Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile Rezidentiat Medicina Dentara
Grile Rezidentiat Medicina Dentara
21
Parodontite marginale
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.
S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in:
A. 1960
B. 1952
C. 1967
D. 1977
E. 1956
(pag. 156)
S2121017. Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de
“parodontoza”(periodontoza) ,actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si
posibilitatile de tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli?
A. Gingivita cronica simpla
B. Gingivita alergica
C. Parodontita marginala cronica profunda agresiva,rapid progresiva
D. Parodontita prepubertala
E. Parodontita juvenila
(pag. 155-156)
S2121018. Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi:
A. anemia hipocroma
B. neutropenia sau granulocitopenia
C. maladia Hodkin
D. talasemia
E. sarcoidoza
(pag. 155)
S2321019. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri în
parodontita marginală profundă rebelă la tratament?
A. Fusobacterium nucleatum
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans
C. Prevotella intermedia
D. Bacillus forsythus
E. Porphyromonas gingivalis
(pag. 161)
S2321020. Cum este descrisă parodontita distrofică?
A. inflamaţie acută a ţesuturilor gingivale
B. inflamaţie cronică a ţesuturilor gingivale
C. inflamaţie ce apare după instalarea menoipauzei
D. fenomen distrofic caracteristic batrâneţii
E. inflamaţie cronică instalată pe un fond distrofic
(pag. 161)
S1221038. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva sunt
caracterizate prin
A. inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut
B. absenta mobilitatii patologice
C. tumefactii voluminoase ulcerate
D. prezenta exudatului pururlent
E. usturimi gingivale
(pag. 160)
S1321045. Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana, fiind implicati:
A. Prevotella intermedia
B. Eikinella corrodens
C. Capnocytophaga
D. Campylobacter rectus
E. Veillonella
(pag. 160)
S1321046. Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi:
A. semne de inflamatie gingivala
B. mobilitate dentara accentuata
C. culoare roz-palida a gingiei marginale
D. radiotransparenţa cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolar
E. uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarate
(pag. 154)
S1321047. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt:
A. mobilitate patologica de gradul 1
B. pungi parodontale adevarate
C. retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos
D. absenţa semnelor inflamaţiei gingivale
E. radiografic apare resorbtia osoasa verticala
(pag. 158-159)
S1421051. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
A. fisuri Stillman
B. feston McCall
C. atrofie osoasa predomonant verticala
D. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate
E. hiperestezie
(pag. 162)
S2321074. Bifaţi care sunt principalel semne clinice de îmbolnavire în parodontita juvenilă:
A. pungi parodontale false
B. mobilitate dentară patologică
C. pungi parodontale adevărate
D. retracţie gingivală
E. hiperestezie dentinară
(pag. 156)
S2321076. Care sunt zonele în care se pot dezvolta “pungi osoase” în cadrul evoluţiei
parodontitei marginale cronice profunde a adultului?
A. liniile oblice: externă şi internă
B. zona premolarilor mandibulari
C. zona premolarilor maxilari
D. creasta zigomato-malară
E. zona palatină în dreptul dinţilor frontali superiori
(pag. 158)
S2321077. Care dintre următoarele semne clinice obiective caracterizează tabloul clinic al
parodontitei
marginale cronice profunde, a adultului?
A. mobilitatea patologică de gradul 2 sau 3
B. pungi parodontale adevărate
C. prezenţa de numeroase resturi radiculare
D. migrări patologice
E. afectarea gingivo-osoasă a bifurcaţiilor şi trifurcaţiilor dinţilor laterali
(pag. 158-159)
S2321084. Care dintre următoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei
gingivale în parodontita marginală cronică superficială:
A.papila gingivală tumefiata de aspect uneori filiform “prelins” interdentar spre marginea incizala sau
suprafaţa ocluzală
B. uneori papila poate fi desprinsă de pe dinte
C. papila gingivală are uneori aspect lobulat, cu un şanţ discret la bază, care o delimitează de gingia fixă
D. relieful papilei este şters, pâna aproape de dipariţie
E. papila gingivală are culoare roz-pal datorită slabei vascularizări.
(pag. 154)
S2321085. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu parodontita prepubertară, sunt
adevărate:
A. apare la dentiţia temporară şi mixtă
B. este asociată cu sindromul Papillon-Lefèvre
C. este asociată cu sindromul Down
D. nu se asociază cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfatazia
E. este asociată cu sindromul Chediak-Higashi
(pag. 155)
S2321087. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicaţi
în producerea parodontitei juvenile
A. Eikenella corrodens
B. Streptoccocus mutans
C. Actinobacillus actinomycetemcomitans
D. Capnocytophaga sputigena
E. Stafiloccocus aureus
(pag. 156)