizarea proiectelor naziste în tara noastră . Rebeliunea t'e-
gionoră este deci înăbuşită, ceea ce îi atrage lui Killinger o dublă şi contradictorie
consecinţă : stima lui Hitler şi ura lui Himmler. Graţie primeia, Geissler e rechemat la
Berlin, pus sub anchetă şi destituit, după trei săptămîni de judecată . Killinger nu negli-
jează să toarne gaz peste focul rugului pe care arde adversarul său. Tntr-un raport
din februarie 1941, adresat ministerului de externe german, el arată : .. Kriminalsrot
Geissler, care a jucat un rol destul de neplăcut, a fost omul de legătură al politiei le-
gionare. El o declarat în mod public, declaraţie pe core ou aflat-o şi român ii, că
uciderea celor 72 de prizonieri de la Jilavo o constituit o manifestare absolut justificata
a justitiei populare. Cînd l-am întrebat dacă lucrul acesta este adevărat, el o remorcat
că, de altfel, este şi părerea fUhrerului . L-am sfătuit să păstreze tăcere asupra acestui
fapt, chior dacă aceasta este realitatea ".
Dor ura lui Himmler nu este ni-ci ea un obstacol peste care se poate trece cu
uşurinţă. ,.Gîdele cu ochelari" , cum îl numeşte Goering (dar numai cînd nu e de fa to)
îşi apără subolternul : singura pedeapsă ce i se aplică lui Geissler este de a fi trimis
disciplinar în Spania. Dor nici acolo nu stă mult. La 27 decembrie 1942, un căpitan
Heine îşi face apariţia la Braşov. Tn luna urmăroare, el se mută J.o Bucureşti, pe str.
Sf. Spiridon nr. 8. Tn apartamentul 3 de la etajul 1, căpitanul care poartă numele unuia
din cei mai mori poeţi germani primeşte vizite mult mai numeroase decît ar justifica-o
gradul să\J. Ştia sau nu KiJi inger că uniforma banalu~u i houptmonn e purtată de Geissler,
care o primit din partea lui Himmler misiunea de o "studio " probl ema legionară ?
Probabil că da. Căci pentru o se apăra de delaţ iunil e Gestapoului, ministrul plenipo-
tenţiar şi-a înfi inţat, încă din iunie 1941 , propriul lui serviciu de informajii şi contra-
23
•
•
e
e
• It
re
.spionaj, a carui existenţă şi activitate e ignorată de S.S., Abwehr si comandamentu l
militar german din România. ·
Precauţiunea lui Kill inger nu e de prisos. Atît Gestapoul, cît şi generalul Gersten-
.berg, şeful misiunii militare aeriene germane din Bucu reşti, trimit sistematic la Berl in
note, rapoarte şi chiar denunţuri împotr iva lui. 1 se aduc cele ma i diverse acuzaţii :
că datori tă "politicii nefaste duse, a izgonit rînd pe rînd pe toţi prietenii Germaniei
în tabăra americanilor şi englezilor" ; că n-a ştiut să-şi " atragă o serie de fruntaşi
politici" ; că " nu a fost omul de m î nă forte de care era nevoie în Român ia" etc., etc.
Killinger se discu lpă , susţinînd că el " a procedat întocmai, confo rm instrucţiuni
lor primite personal de la fUhrer". Ceea ce este, desigur, adevărat. A ş a cum este ad evă
rat că frictiunile sale cu Gestapoul nu sînt decît o reeditare a veşnicilor ciocn iri dintre
· căpeteniile naziste aparţinînd diferitelor servicii, organisme şi ministere, un episod din
acest neintrerupt război al tuturor împotriva tuturor. Atitudinea lui Killinger nu are la
boză nici cea ma i mică rezervă faţă de legionari, pentru a căror apropiere şi utilizare
militează cu îndîrjire. La nici o lun ă de la rebeliune (17 februarie 1941 ), el afirmă :
"Germania national-socialistă nu va uita niciodată că Legiunea a fost aceea care,
pentru prima dată în România a luat atitudine alături de Reich ... deocamdată îns6,
aceste consideraţiuni trebuie în l ătura te şi - pentru că aşa dictează interesele războ
iulu i - trebuie sustinut regimu l generalului Antonescu ". Mai tîrziu, Killinger va declara
că "viitorul influenţei g ermane în România nu poate fi asigurat decît pe baza unor
l eg ături ideologice între cele două ţă r i, cu ajutorul mişcării legionare" şi că " în orice
caz mişcarea nu va trebui abandonată, ea reprezenti nd în Român ia o garanţie pentru
•Germania. Va trebui deci găsită o formulă pentru menţinerea legăturilor între Ger-
mania ,şi legionari ... "
Să revenim însă la serviciul personal de informatii şi con traspionaj, creat de
Killinger. Materialele adunate cu grijă de ofiţeri special instruiti nu se limitează să
... aprovizioneze dosarul de autoapărare al ministrulu i plenipotenţia r. Ele sînt transmise
n1ai departe, de către un consilier al l eg aţiei , Hermann von Ritgen. Ma i departe -
, unde ? La Berlin, unde ele ajun g în mîi nile unor ofiteri su periori, pe care modul cum
evoluează războiul - şi mai ales situaţia de pe frontul de răsărit - ii îngri j orează
tot mai mult. Dacă au înţeles să se fă lească cu victori ile dobindite, ra pid şi uşo r, i n
faza iniţia l ă a conf lagraţiei - şi să profite din pli n de pe urmo lor - , acum nu vor
să fie părtaşi şi la d ezastru. O serie din ei se raliază treptat complotului pe care- I
conduce din umbră colonelul Klaus Philip Schenk, conte de Stauffenberg şi că ru ia i s-a
alăturat, printre alţii, mareşalul Rommel. Se cunoaşte desfăşurarea evenimentelor :
la 20 iulie 1944, Stauffenberg duce în servieta sa o bombă cu explozie întîrziată, pe
care o la să în adăpostul subteran al cartierulu i general al fu hre rulu i de la Rastenburg
(Prusia orientală ) . La ora 12.42 bomba explodează, da r Hitler scapă cu viaţă, mul ţumi tă
unui neobişnuit concurs de împreju rări. Primul act fiind ratat, tot restul complotului
eşuează, Gestapoul intră în acţiune şi represaliile cele mai crunte se abat asupra con-
spira tori lor.
Dar nehotărîrea acestora, stîngăciile lor, jocul dublu al multora dintre ei fac ca
agenţii lui Himmler să dibuiască, încă inainte de explozia bombei lui Stauffenberg, pe
numeroşi participanti la complot. Ad olf Reichwein, de pildă, este arestat la Berlin pe
la mijlocul lui iunie. La 20 iunie se prezintă la legaţie germană din Bucureşt i doi func-
ţionari superiori - Joseph Stadbuchl er şi Konrad Schmidt - d e la " Praesidium Ber-
liner Kriminal Palizei" . A supra lor au un mandat de aducere "sub pază si gură , a dom-
nului consilier Herm ann von Ri tge n". Tn noaptea d e 21 spre 22 iunie, domnul consilier,
ajuns intr-o stare de to tală inconştienţă prin administrarea unei puternice doze d e nar-
coti ce, este introdus într-un sicr iu ş i transportat cu o maşin ă a legaţiei, de unde e
imbarca t pe un avion cu de stinaţia Berlin. TI însoţes c toate obiectele şi documentele
· găsite la descinderea ce s-a efectuat la locuinta lui.
Arestarea lui Ritgen nu -l poate l ăs a indiferent pe Ki llinger. Acesta e prieten nu
numa i cu ocupantul sicriului, ci şi cu fratele lui, Otto von Ritgen, d irectorul agenţiei
de presă fasciste D.N .B. E un lucru pe care-I şt ie şi Gustav Richte r, repreze ntantul lui
H immler în România pentru problemele evreeşti şi "ataşat de po l iţie" al legatiei. El e
cel care 1-a de nunţa t pe Ritgen. Ce I-a r impiedica să procedeze la fel faţă de Killinger ?
Ministru l pie11ipotenţiar, care e la curent cu metodele de interogare ale
·Gestapoului, îşi dă seama că , supus unor torturi să lbatice, Ritgen poate spune despre
24
•
el orice doresc inchizitorii să i, care sînt oamenii lui Himmler. Perspectiva e cu atît mai
de temut, cu cît, numai cu cîteva luni inainte de data atentatului - la 31 martie 1944 -
Killinger a expus membri lor legatiei situaţia internaţională, în codrul unei conferindte,
după core le-o cerut "să se menţină într-o rezervă absolută, fată de mişcările politice in
România, cît ş i faţă de momfestări l e poporului român", stabilind ca orice raport pentru
Berlin referitor la această problemă să-i f ie supus spre aprobare.
Mai mult, la sfîrşitu l confer inţei, el o întrebat pe consulii germani din Român ia
"dacă înţeleg să rămînă solidari cu el, în orice împrejurări ", fără î nsă o preciza despre-
ce este vorba. Răs pun su l consulilor a fost afirmativ.
qup? 20 iulie, multi di.n. ~~i care olcătuviesc a~turajul lui Killinger - printre care
probabil ŞI "ataşatul de po l :ţ1e - deduc ca el şt1o de complotul ce se pregătea si
împărtăşea sentimentele conjuraţilor. Săptămînile care urmează trebuie să fi fost cumplite
pentru ,,fidelul şi devotatul i ntermed iar" al fUhrerului, pus între ciocanul unei eventuale
căderi în gheara lui Himmler şi nicovala si tuaţ iei politice din tara în care este repre-
zentant diplomatic .
. Căc.i ot.ît. ca minist.ru pl e nipotenţiar, cît şi ca or~anizat.o~ .<?1 unui serviciu propriu
de sp1ona 1, Kdl1nger e bme mformat despre creşterea 1mpotnv1n1 r:oporului ro mân fată
de dictatura militară fascistă, de prezenţa trupelor hitlerista pe teritoriul ţării şi de
războiul impus de ele. Ca dovadă că încă în ianuarie 1943, la o conferinţă tinută în
sediul legaţiei, se preciza că Germania "a luat toate măsurile pentru o preîntîmpina
orice tu l burări în România ". Generalul Gerstenberg, arăta că "regimentul 67 S.S., ce
stationa în Cehia, va fi trimis în România, c.amuflat în elemente ale organizatiei
TODT şi al e căi l or ferate germane". De asemenea urmau să fie trimişi aici şi agenti
ai G estapoului din Au stria , denumiţi "Schwortzes Korps", cu sediul la Viena. Cîtev'Ei:l
luni moi tirziu, el recunoaşte că "situatia politică a României merge spre o dezagre-
gare sigură şi deci constituie o permanentă ameninţare o intereselor Germaniei ... Ro-
mânia ar putea deveni în once moment a doua ltalieH 1•
Pe măsu ră ce zilele trec, după eşuoreo atentatului, spaima lui Killinger creşte.
Tot ce află din România îi spune că vulcanul ontifascist se apropi e vertiginos de
punctul critic în care se va produce eruptia. Tot ce află din Germania îi spune că cea
mai mică bănuială de participare la complot e suficientă pentru ca un om să fie ucis
în chinuri groaznice. Primele procese ale conspiratorilor încep la 7 august, în faţa unei
instanţe speciale, prezidate de un maniac sîngeros, Rolond Freizler, nazist din 1924.
Executarea acuzatilor are loc a doua zi, la 8 august, prin spinzurarea cu corzi de
pian, atîrnate de ni şte belciuge de măcelărie, în pivnita închisorii Ploetzensee. Arestă
rile se cifrează la peste 7 000. Pe frontul de est se sinucid generalii von Treschow şi
Wagner. Pe frontul de vest, generalul von Stulpnagel, fostul guvernator militar al
Parisului, îşi trage un glonte în cap : spre nenorocul lui, nu izbuteşte să moară , e
judecat pe targă şi spînzurat la 30 august. La 17 august, mareşalul von Kluge, deşi a
refuzat să ia parte la complot, e rechemat la Berlin, ceea ce-l face să în ţeleagă că
soarta îi e pecetluită ; în aceeaşi zi el se otrăveşte. Mareşalul Rommel îl va imita
după mai puţin de două luni.
Veştile proaste călătoresc repede şi nu-i deloc exclus ca ele să ajungă şi la
cunoştinţa lui Killinger. Insurecţia naţională din România îl ia complet prin surprindere.
Sesizează atît de puţin importanţa evenimentului, încît în seara de 23 august trimite,
printr-un agent al Gestapoului pe care a reuş1t să şi-1 apropie, un lingou de aur in
greutate de 12,5 kg lui Mihai Antonescu, cu indicaţia să fie mai tîrziu restituit fam iliei
sale. Killinger nici nu bănuia că M. A ntonescu fusese arestat.
Insurecţia populară a ieşit victorioasă şi România este acum participantă activă
la războiul antihitlerist.
Manfred von Killinger, reprezentantul oficial al Reichului la Bucureşti, se sinucide
în clădirea legaţiei, de pe Calea Victoriei 174. E nevoit să klse totul, pînă ş i indoiala
care planează asupra întrebării : a participat sau nu la complotul împotriva lui Hitler?
25
.,... ..
...
• + ·~
• ·-· -· "
V
\ •
' @ '· •
:4
' :~~ ~ ~ ~"'::: :·:·
..-.:: . ·'
" .
.. :('·."> ~
• ~
• '
,. .. &
Nicolae Coculescu ş-t asistentul sdu Jokph - Cînd se-ntîmplă ca soarele să se-ntu·
Hngă luneta de observ aţie
1 nece şi să-şi piardă strălucirea pentru cîtăva
vreme, ceea ce voi numiti eclipsă, atunci
noi stim că soarele se rătăceste din calea
lui cea sigură urmată zi de zi şi intră în
negură, din core nu poate lesne să iasă. Tn
acele clipe noi ne rugăm lui Dumnezeu şi el
readuce soarele pe drumul său şi întunericul
se risipeşte.
Aceste cuvinte erou rostite în ziua de
31 martie 1893 de către băştinaşii din Fun-
diun (Senegal), care explicou astfel, după
credinta lor, astronomului Nicolae Coculescu
cauzele eclipselor. Ascultîndu-i, ostronomul
român simţi o duioşie profundă, cu multa
bunăvoinţă explică interlocutorilor săi, în
care putu de îndată ·să recunoască nişte
oameni foarte inteligenti, cauzele eclip-
selor.
Momentul ilustrează într-un chip cît se
,. poate de sugestiv primul contact ştiinţific
1n româno-african, realizat de către cel dintîi
călător român, Nicolae Coculescu, într-o
SENEGAL ţară moi îndepărtată de pe continentul afri-
can. Călătoria lui precede cu cîţiva ani că
lătoriile efectuate în interiorul continentului
african de alti români, ca : Sever Pleni-
26
SOARELE RĂTĂCEŞTE IN INTUNERIC
SAVA IANCOVICr
27
r
Miercuri, 74 decembrie 7892 roş i i călători care navighea- sălbatici pentru o mică mo-
Iau masa la dl. Noirot, ză acum spre ţinuturi înde- nedă de 1O sous. Pentru ase-
administratoru l lui Sine-Sa- părtate (...] menea monedă ei se aruncă
... Seara privim apusul soa-
~ V A • A
28
....
III
-
De la Dakar la St. Louis cu făşooră in jurul corpului (şi
l
•••• ••••••• ' y_,,",.......,.._,....•____ .•
4 - 11 FEBRUARIE 1945 •
EUGEN BANTEA
şi l\tiRCEJ\ IOANID
31
[Churchill] Germania nu mai poate duce oameni noi se vor ivi ş i vor semna cap itu-
războ i ul. Să admitem că propunerea de co- loreo necondiţionată pe bazele ce le vor fi
pitulare va fi oferită de Hitler sau Himmler. d ictate, nu va fi necesar să li se vo rbea scă
Este evident că al i aţi i le vor răspunde că nu de viitorul lor. Copituloreo necondiţionată
vor duce tratative cu ei deoarece sînt cri- dă al iaţilor posibilitatea să pună în fato
minali de ră zboi . Dacă acesti oameni vor nemţ i lor cerinţa suplimentară o dezmem-
fi si ngurii din Germania, aliaţii vor conti- brări i German iei.
nua să ducă războiul. Este însă moi p roba - Stalin declară că cerinta dezmembră r ii
bil că H itler va căuta să d i spară sau va fi nu este o ceri nţă suplimentară, ci una esen -
ucis în urma unei lovituri de stat d in Ger- ţială 2.
man ia şi se va constitui acolo un olt guvern Churchill declară că desigu:- es te vorba de
core va propune copituloreo . Tn acest caz o ce ri nţă importantă. Dor el nu crede c ă
va trebui s ă ne consultăm imediat pent ru o ea trebuie prezentată nemţilor în prima
hotă rî dacă putem sta de vorbă cu aceş ti etapă. Aliaţii trebuie să ajungă la o înţele
oameni. Dacă decidem că putem, atun ci
gere precisă în această chestiune.
trebu ie să le prezentăm condiţiile de capi -
tulore. Dacă, în s ă , vom considera că acest Stalin declară că tocmai de aceea o şL
grup de oameni nu este demn pentru o se puc; acea s tă întrebare.
• duce tratative cu el, vom continua războ iul Churchill spu."'e că deşi noi putem stud ia·
şi vom ocupa întreaga ţară 1 • Dacă aceşti problema dezorm ării, el nu crede că ar
fi posib il să se a jungă a cum la o î nţe legere
1) l n acest punct, stenogramele americane în-
registrează o In terven ţie a mareşalul ui Stalin , pre cisă in acea stă chestiune. Ea necesită
care in M.B. are următoarea r ed actare : .,Ma- studiu . După p ă rerea lui este moi po trivi t·
reş alu l Stalin întreabă dacă cei trei aliaţi u r-
m ează să ridice pt·oblema dezme mbrării in mo-
ca o problemă ca aceasta s ă f ie exa m ino tă
m entul cind vor prezenta term en ii capi tu lă rii la conferinţa păc i i 3.
necondiţio n ate. De !apt, ad a ugă el, n -ar fi ma i
i n telept să adăugăm o cla uză la aceşti termeni, Roosevelt decl a ră că după cit i se pare,.
care să prevadă că Ger man ia v a f i d ezmcm - ma reşa lul Stalin nu o p rimit ră spun s la i n-
bJ'ată. fără a intra i n d etalii ?" In M.M. inter-
venţia mareşalu l ui Stalin este înregistrată ast-
trebarea pe core a pus-o da că noi vom d ez·
fel : ,,Stalin : Cind vom r idi ca acestor oameni memb ra sau nu Germania. El co n sid e ră că
n oi chestiunea dezmembrării, dacă nu exis tă acum problema trebuie rezolva tă i n pr in-
o prevedere despre d ezmemb rare (in termenii
capitu l ădl) ? Nu vom adăuga termenilor de capi-
tulare o pt·evedere despre dezmembrare ?" Am- potrivit termenilor ei, noi ne rezervăm toate
bele stenograme înregistrează similar răspunsul drepturile asup ra vieţilor, proprietăţ ii şi acti-
'\ l ui w. Churchill, care in M.B . are următoarea vită ţilor d in Germania" (N.R .R .).
red actare : "Primu l Minis tru spune că nu simte 2) Ambele stenograme americane înregist1·ează
n ici o n ev oie să se d iscute cu vreun german simil ar cu stenograma sovietică această inter-
orice c hestiune asupra viitor ului lor întrucît venţie, in să nu consemnează la sfirşitu l inter-
capltularea necond iţionată ne dă dreptul să venţiei anterioare a lui W. Churchill expresia
hotarim v!ltoJ·ul Germaniei, c eea ce, probabil, ,.cerinţă suplimentară" (N.R.R.).
se poate mal bine face într-o a doua etapă, 3) M.B. nu înregistrează această ul timă frad .
după capitularea necondiţionată. El spune că M.M. consemnează această idee (N.R.R .).
32
ctptu, iar amănuntele pot fi aminate pentru părti ? Tn 6-7 sau mai puţin ? 8 Acum et
viitor 1• n-or putea spune nimic concret in această
Stalin observă că aşa e 5 • pri~intă. Problema de mai sus trebuie stu-
Roosevelt continuă : Primul Ministru ~pu ne diată. Tnsă chiar aici, în Crimeea, trebu ie
că este imposibil să se stabilească în pre- să ne punem de acord asupra unui lucru
zent frontierele diferitelor părţi ale Germa- - şi anume dacă vom spune sau nu nem-
niei şi că toată această problemă necesită tilor, că Germania va fi dezmembrată 0 .
studiu. Asta-i drept. Dar lucrul cel mai im- Churchill declară că după păre rea lui nu
e nevoie ca nemtii să fie informati despre
portant constă tocmai in a se hotărî, la
politica care va fi adoptată în v ii tor fată
această conferinţă, problema principală şi
de tara lor. Este necesar să se declare nem-
anume : sîntem de acord sau nu să dezmem- ţilar că ei trebuie să se aştepte la noi ce-
brăm Germania ? Roosevelt crede că ar fi rinte din partea aliaţilor după ce G erma-
bine să se prezinte nemţilor clauzele capi- nia va fi capitulat. Aceste cerinte ulterioare
tulării şi în afară de aceasta să li se de- vor fi prezentate nemtilor pe baza consen-
clare că Germania va fi dezmembrată 6 La sului aliatilor. Tn ce priveşte dezmembrarea,
Teheran, Roosevelt se pronunta î n favoarea el consideră că o asemenea hotărîre nu
poate fi luată în decurs de cîteva zile. Alia-
descentralizării administratiei i n Germania 7 •
ţii au de-o face cu un popor de 80 de mi -
Acum ~O de ani, cînd s-a afl at în această lioane iar hotărîrea privi nd soarta lui nece-
ţară, descentralizarea era încă o realitate : sită, desigur, mai mult decît 30 de minute.
Bavaria sau Hessen aveau propriile lor gu- Comisia va avea probabil nevoie de o lună
verne. Acestea erau adevărate guverne. Cu- pentru elaborarea problemei in detalii 10•
vîntul "Reich" nu exista încă. Dar în ulti- 8) M.B. înregistrează astrel această propozi-
mii 20 de ani descentralizarea administra- ţie : ,,A a dăuga t că este şl acum de părere că
o împă rţire a Germaniei în cinci sau şase state
tiei a fost treptat lichidată. Toată conduce- este o idee bun ă". M.M. îm·egistrează în esen ţă
rea administrativă a fost concentrată la această parte şi sfîrşitul in tervenţiel intr-o
m anieră simil a ră textului sovietic (N.R.R.).
Berlin. Tnseamnă să ne lăsăm pradă utopii- 9) M.B. în registrează o intervenţie a lui Chur-
lor dacă am vorbi în zilele noastre de pla- chill, care il intrerupe pe Roosevelt : .,sau m at
p uţine" rererindu-se la n umărul sta telor în care
nurile unei descentralizări a Germaniei. lată să fie î mpărţită Germania. Tot in M.B. se men-
de ce, în condiţiile actuale, el nu vede altă ţionează că Roosevelt. s-a declarat de acord cu
remarca lui Churchill. M.M. nu semna lează
teştre decît dezmembrarea. Dar în cîte această întreru pere (N.R.R.).
10) Cam în acest. moment H arry Hopklns în-
4) M.B. şi M .M. nu înregistrează această in- mînează lui F.D. Roosevelt un bileţel cu u r-
tervenţie (N.R.R.). mătorul conţinut : .. Domnule Preşedinte, v-aş
5) M.B . şi M.M. nu înregistrează această in- sugera ca să spuneţi că aceasta este o ches-
tervenţi e (N.R.R.). tiune foarte importantă şi urgentă şi că cei trei
6) M.B. nu consemnează această parte a in- mi niştri de externe să prezi nte mîine o pro-
terventiei (N.R .R .). p unere atît în ce priveşte procedura prin care
7) M.B. inscrie in loc de ,.descentraliza r e" se poate ajunge cit mai curînd la o !'Ol uţio
cuvîntul .,dezmembrare". M.M. foloseşte acelaşi nare, cît şi modul dezmembrăril însăşi. Harry".
termen ca stenograma sov1etică (N.R.R .). Bileţe lul este reprodus în F.R. pag. 633 (N.R.R.).
34
Churchill răspunde că el este dispus ca titate de forţă de muncă germană ar vrea
cei trei ministri ai afacerilor străine să să capete Un iunea Sovieti că . Tn ce priveşte
examineze articolul 12 pentru a clar ifica Statele Unite ale Americi i ele nu au nevoie
dacă este posibil să se includă în acest ar- nici de maşini germane, naca de forţă de
ticol cuvintele "dezmembrarea Germaniei " muncă germană . 23
sau vreo altă formulare. Stalin răspunde că guvernul sovietic are
(S-a hotărît ca miniştrii afacerilor extern e un plan pentru reparatiile materiale. ln ce
să fie însărcinati cu examinarea aceste i priveşte folosirea fortei de muncă germane,
probleme.) · guvernul sovietic nu este încă pregătit să
( ... ) :!t Churchill spune că acum poate fi aiscute această chestiune.
d iscutată problema guvernului d in Germa- Churchill întreabă : nu se poate afla ceva
•
naa. •--•• despre planurile sovietice de reparaţ ii ? 24
Stalin declară că preferă să se discute Stalin spune că asupra acestei chestiuni
problema reparaţiilor. . dă cuvîntul lui Maiski.
Roosevelt se declară de acord sa declară Maiski declară că planul reparatiilor ma-
că problema reparatiilor are două laturi. teriale se bazează pe cîteva teze funda -
Tn primul rînd, ţări mici ca Danemarca, Nor- mentale. ~ 5
vegia, Olanda vor voi şi ele să obţină re- Prima teză constă în faptul că reparaţiile
paratii din partea Germaniei. Tn al doilea nu trebuie percepute Germaniei în bani, aşa
rînd, · se ridică problema folosirii fortei de cum s-a întîmplat după trecutul război mon-
muncă germane. Ar vrea să întrebe ce con - dial, ci în natură.
21) t n acest loc unde ,.Mejdun arodnala Jizn" guvernul sovietic ar dor i să sollcite a lte
semn a l ează că un fragment din stenogramă nu s tate să-1 ajute in exercitarea ocupaţiei in
este reprodus , M.B. consemnează următo :uele zona sovietică, fără nici un drept d e a participa
in terve nţii : la deciziile Comisiei de control.
Preşe dintele a spus apoi că rămîne să se Primul Ministru a ră s puns că are impresia
decidă chestiunea zonei fra nceze. El a spus că că aceasta angajează intreaga problem ă a
a inţeles de la Mareşalul Stalin că francezii nu rolului viitor al Franţei în Europa ş i că el
doresc categoric să anexeze in întregime te- personal are impresia că Franţa ar trebui să
ritoriul german pînă la Rin. joace un rol foarte important. El a ară tat că
Mare ş alul Stalin a răspun s că lucrurile nu Franţa are o îndelungată experienţă in ce
stau aşa, deoarece în timpul vizitei genera- priveşte relaţiile cu Germania, că ei fran-
lulu i De Gaulle, (francezii) au arătat cit se cezii sînt o putere naval ă foarte mare şi ar
poate de clar că intenţionează să anexeze putea f1 de un mare ajutor in administrarea
permanent teritoriul pînă la Rin. Germaniei. A continuat prin a spune că Marea
Primul Ministru a spus că nu consideră po- Britanie nu doreş te să suporte întreaga pre-
sibil sli se d iscute frontierele posibile, de- siune a unui viitor atac din partea Germaniei
oarece el abordează acum problema zonelot· şl din acest motiv ar dori să vadă o Fr anţă
temporare de ocupaţie militară. El a adăugat puternică şi în posesia unei armate mari. A
că este de părere să se acorde Franţei o zonă spus că nu se poate şti cît timp vor mal !1
d istinctă care poate fi cedată pe seama celei in m ăsură forţele Statelor Unite să staţioneze
britanice şi posibil a celei americane, şi că in Europa şi, de aceea, este esenţial să se
tot ceea ce urmăreşte dînsu l aici este ca gu- po a tă conta pe contribuţia Franţei în exerci-
vernul sovietic să cadă de acord că guver- tarea unui control pe terme:t lung asupra
nele britanic şi american au dreptul de a Germaniei.
distribui francezilor o zonă de ocupaţie. A Preşe dintele a răspuns că nu crede că tru-
adăugat că această zonă nu va afecta în nici pele americane ~r staţiona î:1 Europa cu
un fel zona ce at· urma să fie atribuită so- mult peste durata de 2 ani. A continuat prin
vletlcilor. a spune că speră să obţină sprijin în Congres
Mare şalul Stalin a intrebat dacă acordîn- şi în întreaga ţară pentru orice măsură t·ezo-
du-se o zonă Franţei aceasta nu va servi nabilă menită să salvga rdeze pacea viitoare,
cumva drept precedent pentru alte state. dar nu crede că va fi dispus să menţină o
Primul Ministru a arătat eli ocuparea Ger- forţă america nă apreciabilă în Europa.
maniei poate fi de lungă durată şi că guver- Primul Ministru a spus că este de părere
nul britanic nu este sigur că va fi în stare că Franţa trebuie sli albă o m are at· mată,
să suporte singur sarcina pentru o perioa dă deoarece ea este singurul allat pe care Ma-
de timp mai îndelungată, pe cind francezii rea Britanie il are in vest, în timp ce Uni-
pot fi in măsură să dea o reală mînă de unea Sovietîcă, pe lîngă puternicul ei or-
ajutor pe acest tărîm. ganism militar, se poate bizui pe sprijinul
Mareşalul Stalin a intrebat : dacă se va da polonezilor.
francezilor o zonă, atunci controlul tripartit Mare şalul Stalin a spus că aprec iază din plin
asupra Germaniei nu se va schimba oare necesitatea unei Franţe put e rnice, ca una care
in tr-unu l cvadripartit ? a semnat recentul tl·atat de alianţă cu Uniu-
Primul Ministru a răspuns că guvernul bri- nea Sovietică. El a adăugat că a discutat
tanic scontează că dacă Franţei i se va da o această chestiune înainte de război cu Dal ad ier
zonă, el vor participa, desigur, la mecanismul şi recent la Moscova cu generalul de Gaulle.
de control, dar în privinţa altor naţiuni ce Preşedintele a remarcat că este de pă rere sA
at· putea contr ibui la ocupaţie, cum ar n se acorde Franţei o zonă, însă el personal este
Belgia sau Olanda, nu s-ar pune problema de pă rere că ar fi o gre,şeală ca şi al te naţiuni
unei zone separate şi deci nici să ia parte să fie adăugate în cadrul problemei generale
la participarea la mecanis mul de control (sic). a controlului asupra Germaniei.
1\lareşalul Stalin a remarcat că el crede ,.~ Mareşalul Stalin a menţionat că d acă Fran-
ar insemna să se dea loc la multe compli- ţei t se va da dreptul de a participa la mecanis-
caţii dacă la rezolvarea problemelor germane mul de control asupra Germaniei, va fi greu
ar participa patru n a ţiuni în loc de trei. să se refuze alte naţiuni. A repetat cA do-
Crede că ar trebui delimitată Q metodă prin reşte să vadă i n Franţa o mare putere, dar
care Anglia să poată permite francezilor, nu poate nesocoti adevărul că Franta a con-
belglenilor şi olandezilor sti contribuie la tribuit puţin la aces t rtlzboi şi că a l ăsa t
ocupaţie, dar fără dreptul de a participa J:l ~;>tie liberă inamicului. După părerea lui, co-
hotărîrile celor trei puteri cu pri•ire ta Gf"r- misia de control pentru Germania treb uie al-
mania. El a spus că dacă s-ar accepta aceasta, cătuită din cel care au rezistat ferm Germ a-
35
•
'
A doua teză constă în faptul că Germa- tia · de combustibil sintetic trebuie prelevată
nia trebuie să efectueze plăţi le in natură 100°/o. Tot astfel vor cădea sub actiunea pre-
sub două forme şi anume : o) confiscă ri levări i în p roportie de 100°/o toate între-
unice - la term i narea războiului - din prinderile militare specializate (uzine de ar-
avuţia naţională a Germaniei aflată atit moment, uzine de muni tii etc.) existente îna-
pe teritoriu l ei, cît şi în afara acestuia (fa- inte de răzb oi sau construite în timpul răz
brici, uzine, ma ş ini -unelte, vase, porc rulant boiului. Guvernul sovietic consideră că cele
feroviar, investitii in intreprinderi stră in e 20°/o din industria grea d inai nte de război
ş.a.m.d.) ; b) l ivrări anuale de mărfuri după care vor rămîne Germa niei vor fi întru totu r
terminarea războiului . suficiente pentru acoperirea realelor necesi-
A t reia teză constă în faptul cd în cadrul tăţi economice interne ale ţăr ii .
plăţii repa ratiilor Germania trebuie să fie A patra teză constă în faptul că termenul
de asemenea dezarmată din punct de ve- pentru plata reparatiilor este stabil it la 1O
dere economic, căci altminteri nu se poate ani ; însă prelevările din a vuţia naţională
asigura securitatea în Europa. Tn mod con- trebuie efectuate î ntr-un termen de doi ani
cret, aceasta înseamnă să se preia 80°/o din de la terminarea războ i ulu i.
utilojul industriei grele o Germaniei (me- A cincea teză con stă in faptul că pentru
talu rgie, co nstructii de ma şi ni , meta- a se asigura îndeplinirea riguroasă de către
lurg ie prelucrătoare, electrotehnică, chimie German ia a oblig aţii lor privi nd repara ţii le,
36
•
in Europa, trebuie să se stabilească un strict ri lor anua le, minimum 1O miliarde dolari.
control anglo-sovieto-american asupra eco- Aceasta, desigur, constituie doar o parte cu
nomiei Germaniei. Formele acestui control totl!l neînsem!"ată din suma globală a pier-
vor fi elaborate ulterior. Dar indiferent de derrlor materrale d irecte ale Un iunii Sovie·
situaţie trebuie să se prevadă că întreprin- tice.' ~ar în împrejurările existente guvernul
derile industriale, de transport şi altele ce sovret1c este gata să se mulţumească şi cu
vor rămîne în Germania şi care reprezintă această sumă.
cel mai mare pericol sub aspectul posibili- în sfîrşit, a opta teză constă în faptul că
tăţii renaşterii eventuale a potentialului mi- pentru a se elabora i n detaliu planul de re-
litar german, trebuie să fie internationali- ~aratii al a.l iatilor, pe baza principiilor men-
zate, urmînd ca la conducerea lor să parti- ţionate ma1 sus, trebuie creată o Comisie
cipe U.R.S.S., S.U.A. şi Marea Britanie. Con- special~ de reparaţii, alcătuită din repre·
trolul asupra economiei Germaniei se păs zentant1 ai U.R.S.S., S.U.A. şi Marii Britanii
trează şi după expirarea termenului de plată cu sedi ul la Moscova.
a reparaţiilor, adică după primii 10 ani de Ace~ta este, succint, planul repara/iilor
la terminarea războiului. rr.aterrale pe core guvernul sovietic î su-
A şasea teză constă în faptul că avîn- pune conferintei pentru discutare şi apro-
du-se în vedere amploarea fără precedent bare.
a prejudiciilor pricinuite de agresiunea ger- Churchill declară că îşi aduce foarte bine
mană, ele nu vor putea fi compensate în în- aminte de sfîrşitul ultimului război. Deşi nu
treg ime, chiar obtinîndu-se plata reparatiilor a luat parte nemijlocit la elaborarea condi-
de către Germania cu cea mai mare severi- tiilor de pace el a avut acces la toate con-
tate. Guvernul sovietic a încercat să eva- sfă tu i rile. Reparatiile au provocat atunci o
lueze cu aproximatie valoarea acestor pre- mare dezamăgire. Cu multă greutate s-a pu-
judicii şi s-a ajuns la nişte cifre absolut as- tut obtine din partea Germaniei abia un
tronomice. l ată de ce guvernul sovietic a miliard de l ire sterline. 2' Dar nici măcar
ajuns la concluzia că dacă vrem să fim rea- această sumă nu s-ar fi putut obtine din
l işti trebuie să cadă sub actiunea compen- partea Germaniei dacă S.U.A. şi Anglia 27
sării numai acele categorii de prejudicii ce n-or fi efectuat investitii băneşti in Germania.
pot fi caracterizate drept pierderi materiale Anglia a confiscat Germaniei cîteva trans-
directe (distrug erea sau avarierea de case, atlantice vechi, iar cu banii pe care i-a pri-
uzine, căi ferate, institutii ştiinţifice, confis- mit din partea Angliei, Germania Ji-a con-
carea şeptelulu i, a cereafelor, a avutul ui par- struit o flotă nouă . El speră că de ata asta
ticula r a l cetăţenilor ş.a. m.d.} . Dat fi ind însă Anglia nu va întîmpina greutăţi ca acestea.
că potrivit calculelor noastre prealabile, Churchill consideră neîndoielnic că sacri-
pînă şi suma totală a pagubelor aferente ficiile Rusiei sînt mai mari decît ale ori-
rubricii pierderi materiale directe întrece cărei alte ţări. El a admis întotdeauna că ri-
suma reparatiilor încasa bile sub forma de dicarea uzinelor din Germania ar fi o mă
prelevări şi de l ivrări anuale postbelice tre- sură. echit_9bil~. Dar este t~todată p~rfec!
buie evident să se stabilească o ordine de convms ca dmtr-o Germanie zdrob1tă şt
vrgentă privind despăgubirea ţărilor care au ruinată nu se vor putea obtine cantitătile de
acest drept. La baza acestei ordini de ur- valori care să compenseze nici măcar pier-
genţă trebuie pu şi doi indici : a} cuan- derile pe care le-a suferit Rusia. El se îndo-
tumul contribuţie i ţării respective la cauza ieşte de fapt că se va reuşi să se perceapă
victoriei asupra duşmanului şi b} cuantumul Germaniei cîte 250 de milioane de lire ster-
pierderilor materiale directe ale ţării res- line pe an. La sfîrşitul războiului trecut en-
pective. Ţările avind indicii cei mai glezii visau şi ei nişte cifre astronomice, dar
ina lti la ambele rubrici vor căpăta repa- ce s-a ales din toate acestea ?
raţii într-o primă urgenţă, toate celelalte Marea Britanie a suferit şi ea foarte mult
ţă ri într-o a doua urgenţă . în acest război. O mare parte din imobile
1\ şaptea teză constă în faptul că U.R.S.S. sînt distruse sau avariate. Ang l ia şi-a vîndut
consideră echitabil să obţină cu titlu de toate investitiile din străinătate. Anglia tre-
compensatie pentru pierderile sale mate- buie să exporte mărfuri ca să importe ali-
riale directe, în cadrul prelevăr i lor ş i l iv ră- mente, ea este nevoită să cumpere din străi
nătate jumătate din alimentele necesare.
Luptînd pentru cauza comună An~lia s-a
îndatorat cu sume mari, fără a ma1 se tine
seama de lend-lease. Datoria totală a An-
22) M.B. n u în registreAză acea s tă intervenţie gliei se ridică la 3 miliarde de lire sterline.
(N.R.R.). N ici o altă ţoră dintre cele învingătoare nu
2:1) M.B. n u con semneAză ultima frază a in-
tervenţiei. M.M. o consemnează (N.R.R.). se va afla la sfîrşitul războiului într-o situa-
24) M.B. n u înregistrează această intervenţie. tie economică şi financiară atît de dificilă
M.M. o consemneazA (N. R.R.) .
25) M.B. consemncaz~ prescurtat această in- ca M area Britanie. Dacă el ar vedea pasi-
tervenţie. FatA de s tenograma sovietică sint
omise mai ales două aspecte : a) prima teză 26) M.B. dă cifra de 2 miliarde lire sterline
enunţată etc vorbitor ; b) incheierea la cea M. M. dă aceeaşi cifră ca şi stenograma sovie-
de-a cincea teză referitoare la păstrarea con- tică (N.R .R.) .
trolului asupra economiei germane după primii 27) M.B. şi M .M. nu menţionează Anglia
10 anl de la sfîrşitul războiului (N.R .R .). (N.R .R .).
37
bilitoteo de o sustine economia engleză sd-şi sporească exportul ş i să găsească noi
• J>rin perceperea de reparatii din partea piete de desfacere in locul Germaniei.
Germaniei, ar păşi cu hotărîre pe această Roosevelt crede că a sosit vremea să se
cale. Dar se îndoieşte de succes. infiinteze o comisie de reparaţii, pentru stu-
Şi alte ţări au avut mori distrugeri. dierea necesităţilor U.R.S.S. şi ale altor ţări
Olanda este inundată. Norvegia a suferit europene. Este de acord ca această comi sie
puternic. Ce-i drept, populaţia lor nu e să-şi desfăşoare lucrările la Moscova.
mare. Roosevelt speră foarte mult că se va putea
Tn afară de aceasta, ce se va întîmpla cu reconstrui tot ce a fost distrus în Uniunea
Germania ? Spectrul unei Germanii flămin Sovietică, dar totodată este convins că nu
de, cu cei 80 de milioane de locuitori ai ei se vor putea acoperi toate acestea pe seama
apare în faţa ochilor lui Churchill. Cine o reparaţiilor. Tn Germania va trebui să fie
va hrăni ? Şi cine va plăti aceasta ? la urma lăsată atîta industrie cit e necesar pentru
urmelor n-o să iasă cumva lucrurile aşa încît ca nemtii să nu moară de foame.
aliatii să acopere măcar partial reparaţiile Churchill declară că nu are obiectii împo-
chiar din punga lor ? triva ideii ca sediul comisiei de reparatii să
Stalin observă că mai devreme sau mai fie la Moscova. az
tîrziu, toate aceste chestiuni se vor pune de- Maiski 33 spune că ar vrea să răspundă
sigur. 28 în citeva cuvinte lui Churchill şi lui Roose-
Churchill spune că dacă vrei să mergi că velt. Tn observatiile sale se va referi la
lare trebuie să-ti hrăneşti calul cu fin şi trei aspecte principale.
cu orz. Tn primul rînd, la o prob1emă asupra că
Stalin răspunde că nu trebuie lăsat calul reia Churchill s-a oprit in mod deosebit :
să dea peste noi. eşecul reparaţiilor după războiul celălalt .
Churchill recunoaşte că n-a prea nimerit-o Do, experienţa de atunci s-a dovedi! extrem
cu metafora lui şi spune că dacă s-ar în- de nesatisfăcătoare. Dar de ce ? Pncino nu
locui pentru comparaţie calul cu un automo- sălăşluia în faptul că suma totală a repa-
bil, şi atunci poţi afirma că pentru o-1 fo- ratiilor cerute Germaniei era prea rid icată.
losi e nevoie de benzină. 29 De fapt, această sumă era foarte modestă,
Stalin răspunde că nu există vreo analo- treizeci de miliarde de dolari pe termen de
gie. Nemţii nu sînt maşini, ci oameni. ao 58 de ani. Asta-i mult ? Germania putea
Churchill este de acord ş i cu acestea. Re- plăti fără greutate o asemenea sumă, avîn -
venind la reparaţii el se pronunţă în favoa- du-se în vedere avuţia ei naţională şi veni-
rea creării unei comisii de reparatii care tul ei national. 34 Nenorocirea a fost însă
să-şi desfăşoare lucrările în secret. 3t aceea că aliatii ou cerut Germaniei nu re-
Roosevelt declară că si el îşi aduce aminte paraţii în natură, ci mai ales în bani. Ger-
bine de celălalt război. şi îşi aduce aminte mania a trebuit să găsească mijloacele de
că Statele Unite au pierdut o sumă enormă a-şi procura cantităţile necesare de devize.
de bani. Ele au împrumutat Germaniei peste Acest lucru, dintr-o serie întreagă de cauze,
zece miliarde de dolari, dar de data aceasta s-a dovedit a fi foarte greu. Dacă aliatii
nu vor mai repeta greşelile trecutului. Sta- ar fi fost dispuşi să primească reparatiile in
tel e Unite nu au de gînd să folosească forţă natură, nu s-ar fi ivit niciun fel de compli-
de muncă germană. Statele Unite n_u vor catii. Dar aliatii n-ou vrut aceasta. 35 Ca ur-
ma şi ni-unelte germane. După termtnoreo mare, s-a creat problema i nsolubilă a trans-
războ iului trecut in Statele Unite se găseau ferului, adică a convertirii mărcilor ger-
multe active ş i bunuri proprietate germană. mane in lire sterline, dolari şi franci. Aceasta
Toate ou fost restituite nemtilor. a ucis problema reparaţiilor după războiul
El crede că după ră zboiul actual altfel trecut. A mai existat încă o împre'\ urare care
vor sta lucrurile. Va f i cazu l probabil, să o contribuit considerabi l la eşecu reparatii-
se emită ::> lege s pecială, potrivit căreia lor după 1914-1918, şi anume politica
toate averile germane din Statele Unite vor S.U.A., Angliei şi Frantei. Aceste ţări ou in-
rămîne în mîinile americanilor. Roosevelt vestit in Germania copito luri mori 36 şi prin
este de acord cu Churchill că trebuie să ne aceasta i-au încurajat pe nemti să nu-şi res-
gîndim puţin şi la viitorul Germaniei. Dar cu pecte obligaţiile privind reparaţi ile. Tn ul-
toată generozitatea Statelor Unite core
timă instanţă, Germania a restituit alia ţilor,
acordă ajutor altor ţări, Statele Unite nu pot
garanta viitorul Germaniei. Statele Unite nu sub formă de reparatii , doar aproximativ un
sfert din suma pe core englezii, americanii
vor ca în Germania nivelul de trai al popu -
ş i francezii o î mprumutaseră Germaniei în
latiei să f ie mai rid ica t decit în U.R.S.S. Sta -
teie Unite doresc să ajute Uniunea Sovietică primii ani de după războiul din 1914-1918.
Iotă unde e rădăcina eşecului reparatiilor
să primească din Germania toate cele ne-
cesare. Americanii vor să -i ajute pe englezi 32) M.B. şi M.M. nu C'onsemnc~ză ::~r.eas1ă ln-
tet·ven\ie (N .R.R .).
28) M.B. nu menţionează această intet·venţie 3:l) M.B. redă această interventie întt·-o formă
(N.R.R.). considerabil prescurta1ă (N.R.R.).
29) M.B. nu consemnează această 1ntervenţir> 34) M.B. şi M.M. nu inregistrcaz~ nceste pre-
(N.R.R.) . cizări (N.R.R.).
30) M.B. nu tnre~istrează intervenţia (N.R.R.). 35) M.B. şi M.M. nu înregistrează ace~stA Idee
31) M.B. nu consemnează intervenţia (N.R.R.). (N.R.R.).
38
pentru războiul trecut. Pentru o se evita difi- Apoi, trebuie să se aibă in vedere că Ger-
cultăţile transferului, se propune acum ca mania postbelică va fi integral eliberată d e
toate reparaţiile să fie percepute în natură . cheltuiel i le de i narmare, întrucît va fi com-
Să sperăm, de asemenea, că Statele Unite plet dezarmată. Aceasta va reorezento o
şi Anglia nu vor finanta de data aceasta mare economie, căci in anii dinainte de
Germania după terminarea războiului. război Germania cheltuia sub diferite forme,
(Roosevelt şi Churchill lasă să se înţeleagă pentru inarmare pînă la 6 miliarde de do-
prin gesturi şi exclomaţii că nu au nicide- lari pe an. (Churchill exclamă : Do, acesta
cum de gînd să facă aşa ceva). 37 Tn aceste este un considerent foarte important 1) 39•
condiţii, nu există vreun teme i ca din ex- lată de ce guvernul sovietic este convins că
perienta nereuşită a reparaţiilor din trecut chiar dacă planul său de reparatii ar fi rea-
să se tragă concluzii pesimiste în privinţa lizat integral, poporului german i s-ar asi-
actualelor reparaţii . gura o existentă corespunzătoare .
ln al doilea rînd , Churchill a lăsat să se Atit Churchill cît şi Roos evelt îşi pot da
inţeleagă că cifra reparaţiilor pe care o seama din cele expuse mai sus că planul
pretinde U.R.S.S. va fi peste puterile Ger- sovietic pentru reparatii a fost minuţios gin-
maniei. E îndoielnic că lucurile stau astfel. dit şi fundamentat pe calcule cît se poate
ln fapt ce reprezintă cifra de 1O miliarde de lucide si •
realiste.
de dolari ? Ea constituie doar 100/o din bu- Churchill declorc5 că, după părerea lui,
getul Statelor Unite pe anul 1944/ 45 (Stetti- toate aceste chestiuni trebuie examinate in
nius : Absolut exact !} Ea este de asemenea codrul comisiei.
echivalentă cu o dotă şi un sfert bugetul Stalin întreabă : unde ? 4 0
S.U.A. din timp de pace (de exemplu, în Churchill spune că trebuie infi inţată o co-
perioada 1936-1939). Da că ne referim la misie secretă ş i că nu trebuie să se publice
Anglia, vom vedea că această sumă de nimic despre lucrările ei. 41
10 miliarde de dolari este echivalentă abia Stalin răsp unde că nu se va publica ni-
cu cheltui-:-lile Ma rii Britani i in decurs de mic despre lucrările comisiei. Dor trebuie
6 luni de răzb oi sau de două ori ş i jumă să se stie : unde doreste Churchill să se
tate bugetul ei din tim p de pace (1936- infiinteze această comisie ? Aici, la con-
1938). .
feri ntă 2. 42
ln acest caz se poate oare vorbi d e carac- Churchill răspunde că nu e nevoie de
terul exagerat al cerinţelor ridicate de Uni- aceasta acum. La conferinţă este necesar să
unea Sovietică ? Tn nici un caz. Mai curînd se decidă că trebuie infiinţată o comtste
se poate vorbi de moderaţie lor excesivă. de reparatii, care va examina ulterior pre-
Tnsă această moderotie decurge din· ten- ten tiile precum si activele de care va dis-
dinta guvernului sovietic ca, nelăsindu-se pune Germania si va stabili de asemenea
antrenat de fantezie, să rămînă pe terenul priorităt;le de apficot la repartizarea lor. Ar
solid al posibilului. :JS fi de dorit ca la stabilirea ordinei de ur-
ln al trei lea rînd, R~osevelt şi Churchill genţă, să se tină seama nu numai de con-
ou subliniat necesi tatea de o se preîntîmpina tribuţia naţiunii respective la cauza victo-
foametea în Germania. Guvernul sovietic riei, ci şi de suferintele pe care le-a indu-
nu-şi propune deloc ca scop să tran sforme rat. Sub aspectul oricăruia din ace ş ti indici
Germania intr-o ţară flămîndă, dezbrăca tă U.R.S.S. ocupă primul loc. Orice fel de di-
si descu lţă . Dimpotrivă, elaborind planul său vergente se vor ivi in comisie vor trebui să
de reparaţii, guver;,ul sovietic o avut con- f ie aplonate de guverne. Tn ce pri veşte
tinuu i n vedere crearea unor conditii în care planul rusesc de reparatii e nevoie de timp
poporul german să poată vieţui în anii pentru examinarea lui. El nu poate fi adop-
postbelici lo nivelul de tra i mediu al Europei, tat imediat. 4 3
iar planul sovietic de r eparatii asig ură o Roosevelt declară că comisia de reparaţii
atare posibilitate. Germania ore toate san- trebuie să fie alcătuită din rep rezentanţii
sele -:ie a-şi construi e::onomia postbelica pe celor trei puteri.
baza extinderii agriculturii şi a industriei Churchill sprijină această propunere a lui
uşoare. Există toate condiţiile necesare pen- Roosevelt.
tru aceasta. Planul sovietic de reparatii nu Stal in declară că infiintarea
• unei comisii
prevede nici un fel de restricţii speciale în de reparaţii la Moscova - lucru cu care
privinţa celor două ramuri ale economiei toti cei prezenti sint de acord - este o
germane susmenţionate. treabă foarte bună. Dar osta e putin. Chiar
cea mai bună comisie nu va putea face
36) M.B. şiM.M. nu inregistreazA problema in-
vestitiilor aliate în economia germană ; M.B. mare lucru, dacă nu va dispune in activita-
de exemplu formulează acest aspect astfel : " a
spus că trebuie să adauge că politlca financiară 39) M.B. şi M.M. nu reproduc e xclamaţia
a Statelor Unite şi a Marii Britanii au contri- (N.R.R.).
buit la refuzul Germaniei de a plăti" (N .R.R.). 40) M.B. şi M.M. nu consemnează Intervenţia
37) M.B. şi M.M. nu inregistreazA nici fraza (N.R.R.).
lul Maiski, nici notaţia referitoare la reacţia 41) M.B. nu înregistrează intervenţia. M.M. o
lui Roosevelt şi Chu.rchill (N.R.R.). inregistreazA (N.R.R.).
38) Argumentarea l ui Maiski şi , indeosebi. ul- 42) M.B. nu îm'egistrează intervenţia. M.M. o
timul aliniat nu sint înregistrate de M.B. şi înregistrează (N .R.R.).
M.M. (N.R.R.). 43) M.B. nu inregistreazA inte r venţia (N.R.R.).
39
tea ei de liniile călăuzitoare cuvenite. De un pariGlment, există un cabinet. Dacă ele
pe acum, la prezenta conferinţă, trebuie tra- nu vor fi de acord cu ceea ce Churchill o
SQte aceste linii călăuzitoare. acceptat la conferinta din Crimeea, atunci
El socoate că principiul fundamental al ar putea să-I alunge.
repartiţi ei reparaţiilor trebuie să fie urmă Stalin răspunde pe acela şi ton cu Churchill
torul : primesc reparatii in primul rind sta- că asta nu-i chiar aşa de simplu : învingă
, tele care ou purtat pe umerii lor povara tarii nu sint alungaţi. 48
princ i pală a războiului şi au organizat vic- ChlH'chill menţionează că cei trei miniştri
toria asupra duşmanului. Aceste state sint ai afacerilor externe ar putea să discute
U.R.S.S., S.U.A. şi Marea Britanie. Despăgu miine problema reparatiilor şi să facă apoi
biri trebu ie să primească nu numai ruşii, ci
ş i americanii şi englezii şi în proporţii
un raport conferintei. Lui îi place principiul
maxime posibile. Dacă Statele Unite, după fiecăruia după nevoi, iar de la Germania
cum a spus Roosevelt, nu sint interesate să după puterile ei. Acest principiu ar t rebui
primească din Germania maşini sau forţă pus la baza planului de reparatii.
de muncă, se pot ~ăsi alte forme de repa- Stalin răspunde că el preferă un alt prin-
ratii , mai convenabile, de pildă, materii cipiu : fiecăruia după merite. 41
prime etc. Tn orice caz, trebuie să se stabi-
lească ferm că au drept la reoamţ i i în pri- ..
mul rînd cei care ou adus cea mai ma re A TREIA ŞEDINT A
contribuţie la zdrobirea d u şmanului. Roose-
velt şi Churchill sînt oare de acord cu
TINUTĂ ÎN
aceasta ? 4" PALATUL LIVADIA
Roosevelt declară că este de acord.
Churchill de asemenea nu obiectează. 45
6 FEBRUARIE 1945
Stalin spune apoi că la estimarea acti-
velor de care va dispune Germania pentru
plata reparaţiilor nu trebuie să se ia ca LISTA PARTICIPANŢILOR"
Franţa 'in prima categorie şi neîndoielnic tea t rece la discutarea problemei organiza -
Franţa nu are de ce să primească reparaţil din ţiei interna ţionale de securitate. Roosevelt
partea noastră. Trebuie să spun, pentru res-
pectarea adevărului, că Franţa nu poate fi consideră că sarcina noastră este să se asi-
comparată cu noi. Ea ia parte la război cu
opt divizii şi citeva nnve. IugoslavU, ca să nu 48) M.B. şi M.M. nu consemnează interv enţia
vorbesc decît de ei, au douăsprezece divizil ; (N.R .R.).
Polon ia de la Lublin are 10 divizll , ceea ce 49) M.B. şi M.M. nu consemnează intervenţia
este mal mult deci t are De Gaulle" (N.R.R.). (N.R.R.).
45) M.B. nu consemnează intervenţia (N.R.R.). 50) Lista pahiclpanţilor este reprodusă după
46) M.B. nu consemnează intervenţia (N.R.R.). F.R. pag . 611
47) M.B . nu înregistrează această Intervenţie 51) !naintea acestei intervenţii M.B. consem-
(N.R.R.). nează alte cinci intervenţii în următoarea or-
40
9ure pacea pentru cel puţin 50 de ani. Tn- nerole. Tntr-odevăr, propunerea americană
irucît nici el, nici mareşalu l Stalin, nici reclamă unonimitoteo absolută o membri-
Churchill nu ou fost prezenti la Dumborton lor permanenti oi Consiliului în toate hotă
Ooks, ar fi indicat ca Stettinius să pre- rîrile capitole referitoare la mentinerea
zinte un raport în această problemă . păcii, inclusiv toate măsurile de constrîngere,
SteHinius declară că, aşa cum s-a căzut economice şi militare.
de acord la Dumborton Ooks, anumite pro- Totodată, propunerea americană recu-
bleme urmau să fie lăsate deoparte pentru noa şte că este de dorit ca membrii perma-
o fi examinate ulterior si •
rezolvate în viitor. nenti• să facă o declaratie• directă în sensul
Printre aceste probleme, cea moi importantă că reglementarea paşnică a oricărui litigiu
-este procedura de vot core se va aplica în eventual este o problemă care prez intă un
Consiliul de securitate. Cele trei delegaţii au interes comun şi despre care statele suve-
discutat amănunţit problema de moi sus la rane, ce nu sînt membri permanenti, au
Dumborton Ooks. De atunci, ea a făcut dreptul să-şi expună punctul de vedere fără
obiectul unei continue şi intense studieri din nici o îngrădire. Dacă nu se va garanta o
partea fiecăruia din cele trei guverne. asemenea libertate de discutie în sînul Con-
la 5 decembrie 1944, P·reşedintele o trimis siliului, crearea organizatiei universale, pe
Maresalului
. . Primului Ministru Chur-
Stalin si care o dorim cu totii, poate fie serios în-
chil! o propunere prevăzînd ca această pro- greunată sau deveni chiar cu totul imposi-
blemă să fie soluţionată, formulîndu-se după bilă. Fără dreptul deplin de o se d iscuta în
cum urmează, paragraful C, din capito- mod liber aceste probleme în sînul Consiliu-
lul VI al propunerilor adoptate la Dumbar- lui, organizatia internaţională de securitate,
ton Ooks : chiar dacă s-ar reuşi să fie creată , s-ar de-
osebi considerabil de ceea ce am avut noi
"C. Votul.
1. Fiecare membru al Consiliului de se- în vedere.
curitate dispune de un vot. Documentul pe core delegatia americană
1-a prezentat celorlalte două delegatii ex-
2. Hotărîrile Consi liul ui de securitate în
pune textul tezelor, cărora e.l, Stettinius le-o
problemele de procedură se adoptă cu ma-
dat citire, lista specială o hotărîrilor Con-
joritatea de 7 voturi ale membrilor săi.
siliului, care potrivit propunerii americane
3. Pentru toate celelalte probleme, hotărî vor necesita neconditionat unanimitate, pre-
rile Consiliului de securitate se adoptă cu cum şi, separat, lista p·roblemelor (în do-
majoritatea de 7 voturi inclusiv voturile con- meniul litigiilor şi al reglementării lor paş •
cordonle ale membrilor permanenţi, partea nice) asupra cărora orice participant la liti-
in litigiu obtinîndu-se de la vot cind urmează giu trebuie să se abtină de la vot.
o fi adoptate hotărîri conform secţiunii A, Din punctul de vedere al guvernului Sta-
din capitolul VIII şi conform frazei a doua telor Unite problema procedurii de votare
din primul aliniat al sec ţiunii C din capitolul implică două elemente importante.
VIII ".
Primul constă în faptul că pentru menti-
Textul căruia el i-a dat acum citire con- nerea păcii generale, despre core o amin-
!ine modificări redactionale neînsemnote, tit, este necesară unonimitotea membrilor
introduse potrivit observaţiilor sovietice şi permanenti.
britanice la textul iniţial propus de Pre- Al doilea constă în faptul că pentru po-
sedinte.
• porul Statelor Unite este exceptional de
Propunerea americană este întru totul con- important să se prevodă echitatea pentru
formă cu răspunderea specială ce revine toţi membri i organizatiei.
marilor puteri pentru menţinerea păcii ge- Sarcina constă în a împăca aceste două
elemente principale. Propunerile prezentate
dlne : Roosevelt, Stettinius, Molotov, Stettinius, maresalului Stalin ş i Primului Ministru
Churchill, după care urme ază o nouă interven-
tie a lui Roosevell a cărei incheiere este Churchill la 5 decembrie 1944 de către Pre-
reprodusă şi in stenograma de o ma- şedinte dau o solutie rezonabilă şi echita-
nieră asemănătoat·e cu cea a stenogramelor
americane. Primele trel Intervenţii se referă bilă şi îmbină in mod satisfăcător aceste
la aspecte procedurale şi la rezultatele activi- două elemente.
tăţii comitetului mini ştrilor de externe. A pa-
tra intervenţie (Stettlnius) se referă la dorinţa Roosevelt declară că, după părerea lui,
miniştrilor de externe de a li se acorda un
răgaz pentru a dezbate in continuare problema
ar fi util dacă Stettinius ar enumera tipurile
J·eparatiilor şi raporturile zonei franceze cu de hotărîri care se adoptă în Consiliul de
comisia de control. In intervenţia sa, Churchill
arată că în ceea ce priveşte zona franceză, in
securitate pe bază de unanimitate.
viitor va spori rolul Frantei datorită termenu-
lui limitat al prezenţei trupelor americane în
Europa, anunţat cu o zi inainte de Roosevelt. -Va urma -
41
•-------
a ovea nu
El
. .. . ~ - ~ .
ALEXANDRU 1. GONI A
Printre legendele descrise cu o măie Schitul Durău de sub muntele Ceahlă•J.
strie desăvîrşită de către marele nostru Trecînd întîmplător pe la Hanul Ancuţci
seriilor Mihail Sadoveanu în Hanul Ancu- în drum spre I aş i, unde mergea în peleri-
ţei se află şi povestea lui Haralambie. naj la mînăstirea Sf. Haralambie să-şi po-
Preluată dintr-o legendă şi povestită în- menească părintele, el po\·es teşte cum Ha-
tr-un volum do.:! schiţe literare, tragedia lui ralambic, în urma unui incident avut la
Haralambie a ajuns la cunoştinţa publi- Curte cu un boier sau dregător, şi, poate,
cului cititor românesc din anul 1928, iar sătul de viaţa de ostaş, părăsise de la o
mai tîrziu, prin traducerea lui Yves Auger vreme meseria armelor ş i începuse să
(L' Auberge d' Ancoutza, Paris, 1943), a în- prade casele marilor toieri ş i ale negustc.;-
ceput să circule şi peste hotare. rilor înstăriţi din Iaşi. Urmărit de autori-
Legenda, păstrata şi astăzi de bătrînii tăţi, el s-a retras în părţile împădurite aJe
de pe meleagurile moldovene, povesteşte Moldovei. Acolo, fiind după vreme de
cum la Curtea domnească din Iaşi, în epoca c iumă şi sec2U't, a găsit u şor alţi nemulţu
fanarioţilor au fost înrolaţi, ca neferi sau miţi şi persccutaţi, cu care şi-a alcătuit o
arnăuţi în garda domnească, doi fraţi. Unul ceată de haiduci. Cu acClastă mică, dar bin~
se numea Haralambie, celălalt Gheorghe. organizată trupă, Haralambie lovea une')ri
Cel dintîi a rămas simplu ostaş, ncfer, cel curţile boiere ş ti de pnn sate şi chiat~
.. de-al doilea a devenit ofiţer cu gradul de Curtea domnească de la Dumbrăveni, îm-
mai or-tufecci-başa şi comandant a l gărzii părţind averile la nevoiaşi. Alteori, mai
d omneşti. ales în timpul verii, cutreiera drumut ile
Călugărul Ghet man, în gura căru ia pune care duceau spre munte ş i aţinea cal<..'a
Mihail Sadoveanu povestea de la Hanul marilor boieri, ce mergeau în pelerinaj
Ancutei, ar fi fost fiul nelegitim al lui H i-1- spre mînăstiri, uşurîndu-lc bagajele şi go-
ralambie. care, rămac; orfan după tragica lindu-le pungile de bani.
moarte a tatălui său, a ajuns monah !a lnir-o zi, adunîndu-se di\·anul domnes ~
la sfat, a fost pusă în discuţ i e, printre alte
Biserica Sf. HaraLamoie din Iaşi, zidttcl de treburi ale ţării, ş i aceea a t ulburătorilor
Gheorghe Le~mdarte
ordinii sociale şi publice. Domnul, fiind
supăra! mat ales din cauza încălcării Dum-
brăvenilor, i-a cerut marelui vornic s:\
aducă, viu sau mort, pc Haralambie.
înaltul dregător propuse domniei să în-
sărcineze cu prinderea haiducului p e fr:J-
tele acestuia, Gheorghe, comandantul găr
zii domneşti, singurul considerat în stare
să-1 prmdă pc căpitanul haiducilor.
Gheorghe, d eşi primi ordinul cu strîngere
de inimă, fiind vorba de urmărirea, prin-
derea şi înaintarea spre judecata scaunu-
lui domnesc a propriului ş i unicului ':>ău
frate, îşi alese, totuşi, cincizeci din cei mai
\'itcji neferi că lări şi după cîteva ceasuri
porni spre drumurile d e munte. Trupa că
lare adulmecă repede locunlc pe und e hă
lăduia Haralambie, după t"asele boieresti
prădate şi, în curînd, în cepu operaţia de
• urmărire. Hăituit în ascunzi~urile munţilor,
strîmtorat în raza lui de acth·itate şi oboc;il,
Haralambie fu în cele din urmă înconju-
rat, împreună cu întreaga sa ceată, în satul
Bozieni, din ţinutul Neamţ, la una di 'l
42
gazde - mama călugărului povestitl") t' toric ş i unde porneşte legenda. Ş i osteneala
Gherman. După mai multe schimburi de nu mi-a fost za da rnică. Cercetînd istori~
focuri, încercui t ş i somat să se predea, eul mînă sti rii Sf. Haralambie, am găsit
Haralambie ieşi în g rădină ş i d escă rcă noi dovezi despre ditorul e i, Gheorghe
pistolul asupra urmăritor ului , care nu cru Leondarie, care tlin persoană legendară de-
altul decît fra tele său Gheorghe. Dar, în " ine istorică. Cine era acest Gheorghe:
timp ce căpetenia ha iducilor, vlăguită de Leondar ie? Ne spune cron icar u l Manolachi
nesomn şi oboseală îşi greşi tinta, coman- Drăgh i ci, în I st oria Moldovei pe timp de
dantul gă rzii dom n eşti , ţintaş desăvîrşit, 500 d e ani ( l aşi, 1857, pag. 63-64), care
trase în plin şi Haralambie se prăbuşi la scrie că domnul Moldovoi Constantin I psi-
pămînt. Tă ind apoi capul fratelui său, lante, (domn între 7 martie 1799 şi 28 iunie
Gheorghe îl lu ă şi se prezentă cu el la 1801) a dăruit luj tufecci-başa o m oşiE
Curtea d omnească. în sala tronului, în "pentru că au împuşcat pe frate-său".
p rezenţa întregului Divan, Gheorghe, în- Acolo s-a retras Gheorghe Leondarie. Pără
genuncheat in faţa Scaunului domnesc, a sindu-şi meseria de arnăut ş i adunindu-şi
depus capul fratelui său spunînd : "Mă veniturile, el a zidit biserica din Iaş i cu
ria Ta, am îndeplinit ordinul, am lini ştit hramul Sfîntului Haral ambie la Sărărie,
ţara şi am adus capul fratelui meu. Dar ce se zice şi tuf ecci-b aş a (descrisă de
pentru c ă mi-at poruncii de am vărsat N A. Bogdan, în M onografia oraşului
sîngele părinţilor mei ca 1~e curgea în el, Iaş i, 1913, pag. 236, editia a Il-a), fă
îţi depun, o dală cu capul fratelui meu, ş i cîndu-i multe acareturi împ rejur pentru
armele melc cu care l-am ucis, iar m ic purtare de grijă a slujitoril or. Lăcaşul a
să-mi dai voie să mă ret rag din oaste !?i ars în mai multe rînduri, păstrîndu-sc as-
să mă pocăiesc" . Scena a fost aşa de ~gu tăzi numai biseri ca. "Putem dar să venim
duitoa re, încît a plins întregu l Divan ş i rl a crede - adaug5 cron ica rul - după sta-
smuls lacrimi chiar domnului. rea zid urilor însemnate, c ă o fatalitate <,e
Copleşitoare prin natura ci, drama, ai ţin ea d e dînsele necurmat, fiind fonda te
cărei actori au fost cei doi fraţi, s-a răs din preţul sîngelui".
pîndi t repede in popor, intrind curin d în Condica Yislieriei domneşti d in anii
legendele populare, iar de aici în literatura 1795-1796 mcn ţionează (•ă un G hcorghc
rom ână. era tufecc i-ba şa în aceşti ani, plecînd la
Dar tragedia din legen d ă, prin natura Constantinopol cu un odobaş ş i 28 nebri,
ei, reţinută de popor şi pov cst ită de la o cu garda domnea scă la mazilirea lui Mi-
generaţie la alta, trebuie totuş i să por- hail ConsLantin Şuţu voieYod şi veni rea în
nească de la un eveniment is toric. Zgudui t ţa ră a lui Alexandru Calimah voievod.
personal de această povestire tragică din După un sinod ic găsit în arhiva bisericii,
curiozitate şti inţifi că ş i din dorinţa de a s-ar putea spu ne că construcţia acesteia
ana a d evă rul istoric, am întreprins cer- ar fi fost în ce pută în 1797. Majoritatea do-
cetări pentru a stabili care este faptuj is- vc~ilor însă c onfirmă ridicarea ci intre
anii 1800-180-l, dup ă marea d ramă. 1 a
CLopot dăruit bisericii SJ. H aratambie de 19 martie 1805, biserica era gala ş i
cătJ·e Gheorghe Leondarie Gheorghe Leondarie tufecci-ba şa cerea
domn ici să-i aprobe în chiderea unei stra-
dele spre a lărgi curtea biseri cii. Biserica
a fost în~cstrată cu trei clopote; pc unul
din clopote se află o ins c ripţie din care
se constată că Gheorghe tufec ci-başa si,
deci, şi fratele sa u Haralan1bie, erau fiii lt1i
Leondade. U rm ă r it toată viaţa, ca ~i Cain.
de conştiinţa sa, pentru crima săvîrşi tă, el
spune că "a înă l ţat şi aceste trei clopote
din banii lui, in bisC'rica pe care a ridicat-o
cu rîvnă cal dă şi roagă pe toţ i cei ce \'Or
auzi dangătul lor, toţi cei mi c i şj cei mari
să-i spuic cu glas tarc --Dumne7eu să -I
ierte»" (YC/"i N. Iorga Iu sc ripţii din biseri-
cile României, volumul TI, Bucurcşt i 1908,
pag. 120).
După terminarea bisericii. Gheorgl:e
Leondarie a mai trăit încă treizeci de ani.
A murit în va ra anului 18:35 ş i a fo<;t în-
humat, la 27 august, in cu rtea biseritii.
Prin pre7entarea a cestor probe documen-
tare s-a putut dovedi că persoanele în ju-
rul cărora s-a formal întreaga legendă au
existat în realitate şi că faptele s-au pe-
trecut aidoma.
43
DIN ISTORICUL
ŞCOLII ROMÂNEŞTI
DE SOCIOLOGIE
Prof. un iv. HENRI H. ST AHL
ln cercetările sociolog ice care se oractică tese de aceea că poate f i util să reconstitui,
azi, pe scară largă, i n toată lumea, si nt d in după a mintirile şi notele mele, felul i n care
ce in ce mai des folosite aş a-numitele şcoala româneas că de sociologie o reuşit
" ach i pe interdisciplinare", socotite a f i cea să se situeze, in perioada d intre cele douâ
mai bună modalitate de organizare o muncii
războaie mondiale, în fruntea creatorilor
de inves tigaţ ie, singura în stare să asigure
de tehnici de cercetare sociologică , deschi-
o cuprindere exhaustivă a ansamblului de
zînd în acest domeniu pîrti i pe care a s tăzi
aspecte care se regăsesc în analiza o ri căru i
se ovintă - desigur cu mi jloace mai co m-
fenomen socia l, f ie el cit de mărunt.
plete decî t atunci - sociologii d in toată
Nu se ş tie însă de către toţi practicienii
lumea.
acestor tehnici de "team-work" că ce l d in- Cred că în anal iza genezei echipelor
tîi în lume care a gîndit şi realizat aseme- complexe de cercetare so ciologică, sint
nea ce rcetări p rin echipe complexe a fost citeva idei prealabile care trebu ie scoase în
profesorul Dimitrie Gusti (1880-1956). Soco- rel ief.
44
întru totu 1 cu ele ; cît despre cel de-o 1 doi-
lea vo lum, acesta nu o moi văzut lumina ti-
parului. Ne aflăm deci în faţa unu 1 cert
eşec.
Tn tot cazul, putem reţine faptul că Borth
considera sociologia ca o filozofie o isto-
riei, pe core o concepeo "determinist 11 , î n
sonsu l ofirmoţiei că dezvoltarea societăţii
urma să fie explicată prin coexistenţa, ca
,,factori determinonţi ~~, o seriei în tregi de
fenomene analizate de ştiinţele sociale par-
NER~:J ticulare. Criticate deci, una cîte una, i n pre-
tenţia lor de o explica viaţa socială exclu-
siv prin factori biologici, personalităţi isto-
· UN VJLLAGf: o·uNE uf:<UQN r ice, creaţii etnografice rosio le, creaţii cu l-
·' ARCHAIQUF. .-.~ ... turale, activităţi pol itice, ideologii sau mani-
··t':'-'·
festări economice, aceste sociologii par-
ţia l e erou totuşi primite în bloc.
l Profesorul Dimitrie Gusti o preluat de la
Paul Borth acest punct de plecare, constind
într-o prealabilă inventariere critico o dis-
ciplinelor socia le particulare, pe core le
acuza, de asemenea, o avea în mod nejusti-
ficat pretenţia de o do naştere uno r con-
cepţii sociologice de sine stătotoore. TI
anima, ca şi pe Borth, dorinţa de o le cu-
prinde apoi pe toate, într-o si nt eză. Dor
Dimi trie Gusti completa seria ştiinţelor par-
ticulare, cu iz de so ciolog ie, enumerate de
Borth, pri n preocuporil e noi ale psi hologiei
sociale, ale geografiei umane şi ale drep-
• tului social.
Ne putem do seama de aceasta, urmă
r ind şirul capitolelor cursurilor de sociolo-
Pagina de titlu a uneia dfntrP. primele lucrărl
rom Cineşti de sociologie : "Un sat at unei re-
gie pe core le-o profesat. Găsim în ele ur-
gtuni arhaice : N ereju" mătoarele capitole : sociologia ontropogeo-
grofică, sociologia biologico, sociolog ia is-
torică, sociologia psihologică, so ciologia
a istoriei, criticîndu-le pe toate ca fiind
economico, sociologia culturolo, sociologia
uni late ro le.
jur idică şi sociologia politică.
Tn prima editie o lucrării sale, Borth,
Esenţial însă pentru înţelegerea concep-
după ce arăta cit de nesatisfăcătoare erou
tiei gustiene este că el se moi desparte de
toate aceste "concepţii parţiale despre le-
Borth şi prin faptul că nu moi stab i leşte o
gile societăţii", abordează în două capitole
identitate între filozofia istoriei si • sociolo-
finale, o concepţie proprie, potrivit căreia gie, pe temeiul observoţiei că societatea nU'
o v1z1une ştii n ţifică o filozofiei istoriei ar este numai un fapt al trecutulu i, ci ş i un fapt
fi trebuit să rezulte din sinteza tuturor al contemporanului, al actualului. Ca atare,.
punctelor de vedere parţiale pînă atunci sînt cu putinţă două modalităţ i de o se
elaborate, sinteză core, afirma el, era sin- a junge la cunoa şterea legilor sociale : cea
gura cale prin core se putea constitui o o cercetării trecutului şi cea o cercetorii ac-
"sociologie". Borth făgăduio un al doilea tualului.
vol um al lucrării sale, în core această nouă Tmbinoreo acestor două idei de bază,.
adică o încercării de sinteză o tuturor dis-
concepţie "sociologică ", integrolistă, urma ciplinelor sociale particulare într-o sociolo-
să fie expusă sistematic. Tn ediţiile ulterioare gie generală şi de aplicare o acestei sinteze
însă, aceste două ultime capitole ou fost în cercetarea actualului, va constitu i germe-
suprimote, Borth nema ifiind poate de acord nele viitoarei " monografii sociologice~~ .
45
Aceasta explică de ce incercarea lui a fost sociologiilor parţiale cuprinşi în echipă îşi
menită unui fatal eşec. va putea aduce argumentele sale in spriji-
Dimpotrivă, Gusti, centrîndu-şi atenţia a- nul propriei teorii şi, prin discufii purtate în
supra societăţii actuale, avea deschisă în colectiv, avînd la bază acelaşi material
fată calea cercetărilor directe. strins in comun, se va putea hotărî care
Tn indelungata activitate din timpul este partea de adevăr care revine fiecăreia
studiilor sale in universităţile germane, pro- din teoriile aflate in competiţie.
fesorul Dimitrie Gusti urmase sistematic pe Practic vorbind, profesorul Gusti şi-o or-
marii maeştri ai tuturor "sociologi ilor par- ganizat echipa experimentală grupînd lao-
Jiale" pe atunci existente. Fusese stăruito laltă o serie de subechipe, cîte una pentru
rul elev al psihologului W. Wundt, al lui fiecare sociologie parţ ial ă . Colectivul de
Karl Bucher şi von Schmoller pentru econo- cercetare a fosr, astfel, structurat în urmă
mie politică, al lui Fr. von liszt pentru şti toarele subechipe : de antropogeografie,
inţele juridice, Karl lamprecht pentru. isto- biologie-demografie, psihologie, i$torie,
rie, Fr. Ratzel pentru antropogeografte, F. economie politică, drept, filozofie a culturii
Poulsen pentru filozofie, Ferdinond Tonnies şi tehnică organizatorică administrativă
.şi Paul Barth pentru ansamblul disciplinelor politică. S-a ajuns astfel la schema care va
-etnografice şi sociologice. forma ulterior teoria celor 4 "cadre" şi 4
Nefiind deci un specialist al unei singure "manifestări ".
-discipline, ci un polispeciolist al tutu ror şti Această brigadă ştiinţifică complexă a
inţelor sociale particulare, ţelul lui, explicit fost nu numai concepută de Gusti, ci şi
exprimat încă de la prima sa lectie inaugu- pusă în practică de el, pentru prima
rolă, ţinută la laşi în 191 O, a fost deci de a oară în istoria doctrinelor sociologice în
elabora o si nt eză o tot ceea ce învăţase de anul 1925, cînd a plecat cu seminarul său
Jo maeştrii săi, în forma unui "sistem gene- de sociologie în cea dintii campanie de
rol de sociologie" care să cuprindă toate monografie sociologică, cu ajutorul şi al
sociologiile parţiale, depăşindu-le 2• unor studenţi aparţinînd altor facultăţi decît
Dar, spre deosebire de Barth, critica pe cea de litere ş i Filozofie. Tn anii următori,
core dorea să o focă disciplinelor parţiale au început a participa la cercetări şi spe-
nu moi era silită să se mărginească la o cialişti de seamă, profesori ai altor facul-
simplă operaţie l ogică, ci putea deveni o tăţi, activitatea iniţială pur seminar:ală
aitică "experimenta lă". Gîndul şi 1-o expri- transformîndu-se astfel într-o activitate de
mat astfel : dacă există moi multe teorii so- cercetcre ştiinţifică propriu-zisă, ale cărei
ciologice in rivalitate, fiecare susţinîndu-şi roade s-au extins apoi pînă la forma rea
prioritatea, controversa dintre ele nu poate aşa-numitei şcoli de sociologie româ-
fi curmată decît prin confruntarea lor cu
u
neasca.
realitatea însăşi, cercetată experimental şi Adăugăm o ultimă observaţie : cercetă
interpretată logic. ril e interdisciplinare care se practică azi in
Cercetări directe efectuate asupra reali- Occident se deosebesc totuşi de tehnicile de
tăţii sociale, moi fuseseră făcute. Dor e!e cercetare ale şcolii româneşti de sociologie,
avuseseră drept scop să ilustreze anume teo- prin faptul că reprezentanţii diverselor dis-
rii preconcepute şi să critice anume stări de cipline care participă la ele lucrează sec-
lucruri, solJ se mărgineau la o "sociogrofie", tor, fiecare potrivit unui plan de lucru in-
simplă descriere a unor situaţii de fapt, dependent, rezultatele acestor cercetări ur-
strîngînd, foctologic, un material neteoreti- mind a fi juxtapuse abia in redactarea fi-
zat. Nici una din aceste cercetări nu căuta nală. Le lipseşte deci o schemă de organi-
se să supună unei verificări suma teoriilor zare a muncii în colectiv, pe măsura celei
exi!Otente, in vederea tronşării experimen- folosite de noi, care ne propuneam,
tale a unor controverse teoretice. ca prim tel, menajarea posibilităţii unei
E!ite hotărîtor să se inţeleagă această efective colaborări, asigurate în toate fazele
poziţie a profesorului Gusti pentru a putea cercetării, începînd de la alegerea temei,
analiza just geneza însăşi a echipelor inter- trecînd prin elaborarea uneltelor de lucru,
discipl inare. Căci în adevăr, profesorul executarea lucrărilor, pînă la sinteza fi-
Gu!;ti a raţionat astfel : dacă sarcina pe nală. la acest rezultat se ajungea prin f()(-
care ne-o l uăm este de a verifica toate teo- marea unei echipe unice, membrii ei lucrînd
riile sociologice parţiale, prin confruntarea cot la cot şi comunicîndu-şi pe parcurs re-
lor cu realitatea, atunci mijlocul concret de zultatele atinse, în şedinţe zilnice de analiză
a P.fectuo această operaţie este de a orga- critică a muncii.
niza o echipă unică, în care să figureze Există desigur cîteva încercări, încă ti-
cîte un reprezentant al fiecărei teorii socio- mide, făcute de sociologii occidentali pentru
logicP. parţiale. Cercetînd simu ltan aceeaşi a ajunge la formula preconizată şi realizată
realitate socială, fiecare din reprezentanţii de profesorul Gusti încă de acum 40 de
: D. Gus ti : "Introducere la cursul de istoria ani. Totuşi, nici una din ele nu atinge gra-
tilozoflel greceşti , etică şi sociologie", Bucu- dul de maturitate al tehnicilor de cerce-
reşti , 1910. tare ale şcolii româneşti de sociologie.
46
o o ana ceru u i"
'' A •
a romant
ROMULUS VULCĂNESCU
1 2 3
1) arbore cu. efigia gLobuLa1·ă a soaretui (Banat, 1920) : 2) cu efigia soaretui şi coarnele de consa-
craţie (MoLdova. 1920) ; 3) cu efigta soa1·etu.i în fonnă de disc (OUenia-Go1·j, 1920) ; 4) cu efi.gia
soarelui în formă de ,.roată soLară" (Maramureş , 19:10)
47
roană cosmică, ce înconjoa- zodiacale antropomorfizate nografică din ca re facem
ră material monumentul şi apoi transimbolurile lor parte, par a fi cele prero-
propriu-zis sătesc. Cu toate echivalente de factură c reş mâneşti şi româneşti. Aces-
acestea, nu dispare, ci dim- tină, fapt care a făcut ca, te forme arhitectonice rele-
potrivă, se multiplică în îm- în unele din reprezentările vă în substanţa lor unele
podobirea trunchiului des- ei monumentale. coloana aspecte importante din in-
coronat şi a coloanei rudi- cerului să fie confundată cu strumentarul străvechii mi-
mentare, numărul simbolu- "troiţa-stilpu, un succeda- tologii uraniene locale, care-
rilor cereşti. Filia ţi unea de neu religios al acestui mo- premerge mitologiei daca-
la arborele cosmic la trun- nument mitologic sătesc an- romane.
chiul descoronat ş i de la cestral. Intuitiile artistice a le lui
acesta la coloana cerului se Formele cele mai răspîn Constantin Brân cuşi în .. Co-
oglindeş te în paleofolclorul dite de monumente săteşti loana infinită" şi ale lui Ion
carpato-balcanic, din care de tipul coloanei cerului Ţuculescu în "Stîlpii tate-
cel sud-dunărean prehelenic sînt stîlpii în formă de T, mici" merg pe linia acesteL
este mai bine cunoscut, ca în formă de Y şi în formă tradiţii mitologice locale şi.
şi în folclorul contemporan de Q - fiecare din aceste numai datorită acestei tra-
carpato-balcanic. în această forme simboli?.înd o repre- ditii mitologice, pe linia u-
privinţă , poporul român zentare diferenţiată a ace- nei expresii plastice a c:rca-
păstrează o bogată arhivă leiaşi idei arhitectonice de ţiei autentice aderente la
5 6
' 8
5) arbore descoronat cu disc solar în mijtoc (Oltenia- Gorj, 1910) ; 6) simulacru de arbore
descoronat cu. coarne de consacraţie (Moldova. l!JlO) ; 7) simulacru de a1·bore descoronat ctt.
coa1·ne de consacraţie (Moldova, 1910) ; 8) in tormd de teu. cu. capitetu.t recu.rbat (Muntenia - Rîmnl-
cu.t Sdrat, 1920)
de folclor mitic de cea mai suport mitic al bolţii cereşti realită ţile culturale rom·â-
preţioasă valoare. sau de suport mitic al unui neşti. ,,Coloana infinită", pe-
ln reprezentarea artistică element important al bol- de o parte, şi "Stîlpii tate-
monumentală mai recentă a ţii cereşti. mi ci", pe de altă parte, po-
coloanei cerului s-au păs Cercetările comparativ- tenţializează pe planul artei
trat elemente cosmogonice istorice, întîi ale artei pri- culte, ajunsă la formele ei
transmise prin tradiţie or- mitive şi apoi ale celei
cele mai abstracte posibile.
namentală din figurarea populare carpato-balcanice
străvechea idee artistică
pe material nord şi sud-du-
arborelui cosmic. Pe coloa- populară a unei concreţiuni
nărean, au scos în evidenţă
na cerului au fost închipui- o gamă variată de aseme- mitologice de factură an-
te întîi astrele cereşti im- nea monumente săteşti, în cestrală. fără de care nu se
portante pentru viaţa omu- care formule cele mai com- poate concepe reconstitui-
lui : soarele. luna şi stele- plexe şi mai reprezentative rea mitologiei populare ro-
le, ca şi simbolurile lor pentru întreaga regiune et- mâne.
48
Medalion de aur, mărturie a unei arte rafinate din
Callattsut epocii hetenistice.
•
Una dintre incintete fortt.ficate din suduL Transilvaniei, înăLţată în mai muLte
etape intre secolele XIII-X V : Cîtnicut.
• •
torului... Aceasta e părerea călătorului sirian Paul din Alep despre Biserica
Trei Ierarhi înălţată în 1.639 de Vasile Lupu în capitala Moldovei.
A
SFIRŞITUL
UNA
DIN
PROBLEMELE
CONTROVERSA TE
VU LT URULUI
A 'V
ALE IN LANTUIT
ISTORIEI ' A
PE ST 1NCILE A
53
•• •
Casa de la Longwood - aşa cum este azi.
•
..,
rolul Cockburn şi de un grup impunător de - M e nou era lin om slab. Dacă Kleber
ofi ţeri , britanici, în uniforme roşii, Lowe 1-a ar fi fost acolo, toti ati fi fost făcuti pri -
rugat pe de Montholon, să-I anunte "gene- zonieri !
ralului Bonaparte" . Marele mareşa! Bertrand Apoi, o ultimă întrebare despre vechimea
a ven it repede cu răspunsul : ca militar.
- Maiestatea Sa e suferindă si nu s-a - Douăzecişiopt de ani, a spus Lowe.
'
sculat încă. - Sint deci un ostas mai vechi decit
Aceasta 1-a intrigat grozav pe Lowe. A dumneata. ·
stăruit să fie prim it. - Istoria va vorbi în chip foarte diferi!
- Indispoziţie Maiestătii Sale, face orice despre activitatea noastră militară - şt-a
insistentă i nutilă. îngăduit Lowe un compliment.
Ce să facă Lowe ? S-a dus în casa "ma- Tmpăratul s-a multumit să confirme, zîm-
relui mareşa!" Bertrand "să protesteze", în bind.
rimp ce dindărătu l obloanelor trase, prin-
După ce a plecat Lowe, aflind afrontul
tr-o gaură scobită înadins, prizonierul în-
adus amiralului Cockburn, Napoleon şi-o
cerca să descifreze trăsăturile de caracter
ole noului său "paznic". frecat mîinile bucuros si a exclamat :
'
S-a fixat totusi o întrevedere. Dar acum, - Ah ! bunul meu Noverraz, oi avut si tu
'
valetul N overraz nu i-a îngăduit lui Cockburn odată minte ... De altfel, amiralul a avut de
să intre la împărat. A fost introdus doar cîştigat, căci cu siguranţă l -aşi fi apostro-
Lowe, . singu r. A avut loc o discutie despre fat fată de toti compatriotii săi : i-aşi fi
cunosti ntele comune. reproşat că om fost debarcat la Sf. Elena,
' '
- Vă plac corsicanii ? Umblă cu pum- ca un ocnaş din Botany-Ba y.
nale ! Nu sint oameni răi ?
- Au pierdut acest obicei, de cînd au
intrat în serviciul noitru, a replicat Lowe cu Confruntarea
demnitate.
Tntrucît noul guvernator a luptat şi în
Egipt în fruntea lui "Corsican Rangers", Na · lmitîndu-1 pe împărat, suita SQ se purta
pol eon a adus vorba despre această cam- cu cea mai nechibzuită aroganţă. lowe
pani e, regretind : căuta să-i aducă la realitate :
•
1
... --· •
•
1 ~
1
~
Prtzonien1.L şi temniceru.t
. . ·' .. • n
••• o • ,, • • • "" ' .,
~
• •• • '" r.". • .. ,' .. 1
(
• • •. . . .;
....._ .
-?·'
55
sotia mea. N-om prim it n1c1 un r ă spuns . vreti să-mi comun i caţi unele propuneri. " Nu
Dor sir Hudson nu in!elegeo more lucru o facut nici o mişcare şi n1ci nu o răspunsH,
d in dezlănţuireo orgoliului nopol ~:::on i on. - o raportat Lowe şef ilor săi, descriind mo-
Zece zile moi tîrziu, îi comunica noile mentul intilnirii.
inst rucţiuni ale guvernului englez : "genera- - Am crezut, domnu le, că vreo două sau
lul" trebuia să fie văzut in fiecare zi de că trei saloane în plu s şi alte îmbunătăţiri fo-
tre un ofiţer englez ; i n timpul plimbărilor, cute cosei dumneavoastră actuale - o re-
"g eneralul " nu putea de păşi l imite le terito- luat Hudson Lowe cuvintul, co să i ntrerupa
rial e stabilite, fără insotitori . tăcerea pen ibilă - v-or f i pe plac şi ar
- Cind om oftat de sosirea dumitole - putea fi efectuate intr-o perioadă de timp
o izbucnit Napoleon - m-om bucurat că moi mică decit constru irea unei noi cl ă diri.
om de-o face cu un general, core vo şti - Cum mă tratezi ? o explodat, furios,
să m ă trateze numai cu măsuril e îngăduite N apoleon. Mă rnsulti invitindu-mă lo masă.
de buna - cuviinţă ! M -om înşelat i n mod gro- Mă insulji spunîndu-mi generalul Bonaparte.
solan. ZICi că-mi pui lo dispoziţie toată in- N u sint generalul Bonaparte ... Sint î mpăra
sula co să mă plimb, dor ştii prea bine că tul Napoleon. A i venit oare a ici să fi tem-
obligatia de o fi î n soţit de unul din ofiţerii nicerul, ori călăul meu ?
dumitole reduce această ofertă la o simplă "Tn timp ce rostea aceste cuvinte - ra-
b ătaie de joc. porta Lowe, deprins acum cu ieşirile
lor ' moi tirziu, cind i s-o adus la cunoştinţă impulsive dor, desigur, studiate ale lui N a-
<:ă Lowe i-o confiscat corespond e nţa pentru poleon - el îşi m işca b raţul inainte şi îna-
că era adresată "împăratului N apoleon " , poi ; trupul însă i i rămînea n e mi şcat ; ochii
simţindu-şi demnitatea cumpl it jign ită, şi- o şi fiziono mia aveau expresia unei persoane
dat friu liber mîniei. care încearcă să intimideze sau să enerveze
pe cineva. N u fără o depune un efort ca să
m ă stăpî nesc, 1-om lăsat să vorbească pînă
Călău sau inger? o ră m as fără răsufl are . Cind s-o oprit, om
spus :
Cei moi multi istorici cred că Lowe era - Domnule, nu om venit a ici ca să fru
d epo::rte de o intruchioo călăul cumpl it de- insultat, ci ca să discut despre o problem.J
scris de apo logeţi i lui Napoleon. core vă in te resează într-o măs-ură mo1 more
Contele de Montholon, care cu noştea bin e decît pe mine. D acă nu sinteti dispus să
si co nce pţiile şi temperamentul lui Napoleon, d i scutăm, plec " .
.şi atmosfera din Sf. Elena, avea drepto1e să
constate că, i n acele cond i ţii, " ch iar un in
ger din cer, dacă ar fi fost guvernatorul Stiu
•
c ă am decăzut ...
insulei Sf. Elena, n-or fi putut fi pe placul
nostru''. Roederer, ca şi alţi m emorioli ş ti nopo-
Dor Hudso n Lowe nu era un inger, ci un leonieni, vorbesc de tristeţea , de melanco-
of1ţeroş mă rgin i t şi sec, lipsi t de orice subti - lic, de traţJismul personolităt ii lui Bona-
litate, de o simplitate şi o inconştienţă de- parte. " Oamenii m ă plicti sesc. Am nevoie
"Z.armontă. TI paraliza răs pund e rea de pazn ic de s i ngurătate ş i de izolare. Onorurile mă
în Sf. Elena al omului p e core, două zeci de agasează . Inima mi-o secat. G loria e fodă.
oni, nu-l 'i ncă puse Europa. Tremura. Intra în Lo 29 de ani, om eouizot totu l," scria el
pan i că pentru orice fleac. Se ogito mult ş i într-un moment feric it totuşi din vremea
făro nici un folos. companiei eg iptene.
La citeva zile după ceartă, co s-o dreagă, Tn Sf. Elena o avut des tule prilejuri să
o î n drăzn it să- I invite lo masă pe "generolui f ie în acelaşi rirnp sătul de oameni şi cum-
Bonaparte". pli t de sinqur. Mica lui s uită avea sufiPtul
- Nu răsp undem nim ic - s-o incruntat tare mărunţel. Ti căşunou numai supărări.
Napoleon către Bertrond . E o neghiobie 1 Se invidiou. Se dusmăn eou. Se pîrau . De-
- Mi s-o părul cît se p oate de f iresc, o geaba impăratul le · atrăgea aten tia :
înce rca t Lowe să expl ice, fistîcit şi mo i roşu - Nu moi sinteti decît o mină de oameni
<:o uniforma pe core o purta. Treceam chior la capă tul pămîntului.
p este consemnu l pe core-I om, i ntrucit, ac- Doa mna Bertrond prefera să rămînă la
ceptind o invitaţie la masă , generalul Bo- ea acasă , decit să cineze cu î mp ăratul. Moi
na parte or fi avut astfel impresia că este bucuroasă îl vizita pe H udson Lowe ; o dis-
liber. O i ntilnea pe lody Loudoun ... " tra moi mult conversaţia cu "temnicerul " ,
Ş i gafele guvernatorului Hudson Lowe ou decit cu prizonierul.
c ontinu at , agravante. Cind guvernul englez - Ştiu că om decăzut, dor să aflu osta
o trimis materiale de constructie pentru noua chiar de la oamenii mei ? L o exclama~
ca să d estinată împăratu l ui, Lowe o g ră bit N apoleon profund jignit. Cind cineva nu
spre Longwood. A i ntrat i n salon şi s-a adre- este a tent cu mine aici, la Longwood, mă
sa t neprotocolor : doare mo i mult decit lo Paris. De acum
- Tnointe de o lua vreo hotărîre in pri- îna inte vo i lua masa la mine, servită de un
vi nta construcţiei cose i, om vrut să ştiu dacă s1ngur negru.
56
lnfluentaji de soţiile lor, de Montholon şi se hotărîse să nu scoată nici o vorbă" .
Bertrand se gindeau la plecare, încă d in Dor, tot ca d e obicei, s-a dezlănţu it vor-
1816. Da ca au ră m as, marele mareşa ! a b ind iritat, cu o voce s urdă. 1-a comunicat ri-
făcut-o d in pudoare, iar marele şambe l a n tu os, că marele mareşa! Bertrand nu voia să
d in interes. moi ai bă vreo l eg ă tură cu Lowe explicîn-
Cel mai bine tratat la Sf. Elena se pare du -i :
că a fost Las Cases. Era un om supus, as- - A fost mare ofiţer al Coroanei, a co-
cultă tor, cuviincios. Tmpăratul ii dicta me- mandat armata, a luptat în fruntea corpu-
moriiie. Discutau mult împreună. Dar cei- lui său de a rmată împotriva ar ma tei în care
lal ti din su i tă îl invidiau amarnic. Gourgaud te aflai dumneata, în suita statului major,
îJ eticheta , în jurnalul său, "iezuitul ". Al- cu grad de colonel. Iar dumneata îi scri i
tii I-au cal i ficat drept un arivist şi intrigant, şi-i vorbe şti, aşa cum vorbea i caporalilor
care n-or fi stat în Sf. Elena decît ca să ... din rindurile armatelor corsicane, pe care
strîngă material, să -şi scrie celebrul " Le me- le-oi comandat ş i care erau cu to ţii nişte
morial de Sainte Helene" . dezertori şi n i şte trădători de ţară . Marele
După o dospire în invidie şi intrigi, in mareş a ! se consideră jignit şi nu vrea să
mi ncător ii şi ofense, în parapon şi ambitii mai aibă nici o l egătură cu dumneata. Ori-
ofuscate, în mica suită imper ială din Long- care din oamenii mei ar prefera să stea
wood s-a de clanşat o adevărată dramă . patru zile numai cu piine şi apă, fără să
Tn ad e vă r, nutrind încă iluzia stup idă că iasă din camera lor, decî t să ma i discute
'Se puteau purta ca in vremea cînd erau în cu dumneata .
pa latul Tu il leries, prizonierii exilaţi, des- Intimidat, Lowe a încercat să diminueze
prinş i de reali tate, cont inuau să facă o ri- conflictul. Să-i escamoteze cauzele şi aspri-
si pă ext rava~an t ă . Servitorii îşi permiteau mea. Să readucă în d i scuţ i e problema chel-
ch ia r să vî ndă o pa rte din ali mentel e fur- tu ielilor. Dar Napoleon 1-a între rupt, dojeni-
niza te de Hudson Lowe, ca să-şi procure tor, cu ace l a şi slogan grandilocven t şi gran-
ven ituri suplimentare. A sta 1-a silit pe gu- doman:
vernatorul prob şi englez să ordone redu- - Cit de puţin mă cunoşti ! Trupul meu
cerea ratiil or şi m i cşorarea bruscă a chel- se află în mîi nile unor nemernici, dar sufle-
tu iel ilor. tul mi-i iiber. Sînt tot atit de mîndru acum,
Dar prizonierii, toti, au exploatat, cu des- ca şi atunci cînd luptam in fruntea a şase
t ulă d i bă cie, asemenea măsuri pripite ş i ar- sute de mii de oameni, ca şi atunci cind
b i tra re. Ca să facă fată cheltuiel ilor de în- eram pe tronul meu, cînd numeam reg i şi
tr eţin ere , Naţ.>oleon a procedat la o vin- împă rţeam coroane. Tm i vorbeşti mereu de
zare spe ctac u l oasă o a rg i ntăriei proprii. in s trucţ iuni l e pe care le oi. N u cred că
S ă afle lumea ce meschin e quvernul lon- ex istă vreo instrucţi une care să te oblige sa
donez cu a cela ca re n-a transformat tab ăra foci ceea ce fac i.
d e la Boulo g ne într-o mare invazie în Ma- Nu s-a putut stăpîn i de a -i arunca în faţă
rea Brita nie. Atunci i-au lipsi t cele trei zile vorbele pe care, cîndva, era bucuros că nu
de ceată. Acum îl avea pe Lowe, "temni- le spusese lui Cockburn :
ceru l", în coastă. - Mă tratezi ca pe un criminal de la
Botany-Boy... Eu ropa întreagă va afla a-
ceasta !
Uiti ma intilni re, Lowe s-a strădu i t să fie calm şi să se a-
ultimul afront ra te nepăsăto r :
- Aş fi foarte bucuros dacă toate lucru-
r ile privitoare la comportarea mea ar fi
Dar to ate au dus la ceea ce de mult era publicate nu numa i i n ziarele engleze, ci şi
inevitab 1l. Tn ziua de 16 augu st 1816, între în toa tă presa de pe continent.
Bertrand ş i guvernator, au izbucnit d i scuţii Dar replica lui Lowe o fost departe de a
otit de vi ol ente, încît marele maresal a reuşi să po tolească furia lui Napoleon :
d eclarat că nu vrea să mai aibă nici' o le- - Am dom ni t şi ştiu că există misiuni şi
gat u ră cu Lowe. Cind guvernatorul s-a re- instructiuni care nu se i ncredintează decît
pezi t la Lon gwaod, să se pl îngă lui Napo - unor oameni dezonoraţi . Iar dumitale ti s-a
leon, 1-a insotit şi amiralul Malcolm, com an- incredi ntat rolul de călău.
dantul forţelor militare de pe insulă. S-au - Mă necinstiti în ochii Europei. Nu me-
în tîlnit în g rădină.
Ş i aici trebuie spus că ofiţe rii şi soldaţii
r it asa, .
ceva. Am instructiuni care îmi ...
- Instructiunile dumitale ? N-o i decit să
garnizoane1 de pe Sf. Elena, arătau lui N a - le execu ti Şi să mă laşi in pace. Dacă nu
poleon, fostul duşman de moarte al An- vrei să ne dai de mincare, n-oi decît să nu
gl iei, respect şi chiar simpa tie. Soldaţii îi ne dai. Atît timp cit vom fi vecini cu regi -
trimiteau f lori şi se rugau d e cei din suita mentul 53, soldatii nu ne vor lăsa să murim
să le îngăduie favoa rea de a-1 privi pe de foame.
ascuns. Napoleon s-a adresat amiralului Malcolm,
La începutul intrevederii, după re la tarea pl îngîndu -se că Lowe, temnicerul , i-a ingr~
lui Hudson Lowe, Na poleon, a tăcut, înde- uiat situaţia, că n-are nici un dram de sensi -
lung, aşa de îndelung încît "am crezut că bilita te.
57
- Tn schimb 9o l dGJţii regimentului 53 cînd "Cu greu ne putem închi?ui, scria austria-
trec prin apropierea mea, mă privesc cu eul Sturmer, cum au putut min iş trii englezi
compasiune şi p ling. Ştiţi că el, Lowe o re- să ma nifeste o asemenea slăbiciune pentru
tinut o carte core mi-o fost trimisă de un un om ca ăsta. Dacă nu era nevoie decît de
'
membru al Parlamentului şi apoi s-a lăudat un simplu temnicer, se putea găsi foarte
de această faptă ? uşor. Dor dacă noţiunea b r ita nică pune oo ~
Şi cu un ton din ce în ce moi înalt, moi recore preţ pe judecata Istoriei, nu se putea
iritat, o continuat să protesteze că i se spu- face o alegere mai proastă " .
nea "general" şi nu împărat, conchizînd cu Tncetu l cu în cetu l, suita împăratului s-a
sup~~bio. co.~e nu 1-o părăs it nici în ceasul destrămo t. Printre cei dintîi o p lecat Las
mon1 m1zeru. Coses, ducînd cu el comoara "Memoria lu-
- Dor cine v-o dat dreptul să mă des- lu i".
puieţi de acest titlu ? Peste cîţiva ani lordul Napoleon o rămas cu desăvîrşire singur,
vostru Costlereogh, lordul vostru Bathusst în insula de bozolt de un verde sumbru, m
şi toti ceilalti, şi dumneata core-mi vorbeşti, ceaţă şi furtună tropicolă. Se gîndea adesea
veţi fi acoperiti de pulberea uităr ii ; sau la fiul lui, cel pe care istoria 1-a numit Na-
dacă vor mai dăinui numele voastre, va fi poleon al 11 -leo, deşi n-o urcat niciodot6
numa i prin ticăloşiile săvîrşite impotri va pe un tron. G indindu-se la el şi-1 imag ina
mea ; în timp ce impăratu l Napoleon va ră domnind "cu spriji nul maselor", într-o repu -
mîne totdeauna, fără îndoială, omul, po- blică sau o monarhie " popula ră". TI vizita,
doaba istoriei, luceafărul popoarelor civi- cîte o dotă mica Betsy, feti ţo unui antre-
lizate. Batjocoro voastră nu mă atinge. Aţi prenor englez de pe insulă. Ea îi spu nea tot
chel tuit milioane şi cu ce v-ati a les ? Ad e- felu l de copilării, iar el voia s-o invete
vărul străbate norii ori cît de groşi, el stră limba franceză. Tntr-o zi, însă, Betsy 1-o în-
luceşte ca soarele şi, ca el, este nepieritor. trebat :
S-a repezit apoi direct asupra lui Lowe, - E adevărat că dumneata mănînci oa-
batjocoritor cum numai el ştia să fie : meni?
- Vrei poate să te mituiesc? N-om bani. Doctorul O 'Meoro relatează că Napoleon
Sint la prietenii mei. Dar nu pot trimite scri- o conti nuat să regrete :
sori să le cer ... - Am p l ătit scump părerea romon escă
Şi cînd guvernatorul o făcut un gest de şi cavalerească pe core mi-om format-o
opărcre, invectivele au curs potop : .. N-oi despre voi, domnilor englezi.
comandat n iciodată vreo armată. N-oi fost Guvernatorul Hudson Lowe nu 1-o moi
niciodată moi mult decît scribul unui stat putut vedea pe Tmpărot, decit cînd se afla
major. Am crezut că am să fiu bine tratat întins, fă ră suflare, pe acel mic pot de fie r
la englezi, dor dumneata nu eşti un en- purtat cu dinsul în toate companiile. Tn acel
g 1ez " . momen t funebru, guvernatorul in sulei Sf. E-
- Mă faceţi să zimbesc, domnule, - o lena şi-a confecţionat o poză de om m~ri
cutezot " temnicerul " să fie guvernator ; dor nimos şi-o grăit ca în faţa istoriei înseşi :
n-o nimerit tonu l, nu I-au ţinut nervi i şi s-a - Do, domnilor, a fost cel moi more duş
trez it vorbind ofensat şi furios : Părerea gre- man al Angliei şi al meu person al ; dor ii
şită pe care v-aţi format-o despre caracte- iert totu l. La moartea unui om atît de more
rul meu şi asprimea monierelor dumnea- nu poti s i mţi decît o durere profundă şi pro-
voastră , stîrnesc milo mea. Bună ziua !. .. funde reg rete.
Uluit de violenta scenei, amiralul Mal- Napoleon putea fi un "comediante", un
calm şi-o scos pălăria, s-a înclinat şi şi-o ur- "actor" core-şi confecţiona şi-şi juca
mat seful. rolul in faţa istoriei. Dor nu putea fi un
Tn 'urmă, împăratul recunoştea, cu sinceri- ipocrit. Napoleon era sincer pentru că juca
tate, spun memorio l iştii, că s-a purtat foarte rolul lui Napoleon. lor cine căuta să- I
urît cu sir Hudson. imite, cădea in ja lnica impost ură. De aceea
- Nu trebuie să-I moi văd niciodată pa istoria a trebuit să-i dea dreptate lui Wel -
acest ofiţer, din pricina lui mă enervez. Şi lington : temnicerul lui Napoleon din Sr. E-
osta nu-i de demnitatea mea. Tmi scapă din lena o fost un imbecil.
gură cuvinte care ar fi fost de neiertat la Dar cum ar fi putut fi Napoleon ceea ce
Tuilleries. Am o singură scuză : mă aflu în o fost, fără contemporanii lui, celebri intru
mîinile lui şi sub puterea lui. geniolitote şi intru imbecili tate, in acelaşi
Şi s-a tinut de cuvînt. timp?
Tn acea zi de 16 august 1816 îşi jucase
ultima "comedieN. Acest reportaj istoric se întemeiază
Totuşi, în cei patru ani şi nouă luni cît o pe "Le Memorial de Sainte Helime" a
moi trăit Napoleon, arată aceiaşi martori, lui Las Cases, pe memoriile lui Roderer,
n-o trecut nici o săptămînă i n core "temni- ale lui Gourgand, ale d-nei de Remmsat,
ceru l" să nu-şi fi chinuit prizonierul şi fără ale doctorului O'Meara, pe lucrarea lui
ca prizonierul să nu focă tot ce-i stătea în G. Laco-Gayet "Les merve illes de !'Epo-
put i ntă ca să fie chinuit. pee napoleonienne" şi pe un articol
Judecata multor contemporani se arăta semnat de Andre Castelot, din revista
foarte a sp ră cu sir Hudson lowe. "Historia", nr. 234 din 1966.
T~.L' 1
'A B ~ ·!;
~
A
J
SI ..,.
IZOTOPII
RAI>IOACTIVI
Ing. GEBHARD BLOCHER
Primul filigran foLosit de moara
de hî1·tie din Braşov (I546-J547)
59
\
pot indica î nsă şi alternanţa fHigranelor prin tori din Leningrad, ob ţinînd rezulta te încu-
schimbarea sitelor folosite. rajaloare. ·M eloda a fost reprodu să ~ i modifi-
Avînd în vedere aceste particularităţi în cată la Laboratorul de meclidn ă n ucleară din
fabricarea hh-tiei şi ţinînd cont de n um ă rul Braşov în scopu l sludierii hîrliei bra şo\'ene
mereu crescînd de mori d e hîrtie dalorat din secolul al XVI-l ea.
necesaru lui de hirtie, asis tă m la un n u m ă r Moara de hlrtic de la Braşov , inte meia tă
extrem de mare de fili grane folosite, compara- în 1546, este prima ele pe te ritoriul ţării
bil cu cel al timbrelor poştale. Ca şi fiJatcl ia, noastre. I ntemeierea timpurie a morii braşo
s-a dezvoltat fi.ligranologia, care se ocupă cu ve ne se d a to rează , cum am arătat mai înainte,
co l ecţionarea hîrt iilor cu diferite filigrane sau tendintelor epocH, care au culminat în activi-
a copiilor de filigrane ob ţinu te prin di ferite tatea cunoscutu lui umanist Johanncs Honterus.
procedee. Colecţionarul de filigrane poate Activitatea mult il ate ra l ă a acestui om de-
găsi tot atîtea sati sfac ţii ca şi filatelistul. In ş-tiinţă, care a fonda t liceul ce-i po artă numele
afară de aceste aspecle, fi.ligranologia oferă şi care a tipărit la Bra şov, începînd din anul
în să şi date ş tiinţifice va]Qroase c u privire la 1535, manuale , colare, publicatii ~ liintifit·P -:;i
istoria hîrtiei şi poate fi apHca t ă în datarea reformatoare, a fă~ut ca necesarul de hîrtie
manuscriselor ş i tipări turi lor \·echi, dovedind să c rească în aşa m ăs ură, încît în f iinţarea unei
astfel autenticitatea actelor sau declarind mori să devină rentabilă. Doi cetăţe n i bo~ati
uneori falsificarea lor. ai oraşului, H ans Fuchs şi Johan n Benckner
Înţdegînd import~nţa fHigranelor, încă din s...au asociat pen tru a înfii nţa moara de hîrtie,
anul 1708 apar primele reproducefi de fili- aducînd un meşter cu numele de Han Fri..ih
grane, ·culminînd în secolul nostru în publica- (FIUe) " polacu l". La 7 martie 1546, cu ocazia
tiile volumW1oase, cum ar fi " L es Filigranes" prezentării primei hîrtii produse, m eş ler ul
edilată de Ch. M. Briquet în 1907, colet::tie a primit o recompPn să de 2 fl orio i €.1in partea
începînd c u anul 1282, din care se cunoaşte conducerii orasul ui. Pre ţul hîrtiei a scăzut
primu l filig ran, terminînd c u a nul J 600 si C' U- brusc, de la 2 fl orini cît costau 50(J coli
prinzînd peste 16 000 de filigrane. Datorită hîrtie din import, la 1 florin şi 12-15 aşpri
faptu lui că după aces t a n, pînă la introduce- pentru hirtia indj genă. Ţinînd con t de faptul
rea procedeului industrial d e fabricare a hîr- că pe vremea aceea o p ereche de ciz111e costa
tiei p e bază de 6!eluloză în secolul al XIX-lea, un florin, se înţelege uşor ~ă hîrtia bn1.50-
num ărul d e fili grane a devenit uriaş, nu s-a veană şi-a cîş ti gat re ped e piaţa, fiind comer-
Di)ai putut pub1ica pînă as lăzi o colectie com- cializa tă în toa te cele trei ţă-ri româ :1 ti,
pletă. precum şi în Ungaria. Mult timp mai tîrziu,.
In ultimul deceniu au apărt:~t reeditări ale chiar după înfiJ.nţarea morilor de hîrtie <.le la
colectiilor mai importante, precum şi mono- Cluj (1563) şi Sibiu (1573), consumatot:ul
gra~i cuprinzînd filigJ=anele unor ţări sau principal de hîrtie, cancelaria principelui
regiuni în seria " Monumenta ch artae papyra- Transilvaniei, fol oseşte în mod constant ş i
ceae historiam illustrantia" edi tată la Hilver- preponderen t hîrtia braşoveană. A Lfel, nll
su.m-Ola nda de Societatea internaţioA ală a este de mirare că activi tatea t i pog rafică în
istoricilor hîrtiei. limba slavonă şi română se dezvo lt ă la B raşov.
I n aceste publicatii, filigranele apa r de Numă rul mare de pes te 20 de tilluri cunoscute
obicei copiate cu mîna pe hh.tie de calc, as tăzi şi tipă rite ele diaco"1ul CoFesi, dintre
reprodueînd în linii mari forma filigranului. care llumai 2-3 au apă ru t in alte l ocalit ăţi,
Metoda fiind legată de d ex teritatea executan- justifică aceas tă părere .
tului, copiile obţinute astfel nu p ot reda cu Multe tipărih.tri coresiene existînd numai ca
fidelitate toate amănuntele necesare unei fragmente, fără să ]j se cunt>ască anul ediţiei ,
da tă ri precise. Reprod ucerea fotografică se se impune neces ~l atea studierii filigranelor
poate aplica cu succes numai la hîrtii nefolo- braşovene din această perioadă, pentru a găsi
site. Singura posibilitate de a evita reprodu- punete de sprijin în vede rea datărilor. Păre
cerea scrisului sau tiparului, obţinînd numai rile despre valoa rea fi ligr anelor pentru datăFi
filigranul , es te "radi ografierea" hîrtiei cu sînt împă rţite. Avind la îndemînă o m e todă
radiaţii potri vite, cum le o feră )n epoca n oastră precisă a reproducerii lor, i n dispe nsabil ă stu-
unii izotopi radioactivi preparaţi pe cale arti- diului am ănunţit, ne-am propus a l că tuirea
ficială în reactoruJ nuclear. Radiaţiile nucleare unui repertoriu cît mai comple t al filigrane-
fitnd absorbite de materie, diferenţa de gro- lor braş ove n e pentru pet"ioada 1546- 160{),
sime a hîrtiei cu fi ligran de termină o absorb- anul cînd s-a distrus pri-ma m oară· de hîrtie.
ţi e diferită, iar scrisul ~i tiparul avînd o gro- Lu crările la aces t repe rtoriu fiind d estul de
sirAe n eglijabiJ ă, practic nu modifică radiatia. avansate - pî11 ă acum am depistat p esre
Alegind un izotop cu radiaţia potrivită, sufi- 50 de perechi de forme, adică circa o pereche
cien t abso rbltă de un strat de hîrtje, cum a r pe an - am ajuns la concluzia d datele
fi de pildă radiaţia ~ a calciului-45, se pot filigranologice vor avea o i mp ortanţă mare
obţ ine reprodt~eeri iidele ale fi ligranelor, inclu- pentru datăril e ulterioare.
siv structura hîrtiei analizate, adică imaginea Astfel, utilizarea mijloacelor oferite de teh-
sltei folosi te. Aceas tă m e todă a fost fol osi tă nica mo dernă va aduce co ntri buţii valoroase
pentru prima d'ată de u n colecti v de cercetă- şi în cercetăr il e bibliografice.
60
roblema alimentării cu apă a oraşelor
P antice a preocu pat deopotrivă pe multi
tehnicieni, legiuitori , comand anţi , îm-
păraţi şi gînditori din lumea greacă şi romană.
Legile lui Solon acordau o a tenţie deosebită
fintinilor p ublice din Atena (Clepsydra,
Callirrhoe ş.a.), dotate cu instalaţii speciale,
c u monui):1ente c u caracter religios şi puse
sub protectia Nympheelor. La plecare, călătoru
lui grec i se adresau cuvintele : " D rum bun.
ap ă proaspă t ă.. . F ilozofu l Aristotel era pre-
ocupat de problema asigurării ap ei igienice în
aglomeraţiile urbane.
In antichitate, romanii au cunoscut cel mai
mare consum de apă n ecesară gospodăriiJor p
62
Domnitorul uza în exil ...
1. DORNEANU
1870. A legeri de deputati pentru Parla- henzollern instalat domnitor, 1-o găsit situat·
mentul României . Compania electorală se pe baricada anticorlistă. Propogind în cercu-
desfăşura sub semnul întărir ii coalitiei bur- rile intelectuale din Bucuresti, ' .
Craiova si
ghezo-moşiereşti potronot ă de prinţul Carol Turnu Severin orientarea culturală profran -
de Hohenzollern. ceză şi proitolionă, Grigore M iculescu va·
Trecuseră cinci ani de la detronarea lui iniţia publ icaţia satirică "Măseaua ", cu os -
Cuza şi de la aducerea în Joră o unui print cutiş onitcorlist, împotriva politicii bismor-
străin. Tn memoria poporului stăruiau vii kiene o lui Carol şi cu orientare potrivnică
înfăptuir ile domnului, otît de iubit moi ales
Austro-Ungariei, prin sustinerea ideilor d e
emancipare naţională o românilor şi slovilor
de ţărănime şi nu numai de EJceosto ... din imperiu.
Ce se va fi petrecind în satele Mehedin- Carol nu va rămîne dator multă vreme ~
tului, ce simţăminte vor fi stăpînind ţăranii Proprietăţile lui Miculescu încep să fie tin ta
olteni din jurul oraşului Turnu-Severin? pri melor atacuri. Boncherul Eschenozi, adus
Au hotărît să aleagă pe fostul domnitor de Carol din Germania, îi va ipoteco o
Cuza, aflat în exil, să-I trimită în Parlament parte din proprietăţi. Revista "Măseoua•r
ca deputat al lor, al poporului, socotindu-1 este pusă sub " urmărire" . Fiii săi, core-I spri -
mai departe ca " Măria Sa ". jineau în activitatea revistei, vor resimti din
Semnificatia acestui act depăşea osti li- plin urmările pentru atitudinea de animata• i
tatea manifestată în felurite forme faţă de ai alegerii lui Cuza ca deputat de Mehe-
prinţul străin de Hohenzollern. Era un aver- dinti.
tisment al reprezentanţilor poporului român Trei feciori vor muri în î mprejurări miste-
dat întregii oligarhii core adusese prinţul rioase. Primul, un tînăr istoric-arheolog, ine-
german în ţară şi relevarea unei perma- cat în Dunăre ; nu după multă vreme, cei -
nente în hotărîrea maselor de o merge pe la l ţi doi, tineri avocati, vor fi găsiţi inecoJi
drumul propăşirii democratice o patriei. intr-o groapă de vor. Represaliile se vor în~
Ţărani, meşteşugori, muncitori din port, drepte in cele din urmă direct contra lui:
negustori, vor găsi în acei ani sprijin pen- G rigore M iculescu. Cind, in 1881 , Cuza vo
tru o do viaţă gîndurilor lor pentru domnul f1 ales pentru o tre ia oară deputat de Me-
Cuza, în prietenul lui Mihail Kogălniceanu, hedinti, M iculescu va fi silit să se exileze
avocatul Grigore Miculescu. în Franta. Aproape intreaga avere i-a fost
Cunoscut pentru ideile sale înainta te încă spulberată. A rămas cu cîteva pogoane şi
in epoca revolutiei de la 1848, Miculescu va o culă , fosta culă în core poposise Tudor
fi unul din ferventii susţinători oi Unirii de Vlodimirescu înaintea anului răscoalei.
la 1859. Deputat şi apoi senator în timpul Tn focsimil prezentăm copia documentu-
domniei lui Cuza, el va susţine reformele, lui original pus la dispoziţie de strănepoo ra
inclusiv pe acelea core vizau diminuarea lui Gr. M iculescu - Dara Romcescu, oie
proprietăţilor sa le. cărei relatări, plus memoriile lui Sturdzo şi
Lovitura "monstruoasei coal itii" prin care ale dr. Severeonu, ou înlesnit înfăţişarea
Cuza era detronat, exilat, şi Carol de Ho- unor detalii.
63
ROMÂNIA
BIROUL DEFINITIV AL
COL EG I ULUI AL I V-L EA DIN
DISTRICTUL MEHEDIN TI •
Mandat
Azi la 25 ianuarie, anul 1870,
f iind con vocat prin decret dom-
nesc colegiul al IV-lea din dis-
trictul Mehedint i a alege deputa-
tul său, şi, procedînd la despoie-
rea scrutinului in ziua de 26 la
patru ore după a miază, a pro-
clamat cu majoritate de 396 vo -
turi din 544 prezenti pe Măria
Sa Alexandru Cuz a Vodă de de-
Hn"t:.; '...t&l) uw
putat al acestui colegiu .
. 'f.) .......,, .. •.•l.::. 4t, .•~r:. ..:·~; t:..-l1."7) ..... t..w·
Biroul definitiv al coleg iului,
~t ;J( __; /'..,J;(. '~(' ... .... "'"" <)c t"'(J" !'.,' <• ,-,14. . r.t>
pe de o parte rec un oaşte de lega -
._.l.f'J' '<l., .--. :,J...:u~·eiA. J<; '~«47.. ~ ._~...,..)., 4,_
lă ace a stă aleg ere, iar pe de al-
<_...,.. \'" '"' if.~ V1f~J:.; J;? t.r• .,._,. ; Jr •,;,• , r. 4
r~ .. ""·~·,. ,. t1ft4J,. f ....-"" :J)~ , ;~:t;. t_. . 't.7.Ja \. ta dă acest mandat cu mult res-
C.v< «..~ '\A.A.!)(J-..;).~1.; pect şi re cun oştinfă la mina a-
CA• ,Jt
11 ••.. p U.
lesului deputat Vodă Cuz a, ru-
J• ~ .. ~nQ>o..; r .... ·,a../A"' lc-v ~ ,·.., J.;. , .,. t ..'
_,.vd..:. • .,,, ~v . &A /'~ CJ~ < '-' 'J,.; u~
g îndu- / cu supunere şi in imă cu-
[;
. , ;., ( 1\ u. J f ...~t/7 "'L;.
... f etA-r•~· h ,~ 7 rată să vie in sînul natiunii ro-
f. '\ 1 ~·--fl· ...
~· .: 0'\ tlJE , .. ; ; -mA'l~ Jl'...,...,c. t . J · • mane, pe care a dezrobit-o şi
r ~.tf1.... c..i ..--.: . ., care-i e dev o tată tocmai pentru-
() __,
r-
1J J(-
1~ t44 , ,,. ; lf
, • ~ '._<. . ~' •1e ~
64
CONSTANTI ARGETOIANU
M. C. STĂNESCU
66
I nformaţiil e lui Nico- lui princiar părea ş ima i i-a dat chiar cuvîntul de
leanu pu seră capul, tîr- radioasă alături de mu- onoare că nu şti e nimic
ziu, tuturor nedumeriri- t ra de un cot a calfei despre un asemenea eve-
lor, şi atun ci începu ca liberale. Franasovici fă niment. De la principesa
.la lavră o discu ţie - cea o mu t ră de un col, Elena, Duca s-a dus la
.ceartă cu invective reci- parcă-şi înmormîntase Vintilă Bră tianu, de
proce asupra responsabi- părinţii, ş i mi-a permis unde a ma i te lefonat o
lităţilor fiecăruia în tre- să judec numaidecît de- dată lui Madgearu, care
.cut, as upra programului s pre sta rea de spirit din i-a repetat că nimic din
.de îndeplinit " tante partid şi din anturajul cele zvon ite nu e rau ade-
pede". Să protes teze? Să lui Duca. "Numai d-ta vărate. Generalul Nico-
fugă ? Să se supună ? poţi să dregi lucrurile şi leanu. în fine, prins şi el
Toate eventualitătile au să scapi partidul !" - la telefon, a dat aceeaş i
fost examinate şi toale "Voi în cerca, dar cum a dezmintire şi chiar în
soluţiile trecute prin putut Duca ... " - "Nu numele lui Vaida, pe ca-
ciur r... J ştiu, nu ştiu, au înebunit re-i pără s ise cu cîteva
Am sosit în Bucureşt i toţi !". minute înainte. Oamenii
în ziua de miercuri 11 Ajuns aca s ă, abia apu- se linişt.ise ră, cînd, după
iunie, pe la 7 dimineaţa. casem să mă s păl, şi iată 10 seara, se răs pîndi ves-
l n ajun, prin ziarele pe Duca. Era fiert. "Vezi tea ca u n fulger : a sosit
cumpărate la Timişoara, că tot eietul Vintilă a prinţul Carol în Bucu-
luasem c unoştinţă şi de avut dreptate !". Şi a reşt i.
discursurile de la cl ubul început să-mi poves- Fa ţă d e planurile de
liberal din 9 iunie, ş i d e tească, pe cînd mă îm- rntoarcere ale prinţului
excluderea din partid a brăcam . Nu ştiuse nimic erau trei categorii de oa-
lui George Brătianu . La pînă vineri, 6 iunie, după meni : erau oamenH care
gara de Nord, pe lîngă amia ză, cînd a fost aler- nu şt iau nimic (printre
cîţiva prieteni personali, lat prin telefon de Vin- a ceşt ia erau ş i cei mai
mă a ştE'ptau doi emisari : tilă B răt ianu, care aflase marcanţi membri ai gu-
Franasov ici, din partea din sursa Si g uranţei că ve rnului, oricît se va
lui Duca ş i colonelul Ma- prinţul Carol sosise cu lăuda ulterior Maniu că
nolescu, în c ivil, din un a e r·oplan în Ardeal. a fă cu t Re tauraţia) , erau
partea printului Nicolae. S-a dus numaidecît la apoi oamenii care ştiau
Duca mă ruga prin Fra- Ministe rul de Interne că prinţul vrea şi plănu
nasovici să nu vorbesc unde n-a g ăsit pe n i- i eşte să e întoarcă, care
cu nimeni pînă nu-l văd meni, şi de a colo la Mad- vorbi eră sau chia r ne-
pe e l - se î mbră ca, era gearu, care i-a spus că go ci ase ră cu dînsul , dar
aproape gala ş i venea nu ş ti e nimic, că dacă a t care nu erau în curent
numaidecît la mine. Am fi ceva adevărat ar şti cu datele şi cu preciza-
asigurat şi el desigur - că prin
.., . . pe F ranac;ovici
.. rea momentului (nu erau
ca mc1 nu aveam pe cme urmare zvonurile sînt prea mulţi nici aceştia,
să văd, la o oră aşa dr.: din domeniul fan teziei. mult mai puţini decît
matinala, ş i că a ştep tam Că, de altminteri, dacă s -au găsit pe urmă) -
cu plă cere pe Duca. Co- aşa ceva s-ar întîmpla, ii era în fine mîna de
lonelul Manolescu venise toate m ăs uril e sînt luate oameni care a pregătit
·Să-mi pue, confidE-nţial , p entru ca prin ţ ul Carol lovitura, anturaju l ime-
că prinţu l Nicolae mă să fie imedi a t arestat. dia t al prinţului şi colo-
aştea ptă la ora 10 112 la De la Madgearu, Duca nelului Tătăranu, ataşa
Cotroceni şi îmi ma i s-a du s la principesa t ul mil ita r la Paris, cîţ i
.şopti la ureche : "Va fi Elena, convins că aceasta va ofiţeri aviatori ş i co-
_şi Maiesta le-a Sa regele va spune tot ce va ş ti, şi lone ii Paul Teodorescu şi
.a colo... ". Bine înţf'l es că că dacă cineva trebuia Gavrilă Marinescu la
am ră s pun s colon('lului să ştie ceva, e ra dînsa. Bucureşti. Complotul,
că voi fi exact la î ntîl- Printesa 1-a p rimit ime- căci a fost un adevărat
nire. Manolescu, sin cer diat ş i i-a povestit c ă complot, a fost co ndus
devotat ş i regelui ş i zvonurile unei sosiri a ş i realizat cu atîta d is-
prinţului , îmi vorbea din prinţu lu i Carol cu avio- cretie, încît nimeni n-a
ochi ca să pricep că avea nul ajunsese ş i pînă la ştiut ceva pînă la ult imul
multe să-mi isto risească , urechile e i, încă d e la mi nut. La Bu cureşt i , gu-
dar că nu putea înain tea amiază , că chemase pe vernul ş i autorităţile
iumii. In tot cazul, pă ! ·~n p rinţul Nicola e, ca re a s-au gă it brusc în faţa
un om fericit, l? i faţa lini ştit-o, spunîndu-i că faptul ui împl ini t. După
Jilulţumită a aghiotanlu- nu poa te fi ad evărat şi ce p ri nţul a sosit, Vaida
•
67
şi Nicoleanu, convinş i că şi el. Lum inile fuses&ră mîntui depus Mai estă ţii
,,p retendent.ul" a dat. stinse toate, căc i aşa era Sale regelui Mihai 1.
g reş ş i că e ascunde, r egula pe atunc.i. De- Nu n umai că n-am
s-au repezit pe urmele oda tă, un zbirnii t de mo- luat vreo parte a ct iv ă la
lui să-1 aresteze. Negă tor pe sus atrase atentia reinstalarea prin ţul ui
sindu-! pe unde-1 căuta lui Cantacuzino. Să fie Carol pe tron, dar după
seră, s-au dus la Cotro- avionul plecat la Con- cum se vede, nici n-am
ceni, să se sfătuia că ~u stanta ş i care trebuia ă fost în Bucureşti cînd a
prinţul Nict>lae. Acolo au se inapoieze a doua zi so it prinţul , aşa încît
fost însă intimpinati, dimin eaţa? In or ice caz, am fost sili t să cred ce
cum se şt i e, de Regi- era un avion care-ş i rn.j-au spus alţii. Am
mentul 6 Mi hai Vitea~ul căuta aeroportul. Lum i- consemnat aci ce mi-a
ş i informati că Maies- J:lile au fost apr inse din spus Duca, fi i ndcă cred
tatea Sa regele Carol al nou ş i un avion necu- că mi-a spu adevărttl -
II-lea se afla în cOl~d ial ă noscut a coborît liniştit cred inţă în care m-au în-
conversaţ ie cu fratele din cer. Din avion au tă rit con fid en ţele ulte-
său, fostul regent. coborit doi tineri, pilotul rioare făcute de prinţul
Actul Resta uraţi ei, aşa ş i un călător. Călătorul Nicolae, care au confir-
cum a fost să v îrş i t, a fo t era imb robodit de nu i mat toate cele povestite
săvî rş i t cu mult curaj , se vedeau decît ochii, d e Duca. Cum n-am însă
dar ş i cu muJ t noroc. A pilotul s-a numit - era o dovadă de netă gă d u i t
fost un moment cînd că pitanul Opriş - ş i vă despre exactita te a ver-
totul era să fie compro- zînd că nu era altcineva siunii Duca, co n se mnată
m is. Complicii din Bucu- de faţă a rugat pe Can- mai sus, socotesc ca o
reşti aşte.p taseră la aero- tacuzino să -1 ducă, pe el da torie de i mparţialita te
drom vreo tre i ceasuri şi pe tovarăşul său, în să dau şi versiunea Ma-
n:ai mult decît ora con- oraş. Abia în automobil n iu, cu totul diferită de
venită . P e la 9 ea ra - prinţu l fu recunoscut de a lui Duca, cu atît mai
6e făcuse noap te - con- Cantacu zino, un sincer mult cu cit Maniu în me-
vinş i că prinţul nu va carlist de altmintreli, moriul ău, scris cinci
mai sosi (fie că nu ple- dar care nu făcea parte ani mai tîrziu 2, se oc upă
case confo rm î nţelegerii, din complot. Opriş ş i mai mult de cele petre-
fie că fusese oprit în printul erau foarte de- cute înainte ş i d upă so-
drum), ofiţedi veniţi în- primaţi prin lipsa ofite- sirea prinţului, lă sîn d
tru întîmpinarea l ui ple- rilor pe aerodrom. Păşca numai să se înţeleagă că
caseră acasă destul d e nu le spuse că văzuse a fost în curent ş i cu
în g rijoraţi de propria lor cîţiva ofiţeri, între care amănuntele sosir ii. A-
soartă. Avionul pri n ţu Paul Teodorescu, cîtăva ceastă versiune "Maniu·'
lui, condus de la Cluj de vreme mai inain te, dar mi-a da t-o confidentul
aviatorul Opriş, .întîr- că plec aseră toţi . Porum- primului min istru de a-
~iase în fapt enorm, ba beii călători se c re zură t un ci, Virgil Madgea ru,
et·a chiar să se prăpă tr ă da ţi ; ba prinţul chiar în 1936.
dească î n luptă cu o te- vorbea despre predare ş i D up ă dl. Madgeartt,
ribilă furtună, pe care a cerea să fie dus la Co- r~a n i u a fost nu numai
putut pînă în cele d in t roceni. Opriş şi Canta- în curent cu toate mişcă
u m1ă să o înv i ngă. Pe la cuzino c;e opu seră şi-1 rile printului, dar chiar
91/2, nu mai era la a ero- t onvin Pră să m eargă la l-a pus pe d-sa, pe dl.
port decît diJ"ectorul a- Cantacuzino acasă să e Madgearu, în curent cu
cestuia, Cantacuzino- a5c undă, pînă se vor lă aceste mi şcări. Pe d- a ş i
Paşcanu t, gala să plece muri lucrurile. Acolo, la numai pe d -sa - în tot
Fiul natural al lui Ale-
1 Canta cuz ino-P ăşcanu, fu cazul nu pe dl. Vaida :~.
xandru Cantac uzl no-Păş gă s i t de coloneii Paul
canu, nababul de la B a ia . Memori u l din 1935, trl·
2
68
Maniu ar fi fost chiar în· Prezident îi pregăti se un cit abea vorbea. M-a în-
tele ă aducă pe prinţ corfortabil "pied a ter- trebat ce aveam de gînd
(fapt pe care Maniu îl a- re'' (c'est le cas de le s ă facem, iar eu i-am
firmă şi în memoriul dire !). Maniu voia să ră s pun s punîndu-i la rîn-
s ău), dar numai cu con- vadă pe prinţ înaintea dul meu întrebarea ce ar
ditia des părţirii de d-na tu turor, n1ai ales înain- fi făcu t el şi cu Vintilă
Lupescu şi împă cării cu tea Prinţului Nicolae, ca Brătianu dacă ar fi fost
principesa Elena. Cum ... ă se înţel eagă cu el şi să La guvern. Duca mi-a
a ceas tA condiţie nu fu- îi impue împă carea cu ră s pun ~ c ă răs pun sul îl
~e încă primită de principesa Elena. Planul pot gă s i la Marele Stat
prinţ decît în principiu, lui Maniu a fos t să-1 nu- Major, într-un plic, în
cum nu fu e e încă reali- mc·as că pe prinţul Carol care a fost prevăzută ş i
zată, Maniu nu socotise intii regent (în locul luri ipoteza sos irii inopinate
în că oportună (!) înapo- Sărăţeanu. care ar fi de- a prinţului. A cesta tre-
ierea prinţului. As tfel se mis ionat) ş i să-1 procla- buia imediat arestat, dus
explică, pove s teşte Mad- me rege numai după ce la Giurgiu, pus într-o
gearu, lipsa lui de iniţia ar fi executat condi· şalupă (sic) şi expediat
tivă în evenimentele ~ ia m ora l ă (îndepăr la Kadova~ pe Dună re
imediatei pregătiri a a- tarea d-nei Lupescu, îm- în sus, de unde o ş alupă
cestei înapoieri şi debar- pă carea cu principesa iu goslavă urma s ă-1
căr i. Dar dl. Maniu, dacă Elena şi anularea divor- transporte mai departe
nu lua ni ci o iniţiativă t ului). Din nefericire, spre Viena. Cînd am spus
(pînă ce condiţiunea mo· id iotul de Nicoleanu lui Maniu ce ne povă
rală impu să de din ul nu (Madgearu vorbeşte) s-a ţuiesc liberalii să facem
e ra îndeplinită), dl. Ma- înşelat pe aerodrom şi in a rîs cu poftă. Maniu n-a
niu era în schimb foarte loc să m e arg ă la cel mi- putut s ă dea de prinţ de-
exact informat despre li tar de la Pipera, s-a dus cîL pe la 11 112 şi a s tat cu
fiecare miş care a printu- la cel civil de la Bă el de vorbă pînă la 1 di-
lui. Joi seara, 5 iunie, a neasa, unde, natural, n-a mineaţa. L-a convins şi
chemat pe Madgearu s ă sos it nici un print. Gu- s-a înţe l es cu dînsul să
li împărtăşea scă o veste vernul a pie rdut, ast~l , intre mai î ntîi în Regen-
senzaţ i onală. Prinţul Ca- firul prinţului după de- ţă ş i să fie proclamat
rol, călător i nd cu un barcarea lui şi Madgearu rege mai tîrziu (faimoasa
avion spre ţară, sos ise la rec unoştea că de la 8 la condiţi e). De la Cotro-
Munchen ! Ce-o ma i fi 11 (o cam fi uitat orele, ceni, p r imul minis tru a
vorbil cu Maniu în acea după alte versiuni prin- veni t la Preşedinţie,
sc ară nu nu-a spus, atît ţul a fos t asc uns de la unde-I aşte ptau toţi, şi
mi-a poves tit amicul 91h. la 12) nimeni n-a ne-a adus vestea bună că
Madgearu, c ă ştirea ce şt iut und e să-1 gă e-ască . se întelesese cu printul
i-o dedese primul mi- La observatia pe care Carol. S-a hotărît să ne
nistru l-a năucit aşa de am făcut-o lui Madgearu întrunim a doua zi, la
mult, încît n-a putut să că Duca mi-a afirmat orele 9 dimineaţa, ca să
doarmă toată noaptea. că-1 văzu se în d upă fixăm procedura ş i pro-
Nedormit, la 7 dimineata amiaza zilei de vineri 5, tocolul intrării prinţului
(vineri) ajunsese printul şi că el, Madgea ru, î i în Re genţă".
la Munchen, şi pînă declarase că nu şti e a b- Madgearu mi-a mai
seara trebuia să sosea ~că solu t nimic d espre o poves tit că Man iu i-ar
la B ucureş ti. Maniu ar fi eventua lă sosire a prin· fi s pus atunci : "Ei, vezi
fost ţinut toată ziua de ţu lui , dîndu-i chiar cu- de ce am băgat pe Sără
vineri în curent cu eta- vintul de onoare, zisul teanu în Regenţă ? Ca să
p~ le prinţulu i 4, şi ar fi Madgearu, cu obicinuita am un loc vacant în ori-
în sărcinat pe generalul lui v iolenţă de limbagiu, ce moment- de Popă ş i
Nicoleanu să-1 primea scă m i-a ripostat : "Duca a de prinţul Nicolae nu
la aerodrom, s ă-I roage minţit ! Nu l-am văzut eram igur". !n timpul
să nu mPargă la Cotro- decît seara, tocmai în nopţii, prinţul a mai vă
ceni s i să-1 poftească la momentul în care p ier- zut în ă şi alţi oameni
P reşed inţia Cons iliului, dusem urma printul ui politici, a fost lucrat de
prinţul Nicolae, şi a doua
u nde solicitudinea d-lui după debarcarea lui, în-
:l i situaţia se schimbase
' ln contradicţie abso,ută tr-un moment, prin ur- cu totul. Madgearu pre-
cu afirmările prinţului Ni- mare, în care Duca ştia tinde că au fos t violente
co lae către principesa Ele- deja că prinţul sosise.
na, în acea zi de 5, şi mai d~sc uţiuni în Consiliu, că
tirziu către mine. Era atît de emoţionat, în- Cos tă ch e ou, omul rege-
69
lui de mai tîrziu, ar fi Ia rege - mă veţi ex- di n tre Coroa nă ş i partid.
decla rat că nici o dată clu<Je şi pe mine ?" - 1ncîntat, Duca îm i mul-
nu \'a primi să fie mi- "Doamne fe reşte, îmi ţumi cu efuziune ş i plecă
nis trul reqeJui Caro], ră spun d e Duca, e chiar imediat la Vin tfl ă , d e
şi cîte şi mai cîtE'. foarte bine că te duci ş i răspunsul că r uia nu se
"Canalia dE' Manoilescu de aia am venit să-ţi îndoia. l-am ce~· ut să-mi
s-a dus chiar în noa p- vorbesc [... ]" aducă acest răspuns îna-
tea aceea să spue P entru norocul regelui in te de 10, fiindcă tre-
regelui că eu (Madgearu) Carol, Partidul Liberal buia să-1 am înainte de
am pus la cale a as ina- nu mai avea în fruntea a vedea pe rege.
rea lui. Mi-au trebu it ani lui pe Ionel, ci pe Vin- Duca s-a întors după
de zile ca să mă disculp tilă. Eu unul eram ho- o jumăta te de oră şi
în ochii re,gclui ! Toate tărît să fac tot ce-mi sta mi-a comunicat c ă Vin-
lichelele d in antu raj în puti nţă pentru a tilă Bră tianu era de
forfoteau în jurul prin- apropia momentan - pe a cord fă ră n ici o rezervă
ţului , ca re ma i de care cît se pu tea - partidul asupra celor propuse de
cu minc iuni, cu bîrfeli, de rege. Fată de Partidul mine. Am di ctat imediat
cu intrigi !". Liberal aveam o priză lui Duca tE-x tul sc risorii
Din toate cîte n1i le-a destul de pu te rni că, pe mele de olidarizare cu
pove tit Mad geat~u nu care am s i mţ i t-o din pri- Directia partidulu i, scri-
cred deplin dccl'l în mele vorbe de pe buzele soare care a apărut ime-
istorioara cu Statul Ma- lui Duca : teama de o dia t în zia re : ea a pus
jor şi în cea cu in triga dezmembrare a partidu- sta vilă în ceputului de
lui Manoilescu. Amîn- lui. Sosirea prin ţ ulu i Ca- d eb andadă din partid ~
două sînt croite pe ca- rol, lucrul tre bue mărtu dar a mirat pe unii, care
lapodul celor în sarcina risit, zguduP.>e partidul cun oşteau entimentele
cărora au fost puse. Tot d in temelie. Corabia lua mele faţă d e prinţ, dar
restul este legendă me- apă din toate pă rţile ş i i gnorau cele pertractate
nită să preamă rească multi şo bolani căuta u să intre Vin tilă Brătianu,
rolul lui Maniu, ă arate fugă. Nepolitica exclud e- Duca şi mine.
că a fost ş i pentru re ta- re a lui Gheorghe Bră La orele 10 am pornit
urarea regel ui, ş i pentru tianu arun cac;e untde- spre Cotroceni, foa r te
principesa Elena, ş i con- lE-mn pe foc ; se în- emoţionat. Prinţul Nico-
tra Lupească i. Şi, în trea- trebau oamenii dacă lae m-a primit imediat;
căt, s-a justificat ş i in- vi itorul nu era alături era radios, încîntat că
justificabila alegere a lui de acesta ş i pî n ă şi sc ăpa se de povara Regen-
Sărăţeanu în Reg e nţă. cei mai in timi prieten i ţei, şi primele lui cu-
Asupra acestei c;os1n ai lui Duca, ca Ata vinte au fost ca ~ă m i-o
neaşteptate a regelui ră Constantinescu (fiul Por- spue. A scuzat apoi pe
mîne ca viitorul s ă fa c ă cului) ş i Vas ilescu-Val- frate-s ău, care v.oi ll'ld să
comp1ectă lumină. jan, ameninţau cu ple- mă vadă, îndată du pă so-
După ce Duca mi-a carea. Toţi mă aşteptau sirea mea, în particular,
povestit cele întîmplate, pe nline. Dacă cumva îmi fixase acea tă întîl-
depresiunea lui Vi nliJ ă luam cauza lui Gheorghe nire la Cotroceni, dar
Brătianu şi trăda rea lui în brate, da că mă soli- nu putea ven i, fiind reţi
Gheorghe 5, l-am intre- dari7.am ş i plecam cu el nut de difer ite audien ţe
bat: "Toate bune. Dar ne urma jumătate .în l egăt ură cu constitui-
pentru ce cuvin tele ire- partidul. Vedeam în re a noului min is ter s• i
m ediabile pe care le~ai ochii lui Duca cît de mă ruga · ă merg la
spus sîmbătă , ş i pe care mult cîntă rea hotărîrea 121 '4 la Pala tul regal, dar
Vintilă nu le-a s pus ; mea. Il rugai să meargă să intru prin dos, prin
pentru ce confirmarea imediat la Vintil ă ~i să- i gră dină . Cineva mă va
lor luni, după ce Carol spună că eram ga ta s ă aş te pta la p oartă şi mă
al II-lea fusese procla- m ă solidarizez cu el, prin va conduce. Am ră s pun s
mat r ege ; pentru ce ~ re scl'isoare publi că, dacă p r inţului că m ă voi con-
şeala gravă de a exclude cons imţea, fă ră nici o re- forma dorintei regelui ş i
pe Gh. Brătianu din par- ticenţă, la o totală am vrut ă plec. Amicul
tid ? Te previn că mă schimbare de orientare Nicolae avea în ă mîn-
voi duce ş i cu, chiar azi, a partidului în chestia cărime la li mbă şi m-a
Carol, şi da că m ă auto- J~eţ i nut, începînd ă-m i
$ Gheorghe Brătlanu. fiu l
riză să fac demer urile povc tească LOt ce fă
lui Ionel şi al soţiei sa re
prime - şi trecătoare necesare pen tru o nor- cu ~e el pen t ru a înlesni
Maria Moruzi (Cuza}. malizare a raporturilor inapoierea lui Carol.
70
De mai bine de 6 luni rol - cu A verescu, cu văzul pe Carol în s igu~
âşi dedese seama că nu Iunian, cu Goga şi cre- ranţă la mine şi cu ar-
era altă soluţ'ie şi se ho- dea că lucrurile se vor mata hotărîtă şi la dispo~
tărîse să o sprijine cu învîrti astfel, î ncît totul zH iunea noastră".
toate mijloacele de care să fie gata pentru Printul Nicolae mi-a
dispunea ca prinţ şi ca toamnă. Despre venirea vorbi t apoi de frumoa-
regent. Operaţiunea era lui Carol, aşa cum s-a sele planuri pe care le
în să deli cată şi ca să făcut, n-a ştiut nimic. fă cuc:;e îm preun ă, de rea-
reuşească trebuia s ă se Chiar în ziua de 6 iunie lizările ce trebuesc să fie
lucreze cu mult tact, şi dimineaţa primise o scri- imediate, de o eră nouă
în sec ret. Nu s-a deschis soare de la Paris în care în viata politică a Ro-
la nimeni, decît so ră-s i f rate-5ău îi vorbea de mâniei. In ,tot cursul
Elisabeia. Mi-a reamin- planurile lor, dar din conversa ti ei, prinţul ti-
tit ceaiul nostru în t re i, car e n u rei eşea în tru ni - cea ' 'om face, vom re-
la dî n~a. în ianuarie tre- mic hotă rî rea unei ac- face, ' om drege, vom
cut, şi s-a scuzat că n-a ţiuni imedi ate (probabil arăta, vorbea în conti-
putut fi atunci mai co- că pe baza acestei scri- nuu în doi, ca Puiu Du-
municativ. Vedea şi el, sori putuse să -ş i dea cu- mi tre cu şase luni mai
ca şi mine, că toate mer- vintul de onoare prinţe tîrz-iu. Eram încă în faza
geau pe dos, dar din ne- sei Elena că nu ştia ni- eroi că a Restauratiei şi
norocire nu-m i putea mic despre venirea lui confidenlul şi colabora-
vorbi despre soluţia lui. Carol). "Cred e-mă , n-am torul era încă un prinţ
Acţiunea şi-a început-o şt iut nimic despre pleca- de sînge - "Un mare
prin sondaje în armată, rea, nici despre călătoria rol le aşteaptă, Argeto-
cu prilejul cîtorva mese lui Carol, nici despre so- ianu, co ntinuă Nicolae.
la regime nte, organizate s irea lui în Ardeal. Am Ai s ă yezi, are să-ţi spu-
sub cuvînt de a strînge aflat ş i eu că venise, nă Carol ; îţi dai seama
legăturil e în t re ofiteri şi d upă ce ve nise, ca toată că nu mai poate să mear-
dinastie. Fără s ă se com- lumea. Prima mea miş gă aşa. Trebuie să o ter-
promită, fără să afirme care a fost de necaz, minăm o dată cu min-
nimic, a putut constata mi-a fost frică să nu fie ciunil e demagogice, să
că pretutindeni, în arma- totul pierdut. Ştii cum punem şperţarii la zid 1"
tă, înapoierea prinţului am aflat? Am auzit gă - "S ă dea Dumnezeu" fu
Carol ar fi fost bine pri- lăg ie jos ş i am ieşit în concluzi a mea, ş i mă seu-
mită r... ] capul scă rii să văd ce lai să plec. !nainte de a
Indată ce a fost sigu r de este. Manolescu era ple- ne d espă rţi , p rin ţul imi
spiritul armatei, s-a pus cat, ş i am văzut pe Vaida ;mai spuse că speră să
în l egătură cu frate-său, şi pe Nicoleanu8 , care se .împace şi pe Elena cu
informîndu-1 că poate certau cu feciorii, fiindcă Carol. "Lucrul nu e
conta pe dînsul, cu con- nu-i lăs au să se u11ce la uşor, dar sînt foarte mul-
diţia să lucreze amîndoi minE>. l-am poftit sus. tumit de ce s-a fă cut
în bun ă înţelegere ş i să - .,Unde e prinţul Ca- pînă acum. Sînt sigur că
nu se ştie nimic despre rol? Căutăm pe prinţul voi reuşi. Vreau să o mai
atitudinea lui. Pe fiecare Carol !" - "Cum ? le-am fac ş i pe asta şi apoi voi
zi simiea c um îi fuge te- spus, pe Cine . ?"
. - "re Tl
putea zice că rni-am în-
renul de sub picioare, ca prinţul Carol, a sosit cu deplinit datoria. Nu uita
regent; nu era fă cut avionul şi nu-l găs im ni- la 12 ş i un sfe rt!".
pentru acea s tă meserie, căieri". - "Aic.i nu e, La 12 ş i zece minute
la care nimic nu-l pre- că u tati -1 ş i preveniţi-mă mă prezen tam la poarta
gătise. Ceilalti doi re- îndată ce-l veţi găsi". "tn din do a Palatului, în
genţi er·au ş i mai puţin acel moment am crezut grădina casei loouită de
pregă tiţi decît dînsul, şi că totul e ra pierdut. De Dro so ş i , pe vremuri, de
mai puţin rezistenţi. ce venise pe neaşteptate, Mişu. Mă întreb ş i acum
" Dacă nu tara, riscam să fără să mă previe, atunci
pent ru ce m-a primit
punem În primejdie Co- atunci prin dos ; să îi fi
roana". Planul lui era să cînd ş tia că eu îi pregă fos t deja frică de Ma-
pregătească totul în aşa tesc calea ? Nu m-am li- niu ? Mă întreb cu atît
fel, în cît Carol să fie che- niştit decît după ce am mai m ult, cu cît m-au
mat cu consim ţămîntul • Aceasta a fost o primă pofti t la plecare să ies
făţiş sau tacit al tuturor. vizită a lui Vaida şi a lui prin faţă, în văzul tutu-
Baza în să o punea pe ar- Nicoieanu la Cotroceni. Au ror. Mă întreb "şi acum",
mai venit după o oră şl au
mată . Era în curent cu găsit acolo pe Carol incon-
dar nu m-am întrebat
toate tratativele lui Ca- jurat de armată. atu nci, că c i eram prea
71
•
emoţionat ş i aiît de de- meu dia log cu M.S. re- Maria Moruzi îl logo-
parte de odce bănuială gele Carol al II-lea. Am dise pe patul ei de moar-
d e m esc hinărie. Un ofi- crezut nimerit s ă o fac · te), femeie inteligentă.
ţer de vînători - mi se pentru a lămuri în aceste s impatică şi ambiţioas ă,
pare Orăşanu - m-a dus amintiri, d e la începu t. se cam încurcase în ul-
prin culoarele de jos di- atmosfera de cordiali tate tima vreme a Rege nţci
rect la cabinetul cel mic şi de încredere care a în cuconetul carlist din
de lucru, în care m-a bă domnit în relaţiunil e Iaşi , condus de fetita lui
gat prin intrarea din- mele cu tînărul rege. Am Nicu Cananău, măritată
spre sera pa!mierilor. ieşit din a ceas tă pri mă pentru a t reia oară cu
Cabinetul era gol. După audien ţă convins că în- Dim. Sutzu. colonel de
cîteva minute s-a de chis tr-adevăr vremuri noi cavalerie în rezervă şi
~a dinspre bibliotecă ş i în cep pcn tru tara noa- fost s oţ al Elenei Chris-
prinţul Carol, aşa cum s tră, că regele s-a lepă soveloni, măritată apoi:
îl văzusem ultima dată dat de toate cîte le fă cu Paul Morand. Prin-
în 1925, aproape ne- cuse prinţul, şi că ne-a tesa Yalentina Sutzu.
schimbat, era în fata pus într-adevăr Dumne- printesa Alice Sturza.
mea. M-au podidit la- ~ ~
72
tianu red ivivus era ală Vintilă 1-a tratat de car- in te de a cerceta în să
turi de Carol, împăcat şi list, l-a afurisit ş i i-a acea stă problemă de or-
mulţumit. !ndată
prinţul a sosit la Bucu-
ce
reşti, însoţitorii s ăi plini
de zel au telefonat lui
defins s ă se apropie de
satana. Era tocmai în
ziua de sîmbătă, 7 iunie,
cînd turbaseră toţi. Ne-
' din psihologic, cred util
să spun cîteva cuvinte
despre personalităţile pe
mîna că ro ra căzuse re-
Gheorghe Brătianu la potul Gheorghe a arătat gele Carol, după ce îi
Iaşi , să vie imediat că-1 respectuos unchiului că căz.use, 1ui, Coroana pe
c heamă regele. Chemat, nu putea refuza să se cap. N-am cunoscut şi
s-a urcat î ntr-un aero- prezin te regelui ţării, nu cunosc personal pe •
plan şi a sosit. Prima vi- cînd a cesta-1 chema. Şi d-na- Elena Lupescu ~
zită a făcut- o unchiu-său, s-a dus. Blestemul ş i zisă Duduia, deşi s-a
Vintilă, pentru a-1 infor- e xcl uderea care au ur- s pus că jucam regulat
ma despre cele petrecute. mat sînt cunoscute( ... ] bridge cu dînsa ş i că
ministerul din aprilie
1931, l-am constituit la
Dezamăgiri • s-osirea d-nei Lupescu • Regele orele 2 noaptea în casa
Carol al 11-lea şi desluşirea temperamentului ei. N-am cunoscut-o nici
mă car d in vedere, şi
său Anturaiul Maiestăţii Sale Aristid pînă în momentul cînd
Blank, Tabacovici, Malaxa, Mavrodi, Nae scriu aceste rînduri~
Ionescu • Legătura regelui cu d-na Lupescu n-am înlîlnit-o nici o da-
tă, ş i -mi pare rău, fiind-
că-mi lip seş te astfel -un
important element de
Ce se schimbase din mea c arieră an1 cunoscut jud ecată a celor întîm-
iunie pînă în august oameni de tot felu l ; plate după Restauraţie_
în ţara Româneasc ă, ce n-am întîlni t nki o dată Cele însemnate în aceste
se întîmplase în acest încă o fire mai in'lpre- amintiri despre dînsa
scurt răstimp în care CISa, mai s ucită, mai sîn t di.n domeniul celor
avînturile primelor cea- schimbătoare - o lipsă auzite, iar nu din al
suri făcuse loc celei mai atît de totală de armă celor văzute.
de neînţeles in erţii ? tură morală ş i de l egă Sosirea Duduei în ţară
Venise Lupeasca. Res- tură între concepţie şi a fost' înconjurată de
tauratia trecuse brusc execuţie[ ... ] mister. Numai cîţ iva ini-
din faza eroică în faza Ma rea deceptiune pP. t iati - ş i astfel a luat
compromisurilor şi a care ne-a dat-o regele l'laş tere faimoas a cama-
oomprom i terilor. Carol, absoluta lui im- rilă - au ştiut de mi ş
Istoria ne învaţă c ă potenţă de a real iza că rile ei. lncă două luni
amestecul fustelor în po- ceva, incoerenta politicii după ce sosise la Sinaia
litică e întotdeauna fatal sale - dacă politică se erau oameni ~re jurau
cuiva, mai ales cînd sub pot nW11i zigzagurile şi că nu era în ţară. $pe-
fuste se învîrteşte o dibuielile în mînuirea
riată de toată vîlva ~are
tîrfă . Prezenţa d-nei Lu- inte1·eselor politice
pescu în bilanţurile n -ar fi, după părerile se făcu se în jurul nume-
noastre politice ne-a în- unora, decît con seci nţa lui ei, dama de gh indă
curcat mai mult soco- une i stări sexuale pa- sta ascuns ă după per-
telile decît ni le-ar ·f i tologice. dele. Multă vreme nimeni
încurcat 7 ani de secetă. Desigl:lr, slăbiciunea n-a văzu t-o, nu ieşea ni-
Sămînţa rea n-ar fi vointei sale poate pînă căieri ; trăia între Carol~
prins probabil cu .a tît la un oarecare punct să Dumitreşti, Manoilescu
succes dacă n-ar fi căzut fie şi atavică, moştenită şi mult suspecta pereche
pe un teren admirabil de la defunctul său pă
adaptat pentru încolţirea rinte, Ferdinand "abu- Wider - · toţi membri
ei. Scriu aceste rînduri licul". Ereditatea n·u este fonda tori ai Camarilei,
aproape şase ani 8 după în s ă o explicaţiune su- cea mai înaltă in st iţuţie
suirea regelui Carol pe fici entă , fiind că ea n-ar a domniei regelui C{a rol
t ron, şi enigmatica sa put.ea lămuri decît slăbi al II-lea, succesiv corn-
•
personalitate e tot atît ciunea voinţei , nu ş i in- pletată cu trei şmecheri~
de nedesluşită pentru cei coerenţa succesivelor în -: Aristid Blank, ,Tş.b,:a~co
mai multi, ca în mo- ce rcă ri de voliţiune. lna- vici şi Malaxa şi un
mentul în care a pără sit
tara, în 1925. ln lunga ' In februar-ie 1936. • Scris în septembrie ·1934.
73
peş te, Alecu Mavrodi, mamă pe P u iu Dumi- fapt, cel care ţinea toate
plus satelitii lor. trescu, nevinovat sărăcu iţe.le scan daloasei tovă-
Sosirea Duduei în ţară tul ca copilul în faşe. S-a 1'ăŞii a fost Felix Wi-
a fost evenimentul deter~ s upărat regele, dar a de- der (... ]
minant al prăbuşirii co rat pe Manoilesou cu Cwn a ajuns în con-
regelu i Carol. Pare că "Coroana de Spini", care taot cu Duduia ş i cu Du-
fată de principalii cola- niciodată nu şi-a justi- mitreştii? Am auoi t că
boratori ai Restauraţiei, ficat mai bine ca în acea tot prin Aristid Blank,
principele Carol [îşi) lua~ zi titulatura franţuzeas ceeace ar dovedi -dacă
se angajamentul să nu că : "La Couronne des nu mai mult - că potlo-
aducă pe d-na L upescu p ... " ! gă riile reuşite constituie
1n ţară, cel puţin pentru Prezenţa Duduei a fost cea mai bună recoman-
moment. Acelaşi angaja- un dezastru pentru rege, daţ ie într-o anumită lu-
ment se pare că-1 luase nu numai prin influenţa me. Ş i cu acest prilej,
şi fată de militarii care ci dire ctă, dar şi prin două cuvinte despre ami-
i-au dat co ncursul în fap tul că acea stă pre- cul A ristucheles.
ţară, inclusiv prinţul Ni- zenţă l-a izolat de ele- Aristid Blank este
colae. Aşa se explică mentele cinstite pe care unul din oamenii cei
faptul că în iulie încă, le-ar fi putut a trage ş i mai periculoşi din cîţi
un aghiotant al regelui l-a dat pe mîna lichele- am întîlni t. L-am cu-
nti-a declarat că d-na lor şi escrocilor. noscut mai de aproape la
Lupescu va fi împuşcată Elementele bune care J aşi - eram vecini în
dac ă vine în ţară. luase parte a ctivă la în- Păr urari - în timpul
Din tot cît am putut să tronarea regelui, ca colo- ră zbo iului. Locotenent de
d escurc am rămas con- nelul Tă tă ranu. (fără re7.ervă, tăia ciinilor
vins că n-a adus-o re- concursul căruia prinţul frunze, se tîrîia în tinută
gele : i-a adus-o altul. Şi n-ar fi putut nici o da tă destră bălată pe Lăpuş
odată adusă, a fost bine- părăs i F ranţa) sau colo- ncanu, gîfîia şi se văita.
Inteles primită cu dra- nelul Paul Teodorescu, Se lupta de moarte ou
goste, dar asc unsă, fiind- băieţii loiali ca Gatoschi accesele zilnice de a stm ă,
' că prezenţa ei nu co- sau ca colonelul Dim. admirabil simulate (d u-
r espundea cu angaja- Sutzu, cap sec dar om pă război n-a mai avut
m C'niele luate. cinstit, au fost puşi în- n iciunul), pe care le în-
Multă vreme am cre- dată la index, ba unii ,·ingea succesiv, ca un
zui că a adus-o spurcatul din ei chiar deadreptul v oinic. Aceste nenumă
de Puiu Dumitrescu. os tracizaţi. In cîteva să p rate victorii 1-au dus la
Maniu, care era în acel tămîni, banda neagră a de mob iJizare ş i la Paris,
moment prim-ministru, pus stăpînire pe rege -- unde o specială vocaţiu
111i-a povestit mai tîrziu gratie madamei, şi a iz- ne îl chema s ă se devo-
că a adus-o Manoilescu, butit să-1 izoleze com- ie7.e cauzei naţionale.
pe tăcute şi pe ascuns, plet, săpînd un şanţ din t<,oar le inteligent, price-
ş i astfel se explică ş i fa- ce în ce mai adînc în p1nd toale din zbor, fră
voar-ea t·egală oare s-a jurul 1ui. mîntat de ambiţie, fără
revărsat peste capul lui Echipa Dumitreştilor cultură serioasă dar în~
cu întîrziere ş i nu din (condusă în r·ealitate de crezut ca nimeni, soco~
primul moment al Res- W ider, cel mai inteligent tindu-se bun la toate[ ... ]
taurării - cu toată puş dintre aceste haimanale) Influenta lui Aristid
cări a pe care o îndurase ş i -a bătut joc de ţara Blank asupra regelu i Ca-
în 1927 pentru sfînta românească trei ani ş i rol se d ato reşt,e desigu r,
cauză. Colonelul Tătă jumătate în cap, pînă la î nainte de toate, inteli-
ranu fusese lăsat la Paris detronarea lui Puiu Du~ genţei sale. Carol a fost
. . .., .... ....
totdeauna sensibil la ar-
cu mtstunea sa pazeasca mitrescu prin maiorul
p c d-na Lu pescu ş i să n-o Urdăreanu (Murd ăreanu gumentele bine prezen-
lase ă plece în ţară. In- cum 1-a poreclit printul tate ş i revărsate di n
tr-o bună zi, dama a Nicolae), "întîmplare ciu- p 1in. Fa rsorii sonori au
fugi t însă de acasă şi a dată" cum zicea Iulian avut totdeauna multă
pornit spre ţară cu Ma- în Zigeunerbaron . Şef trecere la el. I nc re de r~a
noilescu, trecîn d la gra- zgomotos al bandei se pe rare a acordat-o ma i
niţă drept doamna Ma- înfăţişa P u iu Dumitres- tîrziu lui Guţă Tătărăscu
noilesc u. Tătăran u a cu, "l'enfant cheri de la nu s-a întemeiat pe alt~
telegrafiat numaidecît Victoire" într-o luptă in ceva. Vorbăria ainuzantă
ref!elui, care a făcut pe care bătăliile se dau în şi nesfîrşită, aerele de
supăra tul şi a înjurat de jurul unui ţucal. Dar în competenţă şi mă rturiile
74
de sinceritate - jongle- lioane pentru cumpăra românească totul se
riile teoretice cu care rea casei Lupeascăi (ne- cumpără şi că în materie
Aristid ademen ea de vasta generalului Dum i- de şperţ trebue să şti i să.
obic€i numai pe proşti, trescu nu şi-a da t decît dai la timp şi g.ros. l n-
p rod useseră după cum numele, pentru contrac- dată ce a putut, şi-a con-
am putut să o cons ta t tul între p ărţi) au ieşit stituit un fond de rul-
p ersonal, ·O adîncă im- din punga lui Aristid m ent al cor upţi ei, pe
presie asupra regelui, fă ră pretenţiune de ram- cat~e 1-a manev rat cu
care nu era prost deloc, bursare ? di screţi e şi dibăc ie. Mi
dar lipsit de cele mai Pînă dup ă căderea mi- s-a spus de către un spe-
elementare ounoşt inţe în nisterului Iorga, Anistide cialist, pri n 1931, că în:
materie f inanciară şi a domni t în ţara româ- casa de f.ier di n biroul
economică. In afară de nească. Intra la rege lui avea în totdeauna în
această influ enţă de cînd vrea, şi î n jurul r e- nume rar o s u mă de 4
ordin spiritual, existau gelui cump ă rase tot ce pînă la 5 milioane, gala
şi alte legături , de ordin e ra de cumpă rat. I n pentru atac. Pînă la ve-
mate rial, între rege şi afară de militari, toţi nirea regelui operase-
banche r. De ja înainte de erau ai lui. Cumpărase aproape exclusiv cu căile
plecarea lui din ţ.ară, pe Dumitreşti. Plasase în ferate- şi cu imense be-
cînd printul se ocupa cu intimitatea lor şi a Du- neficii. Restauratia l-a
pasiune de începuturile du ei perechea Wider ş i găsit deja bine aşezat ş .l
organizaţiunii noastre o serie de javre, slugile în plin e x erc iţiu al ta-
aeronautice, Aristid se lu i plecate[ ...] lentului cu care-1 înzes-
apropiase mult de sufle- O menţiune s pecială trase Dumnezeu. Nu cu-
tul Alteţei, fă cîn d pe p rintre aventurierii care nosc exact cărările pe
Mecena tele aviaţiei ş i a u acaparat pe rege după care s-a apropiat de ban-
luînd initiativa c reării so!:>irea lui o mer i tă Ma- da neagră, dar presupun
Aero-clubului. Cît timp laxa şi Alecu Mavrod i că amicul Nae Ionescu
prinţul a fost în străină
\
(acesta înscăunat defini- (pe care-I ajuta cu ge-
tate, F ouquet-ul nostru tiv ceva mai tîrziu). Ma- nerozitate ă sc oată "Cu-
- mai mult din spit'it vrodi a fost o simplă vîntul") i-a da t o mînă.
de "negaţiune " (a se lichea şi ca individ n-a r de ajutor. O d ată pătrun s
vedea mai sus), decît din merita nici două rînduri în intimitatea Camarile i,.
dragoste - a rămas î n în în sem nările acestea, a umplut pe toţ i cu bani
termenii cei mai buni da că în ultimul an al ş i i-a mai acoperit şi cu
cu Moş ten itorul oropsit vieţii sa le n-ar fi ajuns daruri ad evărat regeşlL
şi i-a fă cu t importan te la o influen-ţă covîrşitoa Mai ales pe Măria Sa
"servicii" de ordin ban-· re. Malaxa, di m po tri vă, Duduia. P entru Madarn
car. I mprietenit ş i cu a fosl o personalitate în Jeny, pentr'U Madarn
Lupeasca(... ], Aristid a toată puterea cuvîntului. Wiede r, chiar pentru
simtit numaidecît punc- T ip de levantin oacheş Madam G ica punea la:
tul nevralgic al întregii şi mărunt, p rovoca la con tribuţ i e la fiecare
"chestii" ş i a tras în plin. p r imul contact un senti- serbare, prazn ic sau an
Arunca prinţului ş i mai ment de repulsiune, ca nou, prăvălia giuvaergiu-
tîrziu regelui praf în a nimalele cu sînge rece, Lui Weis, t ransferat dinn-
ochi, cu fel de fel de dar, de vorbă cu el, acest di ns de la Cernăuţ i la:
combinatii încurcate, ca sentim ent se topea înce- Bu cu reşt i .,adusum ca-
să nu le priceapă clien- tul cu în cetul ş i omul te mar illae". Lu i Puiu Du-
tul, care nici nu p rea cîştiga prin in tel igenţa mitrescu, între multe al-
căuta să le priceapă , lui tăioasă şi prin cuvîP- tele, i-a dărui t un loc de
mul ţ umit că raportau tul lui concis ş i precis. ca să, pe care del icatu l
sumele în a căror veci- Inginer ob cu r, a început Puiu se zice că I-ar fi
ni că căutare era. Lumea cu nimic ş i f ără protec- restituit în momentul ex-
n-a priceput de ce regele, ţie, nic i însuşiri bătătoa pul ză rii sale păstrînd, ca
chiar după ce a trebu it re la ochi, numai prin ami ntire, numai celelalte-
să-ş i piardă iluziile asu- puterea lui de muncă ş i daruri (mai convertibile).
p ra capacităţilor fina n- mai al es prin arta lui de Nici prinţul Nicolae n-a
ciare ale lui Blank, n-a a se învîrti a ajuns în- scăpat, la un moment
încetat să -1 ascul te. Cum tr-un decen iu şi ceva în dat. de genero7-itatea lui
era să o fa că, cînd de frunte-a industriei şi a Malaxa : i-a cumpărat:
exemplu (ca să nu în- oamenilor· noştri de afa- pe 12 milioane cac:a di n
semnez a ci decît ceea ce ceri. Ş tla din experienţa parcul Filipescu, pe ca"e-
ştiu pozitiv) cele 11 mi- lu i ş i a altora că în ţara printul o luase cu 4 mi-
75
lioane. P.rin astfel el€ P refectul Poliţiei trecea tice, pasade care nu in-
metode a devenit în cîte-. prin nă d uşeli, căci regele fluentau în esenţa lor
va luni sfetnic a scultat o pornea pe din dos, îm- raporturile încoronatului
în materie economică ş i b răcat civil, singur în- degen erat cu stăpîna lui
financiară singut~ul tr-un mic F ord cu două permanentă.
care putea ţine piept în locuri, şi prin Brezoianu, Ce r iertare celor care
cercul Camarilei geruia- prin stră:z.ile de lîngă Să mă vor ceti pentru toată
l ului Aristide. La umb ra rindar, aborda cîte o mocirla prin care i-am
teoriilor dezinteresate ş i prostituată, o du cea la plimbat. dar obligaţiu
pe urma francilor lan saţ i Palat (ce făcea cu ea nici nea pe care mi-am luat-o
in batalioanele de a salt h-am încercat să ştiu cît fată de mine însumj,
s-a aruncat în toate com- am fost ministru de I n- de a însemna aci tot
binaţiunile posibile şi terne ş i ipoteza lui A ve- ce am văzut în jurul
imposibile [... ] rescu rămîne i poteză) ş i meu, şi tot ce am
Dacă la aceste cîteva după o şedi nţă, n~a i ştiut, mi-a împins con-
persoane mai adăugăm scurtă sau mai lungă, îi deiul de-a lungul ul-
pe prinţul Nicolae, cu da drumul cu un bilet timelor foi. Pe de altă
care la inceput regele de 500 sau de 1000 lei. parte, politica regelui
Carol s-a înţeles perfect, La ieşirea din Pa'l at, pa- Carol al II-lea a fost atît
pe printul Nicolae cu sau ţachina era rid icată de de incoerentă, încît de-
fără damă, pe prin~ul agenţii pol·itiei şi dusă termină r ile ei n ici n-ar
F riedl de Hohenlohe- la Gavrilă Marinescu, pu tea f i pricepute fără
Langenburg (nepotul re- care îi mai da 5.000 lei lămurirea atmosferei şi
ginei, fiul su r-orii sale şi o ameninţa cu moartea a mediului în care trăia
Alexandra), care în pr i- dacă spune ceva. Cu şi fără descoperirea re-
mii ani a1 Restauraţie i timpul, GavPilă organi- sorturilor secrete care
ne-a cinstit în continuu zase şi ac~st serviciu, în- comandau actele omului.
cu prezenţa sa legată de lăturîn d din d rumul re- In rezumat, Car·o l s-a
o serie de afaceri proiec- gelui libera concurenţă înapoiat în ţară şi s-a
tate, mai mult sau mai şi presărînd trotuarele suit pe tron cu do.r inţa
puţin veroase - ş i cîţi străzilo r în jurul Palatu- de a fi un mare rege, de
va w11ili paraz i ţi spora- lui cu clientele lui. P rin a ref orma toiul, de a
d ici fără drept de părere discreţ ia şi dibăcia cu pune mîna la toate şi de
şi de cuvînt, am închis care îndeplinea acest ser- a imprima pecetea "ge-
cercul relaţiunilor pe-r- viciu, Gavrilă Marinescu niului" său în toate ra..
sonale care înconjurau şi-a asigurat încrederea murile activ i tăţii noastre
pe rege. Dintre prietenii regelui şi permanenta la nationale. Din acest pro-
copilărie i şi tinereţii, Prefectura Poliţiei, cu gram, tînărul rege n-a
Dinu Cesianu era depar- toate a buzurile pe care realizat decît schimbarea
te, al ţi i oa Nindi Romalo, le-a săvîrşit. Nu pot şti uniformelor şi răscolirea
Puiu F ilitti, Lambrino, pînă la ce punct ipoteza
dec oraţiun ilor: a schim-
fraţii Davila, nu mai bat panglicile şi larn pa-
susţ i nută cu convingere
erau primiţi, iar dintre surile, a înfiinţat o serie
devotatii de pe vremea de A verescu corespundea de medalii şi de ordine
pribegiei, Dim. Sutzu, cu r~a li tatea ; ea ar fi - de la rid icolă Co ro an ă
Gatoschi, Barbu Ionescu putut să explice însă de s pini pînă la cele 8
şi cîţiva alţi indezirabili multe şi nu ar fi fost în sau 10 M~ rite Culturale,
erau ţi nuţi şi ei la di - contradicţie cu fapte ce diferenţiate pe b resle -
tanţă[ ... ] ş i a creât doi mareş ali.
ar părea că dovedesc
contra riul. Ea ar putea Dar pe lîrrgă această do-
Ca ministru de I nter- rinţă , prin ţul nostru s-a
ne în 1'931 f usesem pus s ă explice, de exemplu,
mai îna poiat în ţară cu
în curent cu i eşirile noc- tot atît de bine ca ipo- ho t ă rire a fermă de a
turne ale regelui, şi m-a teza contrarie, aversiu- pă st ra neatinsă legătura
mirat cît de bine era in- nea principesei Elena, fe- lui cu Lupeasca ş i aceas-
format A verescu, căci meie normală, neobici- tă parte a p rogramului
credeam că nwnai cei nuită cu exigenţele anor- său a realizat-o pe de-
care trecusem p rdn mi-
male ale unui pervertit p] in, în ma re parte mul-
nister eram în curent cu
a ceste parcării. I nforma- sexuaL Ea ar explica ţămită slăb iciunii celor
ţia mareşalului era cît .,pasadele" zilnice cu pri- care treb uiau să îi re-
• •
se poaţe de exactă ; de ma tlrfă întîlnită, bună Z!Sle.
4-5 ori pe săptămînă , pentru r iturile masoşis - (Va urma}
76
2 octombrie 1938. Tn
pagina rezervată edito-
A rialelor şi strecurotă, con-
form traditiei, la mijlo-
cul ziarului, "Times" pu-
blica un lung articol
pentru a explica de ce
premierul Chomberlain a
cedat lui Hitler la Mun-
chen. Unul din argumente
suna astfel : "Cei ispititi
~
de critici facile să tina
seama de faptul că Ma-
rea Britanie nu dispune
* nici de propriile ei insule,
şi cu atît moi putin pe
*
lucrări de continentul european de
for!ificafie un bastion comparabil
0
J)epozit de
O o Eetrol
Singoporelui. Este poate
, 'Staţie o greşeală gravă o tre -
a a :radio cutului, dor o incontes-
tabilă realitate o prezen-
"-· ... ·,
tului : nu avem în ime-
diata noastră apropiere
fortărete inexpugnobile
asemenea celei plasate
la cealaltă extremitate o
imperiului ... " .
Istoria anilor urmărori
şi -o luat asupră-şi sar-
cina de o do o dublă
dezmintire celor afirmate
în editorialul bătrînului
şi respectotului cotidian
britanic : fără Singapore,
• Marea Britanie o rezistat
a e oras_
- u u1 cu succes, în 1940, asal-
tului masinii de război
germane; cu Singapore,
posesiunile sale din Ex-
tremul Orient s-au pră
buşit, ca un costel de
cărţi de joc, în 1941 -
1942, sub loviturile ofen-
sivei japoneze.
5 F Rl UN COLT DE RAI
#
Sosi'rea la Singapore a
cuirasatuLui ,.P1·ince of
Wales" - prima na1.•ă do-
tată cu. maştni perfecţiona
te avind reputaţie de vas
invulner abil
77
Evacuarea populaţie! el-
vile, înaintea atac·nlui
Japonez la Singapore
piese de artilerie din lu- «Bismark», acum vă ob- laţiilor mici şi a alarme-
me : cinci tunuri de 15 sedează «Tirp itz». lnver- lor aeriene . reqăsesc un
toli, cu o băta ie de saţi situatia şi obsedaţi- i paradis al păcii şi belsu-
35 km, poreclite ( fireş te !) pe japonezi cu «Prince of gului. ·
" Jupiter tonans " . Tn afară Wales ». Partea cea mai intere-
de ele, apărarea mai este Pe frontul maritim, Sin- santă e că la fel de ig-
asigurată de 18 baterii de gapore este deci supra- noranti asupra intentiilo1·
9,2 toli şi de alte 34 baterii asigurat. Dar pe uscat ? nipone sînt, la acea oră,.
de 6 toli, repartizate de-a Nu cumva ar trebui luate şi "credincioşii lor aliaţi
lungul ţărmului. în senos critic ile lui John- si
, frati . de arme" - na-
Tn decembrie 1941 , stone măcar acum, la 7. Îştii germani. De la în-
pînă şi " Jupiter tonans " sfîrşitul lui 1941 , după doi ceputul anului, Hitler se
retrogradează la rangul ani de război plini de străduia să-i convinga pe
de linie a doua, d e- surprize nepl ăcute pen - japonezi să atace Sin~a
oarece în strîm toarea Jo- tru Anglia ? Răspunsul pore. La '23 februarie, Rlb-
hore îşi fac aparitia cru- cartierul ui general brita - bentrop se întîl neşte lh-
cişătorul " Repulse" si nic la această întrebare gă Salzburg cu ambasa-
cuirasatul " Prince of Wa- este întă rirea fortelor te- dorul japonez H iroshi Os-
les". Acesta din urmă restre puse la dispozi jia hima şi insis tă pe lîngă
de ţ1ne două recorduri lui sir Brooke Popharn, el să obtină din par-
mondiale : este cel mai comandantul suprem al tea guvernu lu i său de-
modern "d read noug ht" forţelor din A sia de sud- clansarea unei ofensiv~
din lume şi singurul în - est : indieni, australieni împotriva bazelor mili-
7estrat cu patru baterii şi englezi (aceştia d in tare britan ice din Extre-
de cîte 25 de ţevi, cap a · urmă în mică minoritate) mul Orient. La 5 martie,.
bile să debiteze 60 000 de numără în tota l peste ami1 a lui Raeder îi spune
proiectile pe minut. Tri- 1 000 000 de oameni. Un fuhrerului : " A sosit or-:>
miterea lui " Prince of plan secret (operatia M a- să fie atacat Singapore.
Wales" este opera di- tador) prevede chia r e- Niciodată nu se vor ma;
rectă a lui Churchill. ventualitatea unei pătrun întîlni atîtea co nditii fa-
Făcînd o analogie cu deri pe teritoriul Tailon- vorabile pentru o aseme-
preocupările pe care le dei, în cazul cînd mişcă nea opera ţie". la 26 mar-
creează în sînul amirali- rile de trupe japoneze ar tie, ministrul de externe
tăti i engleze marile va- deveni suspecte. Yosuke Matsuoka e pri-
se de luptă germane, Dar în prima săptă mit de omol ogu l său Rib-
Churchill declară : " Un mînă a lunii decembrie bentrop, care îi declară
singur cuirasat modern nimic nu dă de bănu i t că " zilele A ng liei sînt nu-
cu baza la Singapore va celor din Singapore. M i- mărate", adăugî nd că ,.
imobiliza în treaga flotă litarii transferaţi aci din pentru a le micşora şi
mai
japoneză . V -o obsedat Anglia camuflajului, a re- mult numărul, e imperios
78
Un depozit de cauci.uc,
pradă fLăcă?·iLo1·
79
aruncă in luptă rezervele tila a 22-a e trimisă iar în John Curtin şi teama de
sale terestre şi aeriene. recunoaştere : de dota reactia opiniei publice
Dar avioanele de vînă asta intilnirea ore loc. (Singapore a costa t în ul-
toare " Hurricane" şi bom - ,. Repulse " mai întîi, tim ii ani 63 de milioane
bardierele " Hudson " sînt " Prince of Woles " ime- de lire sterline pe con ·
şterse de pe cerul malaez diat după aceea, devin tribuab ilii britanici) îl fac
de buretele necruţător al tinto bombardierelor ori- să răspundă: "Fo rtăreoto
tirului escadrilelor japo- zontale si a avioanelor va fi apărată cu orice
neze. Rîul Muor e aban- torpiloare. Tncleştarea du- preţ . Ostaşii se vor în-
donat în gr abă şi în rează exact 200 de minu- gropa sub ru inele ei".
noaptea de 29 spre 30 ia- te, la capătul cărora cele E ceea ce se si , intim-
nuarie, britanicii se re- două vase, împreună cu plă - nu numai cu osta-
trag pe podul core, pes- aproape 900 de ofiţeri şi şii, ci şi cu soţiile şi copiii
te strimtoarea Johore, matrozi, inclusiv viceomi- o fite rilor, cu intreaga
une şte peninsula cu Sin- rolul Phillips, zac în fun- populaţie băştinoşă. la
gapore. Regimentele de dul mării. Contra -a mira- 12 feb ruarie, cînd sar in
scoţ ieni Argyll şi Suther- lul Motsunago, coman- aer ultimele cisterne de
lond, care formează O· dantul floti lei a 22-a de apă potabilă, soseşte de
riergorda, efectuează tre- ov i aţie anunţă Tokio prin la londra o nouă radio-
cerea in sunetul cimpoa- radio de rezultatul bătă · gromă : "Onoarea rasei
ielor. liei. Transmisia începe cu noastre e în joc... Nu se
Au trecut de la debar- formula tradiţională : pune problema nici o sal-
care 54 de zile, în ca re "Raportăm în genunchi o văr ii trupelor, nici o me-
Yamoshito a parcurs 1 100 mare victorie ... " na jării populaţiei civile".
km, capturînd 8 000 de Prin urmare, Singapore Dar onoarea rasei albe e
orizonieri, 330 de tunuri, e vulnerabil acum şi de acum în miinile dezerto-
280 de tancuri , 400 de pe litoral. Yamashita, rilor din trupele britani-
mitraliere grele etc. Tncep care dispune de numai ce, care, cu pi stoalele în
ultimele 16 zile ale Sin- 3D 000 de soldati, fa tă de miini, jefuiesc depozitele
goporelui. cei aproape 80 000 ră de alcool, violează fe-
maşi lui Percival, e tentat meile sau încearcă să
"RAPO RTĂM să ceară ajutorul flotei
japoneze, pentru un asalt
scape pe amborcotiunile
aflate în port. Tn sfirsit,
IN GENUNCHI ... " pe două fronturi. Ezităril e la 15 februarie Percivar e
.. lui durează pînă la 8 fe- a utorizat să copituleze.
Ce s-a întîmplat însă cu bruarie, cînd se decide să Dor Yamashita nu acceptă
.,Prince of Wales " şi ,,Re- atace singur. Două divizii să trateze cu emisarii con-
pulse" ? l a 8 decembrie, ale armatei o 25-o lro - duşi de maiorul W ilde,
ele ou ieşit în larg, în- versează în somoone cerînd să se prezinte în
soţite de patru distrugă· strîmtoarea Johore, ur- fato lui însuşi Percival
toare, dar fără nici o a· mate, 48 de ore mo i tir- Acesta
.... .
se supune,
. sperind
. .
coperire aeriană, deoare- ziu, de restul trupelor. En- ca-ş1 va convmge maml-
ce port-avionul "lndomi- glezii ou impresia că sint cul să-i acorde un răgaz
table", ca re trebu ia să ataca ţi de forte mult su- de două zile, pentru a
le-o furn izeze, a eşuat perioare şi, demorolizoţi, evacua familiile ofiterilor.
pe un recif coralier in cedează rapid terenul. Yomoshita refuză însă
Jamaica. Oraşul Singapore e su- orice discuţie. " Capitu-
Tn după amiaza acele- pus de la 1 februarie lează imediat ? strigă ef
iasi zile, convoiul e de- unor continue bombarda - interpretului. Să ros-
tectat de un submarin ja- mente aeriene, cărora li pundă prin do sau nu !"
ponez, dar avioanele flo- se odouQ ... ă curînd tirul Percival nu poate ră s
tilei o 22-a i l caută în artileriei. R ăniţii nu mai punde decît prir. do şi
zadar. Nici viceamiralul incap în spitale iar stră semnează cu o mînă tre-
Tom Phillips, comandan- zile gem de mulţimea mt•rîndă hirtia care i se
tul escodr~i, care patru- bolnavilor de dizenterie întinde. Este actul de
lează în golful Siam, nu şi febră tifoidă . Tnspăi deces nu numai al unei
întîlneşte inamicul şi ho- mintot de amploarea pe "i nexpugnabile" fortă
tărăşte să se inapoieze la care o ia dezastrul, Per- reţe, ci şi al unui mit, pen-
bază . Din nou cuira satul civol cere Londrei prin tru care s-au irosi t sume
său e reperat de un sub- intermediul suoeriorului uriaşe şi mii de vieti o-
monn japonez. care lan- său, generalul · Wavell, meneşti.
sează împotriva lui tor- permisiunea de o capi- Generalul britanic e
pile, dor ele îşi greşesc tula. Churchill isi
•
dă seo- încă de fată cînd Yamas-
tinta, astfel încît englezii ma că, pe plan mil itar, hita începe să dicteze ro-
nici nu remarcă măcar partida e pierdută . Dor diagrama pentr.u Tokio :
că au fost obiectul unui presiunile exercitate de " Raportăm în genunchi
atac. la 9 decembrie, flo- primul-ministru australian marea victorie... "
80
- Ce tramvai să iau ca să ajung la Gara o fiecărei acţiuni. Şi cum stabilirea contac-
de Nord? telor era o acţiune in core fineţeo, hotări
- Luaţi tramvaiul 6 ! rea, inventivitotea şi conspirotivitoteo să se-
... Schimb obişnuit de cuvinte între un pro- contopească intr-un tot organic, munca teh-
vincial şi un bucureştean în anii 30-40. Atît nicului era deosebit de grea. De aceea, co-
de obişnuit încît nimeni nu se gîndea să-I muniştii core aveau sarcina de o octivo îrt
interpreteze altfel decît ca o banală intre- aparatele tehnice, erou selecţionoţi, după
bare o unui om grăbit să nu piardă trenul serioase verificări, dintre oameni hotăriji,
şi un tot af'ît de banal răspuns al unui bucu · foarte inventivi, cu o disciplină conspirativă
reş tean binevoitor. Cit n-or fi dat însă a- desăvîrşită, şi dintre cei core nu erou cu-
gentii Siguranţei ca in unele cazuri să cu- noscuti de poliţie şi Siguranţă.
noască identitatea celor doi interlocutori... Seriozitatea cu core erou recrutaţi acti-
Tn anii grei ai ilegalităţii, sub aceste ne- viştii din aparatul tehnic era motivată şi de-
obişn uite şi obişnuite întîmplări se ascundea faptul că, prin forta împrejurări/ar şi prirr
adesea stabilirea unor importante contacte caracterul muncii lor, acestora fi se încre-
intre cadrele comuniste core luptau in ne- dintou secrete atit de mari incit, de multe-
gura ilegolităţii. Munca grea, plină de o ori, divulgoreo lor putea să pună in pericol
more răspundere, de o stabili, pdntre altele, de o fi arestati activişti de frunte, iar in ca-
contacte intre diverşi conducători de partid, zul tehnicii interne o Secretariatului C C.,
revenea unor revoluţionari devotaţi, rămaşi unul sau moi mulţi secretari oi Comitetului
adesea necunoscuţi chior pînă in zilele noos- Central al Partidului.
,, E
N. G O LDBERGER
-- .. -· -
_.<f ~.. •
tre, pe core literatura despre ilegalitate ii Multe sarcini importante de partid ou fost
desemnează cu termenul de "aparat tehnic", duse la indeplinire de " tehnici", aceşti revo-
ori, pe scurt, "tehnicul". luţionari hotărîţi, discipl inaţi şi inventivi, a-
Organele de partid, începînd cu Biroul devărati ostaşi de primă linie o frontului,
politic of Comitetului Central, Secretariatul core aveau de luptat cu aparatul represiv
Comitetului Central, organele de conducere al statului burgh ezo-moşieresc.
ale organizaţiilor de masă ilegale, ca
U.T.C.-ul, Ajutorul Roşu şi celelalte organi- *
zaţii revolufionare, organele lor regionale,
judeţene şi locale aveau, fiecare dintre ele, De regulă, in munca de stabilire o legă
cîte un aparat tehnic. turii directe dintre organele de partid cen-
De regulă, aparatul tehnic se ocupa cu trale şi cele din ţară, erou fo losite tovară şe,
asigurarea caselor conspirative pentru şe necunoscute S iguranţe i, bine îm brăcate şi
dinfe, case de locuit pentru acei activiş ti comportindu-se (in timpul actiunilor) ca şi
core erau ilegofizoţi - cum s-ar spune as- cind ar fi avut o intilnire, pentru o nu da de
tăzi "activ scos din producţie" -, cu menţi bănuit agenţilor de Siguranţă .
nerea legăturii intre organele de partid ş i 7n munca aparatului tehnic se mai petre-
organizafiile pe care le conduceau. ceau şi întîmplări neprevăzute, care însă,
Permanenta pericolului pe care-I prezen- din fericire, se sfîrşeau in majoritatea ca-
tau organele represive obliga la o foarte zurilor cu bine. 1mi aduc aminte de două
atentă pregătire, in cele moi mici amănunte asemenea intimplări : uno petrecută cu un
81
delegat al Comitetului de partid d in Mol-
dova şi alta pe t recută cu mine însumi.
Delegotului din Moldova i se fixose locul
intilnirii, ora, semnul de recunoaştere (par-
"OARTEA TOVULUI fiLIP
desiu/ pe mino stîngă şi un trandafir roşu Partidul C{)munt.t din Rem,nia fl
lntr~aga cJasă nnmdt"QA.re a pierdut
in mina dreaptă) şi parola : "Permiteţi-mi un llo(JJtltor ct~otât. u.n actf•tst te•
să vă ofer acest trandafir roşu !" la care votu(ioDU de v&lo:are dfn categoria
să primească drept răspuns contraparola : cttlof' tari. nettJutf decAt de un na•
" Prefer trondoliri1 a lbaştri !" m6r r~ttrlttţ de mnoclt~rl nvotatl•
onart cu erolŞlJl u tlBlateft~ d
Totul părea in regulă. N umai că, la ora cu zt, in eondi(htnile tteaaUt6tU et
stabil ită, pe strada respectivă, pe delegat contplratJ.:i petm•nente cel~ mal
1-o intimpinat. inainte de tovarăşa din "teh- mari, dldtsc mfŞtarea dt d~robtte
'a (lOl'Crut•i tnt.nţcfti)r dela ora~ Ji
nic", o ploaie torenţială. Fără îndoia lă că, sate de tllb j1.1gul (tip~taUt~Uor tl
un om plimbindu-se, sub aversele de apă, boit>dlor. •· ·
cu pardesiu/ pe mina stingă in loc să- I im- Ct l c~· t i d~~ e.eatnâ ·de- dtl mun-
brace, ar fi dat de bănuit şi unui agent de t i mlgulouA, ·.i~ dt cS~~·otament f~·
ri margtrtt pe~u m.dta poporutld
Siguronjă începător, care I-ar fi putut aresta
muncitor, d~ ~~ atentie, iac.ordaU
imed10l. Aiungind în şedinţa cu membrii Se- petroaut.p.t ltt t i I(Oapt~, de tAti ti~
cretariatului, delegotul a cerut cu insistenţă rtc dt" earad~t fi ile convlng~re rt"
să se io măsuri impotriva aceluia care i-a
votniionatl treb" ai dea dova4&
tls pă Cd c.I;JA un ,ef tedlnlc mal a.-
trim1s acel semn de recunoaştere, spunind : liet al Comttetutul Central •1 partf..
- Dacă in stradă s-ar fi a flat un agent dcatuJ ooetrll, v-f>r înţ~ege valoarea
al Sigurantei, aş li fos t, in mod sigur, ares- celut care t'a arltat vr~dnlc ~e U•
tat. Or eu eram obligat să mă plimb peste nul din potturfle de cea mat mare
ioere\l ţr " ~· ret~nsabi t.tat ~ cUn miJ•
cinci minute pe s tradă in aceste condiţii. etlfl)6 rev(llt;ţionari. Jn A.e~lat ti.ltp
Dor, intrucit totul s-a terminat cu bine, cond&l~ lld compUutul apatat te~b~
nu s-a luat nici o măsură disciplinară. Nu rHc ~entra l, tov. "fiUp t.l'ktepUnca ,1
sare\~ d~ tnstnu:tor al C~C, ~ntrd
era vorba de 1ea credinţă, ci de o comci-
munca AMI.
denţă neprevăzută, co re se putea termina, Tt>\'~răş11l ~lip, ~d:dt tecMil:el
e adevărat, foa rte prost. C ent;~'e a P~rH~hthd Cottu.\nls.f uht
A doua in!îm pla re, p etrecută cu mine, mi-a Romlnhs, a (b"rtt. Coodit4Wl .~ de-
asptA il~galitate. ·· tn ulr& a trebttlt
omintit de greu tăţil e materiale ale celor
s:t·tt de,1 munca entutlA$11 ~t(u
core lucrau in apa ratul ilegal de partid. cau.za puporuhaf tDPiltJtort n~ tllef·
Iotă c:;m s-au des făşu rat lucrurile : t~ ele a nscun4~ lmpr~jnrirtle ia ca..
Primisem indicaţiile pnvitoo re la locul şi re ,. •• dat ob!ttt.wl ~il'tlt şi ne
Jtnpi~dl...l de a atll.ta iatregU tbtse
oro intilnirii, avind drept semn de recunoaş mundMart num.Se ftat al ~tul ee-t
tere, eu un pachet şi o cutie cu chibrituri s'a j~rtflt et €-r®; ce a trebuit ti
in miini, ia r tovarăşa din "tehn ic", un co- stta a ;c.~tns la fat• lttMUIOr h.ral
cât timp a tt1it/ r~m6n~ fnel erou.
vrig in mina dreaptă. Intrind in stradă la anonim eJ du~ 110atte. •
oro fixată, om găsit pe tovarăşa respectivei, Spa1t~&m el rt-.6ne t tt. c l erosa·
fără să aib ă in să covrigul in m ină . Totuşi, aaonhn, pent,.. ette aprype 1faa
In eare 1)tolittartat\tl. mobtlitlncl tn
eu fiind sigur că trebue să mă intilnesc cu •
jiltUl tia toate pitutl:lt- exploaţate
o ceostă tova răşă, pe core o cunoş team bine, şi atopdte. ti f0Ud*lo4a..te in lui)•
intrucit lucrosem cu ea, m-am apropiat, i-o m ti, va tlltUIU• •mma e•P,Itaifttl\or
ti f)Ofet\lor tl ~::'.,.<l cSOPlJtla 'po•
spus parola la co re om primit răspunsul cu- pqtdtlll llhtndtor.. ,..._ o~•tat •·t~••
venit, d01 i n adaos şi următoarele scuze : .1~· liQA Jee1i me.~~n· C\ldt eo
an .-crtbcar d t1f it ~ta 1n pl•·
;' <·
DE
CE
AM
SCRIS
DRAMA
,,PETRU
RAREŞ"
HORIA LOVINESCU
84
De ce am scris o piesă despre P etru Ra- cînd m-am hotărît să scriu piesa "Petru
reş? întrebarea mi s-a pus de a tîtea ori, Rareş", nu c unoşteam sau cunoşteam
încît am fost constrîns să mi-o pun ş i e u foar te vag faptele pomenite mai sus. Munca
pîn ă la urmă. de documentare a fost poste rioară aleg~rii
Pînă la urmă şi nu de la început. Pentru subiectului, de care m-am apropiat deci
că, ceea ce te d eter mină pe tine, dmma- din alte motive. Mai exact spus - di:1
turgul, să alegi un personaj ,i storic ca erou motive artistice. Legenda unui Rareş pes -
e un lucru mai complicat şi mai subtil car, fi u ilegitim al lui Ştefan cel Mare,
decît pare la prima vedere. O parte din
motive plutesc, ca rădăcinile plantelor ac- preluînd în plină maturitate sarcina de a
vatice, în zona subconştientului. ln orice purta mai departe şi cu cinste o moştenire
caz, considerentele de ordin artistic pre- copleşi toare, că d e rea lui dramatică, fuga
dom ină sau trebuie să predomine net asu- în munţi , unde a fost salvat de n i ş te pes-
pra tuturor celorlalte, pentru oa opera să cari - întîmplare care vrînd-nevrînd ca-
aibă şa nse de împlinire. pătă se mni fi c aţii simbolice - în sfîrşit,
Aşa dar, de ce Petru R areş ? P entru că stoicismul eroului, fi del pînă la capăt m i-
a fost incontestabH un principe de seamă, siunii asumate, au fost adevăratele argu ....
ca re a juoat un rol mai important decît mente ale .alegerii mele.
cel cunoscut din manu alele şcolare, atît
p e plan na ţional, cît ş i în po1itioa europeană Pretextul istoric mi s-a părut foarte po-
a vremii. Să nu uităm (sau să aflăm , în trivit pentru a d ezbate din plin problema
siîrşit) că el a introdus rînduială în ţară ; puterii , atît de fascinantă pentru epoca
a limitat privilegiile marii boierimi ; a în- noastră , precum ş i cea a raportului dintre.
tărit infl uen~ moldoveneas că în Transil- individ ş i istorie. De asemenea - ş i chiar
vania - unde tot t impul domniei sale a ju- în mod deosebit - am crezut de c uvllnţă
cat rolul unui veritabil arbitru ; a năzuit, să sugerez o idee care mi-e dragă, şi anu-
după cum scrie arhlepiscopul Verancici, me aceea a e xi stenţei unei misiun i istorice
istoric contemporan cu el, să uneas că cele a civilizaţiei noastre româneşti. E vorba de
trei provincii româneşti pentru a face din contribuţia noastră la ap ărarea destinclor
ele o bază de atac împotriva Constanti- Europei pe ca re P~tru R areş o împărtăşea
nopolului ; a rjpostat atît de viguros faţă în tr-o măsură egală cu ilustrul s ău pă
de arbitrariul Coroanei poloneze, încît re- rinte. Di n p ăcate, puţini din tre conducă
gele Sigismund s-a văzut ne-volt să apeleze tori i de state contemporani cu el au şe
la sultan, pentru a scăpa de el ; a finan ţa t sizat p e deplin importanţa principatelol'
expediţia Sfîntului Imperiu contra Budei ; române9ti ca zăga z de ocrotire pentru în-
a mai reali zat sau i nten ţionat să realizeze tregul <:ontinent.
multe altele. E lesne de înţeles că plecînd de la a ceste
Se ma i spune despre el că era "filozof date, piesa nu pretinde cît uş i de puţin să
înţelept şi doctor învăţat". Aş a afirmă , fie o evocare ştiinţifică : ea este înainte
printre alţii , Ivan P eresvetov, cărturarul de toate operă literară , cu toate libertăţi10
şi d iplomatul rus ca re a stat cinci luni la de interpreta re ş i fantazare pe care le fin-
curtea de la Suceava, întemeindu-şi cartea pli că orice lucrare artistică. De altfel, c~
de în vă ţătură sc r isă pentru ţarul !van cel lelalte d ouă personaje principale menite ~ă
Groaznic tocmai pc preceptele lui Rareş. ajute la defi nirea eroului - e vorba de
P eresvetov nu se foloseşte pe ascuns de iiul lui, Ioniţă ş i vărul său, Roşea - sînt
învăţăturile lui, ci îl pomeneş te în nenu- fi e total imaginate (în cazul celui dintîi),
măra te rînduri ca mentor : "Astfel grăieşte f ie interpretate cu atîta libertate ( Roşea) ,
P etru, voievodul valah". încît nu mai au decît foarte puţin în co-
Cir culă legenda că domnul român s-a mun cu personajele istoriei reale.
ocupat de asirologie ş i a lchimie. Cronicarii Fi reşte, calea pe care am mers nu este.
contemporani, relatînd întîll1lirea sa cu So- ni ci pe departe singura pe care se ponie
liman Magnificul la Constantinopol, cînd angaja dramaturgul pentru a aborda teme
s-a dus să-ş i c eară tronul înapoi, atribui e istori ce. Esen ţialul m i se pare aderenţa
succesul demersului său nu numai ex cep- lui la subiect, dragostea faţă de eroii pe.
ţio nalelor lui calită ţi de îndrăzneală şi in- care şi i-a ales, înţel egerea ş i prezentarea
teli genţă, ci ş i unui remarcabil simţ di- lor de pe po z iţii contemporane. I n orice
plomatric. caz, bogatul trecut al ţ ă rii noastre, isto:·ia
Iată deci o figură demnă de interes, oare, ei, cu care, oricît am vrea să fim de mo-
prin însuşirile şi a cţiunile sale, mi s-a pă deşti, nu putem să nu ne mîndrim, con-
rut că merită să solicite condeiul unui stituie un inepuizabil temur de subiecte,
scriitor. Dar pentru a fi corect cu istoria o vastă sursă de inspiraţie pentru toţi
li terară, trebuie să mărturisesc că, în clipa scriitorii Român iei de azi.
85.
..... O COLECTIE VALOROASA
CONTROVERSE ALE ISTORIEI <(
Autor a numeroase lucrări şi studii
de istorie contemporană , Jocques de
- " Lumea hititilor", " Dacia. Civili-
zaţiile antice din ţările carpato -
Lounoy este cunoscut prin predilecti~ o donubiene", "Civil iza ţia greacă ", iotă
o-
sa pentru abordarea tem~lor ne~lo~l numai cîteva titluri de lucrăr i ce vor
ficote sau moi putin eluc1dote dtn IS- putea fi răsfoite în curînd de cititorii
toria co ntempo rană. Istoria diploma- din tara noastră, prin intermed iul co-
tiei şi culise! ~ oc~steio, ~nigme al~
istoriei decenulor mterbel1ce, nodur~
""
u
l ecţiei " Po poare, culturi, civilizd;ii "
initiata de Editura Ştiinţifică .
gordiene în primul şi al doilea război
mondial, sînt pistele pe c~ re Lounoy
-E Lucrările editate în această colectie
vor urma o sui1ă logică şi ştiinţifică,
se lansează cu competenta. cuprinzînd - în decursul anilor -
Recenta sa lucrare "Morile contro- <1: prezentarea diferitelor civi lizatii core
verse ale istoriei contemporane", cir- a: s-au succedat pe întinsu l g lobului. O
cumscrie evenimentele de more dis- o preocupare principală a editorilor a -
pută d in istoriografia mon~iol.ă pen-
tru perioada 1914-1945. B1zumdu-s~
z cestei colecţii constă în subl iniereo
interdependenţei şi i nterpătru nderii di-
pe studierea unei vaste documentatii verselor civi lizatii în procesul dezvol-
edite şi inedite, autoruJ expune c.u A tării umane.
obiectivitate concluziile pentru eveni- Dintre l ucrările enumerate, " Etruscii"
mentul respectiv. Cităm dintre aces-
tea : atentatul de la Sarajevo, răzbe
iul de uzură, pacea de la Versailles,
ascensiunea fascismului, asasinarea
• a văzut de curînd lumina tiparului .
Etruscii - cuvînt ce străbate din
adîncu rile veacuri~or, popor ce stăpî
nea în secolele VII-VI î.e.n. aproape
lui Dollfuss, aten tatul de la Marsilia,
cauzele imediate ale celui de-al doi-
lea război mondial, războiu l fulqer,
-
~
întreaga Peninsulă ltal ică şi care a
l ăsat omenirii o moştenire artist i că
rară, constituie subiectul lucrării lui
planul Borba rosa, trădarea lui Mihai- o
.... Raymo nd Bloch.
lovici, copituloreo lui Bodoglio, bătă
lia Varşoviei, conferinta de la Pots-
dam ş i a ltele.
-o
w
Rod al propriilor cerce tări arheolo-
g ice făcute timp de peste 1O ani pe
pămîntul anticei Etruri i (actuala re-
Recunoscînd la cartea lui J. de Lau- giune Toscana, din Italia), ca şi al
nay, modalitatea originală de a face anal izei aproape exhaustive a biblia-
înţelese o serie de probleme n?d.ale grafiei, cartea profesorului Roymond
ale istoriei contemporane, subltn1em Bloch, etruscolog de renume mond ial,
totodată că lipsa de informare o au - aruncă o roză de l umină asupra mis-
torului pentru unele ţări din sud-estul terului istoriei acestui popor.
Europei, în mod direct privind isto~io Lucrarea analizează principalele
Români ei, se resimte în lucrare, amin- a specte ale istoriei anticei Etrurii : ori-
tind fie si numai astfel de probleme ginile poporu lui, enigma l imbii sa le,
ca prezenta coloanei o 5-a în Ro- rămasă pînă în prezent nedescifrotă,
mânia, epoca Titulescu, prăbuşirea perioada de înflorire ca şi declinul
frontului din Carpaţi (insurectia româ- statului etrusc, în ceput o dată cu pier-
nea scă). Rep rez intă, după părerea
•
moi multi ani este directorul celei moi
răspîndite reviste ilustrate, Paris tea Imperiul turc văzut de un supus al
Motch), Roymond Cartier este auto- lui Ludovic of XIV-lea, Jean Thevenot,
rul multor lucrări in core precumpă core înregistrează însemnări d intr-o
neşte reportajul istoric. Cîteva titluri
dintre acestea : l ' Europe â la Con- - călătorie efectuată la mijlocul seco-
lului al XVII-lea în Turcia, Egipt, Pa-
quete de I'Amerique ; Japon, Archi-
pelague des hommes ; Les 48 Ame- o lestina, India ...
Deceniile şi veacurile core s-alt
riques ; les secrets de guerre. Cel
de-al doilea război mondial, publicat
de editura Lorousse in colaborare cu
-c
w
scurs de la prima editie o lucrării nu
au putut stinge interesul pentru un
jurnal de călătorie erudit, dor şi plin
Paris Motch, i n format album, recon- de savoare. Spre deosebire de Can-
stituie morile epopei de pe fronturile temir, care " observă " imperiul ot.o-
celor trei continente - Europa, Asia,
Africa - culisele politice şi diploma-
- mon dinăuntru, cu ochiul savantului,
Thevenot nu îşi propune analiza ştiin
tice ale conflogroţiei, schemele se r- ţifică, nici înţelegerea filozofică . El
vicii lor de spiona j şi contraspionaj. preferă imaginile vii, aspectele sen-
După expresia presei franceze, este zationale care foc deliciul contempo-
lucrarea cea moi in teresant i l ustrată
răz
o ranilor. Alcătuitorul noii editii fran-
ceze, Fron~ois Billocois o accentuat şi
fotografic despre ultimul
boi mondial, core o fost editată în
z moi mult această latură o lucrări i, e-
Franţa. ~ vitind pasajele oride, inserind comen-
0.. tarii necesare cititorului modern, or-
87
occesibilă publicului nostru atît de taj despre Africa de sud" (1952),
dornic să citească lucrări care au fă Noua Africă de vestH (1953), "Deş
cut vî lvă la vremea lor. Ne referim
nu la ediţii critice, savante, cu vastă
oparatură şti inţ i fică,
a căror necesi -
- t~ptarea Africii" (1955), " Redescope -
rirea Africii" (1959 - apărută s i la
noi), "Mama Neagră" (1961 ), "Africa,
tate nic i nu este cazul să o mai su- încotro?" (1964), " Istoria Africii de
bliniem, ci la lucrări pregătite special vest" (1966), Davidson inscrie con-
pentru mase le . largi de cititori, bogat
!lustrate, insot•te de comentarii vii şi
tnteresante. Să sperăm că astfe l de
- tributii oriţ~ i nale şi interesante,
dezvăluiri intr-o viziune ştiinţifică a
adevăratei istorii africane.
iniţiative nu se vor lăsa mult aştep Tn lucrarea "Mama neagră" a cărei
tate. traducere românească va apare cu-
I.R •
•u rind in Editura politică, Basil David-
son încearcă să explice natura l egă
turi lor existente intre Africa şi Europa
CRONICA AFRICII
Africanologul de reputatie interna-
ţiona l ă Basil Davidson aprofundează
- în per ioada precolonială şi influenta
acestei l egături asupra continentului
negru. Acum aproape 500 de ani, între
î n studiile şi colătoriile sa le anuale in Europa şi Africa s-au infiripat legături
Africa analiza unor importante capi- comerciale mai întinse. Timp de patru
tole ale istoriei societăţii africane din secole după această descoperire re-
trecut şi de azi. Tn articole de analiză ciprocă, destinele celor două conti-
-ş i reportaje - unele cunoscute ş i citi- nente s-au legat, impletindu-se d in ce
torilor români - prin publicarea unei în ce ma i strins, dînd la iveală relatii
ontologii a cronicilor despre Africa, felurite de prietenie şi ostil itate, de
prin cărţile sale cele mai cunoscute avantaje şi dezavantaje.
(traduse in mai multe limbi) : "Repor- I.N.
ISTORIA IN ANECDOTE
I n timpul u ltimul ui răz îmbrăca te în straie pop u- vi zi tă la P e te rsburg, a fost
b oi mondi a l, în Anglia şi lare, i-a inm inat flori. P lin invitat la o şedinţă a Aca-
S.U.A. s-a răspîndi t larg de încîn ta re, Louis Barth ou demi ei de Ştii nţe. Î n timpul
salutul cu ridicarea a do uă - ca1·e e ra foa rte sensibil şed i nţe i , p ri ncipele a s imţit
degete de la mîna d re aptă la graţi ile femi nine - l-a subit o ind ispoziţie şi a le-
(arătătorul şi mijlociu!) în întrebat pe secretar ce tre- şinat. I ntrigată de acest in-
formă de "V", salut care b uie să facă. cident, î mp ărăteasa Ecale-
si mboliza vi ctoria. Sosit - Lu aţi florile ş i l t' saţ i r ina a II-a l-a întrebaL pe
în 1942 pe aeropor tul din fetele ! i-a răspu ns, gră bit , prinţul de Ligne, aflat .şi
Moscova. Churchill a rămas celă l alt. el la Petersburg, ce se în-
plă cut surprins cînd a vă tîm plase cu F rederic Wil-
zul nu meroşi re lăteni fă *
Mihnit şi indignat de h elm.
cînd acest gest atît de popu- - Ceva foarte natural -
lar la Londra. atacurile nedem ne ale scri-
bilor fascişti , care declarau a răspu n s d e Ligne - p rin-
- Cum se poate că şi la ţul s-a aflat fără cunoştinţă
Moscov a s-a răspîndit atit ca antinaţională orice nă
zuinţă de progr es şi înnoire
în m ijlocul Academiei.
dP repede a r est salut ? a
într ebat Churchill pe mem- şi condamnau şti i nţa ş i *
brii ambasadei, veni ţi să-I cultura, Mi hail Sadoveanu Nemulţumit de observa-
întî mpine. s-a adresat astfel unuia din ţiile critice pecare i le fă
reprezenLan~i dreptei : cuse ministrul de externe a l
- O nu, Si1', a răspuns - Cînd Pitagora a de- Franţei, Arislidc Briand, în
repede unul din diplomatii mon strat o celeb ră teoremă timpul unei conferin te.
britanici, semnul e o alu- de geometrie, a adus jertfă premierul br itanic Lloyd
zie la desch ide rea cel ui zeilor o sută de boi. De George i s-a ad resat cu
de-al doilea f ront. atunci. de cîte ori se lumi- u rmătoarea remarcă :
nează în lume un adevă r - Voi, fr ancezii, sînteţ i
*
tn vi7ilă în România. nou, boii rag de spaimă. n i şte vani toşi. Ar trebui,
însă, să vă daţi seama că
Louis Barlhou a fost pri- * între van itate şi ridicol nu
mit cu m ultă căldură de î n timpul cînd era pdn- exi stă decît un pas !
populaţie. La un moment cipe a l Prusiei, Frederic - Da, Pas-de-Calais, a
dat, un grup de tinere fete, Wilhelm al II·lea, aflat in replicat prom pt Briand.
88
•
Z A 1C
î ncărcătură de orez, aparţ i nîn d unor
a:t.f MAl VECHt con curenţi, sosise în por t exact în ziua
in care el intenţiona să înceapă vinza-
P rima şi cea m ai celebră unive rsitat~ rea. în consec i nţă, fusese nevoit să-şi
a fost cea din Paris î n te mei ată sau ma1 lichideze stocurile la preţur i der~zorii ,
curind rec u nosc u tă ca atare prin anul ceea ce îl ruinase, zdruncinind u-i pro-
1160. Cam în acelaşi timp a fost ~reală babil totodată şi mintea.
universitatea din Bologna, Universitatea
din Ox ford, de fapt o fili a lă a celei din ca bun gazetar ce era, F itch se feri
Paris a fost înte mei at ă în anul 1167, să d ezvăluie cit itorilor săi toate a mă
cea d'in Combri dge în 1209. A poi au ur- nuntele, m ulţu mi nd u-se să publice pro-
mat un i versităţ il e din Padova în 1222, clamatia lui Norton. Ea stîrni, bine în-
d in Neapole in 1224, din Salamanca ~n ţeles, o senzaţie enor m ă. E ad evărat cii
1227, din Praga în 1347, din Cracov1a cea m ai ma re parte a publiculu i se
în 1364, di n Viena în 1367 etc. .
am uza pe socoteala lut, ceea ce nu lm-
~
89
MOZAIC
tăţii Sale !m.păratulNorton 1". Yn schimb de specialişti, au avut de suferit, la vre-
el se putu bucura de dreptul de a con- mea descoperirii lor, omul de N eand er-
suma cîte un fel de mîncare de cîteva tha l, sinantropul şi australopitecul - cu
ori pe săptă mînă în diverse restaurante alte cuvinte marile stadii fos ile care au
din San Francisco, de a ocupa, fără precedat tipu l uman modern : toate tre i
plată, o ca meră mi c ă la un hotel ce au fost considerate la început ca aparţi
mîna a treia şi de a primi, din cînd în nînd mai curînd maimutelor.
cînd, o red ingotă sau un pantalon vechi Cercetări recente, întreprinse în diferite
de la magazinele de c onfe :ţii. ţări ale lumii, au dovedit însă că omul
Şi lucr urile au mers aşa pînă într-o este om de mult mai multe milenii decît
zi de ianuarie a anului 1880, cînd "dom- se crede în general. Se apreciază acum
nia" lui Norton se încheie brusc, o dată că una din cele mai gen iale născociri
cu viaţa lui : alunecînd pe g heaţa care - cea a focului -datează de 500.000 de
acoperea străzile, el se lovi la cap de ani. Vestigii găsite la Kish ş i Suza (Me-
marginea trotuarului şi muri după o ropotan ia) stabilesc vîrsta roţii la aproxi-
scurtă agonie. Ziarul "Clarion" anunţă mativ şase mi lenii. Se presupune că p ri-
tristul eveni ment c:u un ti tlu în · limba mele t raversări ale Pacificului au fost
efectuate cu 2.000-3.000 de ani îna intea
franceză, care se in tindea pe toată pa-
erei noastre.
gina întîia: "L'empe1·eur est mort". La Dar dovezile despre ingeniozitatea şi
înmormîntarea sa parti cipară peste spi ri tul constructiv al oameni lor p reistorici
30.000 de persoane. nu se l imi tează la atît. A sa cum au arătat
•
In 1930, cînd cimitirul în care era săpăturile de la Arcy s:Jr Cure (Franta),
îngropat a fost desfiinţat, ră măşiţele peşte r ile erau amenaja•e de locuitorii lor,
sale pă mînteşti au fost transportate spre pentru a oferi adăposturi confortabile :
un nou lăcas• de veci. Ceremonia s-a pereţii erau căptuşiţi cu un fel de pene-
desfăşurat cu mare pompă, cortegiul fu-
Juri din co l ţi de mamut ia r solul era po -
nebru fiind precedat de opt fanfare mi-
dit cu bîrne ş i piei de animale.
litare. Cei mai vechi arhitecţi şi- au început
.. Partea cea mai interesantă din tragi-
activitatea în urmă cu cel puţin 25.000 de
comica existenţă a lui Norton I este că
ani. Descoperiri făc u te d e curînd în
o s in g ură dată s-a vorbit de faţă (şi s-a
Ucraina arată că ei se p ricepeau să înalte
scris şi în ziare) că er a nebun. Asta s-a
cabane din oase de mamut, avînd o bază
întîmplat a tunci cind a propus ca de-
ovală cu diametrele de 10/7 metri.
asupra strîmtorii Poarta de Aur, care
Pî nă şi în materie vest i mentară, omul
închide intrarea în golful San F rancis-
preistoric nu arăta aşa cum şi- 1 închipuie
co, să se construiască un pod. Toţi spe-
unii dintre noi a s tăzi . Un mormînt datînd
cialiştii au fost de a cord în a susţine
din pa leol iticul superior, descoperi, la
că este un proiect imposibil de realizat.
Sungi r (200 de km. nord-est de Moscova),
Dar astăzi , exact în locul indicat de
Norton I, se înalţă "Golden Gate Brid- contine nu numai 7.500 de p iese ornamen-
tale, ci şi rămăşiţele unui pantalon de
ge", cel mai mare pod din lume.
blană si a unei veritabi le b luze, ambele
'
DF li'J E) e tnMtU - OM? cu o vechime de 33.000-40.000 ani. Bin e
conservat sub un strat de sol permanen t
O veche prejudecată face din înde- îngheţat, acest " costum " demonstrează
pă rta ti i noştri strămoşi - oamenii p re- capacitatea omului preistoric de a tăbăci
istorici - niste •
fiinte
• în care trăsăturile pieile şi de a le coase.
bestiale domină net pe cele umane. Sînt numai cîteva exemple din multele
Imaginea cea mai răs pînd ită îi prezintă care s-ar putea cita în acest sens. "Să
sub un aspect foarte puţin favorabil : un ne reabi l ităm strămoşii !", ne invită ar-
fel de gorile păro a se ş i hirsute, cu tru- heologul francez Henri de Sa int-Bianquat,
purile goale sau acoperite cu grosolane pe baza unor asemenea probe. Reabili-
piei de animal e, luptîndu-se din greu cu tîndu -i pe ei, con s tatăm în acelaşi timp
mamuţii şi locuind numa i în peş teri întu- cît de lungă e perioada de cînd omul a
necoase. devenit o fiinţă ra ţion a l ă, conştientă şi
De pe urma acestei prejudecăţi, împă r organizată, capabilă să producă bunuri
tăşi tă nu numai de profani, ci adesea şi materiale.
90
'
Multumim pe această cale marelui nu~ăr PETREA TANASELEA - Constanta . l u-
de corespondenţi ai tinerei noas.tre rev1ste, crarea pe care o recenzati nu e un roman.
pentru frumoasele si caldele cuvmte de sa- Un rezumat, asemenea celor 32 de pagini
lut, pentru intere~cintele ş ! preţioasele su: trimise de dv. nu constituie de fapt o re-
gestii ~i propunen .. Vom f1 foar.t.e bu.curoş1 cenzie. Tn sfîrşit, "Panoramicul editorial·
să primim în continuare. sugestule ŞI pro- publică recenzii, scurte prezentări şi consem-
punerile cititorilor, părenle lor despre re- nări ale cărtilor recent editate ; cea de
vistă. faţă a apăru't in anii trecuti.
1. CENUŞE - Turnu-S~verin. Am ~eţinut NICOLAE M. ISAC - Hunedoara. Nu des-
sugestiile dv., care sînt mteresante Ş I con- chidem o rubrică de folclor. Tn mod spe-
forme profilului revistei. cial se ocupă de aceasta "Revista de etno-
ALEXANDRU CRAIUJ, activist de partid- grafie şi folclor", care apare sub egida Ed i·
Cimpulung Moldo~enesc. Vof!l public? .în nu- tu rii Academiei.
mere le noastre vi1toare, art1cole pnv1toare
la temele care vă interesează. Tn ceea ce GEORGE BADESCU - Braşov. Tn privinta
priveşte istoria oraşului dv., vă recoma~dă.m
dimensiunilor articolelor, datele vi le oferă
să cititi lucrarea lui Teodor Bălan, "Om IS-
ultima pag ină a revistei. Vom publica in
revistă si articole - desigur, ilustrate -
toricul Cîmpulungului Moldovenesc", apă
rută la Editura Ştiinţifică, în 1960.
despre i'mportante monumente istorice (deci
şi despre "Biserica Neagrq..!).
TOADER C. PIRCU - laşi ; TOMA G.
COMANESCU - Ploieşti. Vom fa ce efortu~i PAVEL BARBULESCU, asistent medica l -
ca revista să fie bine şi variat ilustrată ,. ŞI, Constanfa. Revist·a va publica şi materiale
cu concursul tipografilor, sperăm să reuş1m. referitoare la viata şi opera marilor noş tri
istorici.
DANIEL TOPESCU - Bră ila. Vom publica
şi episoade din _:eJe două . răz~boaie mon- E. BUNGARDI, 1. NEMETHY, GH. TIRUl -
diale, începutul fac1ndu-l ch1<?r tn acest nu: Mangalia ; DUMITRU PETRESCU - . Bucu-
reşti ; IOAN FR. MAHALA - Baloteşh, reg.
măr (vezi articolul "Cele 16 ztle ale ora şulu1
Bucureşti ; ADAM HUC - Timişoa ra ; Lt.
Singapore"). Tn măsura posibilului. vom. pu.-
blica şi memorii ale unor oamen1 pol1tiC1, maj. GEORGE TOMOLICI- Turnu Seve rin;
comandanti militari etc. din străinătate . SABIN GHERGARIU, asistent universitar -
SEVER POPESCU, profesor - Bucureşti. Cluj ; ILIE BOLCHIS, preot - Copalnic, reg.
Maramureş ; OCTAVIAN POPA - Hune-
Nu intră în competenta noastră problema
înfii nţă rii de subfiliale ale "Societăţi~ de
doara • VASILE DABIJA - Brăila ; IOSIF
ştiinţe istorice şi filologic7". Transm1tem,
IVANOVICI, muncitor - Timişoara ; MA-
însă , şi pe această cale, dez1deratul dv. con- RIANA MIHAILESCU, el ev ă - Bucureşti.
ducerii societăţii. Ne vom strădui să răspundem, cu tim pul,
tuturor cerintelor dv., ma! .ales c~ sugestii!~
ION LAZARESCU - Orăştioara, reg. pe care cu multă amabtl1tate nt le facett
Hunedoara. Nici o revistă care se respectă corespund şi intentiilor noastre. Vă rugă~
nu va face vreo concesie afirmatiilor ne- să ne comunicati părerile dv. despre pn-
controlate, cu atît mai mult o revistă de cul- me le două-trei numere a le revistei.
tu ră is torică. Vom ră spu n de deci pozitiv
cerintelor dv. Vom studia propun~r!l~ ?v. ş! ADAM AN ESCU, căp itan de rangul III -
dacă ele vor răspunde unor soltc1tan ma1 Manga lia. Vom publ ica fără îndoială, arti-
gene rale, le vom da cu rs. cole pe teme de istorie veche, cultur~ ma·
te ria!e străvec hi etc. Dar cum nu donm să
LIVIU BALESCU - Bucureşti. Tn ceea ce nedreptăţim pe alti cititori ?i revistei, ~in
priveşte istoria universală, f?ră .indoiaiă că tem nevoiţi să dozăm ma teno lele, acord•nd
un loc im portant va ocupa 1stona popoare- o atentie cel putin egală ş i altor perioade
lor şi statelor cu care românii şi ţările ro-
mâne au venit în contact. Ceea ce, credem, ale istoriei, lucru care sîntem convinşi că nu
vă va satisface. va va supara .
V V
TU DOR TERRA - Roman ; MIHAIL BALA- GH. BUZOIA NU, medic primar - Bucu~
•
NUCA - Oraşul Gh. Gheorghiu-Dej. Re- reşti. Tntr-unul din nume rele viitoare ale
vista noastră nu publică versuri. Afară revistei, vă vom satisface (speră m 1), intere-
eventual de cazul cînd se datorează penei sul pentru puternica personalitate a Doam-
tJnor personalităţi care apartin... istoriei. nei Chiajna.
GH GORU N - oraşul Gh. Gheorghiu- MIRCEA PLA IEŞU, elev - Zi mni cea. Fi-
Dej. Articolul dv. " Pe urmele lui Ştefan cel reşte că vom publica articole despre morii l
More", deşi interesant ca temă, e prea ge- noştri haiduci, precum şi despre istoria unor
neral, lipsit de fundamentare istorică etc. oraşe, poate şi a oraşului dv.
91
IOAN DOBOŞESCU -- Bucureşti. Am
• citit cu interes comunicarea dumneavoastră
intitulată "Unde au dispărut gepi~ ii ?" Sin-
cere fel icitări pentru pasiunea cu care ur-
măriţi literatura de specialitate în această
O. NED!LEA - Ploieşti. Dată fiind bogă problemă . Apreciind că unele date şi păreri
ţia de teme pe care o avem de trotot nu cup rinse în această comunicare - deşi
intenţionăm să compartimentă m toată re- re prezintă un punct de vedere personal -
vista pe rubrici. Fără îndoia lă, revista va vor in teresa şi alti cititori ai revistei, re-
publica şi articole a le muzeogrofilor - cu producem mai jos unele fragmente :
condiţia să fie scrise pe profilu l ei - pre- "Ne întrebăm - marea majoritate a po-
cum şi informatii privind activitatea muze- porului gepid ce s-a făcut? Nică ieri nu
elor de istorie. scrie ca ei să f i fost nimiciţi complet. Tn
AUREL SMARANDA, economist - Bucu- Ardeal, în Banat şi Ţara Crişurilor, mor-
reşti. Sugestiile şi dorintele dv. sînt împăr minte, inscripţii şi urne stau in cimiti re,
tăşite, aproape in unani mitate, şi de a lti a lătu ri de i n scri pţiile şi urnele daco-roma-
ci titori ; ele coincid, în cea moi ma,re parte, nilor, descoperite cu ocazia săpături l or ar~
şi cu tema tica revistei . Vom studio pro- heologice... Un fapt pe ca re îndrăznesc să - I
pu-nerile privind infiintarea unor rubrici ca consider oarecum revelator s-a ivit cu oca ~
"Ştiaţi că ?", "De pretutindeni", " Mo- zia unei că lăto rii a subsemnotului prin mun,
zaic" etc. ţii Ciucului, la Bicazul ardelean, in vara
ILEA TUDOR, preşedintele comitetului anului 1948, cînd am găsit mai multe fa -
executiv al Sfatului Popular raional Aleşd - milii româneşti purtînd denumirea Andaric.
regiunea Cri,ana. M aterialul documentar Andaric nu e un nume de familie rif'.ânesc
pe care ni-l trimiteţi, referitor la răscool<::~ şi nici nu poate avea o origine saxonă ...
ţărănească din comuna Aleşd, în 1904, ni Deci se impune concluzia că gepizii rămaşi
s-a părut nu numai plin de interes, ci şi după prăbuşirea statului lor au rămas să
profund impresionant. Cei 33 de ţărani convieţuiască mai departe alături de masa
români şi maghiari căzuti sub gloanţele autohtonilor daco-romani, în care s-au con-
forţelor represive în ziua de 24 aprilie o topit. Cercetări noi s-ar impune de către
acelui an sînt o mărturie g răitoare a uni- cercetători istorici şi f ilologi, şi cred că nu
tăţii care s-a făurit între cei exploatati, vor fi fără surprize". Sperăm că în nume-
indiferent de naţiona l itatea lor, în lupta rele viitoare ale revistei să putem publica
pentru o viaţă mai bună. Greva declarată şi păreri l e unor specialişti.
de cei 12.000 de muncitori din Orodea, în P. A. MIHAILESCU - Bucureşti. Vă ru--
• semn de protest fată de măcel u l din Aleşd, găm să ne faceti o vizită la redactie pentru
este, aşa cum subl inioti dv., un admirabil a discuta în legătură cu articolul pe care
exemplu de solidaritate a proletariatului cu ni-l propuneti spre publicare.
cauza ţărănimi i sărace. Vă mulţumim pentru
bogăţia de informatii pe care ni le-ati - Articolele pentru revista " Magazin.
oferit. Sperăm să primim şi de la alti istoric" se trimit pe adresa redactiei in
corespondenti asemenea preţioase cont ri- trei exemplare dactilografiate. Reco-
mandăm ca volumul unui articol să nu·
butii la istoria comunei, raionului sau re-
depăşească 5 pag ini dactilografiate.
giunii lor.
Se scrie pe o singură pagină la dou ă
ION NEDELESCU - Bucureşti. Revista îşi rînduri (2 000 semne pe pagină). Ele
deschidoe coloanele tuturor celor care doresc vor f i însoţite şi de ilustratii, dacă
să colaboreze. Criterii le de selectie sînt :
este cazul.
interesul pe care-I prezintă tema, 'v aloarea Manuscrisele nepublicate nu se res-
şti i nţifică şi realizarea publicistică a mate-
tituie.
rialelor. Autorii poartă întrea~a răspundere
ALEXANDRU HARHOS - Bucuresti.
, Re- pentru conţinutul şti i nţifi c al materia ·
tinem propunerile dv. : România în primul le lor.
război mondial, desăvîrşirea unităţii natio- Articolele se trimit cu o notă explicativă
nale a poporului nostru ; conferinţa lui Mi- pe adresa redacţiei. Tn notă se vor indica
hail Eminescu la laşi (1876) despre situa ţia lilumele, pronumele, profesia, domiciliul,.
românilor din Tra nsilvania ; Al. Ioan Cuza nr. de telefon.
la Viena, după abdicare. Vă făgăd'uim să
A DRESA REDACŢ I E I
le dăm curs tuturor, în numerele noastre Str. Academiei n r. 39-41 Raion\11
viitoare. 30 Decembrie Bucureşti, tel. 15.09.91
92
1 1
1
•
.,