Sunteți pe pagina 1din 16

Psihologia Personalității

Noțiuni introductive în studiul psihologiei diferențiale și a personalității


Orice teorie a personalității dispune de două niveluri:
- Nivelul constructelor teoretice
- Nivelul operațiilor empirice
Între cele două, există o relație de interdependență reciprocă: ipotezele teoretice sunt testate
empiric, iar observațiile empirice vor îmbogăți conținutul nivelului teoretic
Din punct de vedere al modului în care sunt construite cele două niveluri, se diferențiază două abordări majore
ale personalității:
- Abordarea sistematică, după care personalitatea este un sistem bio-psiho-social, cu organizare dinamică
și finalitate adaptativă.
- Abordarea funcționalistă, prin care personalitatea nu este definită într-un mod anume, ci se subiniază rolul
său în diferitele teorii.

Modelul celor 5 mari factori – Big five model/Five-factor model – P1


- Se referă la diferențele interpersonale situate la nivelul a cinci mari dimensiuni sau superfactori ai
personalității (Costa & McCrae, 1990, 1991, 1997, 2001, 2006)
o Extraversiune
o Agreabilitate
o Conștiinciozitate
o Neuroticism
o Deschidere către experiențe
Originile BFM
Este paradigma dominantă în cercetările asupra personalității și unul dintre cele mai influente modele
explicative. Are cele mai multe citări EBSCO, iar cele mai multe meta-analize s-au realizat luând în considerare
acest model explicativ. A pătruns în toate ariile aplicative ale psihologiei și propune o structură în cadrul căreia
majoritatea trăsăturilor de personalitate pot fi clasificate precum și una cu caracter trans-cultural, ducând la
instrumente validate și etalonate în întreaga lume.
Ipoteza lexicală – privită cu scepticism, ignorată câteva decenii.
Perioada de criză în teoriile personalității – M... pune la îndoială trăsătura ca și: cauză a comportamentul,
valoare predictivă, stabilitate. Chestionarele „nu sunt altceva decât surse de erori.”
Revenirea – de la autoevaluare la evaluarea făcută de ceilalți (parteneri/prieteni/colegi de cameră).
Consistente ridicate în evaluare.
Impunerea chestionarului de tip self-report – verde la cercetări!
Rezultate încurajatoare
Personalitatea măsurată în 5 dimensiuni are stabilitate în timp. Studiile longitudinale arată că diferențele
individuale în toți cei 5 factori sunt stabile între adolescență și senectute – declin marcant în N și E, ușor în D,
creștere în A și C. Studiile de gender arată că diferențele de gen sunt relativ scăzute și nesemnificative, un un scor
mai ridicat al N și al femeilor comparativ cu bărbații.
Structura BFM
Extraversiunea
E+ E-
Nivel energetic ridicat Nivel energetic scăzut
Sociabilitate ridicată Sociabilitate scăzută
Entuziasm Prudența
Căutarea excitației Evitarea excitației

Agreabilitatea
A+ A-
Încredere Suspiciune
Altruism Egoism
Cooperare Competiție
Modestie Aroganța
Evitarea conflictelor Confruntarea

Conștiinciozitate
C+ C-
Finalizare Amânare
Organizat Dezorganizat
Planificat Neplanificat
Perseverența Renunțare
Autodisciplina Impulsivitate

Neuroticismul
N+ N-
Instabilitate Stabilitate
Tensionat Relaxat
Devalorizare de sine Valorizarea sinelui
Control scăzut al impulsurilor Control ridicat al impulsurilor
Rezistență mică la stres Rezistență mare la stres

Deschiderea către experiență


O+ O-
Gândire divergentă Gândire convergentă
Avangardism Consevaționism
Interese largi Interese restrânse
Respingerea rutinei Rutina
Neconvenționalism Convenționalism

Fațetele celor 5 dimensiuni:


A. Neuroticism
N1. Anxietate
N2. Ostilitate
N3. Depresie
N4. Valorizare de sine
N5. Impulsivitate
N6. Vulnerabilitate
B. Extraversiune
E1. Spirit gregar
E2. Dominanță/Tendință spre preluarea puterii
E3. Sociabilitate
E4. Activism
E5. Căutarea excitației
E6. Emoționalitate pozitivă
C. Deschidere spre experiență
D1. Fantezie
D2. Deschidere în plan estetic
D3. Aprecierea trăirilor interioare
D4. Dorința de a schimba
D5. Curiozitate intelectuală
D6. Non-conformism
D. Agreabilitate
A1. Încredere
A2. Sinceritate
A3. Altruism
A4. Bunăvoință
A5. Modestie
A6. Sensibili la nevoile altora
E. Conștiinciozitate
C1. Sentimentul de a fi competent
C2. Ordinea
C3. Responsabilitate
C4. Dorința de (auto)realizare
C5. Autodisciplină/Punctualitate
C6. Reflectare/Deliberare
Semnificații generale ale dimensiunilor:
- Extraversiunea dă înformații în esența despre:
o Nivelul energetic și cantitatea de energie investită
o Activarea sistemelor de recompensă în situații sociale
- Agreabilitatea dă informații în esență despre:
o Calitatea relațiilor interpersonale
o Comportamentul în situații de conflict
- Conștiinciozitatea dă informații în esență despre:
o Tenacitate și perseverență în urmărirea scopurilor
o Relația cu munca/sarcina
- Neuroticismul dă informații în esență despre:
o Reacția în fața stresului
o Reacția față de excluderea socială
- Deschiderea dă informații în esență despre:
o Strategii de rezolvare a problemelor
o Atitudinea față de nou
Personalitatea din perspectiva psihologiei analitice – C. G. Jung – 1975 – 1961
C. Jung
- S-a născut în Elveția, a fost dominat de mamă și dezamăgit de tată, a avut o copilărie introvertită, solitară.
- A studiat medicina la Basel, după care s-a specializat în psihologie la Bleurer. A facut practică într-o
clinică privată și a elaborat niste metode calitative de analiză a psihiculu uman
Descrierea personalității: personalitatea ca structură holistică, cu 2 instanțe:
 Conștientul (Ego) – reprezintă partea psihicului care înglobează aspectele conștiente ale vieții (percepție,
gândire, emoție, memorie, etc.) cu funcție selectivă. Conține o atitudine fundamentală și patru funcții care
stau la baza tipurilor de personalitate/psihotipurilor. Persona = „masca” socială, ansamblul de roluri
sociale.
 Inconștientul – reprezintă instanța psihică la al căurei conținut conștiința nu are acces imediat; Jung
diferențiază între inconștientul personal și cel colectiv.
o Inconștientul personal este alcătuit din:
 Forțe înnăscute, puternice, numite pulsiuni
 Eros = pulsiunea vieții
 Thanatos = pulsiunea morții
 Conținuturi inițial conștiente, dar care au fost uitate sau suprimate datorită caracterului lor
disturbator, prin mecanismul de refulare.
o Inconștientul colectiv
 Nu stochează experiențele personale, ci ale speciei, fiind o moștenire transmisă trans-
generațional.
 Aceste experiențe ancestrale și universale au un caracter stabil, ducând la comportamente
automate, stereotipe, aceleași pentru un grup social sau chiar pentru o generație.
 Aceste imagini primordiale, ancestrale, se numesc arhetipuri. Ex: - arhetipul copilului, al
eroului, al mamei, al tatălui spiritual, al bătrândului înțelept, etc.
 Anima = imaginea feminină din inconștientul masculin
 Animus = imaginea masculină din inconștientul feminin
- Relațiile conștient-inconștient
o Relații completementare, nu conflictuale
o Așa cum la nivelul energiei fizice avem polarități (cald-rece), și energia psihică e supusă acestui
principiu: orice emoție, dorință, tendință prezintă și o forță opusă. Cu cât o tendință inconștientă
este mai puternică, cu atât pe plan conștient se naște tendința opusă, iar cu cât conflictul dintre cele
două este mai mare, cu atât energia degajată este mai mare (ex: atitudine conștientă extravertită –
atitudine inconștientă introvertită)
Psihotipurile – atitudinea și funcțiile
1 atitudine fundamentală: direcția de canalizare a energiei psihice: extraversiune (E) – introversiune (I)
4 funcții, polarizate 2 câte 2:
Senzația (S) și Intuiția (N): modalități de extragere a informației
(S) – axat pe detalii, pe elementele unei structuri
(N) – axat pe structură, pe relația dintre elemente
Gândirea (G) și Afectul (A): modalități de prelucrare a informației și de luare a deciziei
(G) – evaluarea experiențelor bazata pe logică, obiectivitate (adevărat/fals)
(A) – evaluarea experiențelor bazate pe sentiment (plăcut/neplăcut)
Se deosebesc 8 psihotipuri:
1. EG – sunt obiectivi, preocupați de logică; pot fi rigizi sau dogmatici; par reci, distanți; sunt perocupați de
înțelegerea rațională a lumii; reprimă Afectul
2. EA – au o responsivitate emoțională; o raportare afectivă la relații; o sensibilitate la opinii; sunt sociabili,
entuziaști; reprimă Gândirea
3. ES – căutarea plăcerii; pragmatism; trăirea intensă a senzațiilor; adaptare la schimbare; gândire concretp,
axată pe elemente/detalii
4. EN – vede oportunitățile; creativitate; flexibili, schimbători; gândire abstractă, axată pe structura/relația
dintre elemente
5. IS – Pasiv, calm, detașat; senzitivitate în plan estetic; exprimare predominant prin artă
6. IN – Tendința de a considera ideile subiective ca pe ceva real; puțin înțeleși de ceilalți; preocupare față de
evoluția viitoare a ideilor; ruminație ideatică, cu comunicare dificilă a ideilor
7. IG – dificultate în comunicarea ideilor; ușurința manipulării ideilor, a aspectelor abstracte; capacitate de
introspecție; nevoie de intimitate; aparență de aroganță
8. IA – emoții adânci dar cu exprimare limitată; modești, copilăroși; retrași; afectuoși dar non-demonstrativi
Perspectiva neo-psihanalitică – Alfred Adler, Karen Horney – O viziune comparativă
1. Adler – descrierea personalității
Efortul de a trece de la „-” la „+” = lupta pentru performanță
 Sentimentul de inferioritate (SI) care ține de mediu, de sentimentul de neputință sau de dependență de
adult. „Organul” inferiorității poate fi ne natură fizică sau psihologică: S.I. natural sau S.I. indus.
Compensarea inferiorității poate fi atât directă, cât și indirectă.
o Complexul de inferioritate
Eșecul în compensarea S.I. duce la intensificarea inferiorității și la credința că, indiferent de efortul depus,
persoana nu reușește să se adapteze cerințelor mediului.
o Complexul de superioritate
Se instalează atunci când încercăm să supra-compensăm S.I., formându-ne o părere exagerată privind propriile
abilități și performanțe; persoana dezvoltă o atitudine superioară, considerând că nu este necesar să demonstreze
superioritatea sa prin rezultate.
2. Horney – descrierea personalității
Comportamentul
parental

Nevoia de
siguranță

Exprimată Reprimată

Atașament Atașament
securizat (AS) Frică (F)
dependent (D)

AS = „Îmi exprim anxietatea fiindcă așa simt nevoia.”


D = „Îmi reprim anxietatea, fiindcă am nevoie de tine.”
F = „Îmi reprim anxietatea, fiindcă mi-e frică de tine.”
3. Motivația bazală
Adler = lupta pentru perfecționare, efortul de atingere a scopurilor
Horney = atașamentul la relație, anxietatea bazală
4. Adler – tipurile de personalitate
În funcție de motivația bazală (lupta pentru perfecționare), Adler introduce noțiunea de stil de viață.
- Pattern unic de trăsături, atitudini, obiceiuri și comportamente prin care oamenii își satisfac lupta pentru
perfecționare.
- Se cristalizează în jurul vârstei de 5-7 ani și devine un cadru de referință al comportamentelor de mai
târziu.
- Nu suntem influențați pasiv de către experiențele timpurii, ci noi ne construim stilul de viață
- Se manifestă în principalele 3 domenii existențiale: relațiile interpersonale, profesia și dragostea.
După stilul de viață, oamenii pot aparține unuia dintre cele 4 tipuri:
 Dominant – nevoie de dominare, cu note agresive; interes scăzut pentru celălalt
 Dependent – nevoie de dependență, compliantă
 Evitant – evitarea dificultăților, evitarea eșecului
 Social – Atenția la nevoile celuilalt, cooperare, adaptare
5. Horney – tipurile de personalitate
În funcție de modul în care controlează anxietatea bazală, sunt descrise 3 tipuri de personalitate:
a. Compliantă – „Dacă mă supun celorlalți, nimic nu mă va răni.” – protecția prin supunere în relație.
Trăsături: nevoia de a fi iubit, dorit și protejat; responsivitate la nevoile celuilalt; evitarea criticii și a
ofenselor; asumarea vinovăției; dependență, inferioritate.
b. Dominantă – „Dacă dețin puterea asupra celorlalți, nimic nu mă va răni.” – protecția prin dominare în
relație.
Trăsături: nevoia de control; autoritate, dominanță; nevoie de succes și recunoaștere socială; spirit
competitiv crescut.
c. Detașată – „Dacă mă țin departe de ceilalți, nimic nu mă va răni.” – protecția prin detașare de relație.
Trăsături: nevoie de intimitate; nevoie de independență; tendință spre izolare; detașare psihologică de
relație
6. Horney: tipurile și anxietatea bazală
- Scopul – apărarea împotriva anxietății și câștigarea securității, nu a fericirii/plăcerii
- Cum își ating acest scop cele trei tipuri?
o Dependentă = mișcarea către ceilalți
o Dominantă = mișcarea împotriva celorlalți
o Detașată = mișcarea în afara celorlalți
7. Dezvoltarea personalității
Adler – comportament parental, ordinea nașterii
Horney – comportament parental, cultura/societatea
8. Adler – comportamentul parental
Dezvoltarea personalității se află mai degrabă sub influența factorilor sociali, decât a celor biologici; există
o corelație între tipul de model parental și dezvoltarea tipului de personalitate.
Model parental Tip de personalitate
Hipertolerant Depedendent/Evitant
Rejectiv Dominant
Adaptiv Social

9. Horney – comportament parental


Model parental Tip de personalitate Orientare
Hipertolerant Complianta Spre relație
Autoritar Dominanta Împotriva relației
Indiferent Detașata Alături de relație

10. Adler – ordinea nașterii


a. Primul născut
 Așteptări mari din partea părinților
 Interes pentru menținerea ordinii
 Respectarea autorității, a puterii
 Valori mai degrabă conservatoare
 Tendința spre autoritate și dominare
 Avantajul de „mentoriat”
b. Al doilea născut
 Preia modelul primului născut, dar vrea să-l „detroneze”
 Ambiție
 Competitivitate
 Optimism
 Interes în competiții
c. Ultimul născut
 „The pet of the family”
 Performanți
 Ritm rapid de dezvoltare
 Dependenți
d. Copilul unic la părinți
 Nu pot pierde poziția de putere
 Nu au un termen proxim de comparație
 Comportamente mature cognitiv
 Nevoie de recunoaștere
Unele dintre studiile actuale confirmă aceste caracteristici, altele le infirmă.
11. Horney – societatea și cultura. Alienarea și competitivitatea nevrotică.
Dezvoltarea sentimentului de anxietate împreună cu subevaluarea abilităților personale și sentimentului de
insecuritate personală conduce la alienare (înstrăinarea față de propriul Eu)
„Alienarea, ostilitatea, frica, pierderea încrederii în sine reprezintă terenul propice dezvoltării nevrozei...
sentimentele de acest gen sunt întreținute de o societate care pune în prin plan competiția...”
- Ceea ce amenință siguranța personală și facilitează apariția anxietății este diferit, în funcție de tipul de
personalitate
o Personalitatea compliantă – pierderea suportului
o Personalitatea dominantă – pierderea puterii
o Personalitatea detașată – pierderea intimității
Teoria Trăsăturilor de Personalitate – G.W.Allport
Schimbarea de paradigmă
- Personalitatea trebuie studiată sistematic și obiectiv, aplicând metode științifice;
- Trebuie căutat un nou descriptor al personalității măsurabil și cuantificabil – pănâ acum, descriptorul
principal era tipul de personalitate, un descriptor calitativ.
- Persoana sănătoasă funcționează în termeni de raționalitate și conștiență:
o Emotionally healthy people funcțion în rational and conscious terms, aware and in control of many
of the forces that motivate them.
- Culegerea datelor de la persoane care se departează de normalitatea psihologică nu are relevanță în
explicarea comportamentului normal.
- În dezvoltarea personalității, suntem ghidați mai mult de prezent și orientați către viitor:
o Rather, we are guided more by the present and by out view of the future; ...people are busy leading
their lives into the future, whereas psyhcology, for the most part, is busy tracing them into the past
Principalele asumpții
Personalitatea nu este generală și universală, ci particulară și specifică.
Personalitatea se dezvoltă stadial, de la simplu la complex.
Personalitatea sănătoasă nu este influențată major de evenimentele trăite timpuriu, ci de factori pe care îi
poate analiza.
În ce privește evaluarea personalității, trebuie elaborate măsurători care să evalueze obiectiv diferențele
interpersonale (scale, inventare, chestionare de personalitate), dar și măsurători care să surprindă unicitatea
personalității.
Cercetări nomotetice (evidențierea lefitaților), dar și idiografice (evidențierea particularităților).
Definirea personalității
„Personalitatea este organizarea dinamică a sistemului psihofizic care determină comportamentul și gândirea
caracteristică fiecărui individ” (Pattern & Growth in Personality, p.26)
Analiza definiției
a. Sistem psiho-fizic
 Elemente și relați între elemente
 Deschidere internă/externă
 Aspectul psihologic și somatic acționează unitar
b. Organizat dinamic
 Potențialul schimbării și al creșterii
 Creșterea este organizată, nu întâmplătoare (caracter antialeatoriu)
c. Determină
 Personalitatea activează comportamente și congiții specifice
d. Caracteristic
 Orce facem sau gândim este tipic pentru fiecare
Ce conferă unicitate?
o Ereditatea (ca potențial) = aspecte somatice și psihologice (temperamentul și inteligența)
o Mediul (învățarea) = dezvoltă sau inhibă potențialul
Perspectiva interacționistă – personalitatea manifestată în comportament este rezultatul interacțiunii dintre
ereditate și mediu.
Deschierea personalității
- Tipul ca descriptor:
Reunește persoanele pe baza unor similarități (ex: tipul extravertit). Este un descriptor calitativ, cu grad înalt de
generalitate.
- Trăsătura ca descriptor:
Diferențiază persoanele (ex: sociabilitate, altruism, perseverență, etc.). Este un descriptor canititativ, măsurând
diferențele interpersonale.
!!! Deși ceea ce numim trăsături apar frecvent în limbajul comun (X este prietenos, zgârcit, optimist, etc), acestea
trebuie definite științific și re-analizate. !!!
a. Trăsătura ca descriptor
- Predispoziția unei persoane de a răspunde la stimuli diferiți într-o manieră similară.
- Modalitate consistentă de a reacționa față de mediu.
Asumpții de bază privind trăsăturile
o Trăsăturile sunt cauze ale comportamentului, iar acesta este efectul trăsăturii
o Trăsăturile pot fi captate/măsurate empiric, prin observarea comportamentului
o Trăsăturile sunt interrelaționate: co-ocurență a două trăsături diferite în același comportament
- În fluxul activității unei persoane, există porțiuni fluctuante, variablite, dar studiul psihologic este interesat
de ceea ce rămâne relativ constant în comportament, iar acest lucru este datorat trăsăturii.
- Comportamentul este rezultatul interacțiunii a mai multor forțe, iar dintre acestea, trăsătura este doar una.
Mai mult, în comportament niciodată nu este vorba despre o singură trăsătură, ci de mai multe.
- După ce realizăm un comportament în care a apărut o trăsătură particulară, noi primim un feedback: ce
spun alții, cum ne-am simțit, care este rezultatul, etc. Tocmai acest feedback face ca, data viitoare, același
comportament apărut în aceași situație, să aibă o formă diferită – aceasta nu înseamnă instabilitate a
trăsăturii, ci adaptarea răspunsului.
Dovada existenței trăsăturilor provine din analiza comportamenului observabil.
Ex: Trăsătura timiditate se observă într-un comportament de izolare care are mai mulți indicatori: traversează
strada când vede o persoană cunoscută; își planifică ziua, astfel încât să nu existe timp de socializare sau refuză
invitații la petreceri. Dar nu este suficient, deoarece aceeași 3 indicatori comportamentali pe baza cărora putem
spune că X este o persoană timidă, la o alta persoană, Y, pot indica o altă trăsătură (ex – deprimare/emoționalitate
negativă); așadar, aceleași trăsături pot apărea în comportamente diferite.
Există 3 criterii de stabilire a prezenței unei trăsături:
a. Frecvența comportamentului – numărul situațiilor în care apare acel comportament
b. Difersitatea situațiilor în care se adoptă comportamentul respectiv
c. Intensitatea reacțiilor, în conformitate cu un anumit model de comportament (pentru a stabili intensitatea
comportamentului, de obicei se raportează comportamentul la media acestuia de manifestare la nivelul
unui grup).
Tipologia trăsăturilor
După numărul de comportamente pe care le determină:
- Trăsături cardinale
Forțe care domină comportamentul; atitudini față de aspectele centrale ale vieții
Ex: încredere-suspiciune
- Trăsături centrale
Apar în majoritatea comportamentelor, 5-10 teme existențiale. Apar în descrierile verbale personale sau ale altei
persoane.
- Trăsături secundare/preferințe
Au consistență mai scăzută. Se manifestă în puține comportamente.
Ex: Iritabilitatea ca trăsătură centrală, respectiv secundară
Diferența față de deprinderi și atitudini
Deprinderi
- O trăsătură apare prin integrarea mai multor deprinderi care au aceeași semnificație adaptivă ca și trăsătură
o Ex: - deprinderea de a nu întrerupe conversația ... politețea ca trăsătură;
o Ex: - deprinderea de a pune lucrurile în ordine ... ordinea ca trăsătură.
- Trăsătura se formează pe baza unei deprinderi, dar are o sferă mai largă decât aceasta
o Ex: - agreabilitatea: împarți lucrurile, lași pe celălalt să intre primul, nu întrerupi conversația, etc.
- Deci trăsătura se situează la un nivel mai înalt de generalitate comparativ cu deprinderea și, de asemenea,
are o mai mare variabilitate în comportament.
Atitudini
- Atitudinea are un obiect de referință, pe când trăsătura este declanșată de foarte mulți stimuli
o Ex: - atitudinea față de străini / toleranța (ca trăsătură)
- Atitudinea implică valori și judecăți de valoare, pe când trăsătura nu implică aceste evaluări; chiar și o
trăsătură care de cele mai multe ori este difuncțională sau dezadaptativă pentru organism, în unele situații,
este benefică.
o Ex: - anxietatea semnalizează pericolul
Personalitatea matură
 Concetivitate cu lumea
 Relații pozitive cu ceilalți, bazate pe intimitate, compasiune și toleranță
 Securitate emoțională, prin acceptarea propriului Self
 Percepție realistă asupra vieții și angajament în orice fel de activitate
 Simțul umorului
 Direcționarea către scopuri viitoare
Metode de cercetare
(1) – „E necesară o deschidere mentală și un eclectism în evaluarea personalității.”
(2) – „Pe lângă regularități, trebuie căutată și specificitatea”
Metode propuse:
 Teste și scale (de valori)
 Analiza documentelor personale
 Studiul comportamentului expresiv
 Studii de caz
 Proceduri sinoptice
H. Eisenck – Modelul în 3 dimensiuni al personalității
Scurt Istoric
- A studiat la University of London
- 80 de cărți și 1097 de studii publicate
- Eysenck Personality Inventory
Interese în evaluarea personalității (studii nomotetice)
o Metode statistice, Teste psihologice, Măsurători experimentale
Interese în studiul bazei genetice a personalității
o Înregistrarea indicatorilor somatici, EEG
Interese în studiul inteligenței
Principalele asumpții
1. Doar metoda științifică poate să facă din înțelegerea personalității umane un demers acurat și de încredere,
2. Cunoașterea metodelor statistice este esențială în evaluarea personalității,
3. Explicațiile fiziologice sunt unicele care au validitate în cercetările asupra personalității.
Factorul ca descriptor
Structura abstractă de natură cantitativă care evidențiază diferențele interpersonale la nivelul personalității
și comportamentului.
Personalitatea poate fi structurată în 3 dimensiuni – „superfactori”
E = Extraversiune vs Introversiune
N = Neuroticism vs Stabilitate Emoțională
P = Psihoticism vs Controlul Impulsurilor
Caracteristicile Dimensiunilor
Extraversiune/Introversiune Neuroticism/Stabilitate Psihoticism/Controlul
Emoțională Impulsurilor
Sociabilitate Anxietate Opacitate afectivă
Activism Deprimare Insensibilitate
Asertivitate Stima de sine redusă Egocentrism
Căutarea senzațiilor Tensiune Ostilitate
Dominanță Labilitate Tendințe antisociale
Emoționalitate pozitivă Sentimente de vinovăție Creativitate
Baza genetică a personalității:
Premisa 1: suntem genetic predispuși către căutarea sau către evitarea excitației
Extravertiții
homeostazie
Nivel cortical --------------------------------------------------------------------------Nivel comportamental
Inhibiție Excitație
(arousal scăzut) (arousal crescut)
Ca efect, E:
- Caută mediile stimulative
- Sunt căutătorii de senzații
- Tendința spre toxicomanii
Introvertiții
homeostazie
Nivel cortical---------------------------------------------------------------------------Nival comportamental
Excitație Inhibiție
(arousal crescut) (arousal scăzut)
Ca efect, I:
- Evită mediile stimulative
- Sunt cei care evită senzațiile
- Reacționează mai puternic la stimularea senzorială
Premisa 2: suntem genetic predispuși către neuroticism sau către stabilitate emoțională
Neuroticii – sistemul nervos simpatic (sistem de alarmă al organismului în situații considerate stresogene sau la
stimuli interpretați ca amenințători/
Ca efect, N:
- Hipersensibilitate la stimuli anxiogeni
- Răspuns emoțional exagerat în situații problematice medii ca intensitate
- Reacții vegetative intense
Premisa 3: suntem genetic predispuși către controlul impulsurilor sau către psihoticism
Psihotisicmul – rezultate inconsistente:
 Ipoteza hormonală: bărbații au scoruri superioare comparativ cu femeile la probele care evaluează această
dimensiune
Căutarea de senzații ca dimensiune a personalității
Căutarea de senzații este o dimensiune a personalității generatoare de diferențe interpersonale care se
referă la tendința de a căuta variația, noutatea, complexitatea și riscul, doar de dragul trăirii unei asemenea
experiențe (Zuckerman, 1994). Conceptul are 4 fațete:
a. Căutarea aventurii = dorința de implicare în sporturi sau alte activități riscante, care aduc senzații
neobișnuite de viteză sau de sfidare a gravității
b. Căutarea experiențelor la limită = căutarea de noutăți și a experinețelor cu ajutorul minții și a simțurilor,
cum ar fi experiente excitante în muzică, artă, călătorii cât și nonconformitatea socială, prin asocierea cu
grupuri care se situează la limita convenționalului social
c. Dezinhibiția = căutarea de senzații prin activități sociale, cum ar fi petreceri, consumarea de alcool
ocazional, etc.
d. Susceptibilitatea la plictiseală = intoleranța pentru experiențe repetitive de orice fel, inclusiv munca de
rutină și persoanele plictisitoare
Relația inteligenței cu dimensiunile de personalitate
E – I și scorurile la probele de inteligență
E: viteză mare
I: acuratețe mare
Probleme cu input bernal: nu sunt diferențe
Roberts (2002)
E: inteligență cristalizată
I: inteligență fluidă
N și scorurile la probe de inteligență
 Corelații negative, explicate prin:
o Anxietate, tensiune, furie
o Fluctuații atenționale
Furnham (2000)
 Corelații pozitive, explicate prin:
o Nivelul superior al operațiilor mentale
o Acționează ca drive
Structura ierarhică a personalității
A. Nivelul dimensiunilor
B. Nivelul trăsăturilor
C. Răspunsuri habituale
D. Răspunsuri specifice

Extraversiune

Sociabilitate Activism

R.H. R.H. R.H. R.H.

Big Three and Big Five


Eysenck Costa & McCrae
Extraversiune Extraversiune
Neuroticism Neuroticism
Psihoticism Agreabilitate
Conștiinciozitate
Deschidere
Evaluaera personalității
- Interviuri clinice
- EEG și flux sangvin
- Scale și intentare
- Observația sistematizată
Eysenck Personality Inventory (EPI)
Perspectiva unidimensională asupra personalității
De ce o singură dimensiune?
Abordarea factorială pierde din consistență datorită numărului mare de variabile prin care este descrisă
personalitate
Definirea unui singur descriptor sub forma dimensiunii de personalitate este mai potrivită
Obiecrivele propuse:
Identificarea și măsurarea unei singure dimensiuni relevante care să marcheze și să explice diferențele în
comportament
Elaborarea de metode cantitative obiective care să măsoare dimensiunea respectivă
Reprezentanți:
J.Rotter
Localizarea controlului (LOC)
Friedman & Rosenman
Comportamentul de tip A – B

Comportamentul de tip C – D
I. Localizarea controlului
Oamenii au tendința de a face o legătură între comportament și sistemul de întăriri (+ sau –)
Există o tendință general umană de a justifica comportamentul, atribuind o anumită cauzalitate acestuia
Modalitatea de a atribui cauze devine dimensiune a personalității, fiind denumită localizarea controlului (eng:
locus of control/LOC)
a. Internii
- LOC intern, Atribuire dispozițională (internă)
Ex: am reușit deoarece sunt inteligent
Ex: nu am reușit pentur că nu am depus efort
b. Externii
- LOC extern, Atribuire situținală (externă)
Ex: am reușit deoarece m-a ajutat colegul
Ex: nu am reușit deoarece nu am avut noroc
De ce LOC?
Internii: comportamentul stă sub control personal
Externii: comportamentul stă sub control extern
Consecințe
Dacă depinde de mine, atunci data viitoare voi depune mai mult efort
Dacă ține de forțe pe care nu le pot controla, nu are sens să mă mobilizez
Rezultate ale cercetărilor
LOC intern, corelații cu:
- Rezistența la influență +
- Sensimentul de a fi competent +
- Starea de bine subiectivă +
- Stima de sine globală +
- Auto-eficiență +
- Responsabilitate +
- Coping activ la stres +
Diferențe interpersonale la nivelul LOC
a. Relația actor-observator
b. Performanța în sarcini
c. Clasa socială
d. Încrederea în sine
Variabila gen (Strickland, 1998; Ekeland, 2001)
Nu au fost evidențiate diferențele semnificative de gen la nivelul atribuirii generale a cauzalității
(LOC global).
La nivelul LOC specific:
M interni comparativ cu F în ce privește aspectele academice
F externe comparativ cu M după divorț
Variabila vârstă (Doherty, 1986; Baron, 2002)
Odată cu vârsta, se remarcă o predominanță a internalității
Variabila cultură (Uba, 1998)
Asiaticii mai externaliști decât americanii
LOC: Metodologie
The Internal – External (I – E) Scale (Rotter, 1966)
Item (ex.)
a. Multe din evenimentele nefericite din viață se datorează în parte ghinionului
b. Eșecurile oamenilor rezultă din greșelile pe care chiar ei le fac
II. Comportamentul de tip A/B – Friedman și Rosenman
Anumite persoane prezintă un risc mai mare al îmbolnăvirilor cardiace, comparativ cu alte persoane.
Comportamentul de tip A
- Competitivitate
- Nerăbdare
- Ambiție
- Ostilitate
Comportamentul de tip B
- Control emoțional
- Iritabilitate scăzută
- Rezistență la frustrare
- Atitudine relaxată
Cercetări ulterioare: rezultate
Două componente ale patternului A (Hallberg, 2007)
1. Nevoie accentuată de realizare de sine („lupta pentru excelență”, efortul pentru atingerea unor
standarde înalte) – corelată pozitiv cu performanța în sarcini complexe, satisfacția în muncă
Explicații (Preckel, 2005) – supraimplicare, efort susținut, complexitatea este privită ca o
provocare
2. Iritabilitate/nerăbdare – asociată cu probleme cardiovasculare (Smith, 1998), probleme psihomatice
(Barling, 1992), sindromul burnout (Jamal, 2001)
Diferențe interpersonale
a. Raportarea la relație
b. Autodezvăluire
c. Rezistența la frustrare
d. Control emoțional
Cercetări actuale: tipul C
Capacitate scăzută de recunoaștere și verbalizare a propriilor emoții negative
Sentiment de neputință și inutilitate
Control redus în situații generatoare de stres
Prezintă 2 componente (Themoshok, 1990):
a. Conformismul social
Comportamente în acord cu norma grupului, chiar și în situația în care valorile/credințele personale sunt
în contradicție cu cele ale grupului, tendința spre dezirabilitate socială, dorința de a fi acceptat și teama de
a nu fi respins social
b. Suprimarea emoțiilor
Control exagerat al exprimării emoționale (atât emoții negative, cât și pozitive)
Cercetări actuale: tipul D
a. Inhibiția socială
Tendința de a evita potențialele pericole asociate contextului de interacțiune socială; inhibiție, tensiune în
relațiile interpersonale
b. Emoționalitatea negativă
Tendința de a experimenta emoții negative, o atitudine generală negativă despre sine, lume, viitor
Riscul asociat celor 4 tipuri de comportament
Comportamentul A/B – risc pentru bolile coronariene
Comportamentul C – risc pentru cancer
Comportamentul D – risc pentru AVC
Perspectiva umanistă a personalității
A treia forță în psihologie
Principii
- Eliminarea determinismului
- Eliminarea noțiunii de conflict intrapsihic
- Capacitate de autoanaliză
- Împlinirea potențialului personal
- Capacitatea de decizie
- Orientarea spre viitor
Abraham Maslow – Structura personalității
Conceptul de trebuință (nevoie)
Definire
- Dezechilibru
- Tensiune
- Comportamente de satisfacere
Diferențe semantice: trebuință – instinct
Structura trebuințelor
 Fiziologice – puternice, relativ automate și stereotipe
 Siguranța – sănătate emoțională versus anxietate, activități rutiniere, evitarea experiențelor noi
 Afiliere – atașament securizant versur evitant sau anxios
 Stima – respectul de sine (self-worth) și respectul din partea altora (recunoaștere, statut, succes social)
 Autorealizare (Self-Actualization) – împlinirea potențialului, talentului și a abilităților
Caracteristici ale nevoilor
Cu cât nevoia este poziționată mai jos, cu atât ea e mai puternică (își cere satisfacerea mai pregnant)
Nevoile de ordin superior apar mai târziu în dezvoltare ontogenetică
Nesatisfacerea unei nevoi de deficit produce o criză, pe cât nesatisfacerea nevoii de creștere nu duce la o
criză
Satisfacerea nevoilor superioare conduce la creșterea personală, împlinire și starea de bine
Gratificarea nevoilor superioare implică și acțiunea unor factori externi
Nevoile nesatisfăcute sunt cele care motivează comportamentul
Principiul homeostaziei – satisfacerea unei nevoi este însoțită de scăderea tensiunii și re-echilibrarea organismului
Principiul emergenței – o nevoie situată pe un palier superior este satisfăcută numai după ce nevoile situate pe un
palier inferior sunt satisfăcute
Privire critică
- Principiul homeostaziei
- Principiul emergenței
- Caracterul acultural
- Caracterul atemporal
Conceptul de metamotivație
Clasic – trebuința de autorealizare
Contemporan – analiză atentă, realistă a motivelor propriului comportament sau comportamentului altei persoane
și formarea, pe baza acestei analize, a unei atitudini
Alber Bandura, Teoria socială a personalității
Comportamentul este rezultatul unui proces de învățare bazată pe sistemul de întăriri (recompensă-
puniție). Nu în toate cazurile, învățarea trebuie întărită prin recompensă-pedeapsă.
Variabilele cognitive influențează învățarea. Învățarea nu este imitativă, ci e un proces deliberat și
consistent.
Aprecierea și anticiparea efectelor comportamentului observat; ghidarea conduitei pe baza imaginării
efectelor.
Modelarea și învățarea observațională
Bobo Doll Studies
Experimente de laborator prin reconstrucția unor situații sociale.
Grupuri experimentale:
- Expunere la modele comportamentale agresive (G1)
- Non-agresiune (G2)
Grup de control:
- Non-expunere (G3)
Model feminin & Model masculin
Prin metoda observației sistematizate, se măsurau:
o Agresivitatea fizică
o Agresivitatea verbală
o Inhibiția agresivității
Rezultate:
- Nr și intensitatea actelor agresive este mai mare la G1 față de G2 și față de G3
- Inhibiția agresivității este mai mare la G2 față de G3
- Copiii imită comportamentul modelului de același sex în mai mare măsură decât pe cel al sexului opus
- În general, modelul masculin este mai degrabă preluat decât cel feminin, indiferent de genul subiecților
- Băieții imită comportamentul agresiv fizic mai mult decât fetele, indiferent de genul modelului
- Nu există diferențe semnificative de gen la nivelul comportamentului agresiv verbal
- Subiecții expuși modelului masculin nonagresiv au un comportament mai puțin agresiv decât grupul de
control, însă aceste diferențe sunt nesemnificative atunci când modelul este feminin.
Modelarea și învățarea observațională
- Învățarea observațională (socială)
o Achiziție de conduite
o Mecanismul imitației
o Inexistența unei întăriri explicite
- Noțiunea de model
o Standard de conduită
o Persoana al cărei comportament va fi preluat
- Alte manipulări experimentale
o Tipul modelului (de putere/de statut)
o Conduite dezirabile – indezirabile
Concluzia:
Comportamentul agresiv este „modelat” prin învățare observațională
Modelarea: procese și fenomene psihice implicate:
- Concentrarea atenției
- Memorarea
- Reproducerea motorie
- Motivația
Conceptul de auto-eficiență
Expectanța =
- Probailitatea subiectivă privind apariția unui rezultat, ca urmare a unui anumit comportament
- Stare internă, o atitudine sau un set prin care persoana anticipă un anumit eveniment
Expectanțe la:
- Nivelul consecințelor realizării unui comportament
- Nivelul modului de desfășurare a comportamentului
- Nivelul credințelor subiectului în propria performanță
Conceptul de auto eficiență
= credința persoanei că poate organiza și executa un anumit curs al acțiunii, ca obține anumite rezultate
într-o sarcină.
Conceputl de auto-eficiență: rezultate ale cercetărilor
Corelațiile autoeficienței cu:
- Alegerea tipului de sarcină/job
- Intensitatea efortului cognitiv și persostența în sarcină
- Intensitatea reacțiilor la stres
- Starea de bine:
o Persoanele uc SEF înalt abordează sarcinile dificile ca pe provocări și nu ca pe amenințări
o Se angrenează în activități de interes față de care dezvoltă un atașament puternic
o Persoanele cu SEF înalt realizează predominant atribuiri dispoziționale
Studentii cu SEF inalt obtin rezultate academice superioare celor cu SEF scazut, in conditiile controlarii
inteligentei si a efortului cognitiv
Subiecţii care primesc un control al rezultatelor în anumite sarcini (feedback) au un nivel mai înalt al auto-
eficienţei privind rezultatele în sarcinile viitoare, comparativ cu cei care nu dispun de acest control
Diferentele de gen sunt nesemnificative la nivelul auto-eficientei
Cercetarile asupra conceptului de auto-eficienta converg catre aceeasi idee:
eficienţa crescută atrage după sine expectanţa succesului care va genera perseverenţă în faţa situaţiei
problematice, iar aceasta, la rândul său, va conduce la succes, pe când expectanţa scăzută privind propriile
rezultate într-o sarcină va mobiliza puţine resurse, mărind probabilitatea eşecului şi fixând sentimentul
ineficienţei.
Perspectiva cognitiv-socială asupra personalității
Personalitatea ca set de interpretări asupra realității – modealitatea de prelucrare a informațiilor și acordarea de
semnificații
Personalitatea ca și construcție socială - interacționismul
Asumpții de bază:
- Structurile de personalitate se constituie în cadrul unei rețele de interacțiuni cu mediul social și cultural
- Comportamentul trebuie itnerpretat în funcție de situație
- Cunoașterea proceselor cognitive explică mai adecvat conduita umană
- Diferențele interindividuale sunt situate la nivelul modului în care fiecare persoană prelucrează informația
- Schimbările survenite în sfera personalității sunt influențate de schimbările petrecute pe plan cognitiv
W Mischel – Comportamentul = Variabile Personale X Variabile Situaționale
Variabile personale cognitive:
- Competente
- Expectanțe
- Autoreglare și planificare
Variabile situaționale
- Situații puternice
- Situații slabe