Sunteți pe pagina 1din 152

Avram Fițiu

AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ

Editura Sens

1
From: cip@bibnat.ro [mailto:cip@bibnat.ro]
Sent: Thursday, December 26, 2019 12:47 PM
To: contact@sens.ro
Subject: Formular CIP

Data completării formularului*: 26.12.2019

Denumirea editurii*: Sens

Adresa editurii (localitate, județ)*: Calea Timișorii nr. 212/2 Arad 310 227,
jud. Arad

E-mail*: contact@sens.ro

Tel.*: 0257 288 669

Persoana de contact*: Silvana Higyed

Anul de publicare a cărţii (aşa cum este tipărit pe pagina de titlu)*: 2019

Tirajul cărţii*: 100

Formatul cărţii*: tiparit

Numele şi prenumele autorilor (aşa cum apar pe pagina de titlu)*: AVRAM FIȚIU

Numele altor persoane menţionate pe pagina de titlu şi funcţia lor


(traducător, prefaţator, posfaţator etc.):

Titlul şi subtitlul cărţii*: AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ

Cartea conţine lucrările unei conferinţe, ale unui simpozion, congres etc.?*: NU

Denumirea conferinţei, simpozionului, congresului:

Localitatea unde a avut loc:

Anul în care a avut loc şi nr.:

Ataşaţi o copie a paginii de titlu (format pdf, jpeg)*: doc_157735723142310527.pdf

Nr. ediţiei*: 1

Este o ediţie revizuită?*: NU

Este o traducere?*: NU

Menţionaţi titlul original:

Limba textului original:

Lucrarea va apărea în mai multe volume?*: NU

Menţionaţi nr. volumelor:

Data apariţiei primului volum, editura si codul ISBN:

Informaţiile furnizate în acest formular sunt pentru volumul nr.:

Titlul acestui volum:

ISBN*: 978-606-9078-07-5

ISBN general:

ISBN specific acestui volum:

Alt gen literar (menţionaţi genul literar): manual

Subiectul pe scurt* (pentru lucrări nebeletristice, max. 300 caractere): alimentalia ecologica sanatoasa

ISMN*:

ISMN general:

2
ISMN specific acestui volum:

Cuprins

Cap.1. Principiile tehnice ale sistemului de agricultură ecologică


1.1. Filosofia sistemului de agricultură ecologică…………………………………………….. ……………………………………………..5
1.2. Gestiunea fertilității solului ……………………………………………………………………………………………………………...6
1.3. Nutriția plantei …………………………………………………………………………………………………………………………...8
1.4. Gestiunea ecologică a dăunătorilor ……………………………………………………...........................................................................12
1.5. Gestiunea ecologică a bolilor ……………………………………………………………………………………………………………13
1.6. Gestiunea ecologică a buruienilor ……………………………………………………………………………………………………….14
1.7. Gestiunea ecologică a fertilizării organice……………………………………………………………………………………………… 15
1.8. Gestiunea ecologică a fermelor mixte (animale/vegetale)………………………………………………………………………………..16
1.9. Conversia unei ferme vegetale la agricultură ecologică …………………………….................................................................................16
1.10. Conversia unei ferme animale la agricultură ecologică …………………………......................................................................................17
1.11. Conversia unei ferme mixte la agricultură ecologică……………………………………………………………………………………..18
1.12. Indicatorii de performanță economică a unei ferme ecologice……………………………………………………………………………18
1.13. Indicatorii de performanță socială a unei ferme ecologice ……………………………………………………………………………….19
1.14. Indicatorii de performanță ecologică a unei ferme ecologice …………………………………………………………………………….19
1.15. Indicatorii de performanță agroculturală a unei ferme ecologice ………………………………………………………………………...20
1.16. Economia unei ferme ecologice ……………………………………………………..................................................................................22
1.17. Lanțuri alimentare scurte ecologice ………………………………………………………………………………………………………23

Cap.2 Piața produselor ecologice: 6 ore……………………………………………………...........................................................................24

2.1. Hrana ecologică în cantinele și caterringul public…………………………………………………………………………………………24

2.2. Introducerea de hrană ecologică în cantine publice din sistemul sanitar…………………………………………………………………..35

2.3. Realizarea unei politici publice de alimentație sănătoasă………………………………………………………………………………….38

2.4. Funcționarea unei platforme de aprovizionare colectivă a unei cantine publice ecologice……………………………………………….46

2.5. Specificul gestiunii unui proiect de introducere de hrană ecologică în cantină publică…………………………………………………..48

2.6. Studiu de caz: Hrana ecologică în cantinele publice din Franța:………………………………………………………………………….54

Cap.3. Psihologia consumatorului de produse ecologice……………………………………………………………………………………59

3.1. Motivațiile unui angajament de 0 erbicide în localitate……………………………………………………………………………………59

3.2. Transformarea localității în teritoriu ecologic……………………………………………………………………………………………..62

3.3. Inițierea unui demers de introducere de hrană ecologică în cantine publice………………………………………………………………64

3.4. Studii de caz de rețele/sate ecologice……………………………………………………………………………………………………...68

3.5. Agricultura ecologică și sănătatea consumatorilor……………………………………………………………………………………….70


3.6. Sensibilizarea consumatorilor din școli prin intermediul fermei/gospodăriei pedagogice ecologice……………………………………81
3.7. Tipuri de metodologii pedagogice………………………………………………………………………………………………………..133

3.8. Pregătirea pedagogică a vizitei într-o gospodărie………………………………………………………………………………………..134


3.9. Degustarea în fermele/gospodăriile pedagogice…………………………………………………………………………………………136
3.10. Sistemul de organizare în aval a agriculturii ecologice………………………………………………………………………………….144

3
Bibliografie ……………………………………………………………………........................................................................................150-152

Cap.1. Principiile tehnice ale sistemului de agricultură ecologică

La început de secol, o mare parte a țărănimii europene practica o agricultură tradițională în


care filosofia de bază era una multiculturală (sistem mixt vegetal și animal), întâlnită și astăzi
în țările din Europa de Est și mai puțin în Europa Vestică. Din punct de vedere tehnic, țăranul
a știut să respecte un echilibru organic la nivelul solului prin integrarea materiei organice
vegetale și animale. După 1950 când, la nivel european de vest, s-a lansat Politica Agricolă
Comună, acest model tehnic a fost abandonat și s-a decis alegerea specializării înguste bazate
pe filosofia lui Liebig (1803-1893), și anume Teoria exportului și a restituției. Teoria a fost
dezvoltată ulterior de Claude Bernard (1813-1878) privind imunitatea naturală „Microbul
este nimic, terenul este totul respectiv ” Pasteur (1812-1895) cu teoria disimetriei moleculare
ca prerogativa vieții.

Ca o reacție la această filozofie, după 1920 Rudolf Steiner construiește răspunsuri la polul
opus, producând abordări filosofice inspirate de școala lui Goethe, integrând noțiunea de
biodiversitate și punând bazele sistemului de agricultură biodinamic de astăzi care are la bază
antropozofia: Acest sistem integrează și abordările lui Erhenfried Pfeiffer legate de utilizarea
de preparate auxiliare care țin de ritmurile lunii și ale sezoanelor (Calendarul de însămânțare).

După cel de-al Doilea Război Mondial, Albert Howard, promotor al mișcării de
agricultură organică anglo-saxone, prin Asociația solului a creat celebrul Testament agricol în
care dezvoltă teoriile sale: „fără pluguri adânci care tulbură echilibrul lucrurilor vii în diferite
straturi de sol; combinație de culturi făcând humus; folosind gunoi de grajd mai degrabă
decât îngrășăminte sintetice; fertilizarea bazată pe deșeuri de animale„.

După anul 1960, consumatorii încep să devină îngrijorați de efectele agriculturii asupra
sănătății umane. În acest context, Metoda Lemaire-Boucher” propune utilizarea ca fertilizant a
unei alge calcaroase (Lithotam).

În 1991 apare prima recunoaștere oficială a acestui sistem de agricultură prin adoptarea la
nivelul Comisiei Europene a Regulamentului 2092/1991 CEE care reglementează producția
vegetală ecologică, fiind urmat în 1999 de un regulament care reglementa producția animală
ecologică. Legislația ecologică evoluează, iar în 2007 apare Regulamentul 834 care statuează

4
noțiunea de Logo ecologic, precum și alte elemente vis a vis de inputurile admise în sistem.

1.1. Filosofia sistemului de agricultură ecologică

● Agricultura ecologică și noțiunea de protecție a mediului

Se pare că această noțiune este extrem de importantă pentru consumatorii de produse


ecologice, în condițiile în care mai multe studii la nivel european arată că peste 80 % dintre
consumatori consumă alimente ecologice pentru protejarea mediului înconjurător.

● Agricultura ecologică și protecția calității apei prin practici culturale

O serie de tehnici agroculturale sunt luate în calcul la nivel de reglementări europene,


pentru protejarea pânzei de apă freatică prin practici de agricultură ecologică:

- rotații lungi și diversificate în asolamente (succesiuni de plante cu sisteme de înrădăcinare


diferită; alternanța unor culturi de iarnă și primăvară; alternanța de specii din familii
botanice diferite);
- reducerea nivelului de nitrați din apă (limitarea nivelului de fertilizare organică la 170 de kg
NPK/ha; realizarea de culturi intermediare);
- reducerea nivelului de pesticide din apă (tehnici de dezburuienare termică, mecanică și
manuală; plantarea de perdele forestiere; benzi florale intercalate);
- Sistem de creștere de animale respectuos cu mediul (încărcătură animală moderată; creșterea
suprafețelor înierbate din ferme; practici respectuoase de mediu care limitează
spălarea nitraților);

* Agricultura ecologică și protecția calității aerului prin practici culturale

O serie de tehnici agroculturale sunt luate în calcul la nivel de reglementări europene,


pentru protejarea aerului prin practici de agricultură ecologică:

- Reducerea nivelului de pesticide din aer (la nivel rural și urban se observă un nivel
ridicat de poluare; contaminarea cu pesticide a aerului și a apei este diferită, în sensul
că anumite particule eliminate în aer nu se regăsesc și în apă);
- Relația dintre agricultura ecologică și gazele cu efect de seră/GES ( relația dintre
G.E.S.
și încălzirea climatică arată că, prin practici ecologice, pot fi reduse semnificativ efectele);

5
- Relația dintre agricultura ecologică și noțiunile de sezonalitate și proximitate, prin
reducerea amprentei ecologice datorate transportului de alimente și de produse
agricole.

1.2. Gestiunea fertilității solului

1.2.1. Caracteristici generale

În 2001 Comisia Europeană a solicitat o analiză, la nivel de soluții necesare pentru oprirea
degradării solurilor prin practici culturale fizice, chimice și biologice, concluzionând câteva
tendințe de luat în calcul în sistemul de agricultură ecologică, și nu numai:

- creșterea nivelului de materie organică din sol și, implicit, a activității biologice a
solului (caracteristicile fizice ale solurilor depind de un ansamblu de factori climatici);
- creșterea nivelului de fertilitate naturală sau artificială a solului prin practici adecvate:
culturi verzi;
- menținerea biodiversității solului prin practici mecanice adaptate;
- reducerea impactului pesticidelor prin utilizarea de substanțe permise în sistemul de
agricultură ecologică;

1.2.2. Metode de analiză a fertilitaţii solului

* Metode de analiză chimică

Această metodă clasică de analiză permite evaluarea exactă a cantităţilor de macro şi


microelemente din sol şi apă. Metoda chimică se utilizează în mod curent în analize
punctuale. Datorita costului ridicat al metodei ea nu a fost generalizată în Uniunea Europeană
pentru analize diagnostic la scara unor regiuni mari, atunci când se urmăreşte evaluarea
impactului asupra mediului.

● Metode de analiză contabilă ( Metoda bilanţului aparent: Metoda Herody):

Metoda are un caracter orientativ şi se foloseste pe scara mare în Uniunea Europeană


datorită costului foarte mic. Metoda are la bază raportul dintre inputurile contabile de
îngrăşăminte şi outputurile contabile de recoltă, exprimate în echivalent îngrăşăminte pe tonă
de produs vândut din fermă. In caz de litigii apărute datorită acestei metode, se foloseşte
metoda clasică chimică.

6
● Metode de diagnostic biologic (plante bioindicatoare)

Conţinutul în elemente minerale a unui sol poate fi evidenţiat prin intermediul


plantelor bioindicatoare : plantele halofile, cuprofile, zincofile, calcifile, nitrofile, oligotrofe şi
eutrofe (Pop , 1977):

- Plantele nitrofile iubesc solurile bogate în azot: spanacul sălbatic, urzica (Urtica
dioica, urens, album), cuscuta de grădină, ştevia de stână (Rumex alpinus), loboda
(Chenopodium murale), loboda sălbatică (Atriplex hastata), ştirul (Amarantus
retroflexus) ciumăfaia (Datura stramonium), bozul (Sambucus ebulus), spanacul
ciobanilor (Chenopodium bonus-henricus); zburătoarea (Epilobium angustifolium);
coada şoricelului (Achilea milefolium), romaniţa de câmp (Anthemis arvensis),
muşeţelul (Matricaria chamomila), pătlagina (Plantago media), socul negru (Sambucus
nigra), măselariţa (Hyoscyamus niger).
- Plantele calcifile (iubesc solurile bogate în calciu) şi calcifuge (iubesc solurile
silicioase);
- Plantele indicatoare de magneziu: ferigi: Asplenium adulterinum, cuneifolium;
antofite: Potentilla crantzii, Myosotis suaveolens, Sempervivum hirtum, Sedum
serpentini, Euphorbia serpentini; dolomite: inul dolomitic-Linum dolomiticum;
umbelifere: buruiana vântului - Seseli leucospermum; crucifere: Kernera alpina; alte
specii: Armeria juncea; ochii şoricelului - Saxifraga cebennensis.
- Plante zincofile sau plante indicatoare de zinc (Minuartia verna, Armeria elongata,
Viola calaminaria, Thlaspi);
- Plantele cuprofile sau plante indicatoare de cupru (floarea de cupru- Haumaniastrum
robertii, folosită în prospectarea minereurilor de cupru de către geologi; Ocimum
homblei;
- Plante oligotrofe iubitoare de soluri acide (Nardus stricta) sau sărace în elemente
minerale: roua cerului (Drosera), muşchiul de turbă (Sphagnum), mărtăloaga (Calluna
vulgaris)
- Plante seleniofile , iubitoare de seleniu (Astragalus pectinatus);
- Plante eutrofe, iubitoare de substanţe nutritive (specifice solurilor bogate precum
cernoziomul, solul brun ) din care amintim : păiuşul de livadă, trifoiul roşu, obsiga
nearistată de pe pajişti ; Asarum europaeum, Asperula odorata în păduri;

7
- Plante psamofile iubitoare de terenuri nisipoase (garofiţa de nisipuri-Dianthus
diutinus), troscotul de nisipuri (Polygonium arenarium), pătlagina de nisipuri
(Plantago indica), perişorul (Elymus arenarius);
- Plante casmofile sau saxicole ce trăiesc în crăpăturile stăncilor şi a zidurilor
(ipcărigea de stâncărie-Gypsophila petraea; ochii şoricelului -Saxifraga aizon;
fumăriţa - Fumaria muralis; linariţa - Linaria cymbalaria; iedera - Hedera helix
(Fabian Ana, Onaca Rodica,1999);
- Plante litofile iubitoare de stânci şi bolovănişuri (alge, licheni);
- După modul de adaptare la concentraţia solului în substanţe minerale plantele se
împart în plante glicofile (nehalofile) şi halofile.
- Plantele glicofile sunt adaptate la concentraţii mici de elemente minerale în sol în timp
ce plantele halofile sunt adaptate la concentraţii foarte ridicate în elemente minerale.

După Keller B.A citat de Pop (1977) plantele halofite se împart în 3 categorii :
- plante euhalofite ce rezistă la concentraţii foarte mari de elemente minerale
(sărăţica/ciurlanul-Salsola ruthenica), ghirinul ( Suaeda maritima);
- plante halofite ce absorb elementele minerale dar nu le acumulează (Statice,
Frankenia, Tamarix etc…) ;
- plante halofite sensibile la concentraţii mari de săruri minerale (Artemisia maritima);
- plante chionofile , iubitoare de zăpadă (degetărelul alpin - Soldanella pusilla,
arginţica - Dryas octopetala; salcia pitică- Salix reticulata, herbacea; brânduşa de
munte – Crocus heuffelianus);

1.3. Nutriția plantei


Principii generale
Agricultura ecologică este un mod de producţie alternativ, bazat pe exploatarea
raţională a naturii, având la bază un demers global, fondat pe un ansamblu de principii:
- prezervarea fertilităţii solului: a hrăni solul pentru a hrăni planta;
- evitarea poluării mediului şi a risipei de resurse;
- prezervarea florei , faunei solului şi atmosferei;
- asigurarea unei creşteri echilibrate a plantei;
- producerea de alimente de calitate;

Menținerea unei nutriții echilibrate prin rotația culturilor:

8
- limitarea concentraţiei de paraziţi şi patogeni pe o parcelă, adesea responsabile de
oboseala solului;
- prospectarea solului la diferite adâncimi, alternând plantele cu sisteme radiculare
diferite;
- alternarea culturilor cu nevoi minerale diferite: legume rădăcinoase sau cu tuberculi,
legume frunzoase, legume cu fructe şi seminţe;
- menţinerea curată a solurilor, făcând apel la tehnici diferite de luptă împotriva
buruienilor (mulcire, dezburuienare termică, lucrări mecanice).
- asigurarea fertilizării de bază pe o cultură principală, care va fi o cultură pretenţioasă
în îngrăşăminte şi care suportă aporturi de amendamente organice, eventual puţin
descompuse (solanacee, brassicacee, cucurbitacee etc..);
- plasarea la sfârşitul rotaţiei a unor culturi pretenţioase în materie organică sub forma
unui compost foarte evoluat;

Menținerea unei nutriții echilibrate prin asocierea culturilor

Tehnica de asociere presupune prezenţa simultană a două sau mai multe specii pe
aceaşi suprafaţă. Fenomenul de interrelaţie dintre diferitele plante se numeşte alelopatie.

Una dintre cele mai cunoscute formule de asociere dintre două specii vegetale
( legume şi flori) este cea dintre tomate şi crăiţe (Tagetes patula, minuta) pentru combaterea
nematozilor. Pentru a creşte capacitatea de apărare a plantelor împotriva bolilor şi dăunătorilor
se folosesc substanţe stimulatoare.

O asociere intersantă economic este cea dintre o cultură de legume în spaţii protejate şi
creşterea păsărilor (găini). În acest sens, se calculează numărul de pui de găină ce pot fi
introduşi într-un solar (de regulă) plecând de la spaţiul necesar fiecărei păsări pentru mişcare
şi căutarea hranei (200 găini/100 m2 solar).

Puii de găină se introduc în spaţiile protejate în momentul plantării tomatelor (1-25


aprilie pentru solarii în Transilvania). Găinile se scot din solarii pentru livrare în momentul în
care primele fructe de tomate se roşesc (în acest moment găinile încep să atace fructele :10-25
iunie în Transilvania).

Găinile vor consuma buruienile din cultură, vor fertiliza cultura cu un fertilzant rapid
mineralizabil şi vor mobiliza superficial solul în jurul plantelor, înlocuind astfel omul pentru
aceste operaţii.

9
Din punct de vedere economic, se obţin 2 culturi în aceaşi perioadă de timp şi pe
aceaşi suprafaţă, fără să mai fie nevoie de investiţii suplimentare pentru creşterea păsărilor.

O serie de efecte favorabile se pot obţine din asociaţiile dintre diferite specii:

- o mai bună ocupare a spaţiului aerian pentru o mai bună valorificare a energiei
luminoase şi a dioxidului de carbon (ameliorează randamentul fotosintetic);

- o mai bună ocupare a spaţiului subteran prin înrădăcinări de diverse tipuri şi datorită
unor exigenţe diferite în apă şi elemente nutritive;

- o mai bună rezistenţă împotriva anumitor boli şi dăunători;

- adapost pentru insectele auxiliare utile;

- luptă eficientă împotriva buruienilor;

- îmbogăţirea în azot organic prin culturile de leguminoase;

- protecţia împotriva eroziunii şi a spălării;

- îmbogaţirea în humus;

- utilizarea de asociaţii ce comportă micorize;

Dintre asociaţiile vegetale favorabile amintim :

- usturoi cu sfeclă, căpşuni, salată, morcov, tomate ;

- vinete cu fasole ;

- morcov cu ceapă, salată, mazăre, ridichi, tomate, fasole ;

- dovleac cu porumb, salată;

- ceapă cu sfeclă, căpşuni;

- spanac cu sfeclă, căpşuni;

- căpşuni cu spanac, salată, fasole, tomate;

- fasole cu cartof, morcov, castraveţi, conopidă, porumb, varză;

- salată cu conopidă, morcov, ridichi, căpşuni, castraveţi;

- porumb cu cartof, castraveţi, dovleac, mazăre, bob;

10
- pătrunjel cu sparanghel, tomate;

- praz cu ceapă, tomate, morcov, salată, valeriană;

- cartof cu fasole, porumb, varză, mazăre;

- ridichi cu mazăre, salată morcov, spanac;

- floarea soarelui cu castraveţi;

Sunt specii care se recomandă a nu fi asociate între ele:

- usturoi cu mazăre, fasole, bob;

- ceapă cu mazăre , fasole şi bob;

- castraveţi cu cartofi, tomate;

- varză cu tomate, ceapă, căpşuni ;

- dovleac cu cartof ;

- fasole cu usturoi, ceapă, tomate ;

- cartof cu tomate, dovleci, morcovi, ceapă, zmeură, floarea soarelui ;

- mazăre cu usturoi, ceapă, praz ;

- ridichi cu coriandru ;

- tomate cu fasole, castraveţi, cartof, sfeclă ;

- pepene galben cu castraveţi, dovleac ;

- salată cu floarea soarelui , pătrunjel ;

- sfeclă cu fasole ;

- morcov cu mărar ;

Realizarea unei nutriții echilibrate prin alte măsuri:

O serie de măsuri permit creşterea activităţii fotosintetice a pigmentului clorofilian:

- ameliorarea arhitecturii plantelor pentru a permite o mai bună interceptare a luminii


(frunzele trebuie să prezinte o orientare vericală);

- selecţia genetică de cultivaruri care au o mai bună eficacitate fotosintetică (index

11
foliar mai ridicat);

- reducerea sau inhibarea fotorespiraţiei şi/sau a respiraţiei nocturne;

- utilizarea de cultivaruri care au o perioadă de creştere mai lungă;

- îmbogăţire artificială cu CO2 în spaţii protejate;

- folosirea de scheme de plantare eficiente (orientarea rândurilor pe direcţia nord-sud);

- utilizarea de mulci din plastic (de culoare roşie sau albă) care reflectă lumina pe
partea inferioară a frunzelor;

1.4. Gestiunea ecologică a dăunătorilor

Metode preventive (Silguy, C., 1994):

- utilizarea de substanţe atractive şi de capcane cu feromoni ;

- diversificarea culturilor;

- crearea unui mediu defavorabil dăunătorilor unei culturi prin favorizarea echilibrului
populaţiilor microbiene (Deacon J.W., Berry L.A., 1993);

- rotaţii variate ce permit limitarea naturală a dăunătorilor şi bolilor;

- fortificarea plantelor prin efectuarea de tratamente cu substanţe extrase din plante:


urzică, coada calului, etc;

- utilizarea de obstacole fizice: fileuri textile, capcane, material plastic;

- îndepărtarea prin intermediul mirosului prin folosirea de asociaţii de plante: morcov,


ceapă, praz etc;

- folosirea de plante ce produc efecte repulsive :Tanacetum vulgare (varză, măr, păr),
Artemisia absinthium (furnici , afide-varză, măr păr);

- crearea unui mediu favorabil auxiliarilor, prin crearea şi amenajarea de spaţii


adecvate.;

- utilizarea de plante gazdă care adăpostesc populaţii de dăunători, atrag în acelaşi


timp auxiliarii care sunt duşmanii lor naturali. Dintre insectele auxiliare se pot enumera:
braconidele, ichneumonidele, carabidele, acarienii prădători, coccinelidele, larvele de sirfide,
etc…

12
- se pot introduce flori pe marginea câmpurilor : umbelifere: mărarul limitează prin
miros atacul muştei morcovului ;

- utilizarea de specii adaptate şi rezistente la boli, dăunători, utilizarea de rotaţii


variate, întărirea rezistenţei plantelor prin anumite tehnici culturale, metode de protecţie fizică
(capcane, grilaje electrice, fileuri agrotextile, materiale plastice fine, asociaţii vegetale,
utilizarea de repulsivi (Tanacetum vulgare, Artemisia absinthium), crearea unui mediu
favorabil insectelor auxiliare, menţinerea şi crearea de zone refugiu, menţinerea de plante
gazdă etc.

- utilizarea de folie de plastic anticondens (cele mai cunoscute firme europene


producătoare de sere şi solarii cu folie anticondens sunt Visquen din Marea Britanie şi Fillclair
din Franţa).

Acţiuni curative

- utilizarea de masculi(de insecte) sterili ;


- utilizarea de feromoni sexuali ;
- introducerea, creşterea şi menţinerea populaţiilor de duşmani naturali, insecticide de
origine microbiană sau vegetală, eliminarea mecanică sau termică ;
- inducerea de modificări în comportament ;
- se urmăreşte utilizarea de tehnici care sa îndepărteze dăunătorul şi limitarea populaţiei
acestuia;
- lansarea de auxiliari, insecte şi acarieni;
- utilizarea de virusuri bacterii şi ciuperci (Ferron P., Fargues J., Riba G., 1993):
Bacillus thuringiensis, Virusul granulozei-virus specific carpocapsei (viermele
merelor), ciuperci antagoniste cu alţi patogeni;
- confuzia (dezorientarea) sexuală prin folosirea de feromoni de sinteză, care acţionează
ca atractivi şi stimulenţi pentru sexul opus;

- utilizarea de atractanţi:

- folosirea de insecticide vegetale (Ferron P., 1999.):

- folosirea de uleiuri minerale şi vegetale care obturează organele respiratorii ale


insectelor;

- utilizarea de săpun negru şi alcool ars care acţionează ca şi uleiurile;

13
1.5. Gestiunea ecologică a bolilor

În sistemul ecologic, alături de tehnicile curative este esențial să fie avute în vedere tehnici
preventive:
- protecţia fitosanitară este în principal preventivă: în acest scop se recomandă folosirea
de cultivaruri rezistente, asigurarea unei stări fiziologice bune pentru plante plante, cu
scopul de a fortifica autoapărarea naturală a acestora;
- metodele curative fac apel la tehnici biologice cu substanţe vegetale şi minerale;
- utilizarea de cultivaruri rezistente ;
- programarea datei de plantare ;
- alegerea momentului efectuării arăturii ;
- alegerea distanţei dintre rânduri ;
- rotaţia culturilor;
- asigurarea igienei câmpurilor;
- menţinerea şi crearea de zone de refugiu prin diferite măsuri;

1.6. Gestiunea ecologică a buruienilor

Operația se realizează fie prin tehnici preventive fie prin tehnici curative:
Tehnici curative:
- Rotaţia culturilor
- Semănatul fals
- Gestiunea rezervei de seminţe
Metode preventive:
- eliminarea surselor de diseminare a buruienilor şi limitarea dezvoltării acestora prin
lucrări precum arătura adâncă ;
- utilizarea mulcirii vegetale sau cu hârtie şi folie de plastic;
- utilizarea de asociaţii vegetale care lasă puţin loc pentru dezvoltarea buruienilor.
- tehnicile de dezburuienare curative constau în praşile mecanice, utilizarea de grape
speciale în funcţie de cultură, dezburuienarea termică;
- utilizarea de cultivaruri cu o creştere rapidă care pot concura buruienile;
- alegerea unor rotaţii nefavorabile buruienilor prin utilizarea de culturi de cartof, varză,
lucernă, păşune artificială, precum şi o alternanţă de culturi de iarnă şi primăvară care
duc la eliminarea buruienilor adventive;

14
- suprimarea surselor de diseminare: amendamentele organice necompostate (gunoi,
paie) prezintă un potenţial puternic de infecţie cu seminţe de buruieni; o compostare
termofilă reduce puternic capacitatea de germinare a seminţelor;
- limitarea lucrărilor culturale propice dezvoltării buruienilor: arătura profundă, treceri
repetate;
- mulcirea împotriva invadării cu buruieni aplicată în culturile perene are ca obiectiv
protejarea solului de excesele climatice precum şi menţinerea umidităţii în perioade de
secetă;
- conceperea de asociaţii culturale competitive ;
- transplantarea rapidă a răsadurilor viguroase în terenuri curate de buruieni ;
- utilizarea de plante de acoperire a solului ;
- folosirea de distanţe mici între rânduri ;
- folosirea alelopatiei;

1.7. Gestiunea ecologică a fertilizării organice


Fertilizarea implică:
- o bună practică a rotaţiilor cu plante ce au exigenţe diferite şi în special cu
leguminoase care îmbogăţesc solul în azot;
- o fertilizare organică de bază cu produse ce provin din fermă;
- aport complementar cu îngrăşăminte minerale autorizate de lege mai ales în solurile cu
carenţe ;
- creşterea fixării azotului din aer, prin selecţia de bacterii capabile de a fixa azotul, la
nivelul rizosferei unor plante cultivate ce nu sunt leguminoase;
- cea mai bună metodă de dozare a fertilizanţilor lichizi utilizează un dozator automat
(lucrează prin intermediul curentului de apă ce trece prin instalaţia de dozare). Unul
din cele mai eficiente dozatoare utilizate în legumicultura europeană este realizat de
societatea Dosatron (Franţa). Dozatorul poate fi folosit pe lângă fertilizare şi pentru
dozarea biopesticidelor utilizate în tratamentele fitosanitare.

15
1.8. Gestiunea ecologică a fermelor mixte (animale/vegetale)

O fermă mixtă trebuie sa aibă un caracter multifuncțional și săintegreze pe lângă funcția


economică în mod obligatoriu funcția socială și ecologică.

Se va măsura ponderea acestor funcții complementare, aducătoare de venit din cifra totală
de afaceri a fermei/gospodăriei:

● Funcția economică: existența unui lanț integrat de organizare economică în amonte


(cooperative de aprovizionare, de mașini, etc), producție (individuală sau cooperative
familiale), procesare (ccoperative de procesare) vânzare directă la nivel individual sau
de grup (Magazin de producător în fermă/gospodărie; Magazin de producător în
comună/oraș; Sistem de distribuție la locul de muncă al consumatorului, la domiciliul
consumatorului sau în locuri intermediare; Sistem de distribuție în târguri și piețe
specializate ecologice) și organizare economică în aval (ccoperative de distribuție);
● Funcția socială a fermei/gospodăriei: Gospodărie țărănească familială autonomă
agroalimentar; fermă/gospodărie pedagogică; fermă/gospodărie agroturistică;
fermă/gospodărie de cercetare; fermă/gospodărie de practică; fermă/gospodărie
demonstrativă; fermă/gospodărie socioterapeutică; fermă/gospodărie cu servicii
comunitare; fermă/gospodărie cu activităţi culturale; fermă/gospodărie cu activităţi
politice agricole; fermă/gospodărie cu activităţi sociale; fermă/gospodărie agro-
lingvistică; fermă/gospodărie de prod. tradiţionale; fermă/gospodărie de produse
etice; fermă/gospodărie de produse locale; fermă/gospodărie de produse montane;
fermă/gospodărie de barter/troc; fermă/gospodărie agromilitară; fermă/gospodărie de
divertisment;
● Funcția ecologică: fermă/gospodărie certificată ecologic; fermă/gospodărie certificată
biodinamic; fermă/gospodărie de agromediu; fermă/gospodărie conservator de

16
agrobiodiversitate (bancă de gene în vivo); fermă/gospodărie gestionară de peisaj
cultural;

1.9. Conversia unei ferme vegetale la agricultură ecologică


Perioada de conversie este diferită în funcție de specia vegetală și presupune din partea
țăranului, rezolvarea unor neconformități tehnice și administrative pe care inspectorii de
control le identifică.

Tab.nr.1. Categorii de indicatori aferenți conversiei unei ferme/gospodării vegetale

Nr. crt.Indicatorul Neconformități


Analiza vizuală din interiorul fermei Tehnice și
administrative
- Analiza culturilor perene (culoare; mărime pomi sau vie,
diametru pomi/vie, distanța dintre rânduri, înălțimea
pomilor/viei, soiul, fertilizanții, prezență urme erbicide,
sisteme de fertirigare, înierbare, zone tampon (taluzuri,
drumuri înierbate, iazuri, pârâuri, ziduri înierbate etc.....);

- Analiza culturilor anuale (soiuri, fertilizanți, urme de


erbicid, utilaje folosite, culoarea culturilor (verde închis,
deschis);
Administrative?
tranzacție ecologică (Certificat);

- Controlul mijlocului de transport (Igiena; risc de incidente


legate de deteriorarea ambalajelor și scurgerea conținutului
acestora);

- Controlul tuturor verigilor intermediare pe traseul


produsului din fermă/gospodărie în farfurie.

Conversia unei ferme/gospodării la agricultură ecologică este în primul rând o conversie


filosofică a agricultorului ș abia apoi o conversie tehnică.

1.10. Conversia unei ferme animale la agricultură ecologică

17
Perioada de conversie este diferită în funcție de specia animală și presupune din partea
țăranului, rezolvarea unor neconformități tehnice și administrative pe care inspectorii de
control le identifică.

Tab.nr.2. Categorii de indicatori aferenți conversiei unei ferme/gospodării animale

Nr. crt Indicatorii Neconformități


Rasa de animale; Încărcătura de animale; SistemTehnice
de și
administrative
confort animal; Construcții agricole, sau zootehnice: Tip
constructiv; Înălțimea; Transparența acoperișului;
Suprafețe de stabulație betonate; Suprafețe de mișcare
pentru animale; Sisteme de ventilare; Pardoseală; Sistem
de procesare; Sistem de comercializare;
Se spune în sistemul ecologic, că dacă ai ales corect rasa de animale ai reușit cel puțin 90
% din conversia tehnică agospodăriei/fermei/unității.

1.11. Conversia unei ferme mixte la agricultură ecologică

Perioada de conversie este diferită în funcție de specia vegetală și animală


(fermă/gospodărie mxtă) și presupune din partea țăranului, rezolvarea unor
neconformități tehnice și administrative pe care inspectorii de control le identifică.
Tab.nr.3. Categorii de indicatori aferenți conversiei unei ferme/gospodării mixte

Nr. crt. Indicatorul Neconformități

Analiza vizuală din interiorul fermei/gospodăriei mixte Tehnice și administrative

- Controlul spațiilor de depozitare a materiilor prime;

- Controlul spațiilor de depozitare a substanțelor de tratament;

- Controlul parkingului de utilaje;

- Controlul spațiilor de depozitare deșeuri/gunoi de grajd/dejecții


lichide (dimensionare platforme);

- Controlul spațiilor de depozitare inputuri (fertilizanți, etc...);

- Controlul spațiilor de depozitare materii finite (produse brute sau


finite);

18
Conversia unei ferme mixte ce seamănă în fond cu o gospodărie ecologică este mult mai
simplă decât în cazul unei ferme specializate vegetale sau animale datorită filosofiei și
tehnicole din unitate mult mai adaptate sistemului.

1.12. Indicatorii de performanță economică a unei ferme ecologice

Performanța economică a unei ferme/gospodării ecologice se realizează prin măsurarea


unor indicatori specifici:

Tab.nr.4. Categorii de indicatori de perforanță economică a unei ferme/gospodării

Nr crt Indicatorul Neconformități


Viabilitatea economică
Nivel de specializare economică

Autonomia financiară

Sensibilitate la subvenții financiare și sistemul de cote


Transmisibilitatea economică a fermei

Eficiența procesului productiv


Grad de dependență de credite bancare

Existența unui plan de management și marketing

Potrivit definiției de durabilitate o fermă trebuie să fie durabilă economic, social și


ecologic motiv pentru care indicatorii de mai sus corespund primei cerințe.

1.13. Indicatorii de performanță socială a unei ferme ecologice

De departe cel mai important indicator de calitate din punct de vedere ala cceptabilității
sociale îl reprezintă calitatea alimentelor (derivată într-o serie de indicatori tehnici), alături de
o serie de indicatori ce țin de relațiile sociale ale țăranului.

Tab.nr.5. Categorii de indicatori de perforanță economică a unei ferme/gospodării

Nr crt Indicatorul Neconformități


Calitatea alimentelor
Calitate vizuală: aspect comercial, preț, mărime, formă,
culoare, etc...; Calitate organoleptică: gust, savoare, miros,
uleiuri volatile, fermitate, etc.. ; Calitate tehnologică

19
Rezistență la păstrare și transport; Calitate nutrițională:
Conținut în vitamine, enzime, etc...; Calitate reziduală:
Rezidii de pesticide, îngrășăminte, radiații, metale grele;
Calitate etică: Sisteme de producție de calitate ecologică,
biodinamică, etică, etc...
1.13.1.1.1.1.1.1.1. Valorificarea patrimoniul construit și a
peisajului; Accesibilitatea spatiului;
Implicarea socială; Valorificare realizată
prin filiere scurte; Servicii, pluriactivitate;
Creare de locuri de muncă; Muncă
colectivă; Perennitate prevazută;
Contribuție la echilibrul alimentar
mondial; Formare; Intensitatea muncii;
Calitatea vieții; Izolare

Potrivit definiției de durabilitate o fermă trebuie să fie durabilă economic , social și


ecologic motiv pentru care indicatorii de mai sus corespund celei de a doua dintre cerințe.

1.14. Indicatorii de performanță ecologică a unei ferme ecologice

Multă vreme i s-a reproșat sistemului de agricultură ecologică că are doar o


performanță ecologică și socială și că sistemul nu este rentabil economic, situație ce și-a găsit
răspuns în ultima vreme. Din punct de vedere ecologic o serie de indicatori permita o analiză
de ansamblu a fermei/gospodăriei (vezi tabel de mai jos).

Tab.nr.6. Categorii de indicatori de perforanță ecologică a unei ferme/gospodării

Nr.crt. Indicatorii Neconformități


Diversitatea animală; Diversitatea culturilor anuale și Tehnice și
temporare; Diversitatea culturilor perene; Valorificarea administrative
raselor regionale în regiunea lor de origine sau a raselor cu
efectiv redus și/sau a culturilor din specii rare; Asolamentul;
Dimensiunea parcelelor; Zona de tampon ecologic; Acțiuni
în favoarea patrimoniului natural; Încarcătura de animale;
Gestiunea suprafețelor furajere; Fertilizare; Tratarea
efluenților; Pesticide; Conditii de confort pentru animale;

20
Protecția solurilor; Irigație; Dependența energetică

Potrivit definiției de durabilitate o fermă trebuie să fie durabilă economic, social și


ecologic motiv pentru care indicatorii de mai sus corespund celei de a treia cerințe.

1.15. Indicatorii de performanță agroculturală a unei ferme ecologice


1.15.1. Indicatori percepuți de către țărani
Prima categorie de performanță este legată de percepția țăranului în bătălia sa de poziționare
față de agricultorii din sistemele chimizate printr-o serie de indicatori de performanță:

Tab.nr.7. Categorii de indicatori de perforanță economică a unei ferme/gospodării prin prisma țăranului

Nr.crt Indicatorii tehnici Neconformități


Fermă/gospodărie familială sau Fermă/gospodărie cu
angajați din exterior; Fermă/gospodărie cu angajați
comuni ai mai multor ferme/gospodării. Punctul de
vedere al angajaților despre bunele practici din
fermă/gospodărie; Grad de conservare tradiții locale în
actul de vânzare; Gradul de tradiționalitate al
magazinului de vânzare; Grad de integrare a
marketingului cultural; Grad de conservare/valorificare
economică peisaj cultural; Grad de transparență fizică a
fermei/gospodăriei; Ferme/gospodării cu asociați din
membrii familiei (ex. Cooperative familiale); campanie
pe rețele sociale;

Potrivit definiției de durabilitate o fermă trebuie să fie durabilă economic , social și


ecologic motiv pentru care indicatorii de mai sus corespund a ultimelor două cerințe prin
intersectare transversală.

1.15.2. Indicatori percepuți de către consumatori

Sisteme de producție (cu sau fără mențiune de calitate) asociate la nivel de marketing

21
și în mintea consumatorului, sistemului de producție ecologic

Sistemul de producție de alimente de calitate locală

Sistemul există la nivel European mai mult la nivel de concept, făcând parte din
filosofia economiei locale. Există în diferite țări europene câteva caiete de sarcini private,
asumate de către organizații de consumatori sau de agricultori.

Sistemul de producție de alimente cu mențiune de calitate facultativă -Produs


montan

Regulamentul 665/2014 al Comisiei Europene derivat din Regulamentul (privind


sistemele din domeniul calității produselor agricole și agroalimentare) 1151/2012 (al
Parlamentului și Consiliului European) reglementează sistemul de producție, procesare și
comercializare de produse montane cu detalii legate de logo, zone de producție, procesare și
comercializare, tehnologii de producție și procesare, etc..

Sistemul de producție de alimente de calitate etică

La nivel mondial, sistemul de comerț echitabil de produse etice (echitabile) a dat


naștere unui sistem de certificare denumit Fairtrade, ce reglementează, printr-un caiet de
sarcini care prevede filosofia, condițiile de producție, procesare și distribuție.

Sistemul de producție de alimente cu mențiuni de calitate facultative (concept


filosofic de produs tradițional):

o Produse D.O.P. (Denumire de Origine Protejată);


o Produse IGP (Indicație de Protecție Geografică);
o Produse TSG (Trasabilitate Garantată);
o Schemă națională de produs traditional;
Sistemul de producție de alimente de calitate din agricultură biodinamică

Sistemul de producție biodinamic are la bază filosofia antroposofiei a lui Rudolf


Steiner care ține cont de influența lunii asupra sistemului de creștere de plante și animale.
Sistemul de producție este reglementat la nivel privat de către diferite Federații naționale
printr-un caiet de sarcini propriu și printr-un sistem de certificare denumit Demeter.

Sistemul de producție de alimente de calitate cu sau fără mențiuni de calitate


facultative

22
- Produse label Roșu: bazate pe un caiet de sarcini privat din Franța, asumate de către
organizații de producători și consumatori;
- Produse fermier: bazate pe un caiet de sarcini privat din Franța, asumate de către
organizații de producători și consumatori;
- Produse Slow Food: bazate pe un concept filosofic și un logo, asumate de către organizații
de producători și consumatori la nivel mondial;
- Produse Fast good: bazate pe un concept filosofic și un logo, asumate de către organizații
de producători și consumatori la nivel mondial;
- Produse vegetariene: bazate pe un concept filosofic și un logo, asumate de către organizații
de producători și consumatori la nivel mondial;
- Produse vegane: bazate pe un concept filosofic și un logo, asumate de către organizații de
producători și consumatori la nivel mondial;
- Produse paleo: bazate pe un concept filosofic și un logo, asumate de către organizații de
producători și consumatori la nivel mondial.

1.16. Economia unei ferme ecologice

Economia unei ferme ecologice va trebui să țină cont de schimbările de comportament


alimentar a societății. În ultimii ani se observă o schimbare majoră de comportament
alimentar la tinere generații (Z și Alfa) în special. Schimbarea are la bază motivații
multiple ce pleacă de la obezitatea observată de copii la nivelul părinților lor și până la
motivații filosofice sau chiar ideologice legate de salvarea planetei, motivații complet
necunoscute de generațiile cu o vârstă de peste 40 de ani. Din punct de vedere structural al
hranei utilizate vorbim de o tendință în care carnea scade ca proporție și în special cea
roșie (cu o creștere semnificativă a cărnii albe și a peștelui), proteina vegetală și legumele,
fructele cresc semnificativ în ponderea meniului. În același timp mutația alimentară este
legată de modul de cumpărare în care supermarketul îți pierde din relevanță în detrimentul
aprovizionării directe de la producători. Din punct de vedere al calității produselor
tendința este marcantă înspre produse cu semne de calitate (AE, IGP, DOP, PM) pentru
care consumatorii tineri sunt dispuși să plătească mai mult pentru mai puțin. Motivația de
sănătate și de protecție a mediului capătă prevalență în rândul tinerei generații.

1.17. Lanțuri alimentare scurte ecologice

Tânăra generație acceptă cu greu în ultimii ani, un sistem alimentar bazat pe lanțuri

23
alimentare lungi, pe care apar multe incidente alimentare și multe incertitudini și ca atare
apare o nevoie imperioasă de a scurta lanțurile alimentare.

Schimbarea climatică devine un câmp de bătălie filosofică pentru tânăra generație


denumită Generația salată (Generația Z) prima generație impregnată cu spiritul pionerilor
Ecologiei de la sfârșit de secol XX.

Va trebui ca oamenii de știință să analizeze aceste semnale slabe care apar peste tot ca
o mini explozie de steluțe dar care la un interval de doar câțiva ani pod să producă o adevărată
explozie de stele în domeniul comportamentului alimentar, la care producătorii vor trebui să
se adapteze extrem de rapid.

Cap.2. Piața produselor ecologice


2.1. Hrana ecologică în cantinele și caterringul public

Conceptul -de la furcă la furculiță sau/și din fermă în farfurie

Noțiunea de trasabilitate tot mai prezentă în legislația europeană în ultimii 20-30 de


ani, datorită multitudinii de incidente pe lanțul alimentar, a obligat consumatorii europeni la
un proces de reflexie asupra bunelor practici din ferme și din industria agroalimentară.

S-a născut astfel, un concept numit din fermă/gospodărie în farfurie sau de la furcă la

24
furculiță, ce presupune o scurtcircuitare completă a lanțului clasic alimentar, din care să
dispară verigile intermediare dintre țărani și consumatori.

Conceptul face obiectul priorității numărul 7 din noul pact ecologic european -New
European Green Deal, și va obliga instituțiile politice europene la o reformă structurală
profundă în anii care vin.

2.1.1 Diversificarea canalelor de distribuție pentru agricultori și procesatori

Pentru lumea agricolă ecologică distribuția de hrană în cantine publice și în caterring


public deschide noi oportunități economice ce creează premisele unei economii de scară prim
masa critică vizată și prin puterea de comunicare a acestei mase critice. Pe dea altă parte
această piață îi creează o independență economică producătorului față de sistemele clasice de
distribuție. Piața este mult mai predictibilă datorită specificului ei legat de planificare și
contractarea în avans a fluxurilor de materie primă și de hrană ecologică.

2.1.2. Pașii necesari inițierii unui proiect de distribuție de hrană ecologică în cantine
publice

O serie de factori pot crea premize favorabile dezvoltării proiectului:

- Se recomandă ca la nivelul unui oraș autoritatea publică locală (A.P.L.) ordonatoare de


credite să fie aceea care inițiază un astfel de proiect de alimentație publică ecologică în unități
publice. Dacă nu există o astfel de voință, unitățile publice îți pot asuma și o fac în mod curent
în diferite țări europene cu o complexitate mai ridicată a acțiunii față de varianta standard în
care A.P:L. se implică. Dacă un astfel de proiect se încadrează într-o politică publică
europeană (Planul European de Acțiune pentru Agricultură Ecologică) sau politică publică
națională, lucrurile se simplifică foarte mult și proiectul are șanse mai mari de rezultate
imediate pozitive;

- Permiterea tuturor părților interesate (Reprezentanți asociații de agricultori, procesatori,


distribuitori; Reprezentanți unități școlare; Reprezentanți unități de caterring; Reprezentanți
cantine publice; Reprezentanți asociații de părinți; Reprezentanți asociații de promovare a
agriculturii ecologice sau a ecologiei, etc..) să intre în proiect;

- O abordare graduală a proiectului cu faze pilot la scară mică ușor controlabilă pentru a lăsa
timp de structurare a lanțurilor scurte de aprovizionare;

- Proiectul de alimentație publică ecologică trebuie să depășească strict nivelul tehnic de

25
distribuție de hrană și să integreze în acțiunile de comunicare (hrană povestită gen Slow
Food), principiile protecției biodiversității protecția apei, solului, aerului, protecția locurilor
de muncă în gospodării, promovarea de populații și rase locale;

- Proiectul de alimentație publică ecologică le permite producătorilor o mai bună planificare a


producției prin contracte ferme și mai sigure pe termen mediu și lung;

- Proiectul permite o comunicare de masă la nivelul unei comunități cu șanse mari de reușită a
campaniei de sensibilizare față de un subiect de regulă nou și complex;

- Proiectul permite comunității o implicare directă la nivel de consumatori care pot decide o
asumare politică a proiectului la nivel teritorial ( Ex; Comună/sat ecologic în multe localități
europene);

2.1.3. Alimentația publică ecologică, incubator de legături sociale la nivel de comunitate

Alimentația publică ecologică are un caracter social pronunțat ce se manifestă prin


multiple dimensiuni:

- Asigurarea hranei în apropierea locului de muncă sau a școlii ceea ce produce multiple
beneficii legate de economia de timp rezultată, de socializare, de culturalizare (hrană
povestită);
- Eliminarea sentimentului de neputință legată de asigurarea unei hrane de calitate prin
implicarea individului într-un proiect colectiv ce poate potența capacitățile individuale
de decizie și asumare a unui alt comportament alimentar mai sănătos;
- Asigurarea de hrană ecologică în școală îi permite elevului, profesorului și familiei elevului o
mai bună conștientizare a problematicii de mediu;

- Proiectul îi permite elevului, profesorului, și familiei să depășească mai ușor paradigma


legată de prețul mai ridicat al alimentelor ecologice (la nivel de furnizor dar nu și la nivel de
farfurie) permițând o democratizare a accesului la o hrană ecologică mai sănătoasă;

2.1.4. Alimentația publică ecologică ca mecanism de strângere a relației dintre


producători și consumatori

Multiple mecanisme sociale rezultă prin acest proiect:

26
- O masă în cantină le permite elevilor o educație alimentară alternativă convivială
(descoperire de gusturi, arome, produse de sezon, alimente din populații și rase locale,
etc…) mult mai eficientă prin aspectul practic al învățării prin propria experiență,
metodă pedagogică mult mai adaptată generațiilor actuale influențate mai mult de
revoluția tehnologică digitală;
- Educația alimentară publică ecologică preia și o dimensiune participativă educațională
prin integrarea unor jucători atipici (bucătari, oameni de cultură, agronomi, agricultori,
furnizori, ecologiști, etc..);
- Educația alimentară publică ecologică preia și o dimensiune teritorială făcând
joncțiunea dintre sat și oraș două lumi care nu se cunosc de regulă foarte bine;
- Educația alimentară publică ecologică preia și o dimensiune de dezvoltare economică
a unui sector de activitate în care întreaga comunitate este integrată de la producător la
consumator, adică de la furcă la furculiță sau din fermă în farfurie;

Prin acest proiect, alimentul suferă o translație filosofică, pe traiectoria: Produs agricol -
Aliment - Hrană, în care hrana numai este un act banal, ci capătă dimensiuni multiple la
nivel filosofic, ecologic, cultural, devenind un act politic asumat la nivel individual sau de
grup;

- Educația alimentară publică ecologică permite o masă mai echilibrată nutrițional și mai
diversificată cu un nivel de impact rezidual controlat;

- Educația alimentară publică ecologică îi permite țăranului ecologic o revalorizare a profesiei


prin integrarea unei dimensiuni educaționale participative, prin permiterea accesului
publicului în universul socio cultural și tehnic al gospodăriei sale;
- Proiectul îi permite țăranului și consumatorului să joace un rol activ în definirea unei politici
publice pentru un teritoriu, depășindu-și funcția anterioară de producător;

2.1.5. Organizarea sistemului de distribuție în cantine și caterring-uri publice

* Prezentarea structurilor juridice ce intervin în alimentația publică ecologică

Există două moduri de gestiune directă (soluția cea mi recomandată din punct de
vedere tehnic, social, cultural și politic) sau indirectă (societate intermediară care gestionează
proiectul) a proiectului de alimentație ecologică publică.

Unitățile de alimentație publică ecologică sunt extrem de diferite: cantine de creșe,

27
cantine de grădinițe, cantine de școli, licee, universități, cantine ale administrației publice
locale (A.P.L.), cantine de spitale, cantine de întreprindere, etc…

Responsabilii acestor tipuri de proiecte pot fi de asemenea foarte diferiți: Primării,


Consilii, județene, Unități școlare; Unități spitalicești, Unități militare, etc…

Modalitățile de aprovizionare sunt de asemenea diferite în funcție de tipul de client:

- Unitățile gestionate fără un grup de cumpărare au de regulă un sistem de aprovizionare


direct sau prin licitație publică, ceea ce oferă avantaje în aprovizionare la nivel de
economie locală fiind limitat doar de imposibilitatea de a construi angajamente
contractuale pe termen lung;
- Unitățile gestionate cu un grup de cumpărare au avantajul unei palete mai largi ale
ofertei de produse ecologice, putând realiza o aprovizionare la o scară mai largă a mai
multor unități (ex. in sistemul spitalicesc sau militar) fiind limitate de sistemul mai
greoi și mai complex de gestiune;
- Bucătăriile centrale municipale se aprovizionează azi la nivel european de regulă prin
ofertă publică ecologică ceea ce permite o aprovizionare locală cu limitări legate de
mărime partidei mari de regulă de achiziționat;
- Societățile intermediare de distribuție colective de hrană ecologică (Firmele de
caterring) prezintă avantajul profesionalizării actului de distribuție și dezavantajul
jocului unui intermediar în actul de distribuție, aspect sensibil pentru mulți
consumatori de produse ecologice;

● Modul de realizare al achiziției publice de hrană ecologică la nivel de U.E.

Aprovizionarea unităților de alimentație publică cu hrană ecologică se face la nivel


european (la nivel național legea achiziție publica va trebui să fie armonizată cu prevederile
legislației europene) în două moduri:

Pe cale directă cu furnizorul pentru achiziții zilnice cu o valoare totală până la 4000 de
euro fără TVA;
- Prin sistemul de achiziție publică cu minim 3-4 ofertanți pentru valori zilnice între
4000 si 90 000 euro;
- Prin sistemul de achiziție publică cu minim 3-4 ofertanți pentru valori zilnice între
4000 si 90 000 euro;

28
- Prin sistemul de achiziție publică cu minim 3-4 ofertanți pentru valori zilnice între
90000 și 125000 de euro pentru stat și si 193 000 euro pentru colectivități teritoriale
prin publicare în ziare locale;
- Prin sistemul de achiziție publică cu minim 3-4 ofertanți pentru valori zilnice mai
mari de 90000 și 125000 de euro pentru stat și si 193 000 euro pentru colectivități
teritoriale prin publicare în ziare locale și cu apel de ofertă în sistem (În ziua de azi o
mare parte din achiziții se situează sub valoarea de 90 000 euro fără tva în țările
Uniunii Europene);

● Gestiunea prețului mai ridicat a hranei ecologice în sistemul de achiziție publică

Acest tip de sistem de distribuție de alimente ecologice, controlul nivelului prețului de


achiziție este decisiv pentru gestiunea durabilă a sistemului atât pentru achizitori cât și pentru
producători.

Reducerea prețului final (la final de lună) de cost (și nu neapărat de achiziție dacă nu
este posibil) se poate realiza prin diferite mecanisme:

- creând concurență între furnizori;

- prin sesiuni de formare a personalului de bucătărie pe tematica alimentației


ecologice;

- reducând la maxim risipa de alimente ecologice ;

- realizând achiziții grupate pe loturi mari de alimente ecologice;

- prin realizarea distribuției de către producători/furnizori;

- prin realizare de meniuri echilibrate nutrițional și personalizate pe cât posibil;

- prin campanii de sensibilizare de educație alimentară sănătoasă;

- cumpărând produse locale;

* Calibrarea meniurilor ecologice din punct de vedere nutrițional (Ex. Studiu de


caz în Franța 2017)

Carne: carne de vită/ porc întreagă în bucăți de 60- 80 de grame; carne de vită/porc
măcinată la gramaje de 80-100 de g; carne de pui la un gramaj de 180-240 de g; cârnați la un
gramaj de cca 50-60 g;

29
Legume: La nivel de kg pentru spanac, lădițe de 12 bucăți pentru salată, lădițe de 8
bucăți pentru varză;

Fructe: Lăzi de 13-15 kg pentru mere și pere și 5-6 kg pentru alte fructe;

Produse lactate: brînză de capră sau oaie la gramaje de 100-120 g, brânză de vacă la
1,5-2 kg respectiv iaurturi de 12 g.

● Tehnicile de procesare și condiționare al produselor ecologice

Prea puține cantine la nivel european dețin propriile capacități de procesare și


condiționare legume și fructe procesate deși această soluție ar deveni extrem de economică
pentru unități chiar dacă unele unități dețin capacități de procesare pe bază de produse
precondiționate (cartofi morcovi, ceapă, rădăcinoase curățate, de exemplu.

Cantina are interes de a face achiziții publice cu produs condiționate la gramaje


adaptate:

- smântână la 5 l;

- cereale la saci de 10 kg;

- ouă lichide la 10 l;

- conserve la minim 1 l!

* Organizarea de grup a țăranilor ca să poată oferta hrană ecologică pe loturi mai mari

Avantajele organizării de grup:

- Construirea de colaborări cu administrații publice locale;


- Realizarea de colaborări cu societăți de distribuție;
- O mai bună conștientizare a țăranilor vis a vis de această oportunitate de piață;
- Oportunitatea de a construi o filieră de hrană ecologică din amonte în aval integrând
producători, transformatori, comercianți, consumatori, APL, organizații de
consumatori, școli, etc…
- Oportunitatea de a învăța bucătarii noi tehnici de procesare adaptate hranei ecologice;

● Categorii de platforme organizatorice

30
- Realizarea unui catalog local, județean, regional, național cu producătorii ecologici și
cu oferta lor agroalimentară;
- Realizarea unui site care să grupeze oferta mai multor țărani și care să factureze grupat
hrana ofertată;
- Realizarea unui depozit de grup la nivelul unei cooperative de distribuție de hrană
ecologică;

● Avantajele platformelor organizatorice


- O aprovizionare mai bună cu hrană ecologică la nivel regional cu loturi mai mari;
- O aprovizionare mai bună cu hrană ecologică ce corespunde legislației sanitatre și
sanitar veterinare;
- O aprovizionare mai bună cu hrană ecologică ce garantează prețuri mai stabile pentru
țărani și cantine;
- O aprovizionare mai bună cu hrană ecologică diversificată;
- O aprovizionare mai bună cu hrană ecologică ce garantează un proces de transparență
între toți jucătorii lanțului alimentar scurt;
- O aprovizionare mai bună cu hrană ecologică ce permite reducerea amprentei
ecologice a transportului printr-o mai bună optimizare a fluxurilor;
- O aprovizionare mai bună cu hrană ecologică ce permite o securizare a livrării;
- Oportunitatea de contractare sigură de către cantine pentru a putea realiza o bună
planificare a aprovizionării;
- Oportunitatea cantinelor de a juca o transparență instituțională și o predictibilitatea pe
termen mediu al echilibrului nutrițional propus în meniuri;
- Oportunitatea cantinelor de garantare a unor prețuri stabile;
- Oportunitatea cantinelor de diversificare nutrițională și sezonieră;

● Debușeele platformelor de aprovizionare cu hrană ecologică la nivel european


- În cantinele școlare: peste 90% din fluxul de hrană ecologică; Fluxul ridicat poate fi
înțeles printr-o voință politică națională în anumite state europene (Germania, Austria,
Franța, Italia, Spania, etc…) de a pune în mișcare politici publice care să răspundă
provocărilor din Planul European de Acțiune în Agricultură ecologică față de țările din
Europa de est care de regulă nu au angajat astfel de demersuri până astăzi;

31
- În sectorul economic productiv (cca 4 %);
- În sectorul economic de servicii (cca. 4%);
- În alte sectoare (cca 2%);

Principiile care stau la baza diferitelor platforme europene de distribuție de hrană


ecologică în cantine publice:

- Principiul hranei ecologice care să reducă impactul hranei asupra amprentei de carbon;
- Principiul hranei ecologice cu scop educațional prin însoțirea procesului de hrănire cu
un demers pedagogic (gen Slow Food- principiul hranei povestite în timpul mesei);
- Principiul hranei ecologice cu amprentă teritorială echilibrată ce implică toți jucătorii
interesați;
- Principiul hranei ecologice solidare care trebuie să-i permită și producătorului și
consumatorului să-ți regăsească interesul direct (prin negocierea unui preț corect
pentru ambele categorii; prin asigurarea caracterului de demnitate profesională, etc…);

● Organizarea sistemului de distribuție de hrană ecologică în cantine publice la


nivel european

Legislația europeană impune distribuitorilor respectarea a 4 mari principii:

- Bune practici de igienă (BPI);


- HACCP (analizarea pericolelor; determinarea P.C.C./puncte critice de control;
stabilire de limite critice pentru fiecare P.C.C.; elaborare de măsuri de corecție;
elaborare sistem de monitorizare pentru fiecare P.C.C.; elaborare proceduri de
verificare; elaborare proceduri de înregistrare)
- Modul de administrare/gestiune a alimentelor neconforme cu legislația în vigoare;
- Gestiunea sistemului de trasabilitate;

● Statutul sanitar al cantinelor publice la nivel european


- Cantina ce procesează și distribuie direct;
- Cantinele centrale de procesare și distribuție teritorială (ex. o cantină la nivelul unui
inspectorat județean școlar, sau la nivelul unui liceu ce procesează și distribuie hrană
ecologică în școlile aparținătoare fără să servească masa în locul de procesare; O
derogare permite totuși și servirea mesei în astfel de cantine dacă cel puțin 30 % din

32
meniuri sunt livrate în exteriorul unității fără să existe o limită superioară la nivel de
meniuri livrate sau dacă cantina livrează mai mult de 30 % din meniuri în exterior dar
limitată la maxim 400 de meniuri distribuite la terți );
● Statutul sanitar/sanitar veterinar pentru unitățile de producție materie
primă/procesată ecologică

Pentru produsele brute/procesate vegetale și animale ecologice: gestiunea controlului


distribuției trebuie asigurată de către DSV, OPC, DSP;

Asigurarea regulilor de trasabilitate

Trasabilitatea constă în asigurarea mecanismelor de control al unui lanț de producție,


procesare, distribuție ca atunci când un incident alimentar apare pe una dintre aceste etape să
existe mecanismele de identificare, izolare, a producătorului, lotului de marfă ecologică
pentru a fi scos din circuitul comercial.

Asigurarea regulilor de etichetare a produselor ecologice

- Indiferent dacă produsul ecologic este produs la nivel național sau european se va
respecta legislația europeană și națională în domeniul ecologic și al etichetării;
- Asigurarea condițiilor de transport legal de produs ecologice;
Două situații se pot întâlni pe această componentă a lanțului alimentar ecologic:
- Realizarea transportului de către țăranii producători, situație în care producătorul este
responsabil legal de produs;
- Realizarea transportului de către societăți terțe, situație în care responsabilitatea legală
îi aparține acesteia în cazul mărfurilor în vrac ce trebuie sigilate iar în cazul mărfurilor
ambalate, producătorul este responsabil legal.

* Cheile de reușită ale unui proiect de hrană ecologică în cantine publice:

- Construcția unui proiect global prin reunirea tuturor părților interesate;

- Realizarea unui diagnostic corect (ofertă, organizare) asupra sectorului de agricultură


ecologică comunală, județeană, regională și națională;

- Realizarea unui diagnostic corect al cantinei publice în ceea ce privește capacitățile de


organizare, de resurse umane la nivel de calificare, de grad de asigurare a unui cadrul
convivial de asigurare a mesei, etc...

- Formarea personalului cantinei trebuie să țină cont de specificul tehnic, economic,

33
ecologic și cultural al hranei ecologice;

- Gestiunea bugetului ținând cont de specificul hranei ecologice care este de regulă mai
scumpă în faza de achiziție dar mai ieftină la nivel de buget lunar (datorită consistenței
diferite ce determină fluxuri și volume de hrană mai mici în farfuria finală);

- Gestiunea unei abordări graduale a introducerii de hrană ecologică cu scopul gestionării


tuturor neajunsurilor organizatorice inerente unui astfel de demers inovativ;

- O pregătire inițială a publicului (profesori, elevi, părinți) prin acțiuni de sensibilizare în


gospodării ecologice (gospodăria pedagogică; porți deschise; acțiuni de degustare în școli și
cantine; educație alimentară ecologică în școală, etc..);

● Formarea în domeniul alimentației publice ecologice

Campaniile de sensibilizare și de educație alimentară sunt doar o componentă a paletei


de intervenții necesare pentru reușita proiectului.

În acest sens un alt evantai de mecanisme de intervenție este reprezentat de multiple


tematici de formare a publicului larg, a profesorilor, a părinților elevilor, a elevilor, a aleșilor
locali, a bucătarilor, a gestionarilor de unități publice, etc..:

Formarea adulților vizează înțelegerea provocărilor generate de dezvoltarea


sistemului de agricultură ecologică la nivel teritorial regional, național, european și mondial.
De asemenea, formarea își propune să identifice mecanismele de reușită a proiectului de
introducere de hrană ecologică în cantine publice;

Formarea aleșilor locali vizează, înțelegerea politicilor teritoriale de dezvoltare


durabilă (la diferite scări) a introducerii de hrană ecologică în cantinele publice, obținerea de
competențe; legate de gestiunea achizițiilor publice de alimente ecologice, respectiv de
înțelegerea indicatorilor de calitate nutrițională a hranei ecologice;

Formarea gestionarilor (administratorilor) de cantine publice vizează modul de


gestiune al unei piețe prin achiziție publică, gestiunea unui buget de alimentație sănătoasă și a
unor competențe de comunicare pe indicatorii de calitate reziduală și nutrițională a hranei
ecologice;

Formarea bucătarilor vizează o mai bună cunoaștere a parametrilor tehnici de


procesare a alimentelor ecologice (timpi de fierbere, de frigere, etc…), a indicatorilor de
calitate organoleptică, nutrițională, etică, tehnologică și vizuală a hranei ecologice. De

34
asemenea aceștia trebuie să dețină competențe legate de construcția unui plan alimentar
echilibrat nutrițional ecologic, competențe legate de realizarea de meniuri rapide, simple și
frugale respectiv de competențe legate de comunicarea cu consumatorii (hrană ecologică
povestită pe filosofia Slow Food);

Formarea personalului de serviciu din cantinele publice în special furnizarea de


competențe legate de comunicarea cu consumatorii (hrană ecologică povestită pe filosofia
Slow Food) și de specificul nutrițional și rezidual al hranei ecologice;

Formarea echipelor pedagogice vizează furnizarea de competențe legate de


comunicarea cu consumatorii (hrană ecologică povestită pe filosofia Slow Food) și de
specificul nutrițional și rezidual al hranei ecologice, de aspectele reziduale și nutriționale a
hranei ecologice și nu în ultimul rând de comunicarea pe aspectele de protecție a mediu ce
decurg din alimentația ecologică.

● Introducerea de meniuri vegetariene ecologice într-o cantină publică


Motivația introducerii de hrană ecologică vegetariană:
- Pentru protejarea planetei;
- Pentru că este o soluție economică logică, rațională și ecologică
Tehnicile de introducere sunt legate de:
- Inventarierea ideilor de rețete vegetariene ecologice;
- Selecționarea unor rețete personalizate fiecărui individ în funcție de propriile nevoi
nutriționale

Tehnicile de comunicare cu publicul legat de hrana vegetariană ecologică


- Furnizarea de garanții nutriționale ale acestui tip de hrană;
- Furnizarea de garanții reziduale și organoleptice ale acestui tip de hrană;

● Introducerea de pește și fructe de mare provenite din pescuit durabil sau


acvacultură ecologică, într-o cantină publică
Procedura constă într-o comunicare profesională cu publicul pe următoarele aspecte:
- Cunoașterea speciilor de pești și fructe de mare care trebuie evitate în achiziția
publică;
- Cunoașterea speciilor de pești și fructe de mare ce trebuie achiziționate pentru rolul lor
în conservarea biodiversității marine și oceanice;
- Cunoașterea speciilor de pești și fructe de mare labelizate durabil;

35
- Cunoașterea speciilor de pești certificați ecologic;

● Introducerea de meniuri ce conțin produse animale provenite din sisteme


durabile sau ecologice într-o cantină publică

Procedura constă într-o comunicare profesională cu publicul pe următoarele aspecte


legate de tehnologiile de creștere ecologică, durabilă și labelizată a păsărilor, porcilor, vacilor,
iepurilor:

- Cunoașterea tehnicilor de efectuare a unei comenzi pentru gestiunea unui buget public;
- Cunoașterea tehnologiilor de creștere de animale în sistem durabil;
- Cunoașterea tehnologiilor de creștere de animale în sistem ecologic;
- Cunoașterea tehnologiilor de creștere de animale în sistem de calitate labelizat (label
roșu, label de agromediu);

2.2. Introducerea de hrană ecologică în cantine publice din sistemul sanitar

● Specificul consumatorilor de hrană ecologică într-un spital


Trei categorii de public complet distincte în ceea ce privește așteptările și nevoile de hrană pot
fi identificate într-un spital:
- personalul spitalului (o formare educațională alimentară minimală este strict necesară pentru
a da un bun exemplu pacienților; hrană mai diversificată; elaborare de plan nutrițional
pe termen mediu și lung);
- pacienții de lungă durată (hrană mai diversificată; elaborare de plan nutrițional pe termen
mediu și lung. Gestiunea regimurilor nutriționale personalizate fiecărui pacient);
- pacienții de scurtă durată (obiectivul minimal ce poate fi urmărit este conștientizarea
acestora legată de importanța hranei ecologice în viața lui de zi cu zi după plecarea
acasă din spital);

● Evaluarea calității hranei oferite

Spitalul are tot interesul să aibă un feed back asupra calității hranei ecologice oferite și
în acest sens se utilizează de regulă în țările europene vestice un chestionar de satisfacție
alimentară ecologică cu ajutorul nutriționiștilor de produse ecologice, a federațiilor țăranilor

36
ecologici, a asociațiilor de consumatori, etc…

● Gestiunea experiențelor de introducere de hrană ecologică în spitale la nivel


județean, regional și național
Federațiile de agricultură ecologică din țările vest europene au instalat sisteme de
monitorizare a experiențelor de introducere de hrană ecologică în spitale cu scopul
identificării unor elemente ce pot fi îmbunătățite de la un spital la altul, de la un an la altul.

● Gestiunea unor volume mai ridicate de hrană ecologică în sistemul spitalicesc


Față de sistemul de învățământ numărul de meniuri necesare este mult mai ridicat de
unde și o nevoie mai mare de organizare logistică legată de aprovizionare, stocare, procesare
(meniuri diferențiate în funcție de publicul vizat).

● Constrângerile bugetare aferente sistemului spitalicesc


Nu de rareori sistemul sanitar se confruntă cu o serie de constrângeri bugetare
sistemice sau locale ținând cont de fluxul pacienților care prezintă o mai mare fluctuare de
unde nevoia unei gestiuni foarte atente din punct de vedere financiar. Acest tip de
constrângere poate fi gestionată prin reducerea risipei alimentare, respectarea sezonalității
produselor ecologice, un proces mai bun de anticipare a comenzilor, un plan de nutriție
personalizat pe pacient sau pe grupe de pacienți;

● Realizarea unui sistem de motivare a personalului


Reușita unui astfel de proiect de hrană ecologică în spital nu ține doar de o bună
pregătire profesională a personalului tehnic e la cantină ci și a personalului medical și auxiliar
care intră în legătură directă cu pacienții. Trebuie să ținem cont de specificul pacienților care
venind în unitate cu o problemă medicală nu au întotdeauna moralul la un nivel superior.
In acest sens ținând cont de faptul că noțiunea de încredere este esențială în consumul
de hrană ecologică, campania de motivare se va concentra pe avantajele introducerii de hrană
ecologică în spital pentru personalul spitalului în primul rând.
Abia după ce personalul spitalului îți asumă hrana ecologică în interes personal i se
poate cere apoi să comunice cu pacienții despre importanța hranei ecologice din spital și apoi
la casa lor odată plecând din spital.

● Logistica de procesare/depozitare la nivel de cantină

37
Unul dintre cele mai importante mecanisme de eficientizare costurilor într-o cantină de
spital sunt legat de gestiunea unor timpi morți de lucru pentru personal în contextul unor
constrângeri bugetare inerente.
Se recomandă astfel ca aceste cantine să dispună de propriile capacități de
procesare/depozitare de legume și fructe ținând cont de ponderea majoritară a acestora în
meniurile ecologice.

● Organizarea unui sistem de achiziție de hrană ecologică locală


Noțiunea de hrană ecologică locală este esențială pentru sistemul spitalicesc în
condițiile în care mulți pacienți vin din regiuni complet diferite motiv pentru care producătorii
locali au tot interesul să-ți facă cunoscută oferta de produse.
Există o mare complementaritate între noțiunea de produs local și cea de produs ecologic,
motiv pentru care producătorii au interes să-și protejeze imaginea etică de oameni care
acționează în interesul imediat al teritoriului în care trăiesc.

2.3. Realizarea unei politici publice de alimentație sănătoasă

2.3.1. Studiu de caz: Programul național francez pentru o alimentație sănătoasă, de


calitate, durabilă și accesibilă pentru toți

● Justiție socială
Obiectivul nr 1: Îmbunătățirea calității nutriționale și diversificarea supravegherii
alimentare
Acțiunea nr. 1. Din 2020, se vor stabili obiective pentru reducerea zahărului, a sării și a
grăsimilor și a creșterii fibrelor și vor fi promovate inițiativele de angajament voluntar ale

38
actorilor economici pentru îmbunătățirea calității aprovizionării alimentare în sănătate ''
asigurându-le respectul cuvenit.
Acțiunea nr. 2. Monitorizarea dezvoltării calității aprovizionării alimentare pe termen lung
prin intermediul Observatorului Alimentar.
Acțiunea nr. 3. Măsurarea impactului asupra obiceiurilor alimentare și a expunerii populației
Acțiunea nr. 4. Din 2019, se va dezvolta o componentă alimentară umană în strategia
franceză de proteine.

Obiectivul nr.2. Combaterea precarității alimentare pentru o alimentație mai solidară


Acțiunea nr.5. Din 2019, se vor dezvolta inițiative teritoriale pentru combaterea insecurității
alimentare
Acțiunea nr.6. Din 2019, se va îmbunătățiți calitatea și diversitatea donațiilor alimentare
Acțiunea 7. În 2020, se va pune la dispoziția lucrătorilor sociali și voluntarilor instrumente
educaționale digitale și interactive pentru a sprijini mai bine persoanele aflate în situații
precare pentru o dietă favorabilă sănătății lor.

Obiectivul nr.3. Consolidarea informării consumatorilor


Acțiunea nr.8. Din 2020, se vor comunica consumatorilor analizele realizate de Observatorul
Alimentar cu privire la compoziția alimentelor ușor accesibile consumatorilor, dincolo de
calitatea nutrițională
Acțiunea nr. 9. Începând cu 2019, se va construi o abordare experimentale în cadrul CNA
referitoare la etichetarea metodelor agricol.
Acțiunea nr.10. În 2020, după consultarea CNA, se vor promova informațiile pentru
consumatori cu privire la diversele componente (nutriționale, de sănătate, de mediu) ale
calității produselor alimentare.
Acțiunea nr. 11. Din 2019, cercetările privind originea laptelui și a cărnii utilizate ca
ingrediente vor fi extinse
Acțiunea nr. 12. În 2020, expunerea copiilor și adolescenților la publicitate pentru alimente și
băuturi nerecomandate va fi redusă.
Acțiunea nr. 13. Din 2020, se va asigura calitatea și fiabilitatea aplicațiilor digitale informând
consumatorii despre alegerile lor alimentare.
● Lupta împotriva risipei alimentare
Acțiunea nr. 14. În 2020, se vor extinde dispozițiile legii Garot la sectoarele de alimentație
colectivă colectivă și caterring.

39
Acțiunea nr. 15. Din 2019, se va promova proiectul „Valiza gastronomică” cu clienții
cantinelor publice
Acțiunea nr. 16. Începând cu 2020, se va crea un prioect național „zero deșeuri” în licee
Acțiunea nr.17. Se va explica mai bine consumatorului semnificația datelor de consum a
produselor alimentare

● Educația alimentară
Obiectivul nr.1. Dezvoltarea educației pentru tineri
Acțiunea nr. 18. Din 2019, educația nutrițională de la grădiniță până la liceu va fi consolidată
prin dezvoltarea instrumentelor didactice dedicate educației nutriționale.
Acțiunea nr. 19. Din 2020, studenți și profesori vor deveni ambasadori ai PNA
Acțiunea nr. 20. Se va continua proiectul „Clasele de gust” și se va acționa în favoarea trezirii
gustului în rândul tinerilor
Acțiunea nr. 21. Din 2019, se va promova programul școlar „Fructe și legume la școală” și
„Lapte și produse lactate la școală”

Obiectivul nr.2: Promovarea patrimoniului alimentar


Acțiunea 22. În 2020, se va crea o zi națională intitulată „În culisele alimentației”

● Mecanisme pentru a accelera tranziția alimentară

4.1. Alimentația publică: un partener câștigător pentru alimentație

Acțiunea nr. 23. Din 2019, se va mobiliza proiectul de alimentație publică pentru a asigura o
aprovizionare cu 50% produse ecologice, de calitate sau durabile până în 2022
Acțiunea nr. 24. Din 2019, se vor promova proteinele vegetale în alimentația publică
Acțiunea nr. 25. Între 2019 și 2021, noile recomandări nutriționale pentru meniurile de
publice, în special mesele școlare, vor fi publicate și diseminate
Acțiunea nr. 26. Din 2019, se va derula proiectul „Plăcerea la cantină” în școli și se va adapta
în casele de vârstnici
Acțiunea nr. 27. Începând cu 2019, se va promova carta națională pentru alimente
responsabile și durabile în unitățile medico-sociale
Acțiunea nr. 28. Din 2019, se vor susține comunitățile și actorii economici în direcția
înlocuirii plasticului în bucătăriile centrale (MTES)

4.2. Proiecte alimentare teritoriale (PAT): unirea forțelor locale pentru o mai bună
nutriție
Acțiunea 29. Din 2019, se vor susține actorii locali în dezvoltarea de proiecte alimentare
teritoriale, prin dezvoltarea de instrumente, indicatori, sesiuni de instruire

40
Acțiunea 30. Din 2020, se vor promova proiecte alimentare teritoriale în slujba inițiativelor
virtuoase locale care să permită ancorarea unei alimentații de calitate, sănătoase și durabile în
teritoriu și se va lupta împotriva precarității alimentare

2.3.2. Profilul consumatorului de hrană ecologică (Studiul BioNutriNet)


Un consumator de hrană ecologică este mai puțin expus la pesticide

Conform studiului BioNutriNet (realizat pe 70 000 de voluntari) consumatorii de


hrană ecologică au o expunere cu 40 % mai redusă la 13 din cele 15 pesticide cele mai
utilizate în agricultură, luate în studiu.

Pentru hrănirea unui consumator ecologic este nevoie de o suprafață de teren mai mică

Un consumator de alimente chimizate are nevoie de o suprafață de 12,8 m2/zi față de


9,8 m2/zi pentru consumator de hrană ecologică. Dacă extrapolăm economia de suprafață la
nivelul unui an vorbim de o economie de 2,5 terenuri de baschet pentru fiecare consumator de
hrană ecologică ceea ce înseamnă o economie de 15 miliarde de terenuri de baschet la nivel
mondial dacă toată populația ar trece ipotetic pe consum de alimente ecologice.

Pentru hrănirea unui consumator ecologic se emit mai puține gaze cu efect de seră
(G.E.S.)

Pentru a alimenta un consumator cu alimente chimizate se emit în atmosferă 5,2 kg


CO2 pe zi față de 3,4 kg pentru a hrăni un consum actor cu hrană ecologică ceea ce înseamnă
o reducere de GES cu 37%.

Un consumator de hrană ecologică prezintă riscuri mai mici de obezitate


Conform studiului, consum actorii de hrană ecologică prezintă un risc mai mic cu 23
% de creștere în greutate și cu 31 % mai mic riscul de obezitate față de consumatorii de
alimente chimizate.

Un consumator de hrană ecologică prezintă riscuri mai mici de sindrom metabolic


Sindromul metabolic este rezultanta asocierii unor factori diverși precum presiunea
arterială ridicată, obezitate abdominală, colesterol bun redus, diabet, nivel ridicat de glicemie,

41
nivel ridicat de trigliceride ce cresc riscurile unor accidente cardiovasculare. Studiul arată că
consumatorii de hrană ecologică (hrană eco în proporție de minim 62%) prezintă un risc mai
redus de sindrom metabolic cu 31% față de consumatorii de alimente chimizate (maxim 12 %
hrană ecologică).

Un consumator de hrană ecologică prezintă riscuri mai mici de cancer

În acest studiu desfășurat pe 4 ani și 6 luni pe un eșantion grupat în 4 segmente în


funcție de cantitatea de hrană ecologică consumată, s-a observat că consumatorii de produse
ecologice într-o pondere mai mare prezintă un procent de cancer cu 25 % mai redus față de
segmentul care nu consumă deloc produse ecologice, procent de cancer crește la cei cu
consum de alimente chimizate și ajunge la 34 % pentru cancerul de sân în postmenopauză și
la 76 % la consumatorii afectați de limfoame cancerigene.

2.3.3. Ghidul părintelui responsabil la nivel de alimentație publică


Un părinte responsabil ar trebui să realizeze un proces de retro inspecție alimentară vis
a vis de prejudecățile sale și de ceea ce aude în anturajul său, punându-și întrebări și
răspunzând la ele.
● Aș putea oare critica alimentația copiilor mei în cantina școlii?
- mi se spune că hrana ecologică este mai scumpă!
- mi se spune că nu pot să-mi permit hrană ecologică!
- mi se spune că consumul de hrana ecologică în cantină este un proces complicat și că
nu are rost să mă implic!
- mi se spune că nu am de unde să găsesc informații despre acest subiect!

● 10 motive ca să mă implic în alimentația publică a copiilor mei


- Cantina asta seamănă mai mult cu o fabrică decât cu o cantină la scară umană!
- Bucătarii nu curăță legumele, ci le cumpără crescând prețul de achiziție!
- Cantina școlii face lunar o risipă de sute de tone de mâncare!
- Nu prea aud vorbindu-se în cantină de hrană locală sau ecologică!
- Părinții nu sunt membrii din comisia ce fixează meniurile copiilor!
- Când vin copii acasă de la școală le este foame!
- Cantina are un contract de caterring pentru o hrană rece!

42
- Timpul de servire a mesei este așa de rapid încât nici nu poate fi vorba de o educație
alimentară a copiilor în timpul mesei!
- Nu am văzut țărani care să contracteze alimente cu cantina!
- Simt că ceva nu este în regulă cu alimentația copilului meu și că ar trebui să mă implic
activ!

* Cum funcționează oare sistemul de alimentație publică în școală?


- Nici o lege nu obligă școala să creeze un serviciu de cantină sau caterring!
- Legea achiziției publice încurajează cumpărarea de loturi mari de alimente care vin
de regulă din supermarket via unui sistem industrializat chimizat!
- Puține școli se aprovizionează de pe lanțuri alimentare scurte!
- Școlile preferă de regulă delegarea acestui serviciu unui intermediar cu toate
neajunsurile acestei decizii!

● Care este oare prețul corect al unui meniu?


De regulă în două situații prețul meniului poate crește sau scădea semnificativ încât să
reflecte un preț corect și pentru consumatori ți pentru țărani:
- Varianta în care cantina gestionează sistemul de alimentație publică ceea ce permite
părinților o implicare pe tot lanțul luării deciziei de la alegerea furnizorilor, la fixarea
prețului de achiziție, calitatea hranei, controlul rezidual al hranei, etc… cu scopul
menținerii prețului la un nivel scăzut dar corect pentru ambele categorii interesate.
- Varianta cea mai frecventă când școala delegă serviciul de alimentație publică parțial
(cantina doar încălzește hrana) sau total, situație în care părinții sunt scoși total din
controlul lanțului alimentar și implicit din decizia de fixare a unui preț corect.

● Ce implicația are oare alimentația publică asupra regiunii mele?


Un părinte social responsabil va încercă să-și dea răspunsuri vis a vis de implicațiile
sociale, economice, culturale pe care le are alimentația copiilor săi asupra regiunii sale:
- Modul de gestiune autonom sau delegat al serviciului de alimentație publică din
școală;
- Modul de pregătire a hranei într-o cantină centrală sau în cantina proprie școlii;
- Modul de furnizare al hranei, rece sau caldă;
- Gradul de inovație al echipamentelor de procesare din cantină;
- Existența unui spațiu propriu de procesare pentru legume și fructe la nivel de cantină;

43
- Prezența de hrană locală, ecologică, durabilă, labelizată de calitate;
- Existența unei politici de anti risipă la nivel de cantină;

● Cum își pot formula părinții așteptările față de hrana din cantina școlară?
Un nivel de auto conștientizare minimal al părintelui îi permite acestuia să-și asume
actul de alimentație al copiilor săi prin analiza a o serie de parametri:
- În ce măsură în farfuria copilului întră alimente OGM, alimente chimizate;
- Crearea unui context convivial favorabil unei educații alimentare în timpul mesei;
- Analiza structurală a meniului pe baza unei diete echilibrate;
- Relațiile contractuale ale cantinei cu țăranii din zonă;
- Analiza gradului de diversitate a hranei;

● Cum se pot mobiliza energii pozitive la nivelul școlii?


Nevoia de aliați este esențială pentru un părinte ce vrea să se implice în alimentația copiilor
săi la școală:
- Primi aliați potențiali vizați sunt președinții asociațiilor de părinți din școală, ceea ce
necesită o vastă acțiune de comunicare tehnică cu aceștia ce presupune în primul
rând timp alocat acțiunii;
- A doua categorie de aliați potențiali este reprezentată de către asociațiile de țărani ce
produc hrană de calitate (ecologică, locală, etc…);
- O categorie esențială în acest demers este reprezentată de platformele (fizice sau
virtuale) de distribuție de hrană de calitate, de magazinele de produse ecologice,
tradiționale, naturiste, locale etc…
- Nu trebui evitate structurile direcțiilor descentralizate ale statului (DADR, OJCA,
DSP, DSV, etc…);
- Reprezentanții administrației publice locale sunt elemente inconturnabile în reușita
proiectului;
- Personalul administrativ și tehnic de la bucătărie trebuie rapid informat de demers;
- Personalul medical și dietiticianul școlii dacă există trebuie de asemenea asociați
acțiunii;
- Reprezentanții elevilor pot avea un cuvânt esențial de spus în reușita proiectului;

● Lansarea primelor acțiuni de sensibilizare a aliaților potențiali

44
Primele acțiuni sunt definitorii în reușita proiectului de implicare a părinților în
serviciul de alimentație ecologică în școală:
- Se recomandă alegerea unor filme cu impact emoțional garantat precum : Copii
noștri ne vor acuza de Jean-Paul Jaud (2008), Mâine de Cyril Dion (2015) și Mélanie
Laurent,
- Ce așteptăm de Marie-Monique Robin (2016);
- Organizarea unei acțiuni bilunare în școală pe tema hranei sănătoase în care să
intervină interactiv prin experiențe culinare , elevi, părinși, profesori, țărani, aleși
locali, etc…
- Crearea unor conturi dedicate pe rețele sociale (FN, Instagram, Twiter, etc pe această
temă;
- Crearea unui grup de discuții pe fb sau watshaap, etc…
- Realizarea de acțiuni de fermă pedagogică în ferme țărănești limitrofe localității
pentru identificarea de țărani parteneri în actul de alimentație publică viitor;
- Realizarea de parteneriate cu mediul universitar agronomic și medical cu scopul
fundamentării corecte a meniurilor;

● Gestiunea frânelor inerente unui proiect inovator


Ca ori și ce proiect, la început el va genera entuziasm după care din varii motive
proiectul își va pierde din relevanță. Inițiatorul unui astfel de demers nu are voie șă
greșească pentru că va risca reușita proiectului:
- Gestiunea calendarului de acțiuni de sensibilizare;
- Gestiunea sindromului de nepăsare și indiferență;
- Gestiunea relațiilor cu reprezentanții administrațiilor locale;
- Gestiunea conflictelor apărute;
- Gestiunea efectului de demobilizare;

● Arta organizării și comunicării profesionale


Un astfel de proiect necesită realizarea unei bune campanii de comunicare iar părinții
de regulă nu sunt profesioniști ai comunicării ceea ce necesită un evantai de abordări:
- Transferul comunicării unei echipe profesionale de comunicare dacă este necesar;
- Acest proiect nu este neapărat pe placul industriei alimentare, care va încerca să
interfereze cu proiectul în interesul ei punând uneori chiar piedici proiectului;

45
- O organizare profesională a acțiunii este esențială pentru reușita proiectului și se
realizează prin organizare internă la nivel de colectiv de lucru; perseverența este un
atribut fundamental al reușitei și în acest sens proiectul trebuie dotat cu multă
răbdare din partea inițiatorului; menținerea entuziasmului echipei până la reușita
proiectului este fundamentală;

2.4. Funcționarea unei platforme de aprovizionare colectivă a unei cantine publice


ecologice
Inițierea unui astfel de demers în România este o operațiune complexă care trebuie să
se desfășoare potrivit unei proceduri atente:
● Conștientizarea obiectivelor generice ale funcționării unei platforme:
- O analiză profundă a obiectivelor vizate de către platformă;
- Analiza obiectivelor altor proiecte similare;
- Realizarea unei abordări conceptuale specifice zonei;

* Analiza ofertei de produse ecologice din teritoriu:


- Punctele de plecare pentru inventarierea ofertei locale;
- Pașii necesarii inventarierii ofertei ecologice zonale;
- Mobilizarea resurselor locale (umane și materiale) pentru a cunoaște oferta unui
teritoriu;

● O bună cunoaștere a specificului funcționării cantinelor publice referitoare la:


- Existența unei cereri bine definite de produse locale;
- Cunoașterea tehnicilor de inventariere a ofertei teritoriale;
- Frânele inerente ale inventarierii ofertei locale;

46
● Organizarea unui dispozitiv operațional profesional:
- Crearea unei echipe inovative de gestiune a proiectului;
- Realizarea de proceduri de aprovizionare cu hrană ecologică;
- Capacitate de gestiune de resurse umane din partea responsabilului de proiect;

● Analiza sinergiilor cu alte proiecte:


- Realizarea unei coerențe cu proiecte similare din zonă, regiune, țară;
- Proceduri tehnice de mobilizare de sinergii;
- Proceduri de mobilizare resurse umane din proiecte diferite;

● Dezvoltarea unor capacități de comunicare:


- Conturi pe rețele sociale;
- Site Web interactiv;
● Crearea unei logistici de aprovizionare:
- Realizarea unei bune proiecții logistice la nivel de dimensionare materială și
bugetară;
- Proceduri metodologice de realizare a unei platforme logistice;
- Proceduri de identificare de resurse financiare și umane de gestiune a platformei;

● Achiziția publică de hrană ecologică:


- Cunoașterea în detaliu a legislației de achiziție publică;
- Procedurile virtuale și fizice de realizarea a achiziției publice;
- Procedurile de monitorizare a riscurilor achiziției publice;

● Constrângerile sanitare și sanitar veterinare aferente hranei ecologice:


- Cunoașterea în detaliu a legislației sanitare și sanitar veterinare;
- Bune practici în derularea contactelor cu structurile DSV și DSP;
- Dispozitive de monitorizare a schimbărilor frecvente de legislație;

* Gestiunea costurilor aprovizionării locale cu hrană ecologică:


- Conștientizarea necesității unor bugete mai mari la achiziție;
- Gestiunea bugetului final prin mecanisme de economisire pe parcurs (plan
nutrițional redimensionat; gestiune de risipă alimentară);
- Redimensionare periodică a bugetului în funcție de hrana sezonieră;

47
● Mecanismele de evaluare a proiectului:
- Conștientizarea necesității evaluării proiectului;
- Cunoașterea mecanismelor de evaluare a proiectelor de acest tip;
- Utilizarea de expertiză terță neutră pentru evaluare;

2.5. Specificul gestiunii unui proiect de introducere de hrană ecologică în cantină


publică

● Acceptarea unui preț mai ridicat la achiziție materie primă


De regulă vorbim de un preț mai ridicat la achiziția unui produs local ecologic decât a
unui produs chimizat, element ce trebuie acceptat, digerat și gestionat de către inițiatorii unui
astfel de proiect.
Chiar dacă prețul inițial de achiziție al materiei prime se poate menține în final un cost
apropiat de costul unui meniu chimizat prin realizarea de economii în alte componente ale
costului final. În plus se știe că hrana ecologică are un mai bun coeficient de randament.
energetic și nutrițional ceea ce poate permite economii în gramajul meniului în așa fel încât
prețul mai ridicat inițial la achiziția publică să poată fi estompat prin economii pe alte costuri.

● Gestiunea costului de achiziție al materiei prime ecologice:


Pentru reducerea prețului de achiziție trebuie luate în calcul achizițiile de produse
sezoniere care de regulă sunt mai ieftine decât produsele extra sezoniere, limitarea numărului
de intermediari, realizarea de procesare de legume și fructe în cantină pe cât posibil (în loc de
achiziție de conserve procesate).
De asemenea trebuie avută în vedere creșterea ponderii de produse brute din total
achiziție față de produsele procesate cu scopul reducerii finale a prețului de cost de produs
ecologic în total meniu.
De asemenea trebuie evitate achizițiile cu produse ecologice semipreparate care au un
cost mai ridicat decât cele brute.

48
Un alt mecanism de achiziție prin care se poate reduce costul final este alegerea unui
moment potrivit (înainte de începerea sezonului sau pe final de sezon).
Modificarea rațiilor alimentare înspre diminuare este un alt mecanism de realizare de
economi ținând cont de densitatea mai ridicată a materiei prime ecologice față de cea
chimizată ceea ce conduce la un procent mai ridicat de materie uscată în hrana ecologică,
permițând economii ale costului meniului ecologic în final.
Reducerea ofertei finale de ingrediente din meniu poate să fie o altă cale de echilibrare
bugetară rămânând la același număr final de calorii și echilibru nutrițional.
Diminuarea procentului de risipă alimentară poate de asemenea să reducă costul final
al meniului.
Diminuarea procentul de materii prime ambalate este un mecanism de economisire
bugetară de luat în calcul la achiziția de materie primă ecologică.

● Realizarea de economie de timp prin gestiune administrativă profesională


Tehnic operația se poate realiza prin programe informatice administrative (Ex. RESO,
ANDRM, ) care gestionează stocurile și gestionează automat numărul de meniuri, comenzile
cu furnizorii, monitorizările dietetice personalizate, programarea meniurilor, încadrarea
bugetară, etc…
De asemenea se poate realiza o economie de timp și implicit de buget prin proceduri
de optimizare a sarcinilor personalului cantinei.
O economie de timp se poate obține prin achiziția de legume și fructe curățate
(rădăcinoase, etc…) dacă se poate obține același preț ca în cazul materiei prime necurățate,
spălate.
O altă economie de timp și de buget se poate realiza prin aderarea cantinei la unu grup
de cumpărare ce operează mai profesional și cu volume mai mari de marfă și implicit prețuri
mai mici de achiziție.

● Realizarea de economii la nivel de cheltuieli indirecte de funcționare


Un prim post de cheltuieli indirecte este legat de utilizarea apei unde se pot face
economii prin echipamente mai performante (robinete economice, etc…).
O altă categorie de cheltuieli indirecte ce poate fi redusă este legată de energia
electrică prin achiziția de echipamente adaptate și eficiente energetic (celule de frig, etc…).

● Elaborarea unui plan propriu de meniuri

49
O economie financiară importantă se obține atunci când achiziția de materie primă
ecologică este pregătită din timp cu cel puțin 6 luni înainte în așa fel încât ea să fie cunoscută
de către producătorii locali ca să aibă timp sa se organizeze și să-și rentabilizeze costurile
încât să poată veni cu o ofertă mai atractivă financiar.
O astfel de abordare este benefică și pentru cantină și pentru producători care pot
programa o campanie de semănat, plantat (legumicultură, cultura mare) prin care să răspundă
unei cereri de sezon la un preț mai scăzut de achiziție pentru cantină. Astfel producătorii de
legume și cereale se pot poziționa pe anumite specii sau soiuri mai cerute de către piață
optimizându-și mult mai bine costurile de producție venind cu o ofertă adaptată din punct de
vedere financiar, rezidual, nutrițional, etic, tehnologic.
O astfel de corelare de calendare de achiziție cu calendarele de producție ale țăranilor
locali ecologici conduce la economii financiare importante pentru cantină și la câștiguri
relativ mai ridicate și mai sigure pentru țărani.

● Realizarea de economii financiare prin realizarea de achiziții sezoniere


Pe lângă aspectele de etică ale unei achiziții de materie brută ecologică sezonieră,
acest tip de achiziție realizează evidente economii financiare pentru cantina publică.
Economiile rezultă din transportul mai redus ca distanță, din economiile de energie pe lanțul
logistic de stocare, din economiile de timp generate de furnizori aflați la mare distanță (uneori
sute sau mii de km). O astfel de abordare legată de sezonalitate permite o creștere și o
securizare a calității produselor datorită faptului că la nivel local toată lumea se cunoaște și în
acest context producătorii nu riscă la nivel de imagine ci dimpotrivă au interes să fidelizeze
clientela printr-o calitate mai ridicată.
În același timp costurile de distribuție și aprovizionare pot fi reduse implicit,
micșorând astfel prețul de achiziție producând prețuri competitive.
O mare parte a producătorilor locali au astfel interesul de a comunica cu cel puțin 6
luni înainte de achiziție asupra calendarului și tonajele producțiilor sezoniere încât cantinele
locale să fie la curent.

● Adaptarea capacităților proprii de stocare și transport


În funcție de disponibilitatea unei oferte ecologice locale sezoniere cantina îți poate
redimensiona capacitățile de transport și stocare.
Cunoașterea posibililor ofertanți locali îi permite cantinei să-și depășească simpla
dimensiune de achizitor de materie primă ecologică devenind un actor de dezvoltare locală

50
teritorială recunoscut de către ceilalți actori ai filierei. O astfel de abordare le permite
jucătorilor să treacă la o analiză mai atentă a prețului final de vânzare materie primă încât el
să corespundă așteptărilor pieței.

● Gestiunea adaptată a personalului cantinei


O primă provocare tehnică pentru bucătari este legată de acceptarea unor cantități mai
mari de materie brută ce trebuie curățată, spălată și în plus a unor timpi mai lungi de pregătire
a meselor.
O astfel de abordare presupune pe de o parte o acceptare și o asumare a abordării iar
pe de altă parte necesită un nivel de pregătire profesională adaptat acestui tip de materie
primă.
Formarea profesională trebuie să vizeze o serie de specificități precum: timpii de
fierbere, rețete specifice, caracteristici de consum, echilibrele nutriționale, calitatea
tehnologică, nutrițională, indicele glicemic, puterea antioxidantă.

● Comunicarea cu consumatorii
Așteptările unor consumatori de produse ecologice sunt net superioare față de
consumatorii de produse alimentare chimizate și de aici derivă necesitatea ca personalul
cantinei să cunoască aceste așteptări și să le facă față de o manieră profesională.
Personalul de servire va trebui să dobândească competențe suplimentare de
comunicare interactivă ce integrează țărani producători ce intervin în timpul mesei (principiul
hranei povestite gen Slow Food).
O tehnică de comunicare practicată în multe școli din vestul Europei ia in calcul o
prezentare pe bannere în interiorul cantinei a gospodăriilor țăranilor ecologici de unde și
nevoia ca personalul să fi făcut măcar o vizită în aceste gospodării ca să poată să răspundă
coerent ța întrebările publicului.
Cantina își depășește la rândul ei propriile limite devenind un spațiu de educație
alimentară sănătoasă ceea ce face ca din punct de vedere vizual cantina să arate ca o clasă de
elevi la nivel de imagini pe pereți sau prin mijloace media.

● Capacitatea operațională a cantinei de a răspunde unei oferte publice


Operația de răspundere la o ofertă publică ecologică este mai complexă decât în cazul
unei achiziții de alimente chimizate și presupune o bună coordonare între membrii echipei
(administrator, jurist, nutriționist, bucătar, Director școală)

51
● Procedura de achiziție de produse ecologice locale
Una din marile provocări legate de achiziția de hrană ecologică în cantine publice la
nivel european este identificarea acelor criterii care să nu facă obiectul unui conflict de
interese cu principiile unei piețe libere ce nu trebuie îngrădită.
În acest sens, țările au făcut apel la experți în domeniul sociologiei, psihologiei ca să
poate identifica breșe legale ca să poată încuraja acest tip de hrană.
În cele ce urmează vom prezenta un evantai de criterii folosite în diferite țări ceea ce
ne va obliga să armoniza legislația românească la cea europeană încât să se permită favorizare
legală de produse ecologice pe bază de criterii de performanță socială ecologică, etică etc…:
- Realizarea de achiziții de hrană ecologică locală cu încredințare directă cu o frecvență
ridicată (sub limita financiară permisă de legislație);
- Lansarea unei oferte rapide care să le permită achizitorilor locali o reacție imediată;
- Lansarea unei cereri de loturi mici și îngust specializate;
- Exersarea dreptului de preferință;
- Definirea nevoilor de achiziție în funcție de caracteristicile detaliate ale pieței locale
(definirea nevoilor de achiziție în funcție de nevoile specifice; prin identificarea de
loturi pe produs; utilizarea de criterii de performanță ecologică, dezvoltare durabilă;
printr-o mai bună delimitare a loturilor; preț);
- Prin definirea mai exactă a condițiilor de atribuire și prin utilizarea tehnicii de
ponderare asociată de criterii (ex. Asociere de criterii locale și de amprentă ecologică;
asociere de criterii sociale (grup de producători cu criterii de performanță ecologică;
asociere de criterii de mărime a loturilor cu criterii de amprentă socială; etc…) ;
- Prin exersarea dreptului preferință la achiziție de la grupuri de producători;
- Prin utilizarea clauzei piețelor rezervate;
- Prin autorizarea procedurii variantelor de achiziție (procedura le permite candidaților
să ofere hrană ecologică locală pe criterii calitative și de mediu pe care sistemul nu le
poate cuantifica prin indicatorii clasici și a căror caracteristici tehnice nu ar fi putut să
fie stabilită de maniera standard)
- Utilizarea de sisteme de achiziție dinamice ce permit o referențiere permanentă
furnizorilor;
- Utilizarea de acorduri cadru și Piețe cu bonuri de comandă ( dacă valoarea achiziției
este de sub 10000 de euro și reprezintă mai puțin de 1% din totalul achiziției anuale te
poți adresa la un alt furnizor);

52
- Utilizarea piețelor cu procedură adaptată (MAPA-dacă achiziția este sub 80 000 euro
și reprezintă maxim 20 % din achiziția anuală);
- Utilizarea de criterii de performanță ecologică (valoare amprentă ecologică; procent de
produse ambalate; procent de ambalaje biodegradabile; ambalaje reutilizabile;
procentul de ambalaje primare; procentul de ambalaje secundare; procent de ambalaje
terțiare; procent de produse ambalate individual; ambalaje recuperabile; procent
sezonalitate; distanța de la locul de producție la locul de procesare; LMR-limită
maximă de rezidii);
- Utilizarea de criterii de performanță calitativă (calitate reziduală; calitate nutrițională;
calitate vizuală; calitate etică; calitate tehnologică; semne de calitate; prospețime;
arome, etc…);
- Utilizarea de criterii de performanță socială (certificare montană; certificare etică;
risipă alimentară; utilizarea de personal aflat în sistem de inserție sau reinserție
profesională; utilizarea de personal din sisteme gen Woffing, etc…);
- Criterii de confort animal;
- Criterii de sănătate (alimente ce nu favorizează obezitatea, diabetul, etc…);
- Utilizarea de criterii de durabilitate (sisteme de producții respectuoase cu mediul
înconjurător-ex. ferme de agro mediu; distanța parcură în timpul ciclului de viață al
produsului; gestiunea deșeurilor de către furnizor);
- Utilizarea de criterii de procesare (procentul de materie uscată rămasă după fierbere
sau frigere; timpii de fierbere sau frigere; nivelul de practicabilitate al stocării;
ușurința dezinfecției spațiului de stocare; gestiunea deșeurilor în spațiul de stocare;
- Utilizarea de criterii de selecție legate de performanța tehnică și financiară (capacitatea
tehnică a intreprinderii; capacitatea financiară a ofertantului; nivelul de calificare;
procentul de personal în domeniul strict al achiziției, etc…);
- Prin combinarea criteriilor de atribuire și prin adăugarea de punctaje suplimentare în
caz de depășire a criteriilor minime;
- Valoarea prețului și flexibilitatea furnizorului de a modifica prețul;
- Moduri economice de producție ecologică la nivel de inputuri;
- Existența unui demers de management a calității la nivel de producător;
- Existența unui angajament social al furnizorului la nivel de comunitate;
- Criterii legate de condițiile de livrare (respectarea planului alimentar nutrițional la
nivel de cantină chiar în situația unor rupturi în sistemul de aprovizionare);

53
2.6. Studiu de caz: Hrana ecologică în cantinele publice din Franța (2018)
- 20 de miliarde de euro pe an;
- 3 miliarde de meniuri;
- 74 000 de cantine publice;
- 60 % din cantine publice cu gestiune proprie;
- 400 % din cantine cu servicii delegate la societăți terțe exterioare;
Țintă politică pentru 2022: 50 % din hrană să provină din sisteme durabile din care minim 20 %
din sisteme de agricultură ecologică;
● Categoriile de cantine publice:
- Cantine centrale;
- Cantine de grădinițe;
- Cantine de colegii;
- Cantine de creșe;
- Cantine de licee;
- Cantine de Universități;
- Cantine de spitale;
- Cantine de A.P.L.
- Cantine de centre primire vârstnici
- Cantine de unități militare, MAI, etc…

● Originea inițiativei de introducere de hrană ecologică în cantine publice


- 65 % dintre inițiative aparțin aleșilor locali;
- 32 % dintre inițiative aparțin societății civile;

54
- 32 % legilor de sprijin (Grenelle și Legea de egalitate și cetățenie);
- 13 % altor inițiative;
- 46 % dintre inițiative au început acțiunea de cel puțin 10 ani;
Au existat 3 perioade de dinamică majoră aferente a trei politici publice naționale în favoarea
introducerii de hrană ecologică în cantine publice și anume : în 2008/2009 și 2012
(Grenelle de l’environnement) și în 2016 prin legea Egalitate și Cetățenie).

De la ideea de cantină ecologică la paradigma de tranziție alimentară:


- 68 % dintre colectivități au avut la bază o abordare orizontală în demersul lor
integrând politici variate precum politici de sănătate, politici de mediu, politici
agricole, politici, educaționale, politici, economice, politici sociale, politici culturale,
politici locale;
- 28 % dintre colectivități au avut la bază un concept filosofic de dezvoltare punctuală a
sistemului de agricultură ecologică;
- 7% din colectivități au avut la baza demersului lor un Proiect Alimentar Teritorial
(P.A.T.) al Ministerului Agriculturii;
- 8% dintre colectivități au pus la dispoziția proiectelor de aprovizionare cu hrană
ecologică terenuri agricole publice;

● Corelarea demersului cu alte politici locale


- În 46 % din cazuri cu politici locale de gestiune a deșeurilor;
- În 43 % din cazuri cu politici locale de dezvoltare durabilă;
- În 39 % din cazuri cu politici locale educaționale;
- În 28 % din cazuri cu politici locale de sănătate;
- În 20 % din cazuri cu politici locale agricole;
- În 16 % din cazuri cu politici locale sociale;
- În 10 % din cazuri cu politici locale de dezvoltare economică;
- În 6 % din cazuri cu politici locale funciare;
- În 6 % din cazuri cu politici locale culturale;

● Legătura dintre politicile de dezvoltare economică locală și proiectul de


introducere de hrană ecologică în cantine publice:
- Prin realizarea de către A.P.L. unei structuri agricole specializate pentru acest obiectiv;
- Prin achiziția de teren agricol de către A.P.L.;

55
- Prin subvenții publice locale acordate de către A.P.L., producătorilor,
transformatorilor, distribuitorilor;
- Prin subvenții publice locale acordate de către A.P.L., structurării organizațiilor de
producători (organizarea de parteneriate cu consumatorii; acțiuni de sensibilizare a
consumatorilor, etc…);

● Ponderea achizițiilor de hrană ecologică din total achiziție de alimente în funcție


de tipul de cantină:
- 43,4 % cantine ale administrațiilor (APL; cantine de MAI, MAE, etc…);
- 40,2 % cantine de centre de vârstnici, centre sociale, etc…;
- 10,5 % pentru licee;
- 17,7 % pentru colegii;
- 34,2 % pentru școli I-IV;
- 19,6 % pentru creșe și grădinițe;
● Costul mediu pe meniu în funcție de tipul de cantină:
- 2,71, euro/meniu pentru administrații;
- 2,53 euro/meniu pentru centre sociale;
- 2,45 euro/meniu pentru licee;
- 1,93 euro/meniu pentru colegii;
- 1,88 euro/meniu pentru școli I-IV;
- 1,70 euro/meniu pentru grădinițe și creșe;
● Procentajul de cantine în funcție de tipul de hrană ecologică achiziționată:
- 98 % dintre cantine achiziționează legume;
- 91 % dintre cantine achiziționează fructe;
- 86 % dintre cantine achiziționează produse lactate;
- 83 % dintre cantine achiziționează plante condimentare și condimente;
- 69 % dintre cantine achiziționează pâine;
- 67 % dintre cantine achiziționează carne;
- 34 % dintre cantine achiziționează pește;
- 25 % dintre cantine achiziționează ulei;
● Tipul de certificare al produselor de calitate achiziționate (altele decât cele ecologice)
- 55 % sunt certificate cu Label roșu (produsele de carne);
- 54 % sunt certificate cu DOP (denumire de origine protejată);
- 37 % sunt certificate cu IGP (indicație de Protecție geografică);

56
- 28 % sunt certificate cu labelul produse fermier;
- 10 % sunt certificate cu labelul produse montane;
- 5 % sunt certificate cu labelulul HVM (inaltă valoare de mediu);
- 3 % sunt certificate cu STG (trasabilitate garantată);
● Criteriile de achiziție de hrană pentru cantinele cu servicii delegate terților:
- 68 % dintre criterii au folosit produse ecologice;
- 63 % dintre criterii au folosit sezonalitatea;
- 47 % dintre criterii au folosit prospețimea;
- 37 % dintre criterii au folosit mențiuni de calitate și de origine a produselor;
- 32 % dintre criterii au folosit performanțe de mediu;
● Ponderea produselor ecologice locale:
Una din marile reușite ale Franței este legată de performanța deosebită în materie de
hrană ecologică în cantine publice în care ponderea produselor ecologice a atins 50% din
total.
Această performanță deosebită se poate explica prin diferiți parametri:
O foarte bună poziționare pe piețele publice a grupurilor locale de producători la nivel de
organizare internă (grupuri de vânzare) și de comunicare cu cantinele publice asupra
ofertei lor;
O voință politică majoră a cantinelor publice de a favoriza hrana ecologică locală în detrimentul
unor alimente ecologice din alte județe, regiuni sau țări, vezi continente;
O organizare logistică (grupuri de cumpărare) a cantinelor publice pentru a favoriza hrana
ecologică locală și la un preț mai scăzut;

● Tehnicile de reducere a prețului hranei ecologice de către cantine (ponderea


numărului de cantine):
- 73 % dintre cantine au redus costul final al meniului ecologic prin lupta împotriva
risipei;
- 53 % dintre cantine au redus costul final al meniului ecologic prin introducerea de
meniuri vegetariene;
- 46 % dintre cantine au redus costul final al meniului ecologic prin achiziția de produse
brute și produse de sezon;
- 33 % dintre cantine au redus costul final al meniului ecologic print acțiuni de formare
a personalului;
● Frecvența meniurilor vegetariene ecologice:

57
- 75 % dintre cantine au introdus meniuri vegetariene o dată pe săptămână;
- 8 % dintre cantine au introdus meniuri vegetariene o dată pe lună;
- 2 % dintre cantine au introdus meniuri vegetariene zilnic;
- 5 % dintre cantine nu au introdus meniuri vegetariene;
- 10 % dintre cantine nu au răspuns chestionarului;
● Mecanismele de reducere a prețului final al meniului ecologic prin reducerea
risipei alimentare:
- Reducerea volumului și a greutății unui meniu;
- Acceptarea de donații alimentare ecologice;
- Formarea profesională a personalului pentru a procesa hrană ecologică;
- Organizarea unei producții proprii de ouă în jurul cantinei;
- Organizarea de meniuri ce vizează un obiectiv ambițios- 0 deșeuri;
- Amenajarea unei instalații de compostare aerobă/anaerobă în jurul cantinei;
- Realizarea unui acțiuni de comunicare pe risipă alimentară în unitatea publică;
Tematica activităților de formare profesională pentru cantinele publice ce vizează
economii finale ale prețului meniului ecologic:
- Din totalul procentual de 80 % dintre cantine ce realizează sesiuni de formare
profesională ecologică pentru personal:
- 45 % au avut ca tematică introducerea de produse ecologice și locale;
- 30 % au avut ca tematică bucătăria vegetariană și alternativă;
- 27 % au avut ca tematică legătura dintre alimentație și sănătate ;
- 27 % au avut ca tematică lupta împotriva risipei și colectarea selectivă a deșeurilor;
- 16 % au avut ca tematică tehnici de procesare de hrană ecologică
- 13 % au avut ca tematică animațiile în timpul servirii mesei, tehnici de degustare și de
descoperire a gustului;
- 12 % au avut ca tematică igiena alimentară;
- 5 % au avut ca tematică inițierea de politici alimentare;
- 4 % au avut ca tematică procedura de achiziție publică;
- 2 % au avut ca tematică legislația agroalimentară;
- 1 % au avut ca tematică eliminarea ambalajelor de plastic;
● Poziționarea cantinelor față de utilizarea plasticului:
- 16 % dintre cantine utilizează plasticul pentru stocare alimente;
- 37 % dintre cantine utilizează plasticul pentru pregătire meniuri pentru livrare (cantine
centrale) și transport;

58
- 20 % dintre cantine nu utilizează plastic (90 % sunt cantine ce deservesc până la 500
de persoane/zi; 64 % sunt cantine ce deservesc între 500 și 3000 de persoane/zi; 34 %
sunt cantine ce deservesc peste 3000 de persoane/zi);

Cap.3. Psihologia consumatorului de produse ecologice

3.1. Motivațiile unui angajament de 0 erbicide în localitate

Realizarea unei campanii de sensibilizare a locuitorilor în ceea ce privește efectele utilizării


pesticidelor

Ori și ce angajament public de reducere a impactului utilizării de pesticide (fungicide,


insecticide, erbicide, rodenticide, moluscocide, noțiuni curente pentru țărani dar abstracte de
regulă pentru publicul larg) are la bază o acțiune de sensibilizare a locuitorilor pe termen
mediu și lung asupra influențelor directe asupra vieții lor și asupra mediului lor înconjurător.

Realizarea unei campanii de sensibilizare a locuitorilor în ceea ce privește interesul de


dezvoltare a unui proiect ecologic public

O astfel de campanie se va concentra pe mesaje de bază legate de elementele


structurale ale sistemului de agricultură ecologică (protecția calității solului, apei, aerului;
calitatea mai bună alimentelor din punct de vedere vizual, organoleptic, tehnologic, rezidual,
nutrițional, etic).

Realizarea unei campanii de sensibilizare a locuitorilor în ceea ce privește mecanismele de


garantare a calității produselor ecologice

Campania se va concentra pe explicarea tehnicilor de certificare și control care să-i


ofere garanții de încredere locuitorului vis a vis de siguranța sistemului.

Realizarea unei campanii de sensibilizare a locuitorilor în ceea ce privește aspectele sociale,


etice, economice, culturale, ecologice ale demersului

Campania se va concentra pe aspecte legate de:

59
- Pericolele legate de expunerea la pesticidele din apă, aer, sol, alimente;
- Riscurile de contaminare alimentară (ex. concentrarea pesticidelor în coaja fructelor și
legumelor de unde nevoia de comunicare pe curățarea acestora);
- Beneficiile aduse protecției mediului din localitate și la nivel teritorial (reducerea
efectelor schimbărilor climatice; conștientizarea că modificarea comportamentului
individual de consum la nivel de produs ecologic poate aduce beneficii globale);
- Beneficiile aduse protejării biodiversității (conștientizarea impactului schimbării
comportamentului alimentar individual asupra unor ecosisteme la nivel comunal,
județean, național etc..);
- Beneficiile aduse confortului animal, o noțiune care devine din ce în ce mai sensibilă
pentru tinerele generații;
- Beneficiile dezvoltării unui sistem de economie locală, o noțiune care și aceasta devine din ce în
ce mai sensibilă pentru tinerele generații;
- Beneficiile legate de recuperarea gustului de altădată prin reintroducerea unor populații și rase
locale adaptate teritoriului cu o rezistență mai ridicată la boli, dăunători, buruieni, secetă
ți alți factori de stres;

* Crearea unui dispozitiv operațional pentru atingerea obiectivului 0 erbicide

Realizarea unui inventar al practicilor ecologice din localitate

O astfel de acțiune are la bază o inventariere de practici agricole, silvice la nivel de


localitate cu scopul inițierii unor acțiuni de dezburuienare ecologică publică și privată la nivel
de localitate, de întreținere ecologică a șanțurilor, de dezăpezire cu substanțe ecologice, de
gestiune ecologică a pădurilor și pajiștilor publice și private cu scopul obținerii unei imagini
de ansamblu.

Definirea obiectivelor ecologice de întreținere tehnică spațiilor verzi publice și private

Atingerea unui obiectiv de 0 pesticide la nivelul unei localități este un prim demers
pentru angajarea comunei într-un demers ecologic.

Comunicarea trebuie realizată pe:

- Utilitatea necesității dezburuienării chimice;


- Necesitatea reducerii/înlocuirii de erbicide pentru dezburuienare;
- Soluții alternative de dezburuienare;

Identificarea de soluții de finanțare ale proiectului

60
Este nevoie de conectare la soluții de finanțare regionale la nivel de agenții
descentralizate ale statului pentru a compensa lipsa de mijloace financiare locale.

Inventarierea mecanismelor alternative de dezburuienare

O serie de tehnici de dezburuienare ecologică alternativă trebuie cunoscute de marele


public motiv pentru care este nevoie de o implicare publică locală în inițierea unor acțiuni
demonstrative de comunicare.

Sensibilizarea populației locale vis a vis de interesul protejării florei spontane

O serie de acțiuni de comunicare vor permite o mai bună înțelegerea fenomenului:

- Comunicare în ziare locale, în ziare electronice, la radio, tv, și pe rețele sociale;


- Comunicare în spații publice;

- Organizare de evenimente speciale de dezbatere, jocuri tematice, acțiuni demonstrative;

Organizarea de teste demonstrative

Acțiunea demonstrativă este esențială pentru a crea interacțiuni directe între cetățeni și
tehnicile de dezburuienare:

- În licee și școli;
- În parcuri și rezervații naționale;
- Sindicate locale;

Evaluarea acțiunilor publice

O bună analiză retroactivă a acțiunii este necesară pentru a avea un feed back corect
necesar unor acțiuni corective:
- Nivelul bugetului alocat corelat cu obiectivele acțiunii;
- Ponderea timpului afectat pentru acțiuni de dezburuienare alternativă;
- Inventarierea blocajelor întâlnite de personalul tehnic care a făcut dezburuienarea
ecologică a spațiilor publice;
- Inventarierea panopliei de tehnici de dezburuienare ecologică utilizate;
- Analiza feed back-ului populației vis a vis de justețea și eficacitatea acțiunii;
- Eficacitatea acțiunilor de formare, demonstrative și de comunicare cu locuitorii;

61
3.2. Transformarea localității în teritoriu ecologic

* Realizarea unui bilanț ecologic al localității

Diagnosticul vizează cunoașterea exactă a numărului de agricultori în ceea ce privește


modelele de agricultură practicate, a numărului exact de consumatori și al obiceiurilor
acestea legate de consumul de alimente, al cantinelor, restaurantelor, firmelor de caterring,
firmelor de distribuție de hrană ce acționează pe raza localității, etc…

● Identificarea tuturor categoriilor de persoane și structuri interesate de proiect

Vorbim aici de agricultori, de unități de procesare, distribuție agroalimentară, aleși


locali, reprezentanți de școli, licee, grădinițe, ONG de consumatori, reprezentați de A.P.L.,
asociații de părinți de elevi, ONG ecologiste, etc…

● Realizarea unei echipe operaționale și a unui plan de acțiune

Formarea unei echipe operaționale este esențială motiv pentru care un stagiu de
pregătire minimal trebuie prevăzut într-o comună vecină ca a demarat deja un proiect similar.

Vis a vis de inițierea unui plan de acțiune, trebuie luat în calcul aspecte complexe
precum:

- Nivelul de gradualitate al abordării (ex. frecvența meselor ecologice);


- Ce tip de alimente ar trebui vizate la începutul acțiunii pentru a a sigura reușita
acțiunii;
- Modul de gestiune al aprovizionării;
- Relațiile contractuale cu țăranii;
- Stabilirea unei relații de încredere între comunitate și mediul profesional agricol;
- Stabilirea unei campanii de sensibilizare la nivel de comunitate;

62
● Analiza comparativă a experiențelor unor comune vecine

Sunt necesare schimburi de experiență în comune vecine cu ansamblul aleșilor locali


și al echipei de proiect pentru a crea premisele de încredere în reușita proiectului.
De asemenea sunt necesare sesiuni de informare comunicare în cadrul localității cu
reprezentanți ai unor comune vecine pentru a asigura o coerență și credibilitate proiectului.

● Crearea unui dispozitiv de acompaniere a agricultorilor în procesul de conversie


înspre agricultură ecologică

Dispozitivul poate să prevadă acțiuni variate precum:

- Acțiuni de informare a agricultorilor pe rețele sociale;


- Acțiuni de formare a agricultorilor pe tematica tehnologiilor în agricultură ecologică;
- Realizarea de loturi demonstrative;
- Crearea unui birou specializat tehnic la nivel de primărie care să ofere expertiza necesară
agricultorilor din sistemul convențional;
- Realizarea de schimburi de experiență la agricultori certificați ecologic;

* Realizarea unor circuite scurte pilot de aprovizionare cu hrană ecologică

Înainte de a te lansa într-un proiect la scara întregii localități este de recomandat


lansarea unei acțiuni pilot la nivelul unei grădinițe de exemplu, pentru a putea lansa pe un caz
concret o acțiune de comunicare cu restul comunității.

O serie de acțiuni pregătitoare trebuie prevăzute:

- Identificarea și fișarea ofertei de hrană ecologică la nivel comunal;


- Crearea unei locații pilot de prezentare și comunicare în jurul noțiunii de hrană ecologică (într-
o școală; într-o cantină, etc…);

* Inițierea unei acțiuni de democratizare a accesului la hrană ecologică

Datorită prețului mai ridicat la vânzare al produselor ecologice multe familii cu buget
redus nu-și pot imagina un interes direct de a fi vizate de către proiect și ca atare ar putea
crea o masă critică care să frâneze sau să blocheze proiectul.

În acest sens trebuie imaginate o serie de mecanisme de sprijin pentru a permite și

63
acestor familii accesul la o hrană ecologică:

- Finanțarea de către comună a unei părți din diferența între produsele convenționale și
ecologice;
- Prevederea unor coșuri cu hrană ecologică adaptate la nevoile și mărimea familiei;
- Gândirea unor mecanisme de plată diferențiată în funcție de specificul financiar al fiecărei
familii;

3.3. Inițierea unui demers de introducere de hrană ecologică în cantine publice

* Realizarea unui audit operațional al cantinelor publice locale

Cunoașterea dispozitivului operațional la nivelul unei cantine publice este esențială și


vizează cunoașterea capacităților proprii de procesare de legume și fructe, responsabilitatea
comenzilor, responsabilitatea realizării caietelor de sarcini, bugetul disponibil aferent unui
meniu, etc..

De asemenea este nevoie de un audit tehnic al nivelului de pregătire al echipelor din


bucătărie în ceea ce privește procesarea hranei ecologice, de o consultare a consumatorilor
vizați, etc..

● Realizarea unui audit al filierei locale de producție ecologică

Auditul vizează o cunoaștere în detaliu a structurii filierei:

- cunoașterea punctelor tari și slabe ale acesteia;


- evaluarea capacităților de producție, procesare primară, condiționare, depozitare și
transport ale țăranilor locali ecologici;
- realizarea unei analize exacte ale nevoilor de aprovizionare ale cantinelor publice;
- realizarea unor oferte concordante cu mărimea ofertei locale disponibile;

* Realizarea unor acțiuni de formare profesională

Formarea profesională în agricultură ecologică vizează toate categoriile de participanți


la acest proiect:

64
- agricultorii în ceea ce privește relațiile corecte cu consumatorii;
- consumatorii în ceea ce privește responsabilitățile lor sociale vis a vis de menținerea
unui țesut social echilibrat de agricultori în teritoriu;
- echipele tehnice de la bucătăria cantinei în ceea ce privește specificul de procesare ale
alimentelor ecologice;
- aleșii locali în ceea ce privește mesajele de comunicare pe tematica acestui proiect;
- reprezentații unităților publice (școli, spitale, etc…);

* Gestiunea corectă a bugetului

O serie de acțiuni permit păstrarea în limite acceptabile a bugetului pe termen mediu și


lung:

- gestiunea și limitarea risipei de alimente;


- redimensionarea nutrițională a mărimii porțiilor alimentare în farfurie;
- creșterea ponderii proteinelor vegetale, a probioticelor, prebioticelor , fructelor,
legumelor și cerealelor integrale în meniu;
- trecerea pe meniuri formate din 4 componente (proteine, lactate, cereale,
legume/fructe);
- introducerea graduală de hrană ecologică;
- crearea unor acțiuni care consolidează încrederea cu țăranii ecologici din zonă (hrană povestită
de către țărani în timpul mesei);

* Asigurarea unui dispozitiv operațional de vizualizare a hranei ecologice în cantine


publice

Diferite mecanisme permit o mai bună înțelegere a proiectului:

- lansarea unei operațiuni de marcare vizuală în cantină (postere, bannere, imagini pe tv,
etc…);
- organizarea de acțiuni de animare prin evenimente specifice prin intermediu țăranilor parteneri;
- transformarea elevilor, profesorilor și a consumatorilor de produse ecologice din cantine
publice în ambasadori voluntari ai proiectului;

* Realizarea de grădini ecologice colective în spații publice

Reușita proiectului depinde în primul rând de voința inițiatorului dar depinde esențial
uneori și de gradul de asumare al comunității. In acest sens realizarea de grădini ecologice în
curtea școlilor, sau pe terenuri publice diverse îi permite comunității o tranziție mai ușoară

65
pentru înțelegerea și asumarea proiectului

● Realizarea unor acțiuni concertate de sensibilizare

Un proiect de asemenea natură vizează mutații profunde la nivelul comunității, astfel


pentru reușita proiectului este esențială gestiunea unor factori exteriori proiectului precum:

- gestiunea prejudecăților vis a vis de produsele ecologice din comunitate față de


proiect;
- realizarea de cursuri de bucătărie ecologice este încă o piatră la temelia reușitei
proiectului;
- organizarea de animații pedagogice la scara întregii comunități pentru schimbarea
comportamentului pasiv al comunității într-un comportament activ (proiecții de filme,
picnicuri ecologice, dezbateri, acțiuni de socializare în gospodăriile țărănești
partenere;

● Carta unei cantine publice ecologice responsabile

Motivația consumului de hrană ecologică într-o cantină:

- petrecerea unor momente de convivialitate cu colegii, prietenii, profesorii, vecinii, etc..;

- descoperirea senzorială a unei palete extrem de variată de gusturi, arome, etc…;

- obținerea autonomiei alimentare printr-o relație directă cu țăranii ecologici;

- obținerea unui mai bun echilibru între orarul copiilor, părinților;

● Oferta unei cantine publice este mult mai atractivă față de un restaurant
- meniurile fac obiectul unui plan nutrițional echilibrat ceea ce nu este cazul în
restaurant;
- în cantină există o echipă operațională ce supravegheză în mod periodic caliatea
alimentelor, atmosfera de convivialitate, o cartă de principii etice;
- cantina poate organiza la cerere și meniuri personalizate în funcție de nevoile
nutriționale individuale sau de grup;

* Cantina are un parteneriat etic cu țăranii locali


- în cantină există o ambianță convivială respectată prin caiet de sarcini;

66
- elevii sunt încurajați să guste câte un pic din fiecare produs de către o echipă de
comunicare prezentă în timpul mesei;
- copii mai mici sunt ajutați de către cei mari să ia masa în bune condiții de climat social
de încredere;
- în cantină se poate asigura o bună securitate pentru elevi de către echipe specializate;

● În calitate de părinte mă angajez:

- să gestionez autoritatea copilului meu, în comun cu peroanele responsabile din cantină, în


timpul mesei;
- să ajut alți părinți în înțelegerea și promovarea principiilor acestei carte;
- să informez persoanele responsabile în timpul mesei de copilul meu de ori și ce elemente de
mulțumire sau nemulțumire vis a vis de tratamentul aplicat copilului meu;

* În calitate de elev mă angajez:


- să mă respect pe mine însumi prin asigurarea unei igiene minimale corpului meu,
spălându-mă pe mâini înainte și după masă, mâncând suficient, echilibrat, spălându-mă pe
dinți după masă;
- să respect efortul depus de către echipa de la bucătărie gustând câte un pic din fiecare fel
de mâncare pregătit chiar dacă nu mă atrag în mod special toate;
- să respect alți elevi în măsura în care și mie îmi place să fiu respectat în ceea ce privește
atitudinea mea respectuoasă, a gesturilor mele care nu au voie să perturbe alți elevi în timpul
mesei;
- să respect toate peroanele responsabile de elevi în timpul mesei printr-un limbaj corect și
politicos;
- să fiu atent cu toate echipamentele cu care interacționez fără să le degradez sau să le
distrug (mobilier, instrumentar, etc…);

67
3.4. Studii de caz de rețele/sate ecologice

S.C.1. Le site ecologique

Localizarea satului: Quebec

Misiunea satului: Construcția unui sat ecologic ce dezvoltă principiile dezvoltării durabile
punând accent pe educația copiilor

Obiective: Menținerea unei dimensiuni culturale, spirituale a locuitorilor și vizitatorilor;


Menținerea unei dimensiuni inter generaționale care valorifică filosofia satelor ecologice

Bune practici ecologice: Reciclarea deșeurilor prin compostare aerobă, anaerobă; Colectarea
selectivă a deșeurilor menajere, organice și anorganice; Reciclare de haine, hârtie, etc…;

Utilizare de resurse în comun: Soluții de transport în comun cu vehicule proprii; Soluții de


cohabitat; Grupuri de cumpărături comunitare; Bibliotecă comună; Incubator de cunoștiințe în
comun; Experiențe de habitat intergenerațional; Utilizare de echipamente și instrumentar în
comun; Creare de locuri de muncă în comun pentru rezidenți

Utilizare de resurse ecologice: Utilizare de alimente ecologice și etice; Utilizare de


detergenți, cosmetice ecologice și etice; Utilizare de alimente ecologice și etice;

Acțiuni de protecția mediului: Practicarea unei agriculturi ecologice; Gestiune echilibrată a


pădurii, pășunii, a cursurilor de apă;

S.C.2. Satul ecologic Auroville

Locație: Fondat de Sri Aurobindo și Mirra în India în anul 1968

Descriere succintă: Nr. de locuitori: 2000 de persoane din 50 de țări; suprafață de 320 ha;

68
utilizează cca 4000 de persoane ca locuri de muncă și își propune să ajungă la 50000 de
persoane în viitor;

Filosofia fondatorilor: Realizarea unui sat ecologic, unde relațiile umane în mod obișnuit
fondate exclusiv pe competiție și luptă vor deveni relații de emulație, colaborare și fraternitate
reală, conform filosofiei fondatorilor.

Carta satului ecologic: Satul nu aparține nimănui în mod particular ci doar umanității; Satul
este un loc de educație perpetuă; Satul este un pod între trecut și viitor; Satul este un loc de
cercetare materială și spirituală;

Administrare politică: guvernamentală și privată;

Organizare: satul ecologic este organizat pe 35 de unități de muncă: agricultură, artizanat,


sănătate, educație, informatică, etc…grupate în 7 departamente: Forecomers (agricultură și
tehnologii de înlocuire); Aurelec (informatică); Fertile (reînpădurire și agricultură); Nine
Palms (reînpădurire și agricultură); Meadows (reînpădurire și agricultură);
Fraternity (comunitate artizanală ce muncește cu sătenii tamouls); Aspiration (educație,
sănătate și activități ale satului);

Activități transversale: Cercetare, prin organizarea CSR, centru de cercetare științifică în


domeniul construcțiilor ecologice, al mașinilor hibride, al energiilor verzi, al reciclării.

S.C.3. Satul ecologic Correns din Provence, Franța

Istoric: În 2001 satul Correns a primit trofeul Ecoprimarilor din Franța; În 2002 Correns a
primit premiul: Mulțumesc spus planetei, din partea Ministerului mediului;

Viziune Correns prin Agenda 2021

Gestiunea teritoriului: Gestiune echilibrată a patrimoniului natural, peisagistic, istoric,


cultural, arhitectural; Inițierea de activități adiacente agriculturii ecologice; Gestiunea
participativă a transportului în comun; Gestiunea participativă a activităților sociale;

Gestiunea resurselor naturale și a deșeurilor: Gestiunea ecologică a apei; Gestiunea


energiilor verzi; Gestiunea peisajului; Gestiunea cadrului de viață din sat; Gestiune resurselor
la nivel intercomunal (ex. Deșeuri);

Gestiunea activităților educaționale, culturale: Protejarea și dezvoltarea mediului asociativ;

69
Dezvoltarea axelor de comunicare pe proiectele asociațiilor; Protejarea aspectului de
convivialitate din sat;

Activitățile de producție și consum responsabil: Dezvoltarea sistemului de agricultură


ecologică în tot satul; Protejarea terenurilor agricole; Protecția resurselor de apă potabilă;

3.5. Agricultura ecologică și sănătatea consumatorilor


3.5.1. Paradigma: Nutriție și sănătate

Una dintre marile provocări ale consumului de alimente ecologice este legată de
rezolvarea paradigmei: Hrană sănătoasă și durabilă=Hrană ecologică? Chiar dacă nu putem
pune semnul de egalitate între hrana ecologică și hrana sănătoasă, putem spune că, consumul
de hrană ecologică este primul mare pas înspre o hrană mai sănătoasă și durabilă. Din punct
de vedere tehnic, contribuția agriculturii ecologice la o hrană mai sănătoasă poate fi descrisă
prin următoarele elemente:

Agricultura ecologică aduce constituenți pozitivi pentru sănătate (proteine animale mai
sănătoase datorită sistemului de creștere obligatoriu pe pășune timp de minim 180 de zile/an;
proteine vegetale mai frecvent utilizate de către consumatorii de produse ecologice; nivel mai
ridicat de vitamine în alimentele ecologice datorită perioadei mai lungi a sezonului de
vegetație care permite o mai mare acumulare de materie uscată; nivel mai ridicat de elemente
minerale, în special fier, potasiu și calciu în anumite legume; nivelul mai ridicat de metaboliți
secundari precum polifenolii, dar și alți microconstituenți.

Diferite studii ne arată o corelație directă între consumul de alimente ecologice și


îmbunătățirea stării de sănătate: O probabilitate de obezitate mai mică cu 62% la consumatorii
de hrană ecologică (Kesse-Guyot et Al, 2017); O probabilitate mai scăzută cu 31% de a
prezenta un sindrom metabolic, o stare ce conduce la diabet de tip 2 și la o creștere a riscului
de boli cardiovasculare) pentru consumatorii de hrană ecologică (Baudry et al Al, 2017); O
probabilitate mai mică de risc de cancer cu 25% pentru consumatorii de hrană ecologică
(Baudry et al Al, 2017);

Agricultura ecologică aduce un nivel mult mai scăzut de substanțe nedorite în alimente

70
(Rezidiile de pesticide din alimentele ecologice se regăsesc doar la nivel accidental datorită
unor situații generate, de regulă, de poluare efectuată de către parcelele vecine în sistem
convențional; Nivelul de nitrați din legumele și fructele ecologice este net inferior celor
convenționale datorită fertilizării organice, care presupune o mineralizare graduală față de o
absorbție imediată de către plantă în sistemele convenționale, care vin cu aport sintetic;
eliminarea prejudecății legată de un nivel mai ridicat de microtoxine în alimentele ecologice
datorită neutilizării de pesticide demonstrată în diferite studii științifice.

Agricultura ecologică și proximitatea respectiv sezonalitatea alimentelor

Datorită filosofiei sistemului de agricultură în care economia locală este azimut


fundamental, amprenta ecologică de carbon a acestor alimente este mult mai scăzută ca în
sistemul convențional. Proximitatea aprovizionării prin circuite scurte de maxim o sută de km
îi permite consumatorului un mai bun control al calității alimentelor. Dacă mai adăugăm și
sezonalitatea alimentelor esențială pentru consumatorii de alimente ecologice avem un tablou
mult mai coerent al calității reziduale ale produselor ecologice.

Agricultura ecologică și calitatea alimentelor procesate

În timp ce un aliment convențional poate conține până la 60 de aditivi chimici de


sinteză alimentari un aliment ecologic nu are nici un rezidiu de aditivi chimici de sinteză.

Agricultura ecologică și regimurile nutriționale vegetale

Studiul BioNutriNet din Franța a scos în evidență faptul că, consumatorii de produse
ecologice au în meniuri o pondere de 48% de proteină vegetală față de 27% pentru
consumatorii de alimente chimizate. Acest consum preponderent de proteine vegetale se
reflectă în prezența în hrana consumatorilor de produse ecologice a 24 de componenți vitali
(cu excepția vitaminei B12 produsă de micro alge sau câteva specii de bacterii plecând de la
lanțul alimentar al erbivorelor sau al peștelui ce se regăsește în ficat, rinichi, pește, carne).

De aici apare și necesitatea ca persoanele care trec pe regim vegetarian, vegan, etc..
să-și procure vitamina B12 din suplimente alimentare.

Reducerea ponderii produselor animale poate crea în același timp o carență în


vitamina D (62 % din aport din consumul de pește) sau la nivel de omega 3 care în
proporție de circa 70% poate fi rezolvată în dieta mediteraniană de către pește și moluște.

71
Compensarea de pierdere de omega 3 se poate realiza printr-o dietă pe bază de nuci, semințe
de in.

Un regim vegetal ecologic este fundamental pentru diminuarea amprentei de carbon a


consumului de proteină animală (1 gram de proteină de soia ecologică produce de 88 de ori
mai puține G.E.S. (Gaze cu efect de seră) decât 1 gram de carne și de 52 ori mai puțin decât 1
g de proteine de grâu).

Un studiu realizat de Perignon în 2015, a vizat realizarea unei corelații pozitive între
un regim optim nutrițional și GES. Studiul a scos în evidență faptul că se poate obține o
reducere de GES cu 72% printr-o scădere a ponderii cărnii, brânzei, iaurtului și printr-o
creștere a ponderii fructelor, legumelor, cartofilor, peștelui, cerealelor integrale. Un singur
factor limitativ a fost pus în evidență de studiu și anume nevoia asigurării în dieta optimă a
necesarului de fibre, calciu, și potasiu din dieta vegetală.

Studiul Afteres 2050 realizat de Solagro a încercat să imagineze designul structural al


farfuriei francezilor în 2050 care să răspundă provocării schimbărilor climatice, sănătății și a
ocupării terenurilor agricole, printr-o abordare ce combină o multitudine de tendințe: O
reducere cu 50% a consumului de proteine animale; O reducere cu 50% a consumului de
zahăr; Pondere mai mică de produse animale (lapte și carne); Pondere mai mică de consum de
ouă (cu 29% reducere); O pondere mai mare de produse vegetale; Pondere mai mare de
proteine vegetale (la circa 2/3 față de 1/3 astăzi); Pondere mai mare cu 20% de cereale
integrale; Pondere mai mare cu 20% de fructe uscate; Creștere de consum de leguminoase de
500 % (de la 2 kg la 10 kg/an); Reducerea risipei de alimente cu 50 %; Dispariția fermelor
industriale chimizate în favoarea fermelor extensive în sistem de pășunat/fânețe cu practici
durabile respectuoase de mediu și de confort animal; Creșterea suprafețelor de agricultură
ecologică la 45 % pentru a răspunde provocărilor climatice și a GES emise de către
agricultură, obținându-se astfel o reducere cu 75 % a volumului de pesticide.

3.5.2. Paradigma: Sănătate și mediu

Două conexiuni trebuie neapărat puse în evidență:

- Legătura dintre calitatea aerului și sănătate: Legătura dintre sănătate și mediu este
una complexă datorită celor 520 de substanțe omologate, regăsite în circa 2588 de
formule chimice diferite.

72
- Legătura dintre calitatea apei și sănătate: Contaminarea apei potabile este
principala cauză de agravarea a sănătății și de mortalitate în țările în curs de
dezvoltare.

Alegerea unei diete personalizate la nivel de grup social sau individual devine o
preocupare din ce în ce mai frecventă în societate, dietă ce răspunde la nevoile nutriționale ale
individului și determină în mare măsură sănătatea acestuia. Ponderea bolilor (peste 70% după
unele studii) cardiovasculare, bolile cronice, cancer, diabet, obezitate, osteoporoză și nu
numai, de care este responsabilă alimentația, conștientizează din ce în ce mai mult tinerele
generații. Dacă asociem cauzei alimentare și poluarea apei, solului, aerului, dar și
ponderea hranei procesate avem o imagine de ansamblu asupra gravității problemei medicale.
În anii 2000 costurile medicale aferente obezității se ridicau la 33 de miliarde de euro, sau
aproape 0,5% din PIB în Uniunea Europeană (Capacci și colab. 2012).

Alimentele au o pondere foarte mare în consecințele asupra schimbărilor climatice în


condițiile în care pentru producția acestora se utilizează aproximativ 40% din teren, circa 70%
din consumul de apă dulce și circa 30% din emisiile globale de gaze cu efect de seră (între
10,8 Gt eq CO2 și 18,1 Gt echivalent CO2, adică între 22 și 37% din emisiile la nivel global).
Până în 2050 se estimează o creștere de 3 ori a emisiilor actuale legate de producția de
alimente.

Promovarea conceptului de consum responsabil

Transformarea consumatorului în consum actor responsabil pentru familia sa și pentru


societate este noul pariu social pe care începe să-l facă societatea noastră prin diferite
mecanisme de identificare a alimentelor de către consumatori: Construcția unor noi repere
de consum (labele, logouri): Pe eticheta alimentelor apar noi logouri și tabele care orientează
mai ușor alegerea consumatorilor vis a vis de consumul unor alimente sănătoase: produse
ecologice-AE; AB; produse tradiționale- AOC, DOP, TSG, IGP; produs etic - Fair trade;.

Reducerea supraconsumului de alimente

Mărimea farfuriei și greutatea acesteia constituie una din provocările majore ale
alimentației de mâine pentru a reduce impactul acesteia asupra sănătății și asupra mediului.

S-a demonstrat o corelație directă pozitivă cantitățile de alimente consumate (inclusiv


apă și băuturi) și emisiile de gaze cu efect de seră, precum și o legătură evidentă între diferite
diete de pe pământ și cantitatea totală de emisii cu efect de seră ( Vieux et al. 2012). Atunci

73
când numărul de calorii ingerate scade în funcție de nevoile nutriționale ale individului gazele
cu efect de seră au scăzut de la 2,4% la 10,7%.

Încurajarea frugalității (bucate puține și simple)

S-a demonstrat că țările care încurajează o dietă alimentară bazată pe frugalitate (Dieta
mediteraniană) au redus considerabil bugetele de sănătate aferente bolilor cardiovasculare,
diabetului, obezității, etc.., respectiv a bugetelor de protecție a mediului.

Reducerea nivelului global de consum de proteine

Plecând de la o medie actuală a consumului de proteine la nivel de individ care se


situează după OMS la circa 83 g/zi față de un echilibru nutrițional recomandat de 50 g/zi,
putem observa un supraconsum proteic de circa 66% față de nevoile nutriționale.

Reducerea risipei de alimente

Dacă analizăm impactul risipei alimentare asupra schimbărilor climatice observăm că


aceasta reprezintă 4,4 GT eq CO2 adică circa 24-37 % din amprenta de carbon asupra
climatului. Circa 70 % din aceste emisii sunt generate de risipa de produse alimentare
vegetale (86% din volumul risipei) și 30 % de către produsele animale (14 % din volum).

La nivelul Franței de exemplu risipa de alimente în etapa de consum reprezintă 44 % din


emisii de GES, 25 % la nivel de distribuție,20% la nivel de procesare și 12 % la nivel de
producție (ADEME 2016).

Dacă luăm în calcul scenariul Afteres 20150 realizat de către Solagro, o reducere a
risipei de alimente de 50 % până în 2050 ar duce la o scădere de 5-6% a GES.

De aici apare și urgența ca țările europene să creeze planuri naționale ambițioase de


reducere a risipei de alimente.

Consumul de produse animale în plină tranziție alimentară

O dietă ce și-a atins limitele de mediu și sănătate

Pe măsura creșterii nivelului de dezvoltare a unei țări putem observa pe de o parte o


scădere a nivelului de subnutriției iar pe de altă parte o creșterii accentuate a nivelului de
obezitate (denumită plastic o occidentalizare a comportamentului alimentar) ceea ce a condus
la efecte benefice și apoi nefaste asupra sănătății populației: Un echilibru mai bun nutrițional

74
cu diete mai variate; Un echilibru mai redus la nivel cantitativ (risipa mai mare); Un echilibru
mai redus la nivel calitativ (consum ridicat de proteine animale, zahăr și grăsimi și mai sărac
în fibre, legume și fructe) (Herforth și Ahmed, 2015).;

Politici alimentare care și-au atins limitele

În fața acestei realități țările europene și nu numai au început să construiască politici


alimentare mai sănătoase, mai echilibrate nutrițional, și mai grijulii față de natură, politici în
care rolul esențial îl joacă educația alimentară a tinerei generații.
Dacă s-ar respecta doar politicile alimentare existente azi în 37 de țări, ce reprezintă 67
% din populația globului, s-ar putea reduce cu 13-25 % din amprenta actuală de carbon.
Este nevoie de o adevărată schimbare comportamentală alimentară la nivel de
societate iar pentru aceasta nu este suficient să ai doar politici publice ci este nevoie de o
analiză mai atentă a factorilor individuali și de grup ai schimbării atitudinale alimentare. Se
pare că voința unui individ de schimbare comportamentală alimentară nu este decât un factor
oarecare în panoplia de factori ai schimbării comportamentale durabile (circumstanțele
alimentare; contextul fizic temporal climatic; contextul uman și social au o pondere mult mai
mare decât voința individului).
Vorbim de un ansamblu de factori de natură socială, culturală, economică, ecologică
ce au de multe ori, o mai mare prevalență asupra schimbării comportamentului alimentar
individual decât voința acestuia de schimbare.
Vorbim deci de o determinantă complexă individuală și colectivă, care poate genera o
schimbare comportamentală alimentară, în direcția pe care societatea ar putea-o dori la un
moment dat, de unde și nevoia construcției unor politici alimentare sistemice (Ex. Alimentație
ecologică în cantine publice).
Schimbarea comportamentală alimentară a fost surprinsă de către Lahlou în 2005 prin 3
categorii de determinanți cu rol de constrângere:

Determinanți psihologici: gust și norme culturale specifice țării sau regiunii, unde limita
schimbării de la o dietă cu gust și savuroasă este dificilă;

Determinanți tehnico-economici: comportamentul alimentar are legătură cu o serie de


aspecte legate de nevoile lui alimentare, de mediul său, de comoditate, de lipsa timpului
pentru o alegere corectă alimentară, de organizarea timpului, de tipul de loc de muncă, de
echiparea bucătăriei proprii, de preț, de oferta alimentară disponibilă în proximitate, venit, de

75
știința și plăcerea de a face mâncare.
Determinanți sociali: hrana este un element de sociabilitate, ceea ce presupune că o
schimbare de comportament alimentar te-ar putea îndepărta de rețeaua ta socială clasică, iar
schimbarea unui obicei de consum alimentar este de asemenea dificil de realizat la nivel
individual dar mai ușor de realizat prin intermediul unui grup social (colegi de muncă,
prieteni, etc…);

Gradul de informare alimentară pe tematica produselor ecologice


Existența și ponderea unei unei informații despre o hrană mai sănătoasă, mai ecologică
pot constitui un factor major de schimbare comportamentală alimentară. Altfel spus, forța de
publicitate a producătorilor de produse ecologice și a politicilor publice (pe rețele sociale în
anii care vin) va determina o basculare mai lentă sau mai rapidă a comportamentului
alimentar înspre unul mai sănătos și ecologic.
Ponderea importanței mesajelor argumentate științific crește în importanță pentru
generațiile mai tinere. De asemenea crește forța mesajului alimentar ce provine din anturajul
individului (vezi influența rețelelor sociale virtuale și în special a Instagram). Creșterea
nivelului de sensibilitate la o alimentație mai echilibrată, mai ecologică și mai sănătoasă
depinde evident în mare măsură și de nivelul financiar al individului, știindu-se faptul că
populațiile din țări sau regiuni mai sărace sunt mai puțin sensibile la un astfel de mesaj pentru
care ar putea deveni chiar mesaj de culpabilizare sau cu efect moralizant.

Slaba eficacitate a recomandărilor nutriționale


La o analiză la nivel mondial asupra politicilor legate de recomandări nutriționale, se
poate observa impactul extrem de limitat al acestor recomandări asupra comportamentului
alimentar efectiv datorită slabei puteri prescriptive, chiar dacă acestea au un rol esențial în
creșterea nivelului de conștientizare la nivel individual sau de grup.
Pentru a obține o schimbare comportamentală înspre consum de hrană ecologică este ne
cesară asocierea a 3 instrumente la scară națională sau europeană: campanie de recomandări
nutriționale;campanie de informare; campanie de educație alimentară prin experiențe;
Angajamentele de grup
Este mult mai ușor de obținut o schimbare comportamentală alimentară la nivel de
grup (ex. alimentație ecologică în cantine publice) decât la nivel de individ datorită puterii de
persuasiune a determinanților sociali de grup față de voința individului.
Conceptul de mediu alimentar

76
Vorbim de un mediu alimentar constituit dintr-un mediu politic, fizic, sociocultural,
economic ce pot toate la olaltă să condiționeze comportamentul alimentar devenind precursori
de accesibilitate de alimente din punct de vedere fizic și economic, de comoditate, de
disponibilitate de alimente, de dorință de schimbare comportamentală.

Gradul de disponibilitate de alimente ecologice

Legătura dintre structura unei farfurii alimentare și nivelul de disponibilitate al unui


anumit aliment este una foarte evidentă. Astăzi pe pământ se produc suficiente calorii pentru a
hrăni umanitatea chiar ecologic dar nu o facem la un nivel adaptat nevoilor fiecărui individ,
zonă în care disponibilitatea joacă un rol esențial. Asta nu însemnă că rezolvarea problemei de
disponibilitate rezolvă și schimbarea comportamentală.

Gradul de accesibilitatea economică


Unele studii (Rao și col. 2013) arată că o alimentație sănătoasă ecologică ar costa în
plus la nivel mondial 10,50 $ pe persoană/săptămână. Măsuri fiscale gen subvenții sau taxe ar
putea rezolva parțial această diferență de cost. Pe de altă parte sunt și studii ce arată că o dietă
sănătoasă nu este mai scumpă decât dieta actuală datorită valorii densimetrice mai ridicate a
hranei ecologice față de alimentele chimizate ceea ce duce la volume mai mici ingerate de
produse ecologice față de produsele chimizate.

Gradul de accesibilitate fizică


La nivel european ținta politicilor publice vizează în primul rând cartierele
defavorizate care au nevoie de o mai bună accesibilitate la o hrană de calitate dacă evident
există o nevoie conștientizată și o nevoie asumată.

Gradul de comoditate
Pe lângă aspectul pecuniar al unei hrane de calitate trebuie ținut cont și de aspectul
legat de timpul petrecut pentru un comportament alimentar mai sănătos. Uneori comoditatea
are o forță de expresie mai puternică chiar decât prețul unui aliment sănătos. Creșterea
numărului de familii monoparentale reduce timpul petrecut la bucătărie. Alimentația publică
ecologică constituie de departe cel mai important factor de schimbare comportamentală
influențând în același timp alți factori precum disponibilitatea, accesibilitatea, comoditatea.

77
Gradul de dorință al schimbării comportamentale alimentare
Această noțiune poate fi explicată prin o serie de factori senzoriali precum gustul, prin
factori externi precum normele, calitatea, cultura specifică unui teritoriu, promoțiile, nivelul
de ambalare, tipul de etichetare, nivelul de marketing al unui aliment. Acești factori constituie
noțiunea de mediu alimentar ce pot influența preferințele unui grup de indivizi sau ale unui
individ și trebuie luați în calcul în cadrul politicilor publice ce vizează o schimbare
comportamentali înspre consumul de hrană ecologică mai sănătoasă și mai ecologică.

3.5.3. Agricultura ecologică, etica și biodiversitatea


Noțiunea de etică în agricultura ecologică

Noțiunea de etică ajunge la o conștientizare publică în lumea consumatorilor în anul 1978


odată cu Declarația UNESCO supra dreptului animalelor iar mai apoi în 1980 după apariția
cărții-Marele masacru scrisă de Kastler, Damien și Nouet.

Noțiunea de biodiversitate prin prisma sistemului de agricultură ecologică

Termenul de biodiversitate este complex și poate fi analizat la mai multe niveluri:

La nivel ecosistemic

Pășunile și pădurile României dețin cel mai mare tezaur de biodiversitate la nivel european și
avem tot interesul de a proteja și valorifica în mod chibzuit această resursă.

La nivel de fermă

Diversitatea animală și vegetală alături de biodiversitatea peisajelor constituie un tezaur


biologic ce trebuie pus în valoare fie în situ fie in vivo cu scopul reducerii eroziunii genetice
și cu scopul producției de hrană sănătoasă din populații și rase locale rustice rezistente la boli,
dăunători, secetă și alți factori de stres.

3.5.4. Agricultura ecologică și economia socială / solidară


Viabilitatea sistemului de agricultură ecologică

78
Ca un sistem economic să fie performant el trebuie să fie competitiv din punct de vedere
economic, social și ecologic. Cum nu există dubii asupra performanței ecologice și sociale a
sistemului de agricultură ecologică, criticii acestuia îi reproșează o slabă performanță
economică ceea ce face ca sistemul să nu fie atractiv pentru mulți producători.

Pentru a răspunde acestei provocări diferite studii s-au plecat asupra problematicii, iar
rezultatele sunt de a dreptul încurajatoare pentru sistem. Evident că analiza fiind privită din
perspectiva sistemului de agricultură convențional, cu circuite lungi de aprovizionare și
distribuție, poate conduce la o astfel de concluzie.

Dar sistemul de agricultură ecologic trebuie privit prin prisma propriei filosofii și nu cea a
adversarului ideologic, ori din această perspectivă, studiile ne arată sisteme economice
ecologice foarte rentabile în contextul integrării lanțurilor scurte de aprovizionare și
distribuție.

Din această prismă a rezultat ceea ce numim astăzi economia socială și solidară
agroalimentară și rurală, ce răspunde unor multiple provocări: Crearea de locuri de muncă (cu
30 % mai mult ca sistemul convențional); Preț corect pentru produse agricole și alimente, preț
ce incorporează costul de producție, costul social, costul legat de sănătate și costul de mediu,
ceea ce nu este cazul pentru produsele convenționale care nu includ aceste costuri, dar pe care
societatea le plătește prin bugetele aferente ministerelor de resort.

Paradigma : produsele ecologice sunt mai scumpe decât cele convenționale, sau
paradigma că a mânca ecologic este un lux: O mare confuzie a fost aruncată în mintea
consumatorilor vis a vis de prețul mai ridicat al alimentelor ecologice de către industria
alimentară convențională. Confuzia are la bază o realitate aparentă discutabilă sub aspect
economic dacă facem o analiză mai serioasă din punct de vedere tehnic-economic.

Dacă la prima vedere putem fi de acord cu faptul că alimentele ecologice sunt mai
scumpe în magazin sau la producător , nu același lucru îl putem spune la nivel de consumator
în final de lună.

Un bilanț financiar lunar la nivel de familie de consumatori ce consumă ecologic ne


arată că de fapt că aceștia au cheltuieli mai reduse decât o familie comparabilă care cumpără
aceleași produse dar din sistem chimizat. Explicația este logică și este legată de densitatea mai
mare a alimentelor ecologice față de cele chimizate ca urmare a unui conținut mult mai ridicat
de materie uscată.

79
Pe de altă parte se observă că pe măsură ce consumul de alimente ecologice crește
scade diferența de preț la producător/distribuitor datorită amortizării unor segmente de pe
filiera de producție, transport, comercializare.

3.5.5. Paradigma: Cum să mănânc mai bine și mai sănătos și mai ieftin ?

Răspunsul la această paradigmă este multiplu și vizează diferite niveluri de abordare


de la parametrii de nivel tehnic legați de producție și procesare până la elemente legate de
modul de preparare la nivel de consumator sau la nivel de comportament de consum.

O tendință mare se observă la nivel generațional în care consumatorii de alimente


ecologice, in special generația Y și Z care sunt interesați să-ți pregătească ei înșiși hrana.

O altă tendință este legată de consumul preponderent vegetal sau vegetarian ce conține
un mix între proteine vegetale din leguminoase și legume fructe cu un regim provizoriu de
tranziție flexitarist (ce include cantități mici de carne albă sau pește).

Eficacitatea sistemului de agricultură ecologică


Reducerea costului pentru consumator și contribuabil

Filosofic sistemul de agricultură convențională chimizată a fost bazat pe o eficacitate


economică în domeniul cerealelor în timp ce sistemul de agricultură ecologică se bazează pe
un sistem mixt vegetal/animal cu o componentă majoritară animală.

Ei bine plățile compensatorii din P.A.C au fost calculate pe performanța economică a


fermelor vegetale și nu a celor mixte ajungând-se la nivel european la un dezechilibru
financiar major în care sistemul vegetal ajunge să preia peste 70 % din plățile compensatorii.

Chiar la acest nivel dacă vorbim, cercetările din ultima vreme au identificat soiuri de
grâu în sistemul ecologic care prin simpla performanță genetică ajung la randamente de 8-9
t/ha ceea ce anulează orice discuție serioasă științifică pe această temă de performanță
tehnică-economică între sisteme.

3.5.6. Paradigma: Poate hrăni agricultura ecologică, întreaga planetă?

În acest context putem constata o situație paradoxală și anume aceea că într-un sistem

80
de agricultură majoritar chimizat cca 850 de milioane de pământeni suferă de foame în
condițiile în care peste 30 % din alimentele din supermarchet se aruncă la gunoi și devin
risipă alimentară.

Paradigma, agricultura ecologică și securitatea alimentară:

Studiile ne arată că pentru cei 7 miliarde de pământeni de azi agricultura ecologică


poate produce fără probleme între 2600 și 4300 kcal/zi/persoană ceea ce este mai mult decât
suficient pentru a hrăni astăzi întreaga umanitate.

Paradigma, agricultura ecologică și eradicarea foametei:

Studiile științifice ne arată că agricultura ecologică este cel mai bun răspuns tehnico
economic adaptat pentru a răspunde acestei provocări față de sistemul de agricultură chimizat
datorită unor factori diverși intrinseci precum: producție mai bine echilibrată din punct de
vedere teritorial la nivel mondial; reducere semnificativă de riscuri de sănătate și în special vis
a vis de bolile cardiovasculare; protejare mai bună de resurse naturale; utilizarea de forță de
muncă locală prin crearea mai multor locuri de muncă în sisteme de economie locală;
reducerea exodului de forță de muncă;

Paradigma, agricultura ecologică și protecția mediului:

Conceptul sistemul de agricultură ecologică are la baza filosofiei principiul acțiunii


preventive și nu curative ca în cazul sistemului de agri

3.6. Sensibilizarea consumatorilor din școli prin intermediul


fermei/gospodăriei pedagogice ecologice

3.6.1. Categorii de ferme pedagogice existente azi în Uniunea Europeană

Ferme/gospodării de animare: Unitățile au un procent foarte redus de producție agricolă


comercializată sau chiar 0 producție comercializată sau comercializabilă . Ele sunt organizate
în mod special pentru activități pedagogice. Unitățile dețin o mare varietate de specii vegetale
și animale de regulă de mărime mică (1-10 ha), situate de mai ales în zone periurbane, cu o
funcție socială predominantă de construcție de parteneriate între sat și oraș;

Ferme/gospodării comerciale (venit din activitatea de producție mai mare de 80 %):

81
Unități care își păstrează funcția principală de producție și care dezvoltă activități
complementare pe bază contractuală cu școlile. Este o categorie de unitate care îi permite
țăranului o securizare financiară prin diversificare de activități în contextul unei agriculturi
multifuncționale.

Fermele pedagogice mixte (venit din activitatea de producție mai mic de 50%): Unitățile
fac de regulă și turism rural.

3.6.2. Acțiuni pregătitoare de sensibilizare a elevilor despre fermele


ecologice locale
Obiective: sensibilizarea elevilor despre importanța pentru mediu a tehnologiilor ecologice
din fermele locale; transformarea elevilor în consum actori responsabili de propria lor hrană și
de teritoriul lor din punct de vedere al sănătății și al protecției mediului;
Persoanele mobilizate: conducerea liceului; personalul de la cantină; profesorii;
Acțiuni vizate: mini conferințe cu proiecții de filme despre hrană ecologică; dezbateri cu
țărani ecologici în cantina liceului; ajutorarea țăranilor la recolta de fructe și legume în
gospodării; vizite în gospodării ecologice;
Rezultate vizate: schimbarea percepției elevilor vis a vis de produsele ecologice, tradiționale,
montane, etice, locale în urma contactelor directe cu țăranii; o înțelegere mai bună la nivelul
elevilor asupra modului de organizare logistică de aprovizionare a unei cantine cu hrană
ecologică; înțelegerea mecanismelor de reducerea a risipei de alimente și de implicare activă
în acest tip de acțiuni;

Perspectivele acestui tip de proiect: acest tip de abordare are șansă de reușită dacă depșșește
în tim limitele unor acțiuni punctuale și se încadrează în logica unei acțiuni periodice cu o
frecvența bilunară sau la limită lunară;
Frânele inerente acestui tip de proiect: Acest tip de acțiune necesită bugete și timpi de
organizare care se pot constitui în frâne pe termen mediu și lung; Nu toate acțiunile prevăd un
grad ridicat de interacțiune între părți și în plus nu toate acțiunile vizează un interes imediat
pentru elev; Rămânerea proiectului la nivelul unei acțiuni locale prin neintegrarea acestuia
într-o acțiune mai largă la nivel județean, regional, național sau european care să-i asigure o

82
masă critică de dezvoltare la nivel de inerție.

Fermele pedagogice de descoperire a naturii

Obiectivele activității pedagogice: Inițierea elevilor, profesorilor și a personalului auxiliar


școlar în acțiuni de reconecatre cu natura în cadrul unei gospodării ecologice; Înțelegerea
hranei prin utilizarea celor 5 simțuri ale elevului; Înțelegerea de către elev a originii hranei
care ajunge în farfuria sa; Înțelegerea mecanismelor directe de protecție a mediului de care
dispune un țăran într-o gospodărie ecologică; Deconectarea de activitățile virtuale cotidiene
prin trăirea unui moment unic de autenticitate;

Curricula nr 1: De pe iarbă în paharul de lapte ecologic


Obiective: Recunoașterea raselor locale de vaci, oi, capre; Înțelegerea modului de
funcționare al grajdului; Înțelegerea modului de constituie a rației furajere ecologice;
Participarea la activitatea manuală de muls vaci prin contact senzorial direct; Participarea la
activitatea de pregătire a produselor lactate transformate; Participarea la acțiuni de degustare
ghidate de către țăran și profesori pe bază de fișe de degustare; Participarea la activitățile de
furajare ale animalelor și la cele de hrănire cu biberonul a mieilor, vițeilor, purcelușilor etc..

Curricula nr.2 Din pom în farfurie


Obiective pedagogice: Recunoașterea populațiilor locale de pomi fructiferi;
Înțelegerea necesității cultivării de populații locale pomicole cu scopul protecției mediului și a
furnizării unor fructe sănătoase; Înțelegerea tehnicilor de înmulțire a pomilor prin participare
directă la activități de altoire, butășire, marcotaj; Înțelegerea rolului insectelor polenizatoare;
Inițierea de jocuri gen Micul explorator; jocul celor 7 familii pomicole; jocuri de puzzle cu
livezi de pomi; Înțelegerea rolului perdelelor de protecție și a benzilor de flori în gospodăriile
pomicole ecologice;

Curricula nr.3: Din câmpul de cereale în farfuria cu musli ecologic


Obiective pedagogice: Recunoașterea speciilor și soiurilor locale de cereale după
habitusul plantelor; Inițierea de labirinturi pedagogice în lanul de cereale; Recunoașterea de
cereale după sămânța lor; Participarea la activitățile de măcinare a cerealelor cu mori manuale
sau mecanizate pe piatră de mică dimensiune; Participarea la activitățile de panificare pâine

83
ecologică integrale la nivel de gospodărie țărănească; Inițierea elevilor în jocuri interactive
legate importanța unei alimentații bazate pe pâine ecologică sănătoasă;

Curricula nr 4: De la deșeu la un produs cu valoare utilă pentru om


Obiective pedagogice: Înțelegerea ciclului de viață a unui deșeu organic sau anorganic;
Înțelegerea mecanismelor de compostare aerobă și anaerobă a materiei organice din
gospodăria ecologică; Crearea unui mic reactor pilot anaerob de fermentare deșeuri organice
din gospodărie; Participarea activă a elevilor la activitatea de compostare aerobă a deșeurilor
organic- din gospodărie; Înțelegerea importanței acțiunilor de triere selectivă a deșeurilor din
gospodărie; Înțelegerea mecanismelor tehnice de degradabilitate biologică a deșeurilor
menajere;

3.6.3. Exemple de activități pedagogice în gospodării ecologice


A. Gospodăria pedagogică ecologică apicolă ecologică

Obiectivele pedagogice ale gospodăriei ecologice: Dobândirea de competențe pedagogice


la nivel de gospodărie cu scopul creșterii durabile ale veniturilor; Transferul gospodăriei la
nivel de instrument de politică educațională alimentară prin includerea acesteia într-un
program educațional alimentar comunal, județean, regional sau național;
Investiții necesare: Constricția unui atelier legal de procesare adaptat observațiilor
elevilor; Securizarea accesului și activității pedagogice a elevilor, profesorilor și părinților și a
incidentelor legate de împunsături de albine (cunoașterea și securizarea elevilor care prezintă
alergii la împunsături); Amenajarea unei săli pedagogice și securizarea acesteia vis a vis de
riscurile de împunsături prin separarea acesteia de atelierul de procesare și producție printr-un
perete vitrat; Achiziția unui mijloc de transport pentru activitatea apicolă pastorală; Realizarea
unei plantații arboricole melifere cu funcție de rezervă meliferă; Realizarea unei perdele de
protecție meliferă în gospodărie; Realizarea unei investiții agroturistice cu scopul securizării
veniturilor gospodăriei și a complementarității cu activitățile gospodăriei pedagogice;
Realizarea unei investiții recreaționale în gospodărie ca funcție complementară cu activitatea
agroturistică și pedagogică;

Activități specifice pedagogice: Activități pedagogice pe familii de albine construite pe


tehnici pedagogice (materiale de construcție transparente; Proiecția de filme cu aspecte din
viața albinelor și cu prezentarea pedagogică a sistemului lor de organizare socială; Realizarea

84
de ședințe foto a elevilor cu albinele cu rol de comunicare pe rețele sociale; Înțelegerea
importanței polenizării realizate de către albine; Înțelegerea fenomenul Colony colaps
disorder; Înțelegerea riscurilor induse de utilizarea pesticidelor neo necotinedoide; Realizarea
de jocuri specifice vârstei elevilor pe tematica vieții albinelor; Prezentarea răspândirii pe glob
a speciilor de albine; Realizarea de ateliere practice de construcție de stupi pentru albine;
Realizarea de ateliere practice de recoltare de miere din stupi sălbatici din pădure; Realizarea
de ateliere practice de roire; Realizarea de ateliere practice de monitorizare a unei ore din
viața unui stup de albine; Realizarea de ateliere practice de procesare miere de albine;
Realizarea de ateliere practice de recunoaștere plante melifere; Realizarea de ateliere practice
de procesare flori melifere (ex. flori de salcâm pane); Realizarea de ateliere practice de
procesare produse derivate apicole; Realizarea de ateliere practice de procesare produse
cosmetice apicole; Realizarea de ateliere practice de procesare farmaceutice apicole;
Realizarea de ateliere practice de procesare suplimente alimentari apicole; Realizarea de
ateliere practice de degustare miere de albine; Realizarea de ateliere practice de apiterapie;
Realizarea de ateliere practice de analiză indice glicemic alimente comparativ cu produsele
apicole; Realizarea de ateliere practice de dietă alimentară cu polen; Realizarea de ateliere
practice de terapie cu aer de stup; Realizarea de ateliere practice de construcție amenajări
apiterapeutice;

B. Gospodăria pedagogică de oi în sistem ecologic

Obiective pedagogice: Dobândirea de competențe pedagogice la nivel de gospodărie cu


scopul creșterii durabile ale veniturilor; Dobândirea de competențe de înțelegere de către elevi
a filozofiei de funcționare a unei gospodării ecologice; Transferul gospodăriei la nivel de
instrument de politică educațională alimentară prin încorporarea acesteia într-o rețea regională
sau națională de gospodării pedagogice;

Investiții necesare: Transformarea unui grajd în școală pedagogică;

Activități pedagogice: Realizarea de ateliere practice de confecționat tipare identitare de


unt și brânză; Realizarea de ateliere practice de realizat instrumentar de stână; Realizarea de
ateliere practice de realizat instrumente muzicale (fluier, bucium, cimpoi); Realizarea de
ateliere practice de confecționat toiaguri; Realizarea de ateliere practice de cântat cu
instrumente muzicale specifice; Realizarea de ateliere practice de produs brânzeturi;

85
Realizarea de ateliere practice de degustare brânzeturi; Realizarea de ateliere practice de
dresat câini la stână; Realizarea de ateliere practice de recunoaștere botanică a plantelor de
leac pentru oi; Realizarea de ateliere practice de mutat staulul și funcționare a târlei;
Realizarea de ateliere practice de organizare a unei șezători de tors lână; Realizarea de ateliere
practice de tuns oi; Realizarea de ateliere practice de muls oi; Realizarea de ateliere practice
de confecționat funii, zbiciuri din lână; Realizarea de ateliere practice de condus oile la munte
în păstorit pensulator; Realizarea de ateliere practice de ritual al instalării stânei; Realizarea de
ateliere practice de aruncat cu toporișca la brad; Realizarea de ateliere practice de ritual
religios specific oierilor în munte; Realizarea de ateliere practice de confecționat cojoace,
șerpare, etc…; Realizarea de ateliere practice de judecată străveche (ex. Jus valachorum);

C. Gospodăria pedagogică de păsări în sistem ecologic

Obiectivele pedagogice: Descoperirea filosofiei gospodăriei (pe cale ludică, pedagogică,


educativă și terapeutică) integrând funcțiile vegetale, animale, de protecția mediului și
componenta familială socială; Punerea în valoare la nivelul elevilor a trei funcții principale și
anume a funcției fizice a celei intelectuale și a funcției emoționale; Utilizarea celor cinci
organe de simț pentru a înțelege mecanismele de funcționare a unei gospodării pedagogice
țărănești ecologice.

Investiții pedagogice: Amenajarea unei săli pedagogice de minim 50 m2; Amenajarea


unui țarc pedagogic de 200-300 m2 minim, în care elevi pot desfășura activități pedagogice

Activități pedagogice: Activități de hrănire a păsărilor; Activități de construcție țarcuri


mobile; Activități de recunoaștere rase locale de păsări; Activități de măsurare a
biodiversității pajiștilor pentru păsări cu rama metrică; Activități de pregătire de furaje în
amestec pentru diferite specii de păsări; Activități de organizare rațională a păscutului
(mutarea gardurilor și a acceselor); Ateliere practice de confecționare locuri de cocoțat;
Ateliere practice de confecționare cuibare; Ateliere practice de condus păsările la păscut și în
grajd; Ateliere practice de confecționare garduri de biosecuritate; Ateliere practice de
recunoaștere ouă din gospodării țărănești și ouă industriale; Ateliere practice de analiză a
condițiilor de confort pentru păsările fericite; Ateliere practice de degustare ouă din

86
gospodării țărănești și din ferme industriale; Ateliere practice de pregătit carne de pasăre;
Ateliere practice de confecționare plapume, perne, din pene de pasăre; Ateliere practice de
confecționare jucării din pene de pasăre; Ateliere practice cu jocuri ludice legate de viața
păsărilor;

D. Fermă pedagogică legumicolă ecologică

Obiective pedagogice: Descoperierea de către elevi a meseriei de țăran legumicultor;


Descoperierea de către elevi prin manualitate a diferitelor activități specifice; Înțelegerea
filosofiei unui țăran legumicultor printr-o abordare practică ce pune în valoare cele cinci
organe de simț; Dezvoltarea imaginației elevilor prin interacțiuni directe cu activități practice
inedite; Integrarea gospodăriei pedagogice într-un sistem pedagogic regional sau național;

Investiții necesare: Amenajarea unei săli pedagogice de minim 50 de m2 (ideal ar fi 100


m2) într-o construcție specială sau într-un solar;

Activități pedagogice: Vizitarea unei locații din fermă de o manieră pedagogică prin
explicarea obiectivelor pedagogice, a alegerii activităților practice și a suporturilor pedagogice
necesare; Realizarea de ateliere practice de experimentare activități de semănat; Realizarea de
ateliere practice de experimentare activități de repicat; Realizarea de ateliere practice de
experimentare activități de plantat; Realizarea de ateliere practice de experimentare activități
de recoltat; Realizarea de ateliere practice de experimentare activități de degustat; Realizarea
de ateliere practice de experimentare activități de pictură pe legume; Realizarea de ateliere
practice de experimentare activități de sculptură pe legume; Realizarea de ateliere practice de
experimentare prin construcție de jocuri din legume; Realizarea de ateliere practice de
experimentare activități de condus pe spalier legume; Realizarea de ateliere practice de
experimentare palisat legume; Realizarea de ateliere practice de experimentare cârnit legume;
Realizarea de ateliere practice de experimentare activități de fertilizat organic; Realizarea de
ateliere practice de experimentare activități de udare legume; Realizarea de ateliere practice
de experimentare activități de recunoaștere dăunători; Realizarea de ateliere practice de
experimentare activități de capturat dăunători; Realizarea de ateliere practice de
experimentare activități de recunoaștere boli; Realizarea de ateliere practice de experimentare
activități de tratat boli;

87
E. Gospodăria pedagogică de porci în sistem ecologic

Obiective pedagogice: Descoperirea filosofiei gospodăriei (pe cale ludică, pedagogică,


educativă și terapeutică) integrând funcțiile vegetale, animale, de protecția mediului și
componenta familială socială.; Utilizarea celor cinci organe de simț pentru a înțelege
mecanismele de funcționare a unei gospodării pedagogice țărănești ecologice de porci din rase
rustice.

Investiții minime: Amenajarea unui țarc de cca 100-300 de m2 pentru activități


pedagogice în condiții de securitate; Amenajarea unei săli pedagogice de 50-100 m2 pentru
activități de interior

Activități pedagogice: Atelier practic de recunoaștere de rase locale rustice de porci;


Atelier practic de creare unei relații afective cu animalul prin botezarea acestuia; Atelier
practic de creare de rații furajere ecologice și hrănirea animalelor; Atelier practic de
organizarea rațională a pășunatului; Atelier practic de bunăstare animală: scărpinatul porcilor;
Atelier practic de prognoză meteo distractivă: De ce umblă porcul cu paiul în gură? Atelier
practic de creat condiții de confort animal; Atelier practic de confecționare adăposturi mobile;
Atelier practic de confecționare țarcuri și garduri de biosecuritate; Atelier practic de
compostare anaerobă deșeuri organice; Atelier practic de compostare aerobă deșeuri organice;
Atelier practic de asistare fătare; Atelier practic de realizare de așternut pentru purcei și
scroafe; Atelier practic de legat de ceremonialul tăiatului porcului; Atelier practic de pregătire
de cârnați, jambon; Atelier practic de pus la saramură și afumat; Atelier practic de degustare
cârnați; Atelier practic de degustare jambon; Atelier practic de etichetare cârnați, jambon;
Atelier practic de confecționare suport pentru jambon;

F. Gospodăria pedagogică de artă gastronomică ecologică tradițională

Obiective pedagogice: Dezvoltarea unui acțiuni critice la nivelul elevilor vis a vis de
modul lor de alimentație; Crearea unei interfețe fizice reale permanente între teorie și practică;
Crearea unei atmosfere motivaționale pe o tematică neconflictuală; Crearea de efecte
sinergice în rândul elevilor în jurul unor activități plăcute; Conștientizarea elevilor asupra
importanței introducerii de hrană ecologică în școală; Conștientizarea elevilor asupra
importanței legumelor, fructelor și a proteinei vegetale în hrana cotidiană; Conștientizarea

88
elevilor prin utilizarea interactivă a celor 5 simțuri;

Activități pedagogice: Ateliere practice de degustare senzorială (Clase de gust); Ateliere


practice de educație alimentară interactivă; Ateliere practice de artă culinară tradițională;
Ateliere practice de confecționat tipare de brânză, unt, etc..

Rezultatele proiectului: Un proiect ce federează energii; Un proiect ce creează sinergii;


Un proiect realizabil; Un proiect de care la bază un ghid metodologic pedagogic; Un proiect
transferabil în alte locuri; Un proiect ușor reproductibil; Un proiect valorificator de
patrimoniu local; Un proiect ce promovează dezvoltarea durabilă, sezonalitatea produselor
alimenatare, legătura dintre oraș și sat;

G. Bucătăria pedagogică

Obiective pedagogice: Realizarea unui joc de rol în care elevii trec la bucătărie iar
țăranca devine profesor; Înțelegerea metodologiei prin care se poate realiza un plan nutrițional
echilibrat cu hrană ecologică; O conștientizare directă a importanței gastronomiei prin faptul
că colegii din clasă trebuie să consume hrana produsă de către elevi; Eliminarea prejudecăților
despre bucătărie ca o activitate nevalorizantă;

Frânele activității: Dezinteresul unor elevi; Nevoia acută de acompaniere directă din
partea țărănci și profesorului; Lipsa de cultură gastronomică a elevilor; Originea urbană a
elevilor; Prejudecățile elevilor; Lipsa de manualitate; Lipsa de reflexe de dinamică și
inițiativă

Avantajele activității: Responsabilizare civică; Evoluție metode pedagogice dintre


metode pasive înspre metode interactive; Evoluție la nivelul mentalității profesorilor;
Conectarea lumii rurale cu lumea urbană; Schimbarea pozitivă a mentalității elevilor
Conștientizare mai rapidă asupra unor provocări majore ale societății precum sănătatea, risipa
alimentară, protecția mediului, protecția raselor și populațiilor locale, etc…; Conectarea
pozitivă cu bucătăria de acasă și revalorizarea activităților de la bucătărie;

Tipuri de metode pedagogice: Joc de rol; Pedagogia prin jocuri interactive; Pedagogia
prin concursuri interactive;

89
H. Drumul seminței de grâu din câmp în pâine

Obiective: Dezvoltarea unui acțiuni critice la nivelul elevilor vis a vis de modul lor de
alimentație; Crearea unei interfețe fizice reale permanente între teorie și practică; Crearea
unei atmosfere motivaționale pe o tematică pozitivă; Înțelegerea rolului istoric al pâinii
(Simbolul puterii-PPP-Pâine-Popor-Putere) de pe vreme când pâinea era monopol regal în
multe țări europene;

Competențe: Dezvoltarea de abilități practice de manualitate în timpul celor 5 faze


pedagogice ale activităților; Dezvoltarea unor abilități de recunoaștere a unor gusturi de pâine
provenită din poluații locale rustice comparativ cu cele provenite de la pâinea industrială;
Dezvoltarea unor abilități holistice de realizare de postere cu schematizarea funcționării unei
gospodării de cereale în care este integrată și activitatea de panificație respectiv vânzare
directă; Înțelegerea complexității socioeconomice și culturale a meseriei de țăran brutar;

Activități pedagogice: Ateliere practice de semănat grâu la nivel experimental în ghivece


cu scopul de a intra în contact direct cu sămânța, solul și cu biodiversitatea din sol; Ateliere
practice de analiză fenologică a ghivecelor de grâu cu scopul pedagogic de a analiza habitusul
plantei formând un vocabular minimal legat de analiza densității, analiza producției,
tehnologia de cultură, istoricul culturii (foamete), evoluția speciilor de grâu mai rustice
(spelta); colecții de specii și soiuri de grâu locale; Ateliere practice de recoltat grâul, cu
analiza virtuală a etapelor reale de recoltare direct din cultura de grâu în care interacționează
aspectele tehnice legate de înălțimea de recoltare, randamentul, procentul de pierderi,
utilizarea paielor cu aspecte socioculturale legate de simbolistica activității; Ateliere practice
de panificație în condiții artizanale specifice gospodăriei țărănești ce integrează pe de o parte
o tehnologie (amestec de populații locale diverse pentru a obține indici nutriționali echilibrați)
ce respectă ritmurile naturale (timpi de fabricație) și un ritual cultural simbolistic imuabil din
cele mai vechi timpuri; Ateliere practice de degustare profesională (fișe de degustare) în care
vor fi puse în valoare caracteristicile se senzorialitate specifice unor gusturi rezultate dintr-o
tehnologie străveche; Ateliere practice de vânzare directă în care vor fi realizate simulări
virtuale și reale pe cele 4 canale clasice de distribuție (magazin în gospodărie; magazin de
producători în comună/oraș; vânzare la locul de muncă/domiciliul consumatorilor; vânzare în
târguri și piețe specializate);

90
I. Gospodăria ecologică în sărbătoare

Obiective: Înțelegerea de către elev a importanței unor acțiuni festive de comunicare de


către țăran asupra filosofiei sale de viață, a tehnicilor de producție respectuoase de mediu, a
unor tehnici de procesare ce valorifică un capital străvechi de cunoștințe empirice conexate cu
cunoștințe științifice de ultimă oră.

Competențe: Formarea unor abilități de comunicare în domeniul storytellingului;


Formarea unor abilități de organizare de evenimente locale; Formarea unor abilități de
formare de parteneriate la nivel local;

Activități pedagogice: Ateliere practice de valorificare de artizanat local, etic și ecologic;


Ateliere practice de degustare produse locale, montane, tradiționale, etice, ecologice; Ateliere
practice de socializare pe tematica gustul hranei locale; Ateliere practice de muzică
tradițională specifice diferitelor sectoare de activitate profesională; Ateliere practice de
marketing prin storytelling ce pun în valoare povești locale de succes; Ateliere practice de
confecționat instrumente tradiționale de muzică; Ateliere practice de confecționat
echipamente specifice activităților de producție sau procesare din gospodărie; Ateliere
practice de confecționat straie specifice diferitelor sectoare de activitate agricolă; Ateliere
practice de procesare artizanală pâine, dulcețuri, uscare de fructe, etc… Ateliere practice de
procesare băuturi locale; Organizarea de evenimente sociale participative specifice precum
claca, șezătoarea; Organizarea de evenimente culturale specifice precum plecatul și coborâtul
oilor la/din munte; tânjeaua, sărbătoarea recoltei, festivalul strugurilor, festival clătitelor,
festivalul pâinii, festivalul sarmalelor, festivalul țuicii, festivalul vinului;

J. Fișă curriculară: Farfuria cu hrană ecologică

Obiective: Sensibilizarea elevilor asupra importanței introducerii de hrană ecologică în


cantinele și caterringul școlar; Conștientizarea necesității unei acțiuni de comunicare în școală
pe tematica educației alimentare a gustului cu scopul introducerii de hrană ecologică în
cantinele și caterringul școlar;

Competențe: Formarea de abilități socio culturale care să-i permită elevului să conștientizeze

91
o problemă gravă de societatea precum obezitatea diabetul ca o consecință a unei alimentații
nesănătoase: Formarea de abilități de organizare care să-i permită elevului să construiască un
plan de acțiune pentru organizarea de acțiuni de educație alimentară;

Activități pedagogice: Ateliere practice de storytelling in domeniul educației alimentare


sănătoase; Ateliere practice de degustare produse locale, ecologice, tradiționale, montane;
Ateliere practice de caracterizare a gustului din punct de vedere organoleptic; Ateliere
practice de analiză/comunicare/interpretare (standuri cu ghivece aromatice pe holurile școlii)
a mirosului și gustului de plante condimentare și aromatice în pauzele școlare; Ateliere
practice de producție legume și plante aromatice/condimentare în sistem de agricultură
verticală pe suporți verticali/sistemul de împrejmuire al școlii; pe acoperișul școlii; Ateliere
practice de nutriție alimentară personalizată; Ateliere practice de trasabilitate de la furcă la
furculiță și din gospodărie în farfurie; Ateliere practice de analiză calorică și nutrițională a
unui meniu școlar; Ateliere practice de bucătărie cu materie primă locală; Ateliere practice de
storytelling pe parcursul mesei în concept Slow Food; Ateliere practice de design cultural
local al sălii de mese din școală; Ateliere practice de comunicare cu artizani locali în timpul
mesei; Ateliere practice de design cultural local al mesei și farfuriei ecologice; Ateliere
practice de organizare a unei filiere de aprovizionare a cantinei cu hrană ecologică locală,
tradițională, montană, etică; Ateliere practice de socializare consumatori/țărani; Ateliere
practice de formare administrație școală în domeniul achiziției publice de hrană ecologică
locală, tradițională, montană, etică; Ateliere practice de analiză a categoriilor de tacâmuri și
ambalaje biodegradabile ecologice; Ateliere practice de gestiune a risipei alimentare în
cantină și școală; Ateliere practice de analiză a sezonalității hranei ecologice; Ateliere practice
de geolocalizare tărani în sistem ecologic la nivel local; Ateliere practice de geocaching de
țărani în sistem ecologic la nivel local; Ateliere practice de realizat o aplicație on line cu
oferta locală de hrană și artizanat ecologic; Ateliere practice de realizare ghiduri pedagogice
de alimentație ecologică pentru elevi de diferite vârste; Circuite pedagogice pe bicicletă : Din
gospodărie în farfurie; Ateliere practice de analiză organoleptică a unei farfurii cu hrană
ecologică; Ateliere practice de analiză tehnologică a unei farfurii cu hrană ecologică; Ateliere
practice de analiză reziduală a unei farfurii cu hrană ecologică; Ateliere practice de analiză
nutrițională a unei farfurii cu hrană ecologică; Ateliere practice de analiză vizuală a unei
farfurii cu hrană ecologică; Ateliere practice de analiză etică a unei farfurii cu hrană
ecologică; Ateliere practice de analiză a amprentei de carbon (fotoprint) a unei farfurii cu
hrană ecologică; Ateliere practice de risipă într-o școală de hrană ecologică; Ateliere practice

92
de analiză a profilului anatomic al consumatorilor de hrană ecologică; Ateliere practice de
analiză a profilului psihologic și comportamental alimentar al consumatorilor de hrană
ecologică;

K. Cărarea de interpretare botanică periurbană

Obiective: Inițierea elevilor în activitatea de recunoaștere a florei sălbatice și cultivate și


de protejare a agrobiodiversității și a peisajului periurban; Inițierea elevilor în activități de
mobilitate ecologică (pe jos, bicicletă, trotinetă, etc…);

Competențe: Abilități de recunoaștere botanică pe bază de determinatoare a florei


sălbatice și cultivate periurbane; Abilități de caracterizare farmaceutică a florei sălbatice și
cultivate periurbane; Abilități de rezistență la mers pe jos pe un traseu complex pe o distanță
medie de 10 km;

Activități pedagogice: Ateliere practice de recunoaștere botanică de floră sălbatică și


cultivată; Ateliere practice de caracterizare farmaceutică de floră sălbatică și cultivată;
Ateliere practice de caracterizare nutrițională de floră sălbatică și cultivată; Ateliere practice
de evaluare antioxidantă a florei sălbatice și cultivate; Ateliere practice de evaluare glicemică
a florei sălbatice și cultivate; Ateliere practice de evaluare a capacității bioindicatoare a florei
sălbatice și cultivate; Ateliere practice de evaluare ecologică și socială a peisajului; Ateliere
practice de analiză a asolamentelor din punct de vedere fitosociologic; Ateliere practice
analiză bucătăriei din floră sălbatică;

L. Circuite locale scurte de distribuție hrană ecologică

Obiective: Înțelegerea diferențelor filosofice de alimentație de pe circuite scurte, medii și


lungi; Înțelegerea riscurilor de alimentație de pe circuite scurte, medii și lungi;

Abilități: Abilitatea elevului de a putea proiecta un sistem de alimentație de pe circuite


scurte; Abilitatea elevului de a putea comunica pe tema unui sistem de alimentație de pe
circuite scurte;

Activități pedagogice: Ateliere practice pilot de distribuție pe circuite alimentare scurte;

93
Ateliere practice pilot de comunicare pe circuite alimentare scurte; Ateliere practice pilot de
proiectare circuite alimentare scurte; Ateliere practice de construcție rețele urbane de circuite
alimentare scurte; Analiză comparativă de amprentă de carbon/amprentă ecologică (fotoprint);
Calculul amprentei de carbon (fotoprint) a circuitelor alimentare scurte, medii și lungi;
Calculul amprentei de carbon (fotoprint) a elevilor, profesorilor și a aparatului auxiliar din
școală a alimentației lor; Simularea unui sistem de salarizare ecologică a personalului din
școală în funcție de valoarea amprentei de carbon a alimentației lor; Simularea unui sistem de
salarizare ecologică a personalului din sistemul administrativ al orașului în funcție de valoarea
amprentei de carbon a alimentației lor;

M. Grădinărit ecologic

Obiective: Cunoașterea principiilor filosofice ale grădinăritului ecologic pentru obținerea


autonomiei alimentare legumicole și pomicole; Cunoașterea principalelor tehnici de grădinărit
ecologic;

Abilități: Abilitatea elevului de recunoaștere entomofaună utilă; Abilitatea elevului de a


mânui instrumentarul și echipamentele de grădinărit;

Activități pedagogice: Ateliere practice de mânuit instrumentar și echipamente de


grădinărit; Ateliere practice de semănat legume din soiuri ecologice rustice; Ateliere practice
de întreținere legume ecologice; Ateliere practice de întreținere pomi ecologici; Ateliere
practice de proiectare și întreținere perdele de protecție ecologice; Ateliere practice de altoire
pomi și trandafiri ecologici; Ateliere practice de recoltare legume și pomi ecologici; Ateliere
practice de degustare fructe ecologice; Ateliere practice de sculptură și pictură de fructe și
legume ecologice; Ateliere practice de confecționare jucării din fructe și legume ecologice;

N. Farfuria cu alimente din sisteme agricole chimizate

Obiective: Cunoașterea parametrilor de recunoaștere a unei farfurii cu alimente


chimizate; Cunoașterea parametrilor de caracterizare fizico-chimică, organoleptică, reziduală,
nutrițională, tehnologică și etice a farfuriei cu alimente chimizate;

Abilități: Abilitarea elevului de a analiza calitativ parametrii de analiză fizico-chimică,

94
organoleptică, reziduală, nutrițională, tehnologică și etice a unei farfurii cu alimente
chimizate; Abilitarea elevului de a comunica pe parametrii fizico-chimici, organoleptici,
reziduali, nutriționali, tehnologici și etici a hranei chimizate;

Activități pedagogice: Ateliere practice de analiză organoleptică a unei farfurii cu


alimente chimizate; Ateliere practice de analiză tehnologică a unei farfurii cu alimente
chimizate; Ateliere practice de analiză reziduală a unei farfurii cu alimente chimizate; Ateliere
practice de analiză nutrițională a unei farfurii cu alimente chimizate; Ateliere practice de
analiză vizuală a unei farfurii cu alimente chimizate; Ateliere practice de analiză etică a unei
farfurii cu alimente chimizate; Ateliere practice de analiză a amprentei de carbon (fotoprint) a
unei farfurii cu alimente chimizate; Ateliere practice de risipă într-o școală de alimente
chimizate; Ateliere practice de analiză a profilului anatomic al consumatorilor de alimente
chimizate (Analiza obezității); Ateliere practice de analiză a profilului psihologic și
comportamental alimentar al consumatorilor de alimente chimizate;

O. Mierea noastră cea de toate zilele

Obiective: Cunoașterea sensului filosofic și socioeconomic al paradigmei lui Enstein:


Dacă albinele ar dispărea de pe pământ, omenirea ar mai putea trăi doar 4 ani; Cunoașterea
importanței pentru omenire a tehnicii de polenizare realizată de către albine;

Abilități: Abilități de caracterizare fizico-chimică, organoleptică și reziduală a mierii


ecologice și a mierii surogat; Abilități de comunicare a calităților mierii ecologice

Activități pedagogice: Ateliere practice de caracterizare fizico-chimică a mierii ecologice


și a mierii surogat; Ateliere practice de caracterizare organoleptică a mierii ecologice și a
mierii surogat; Ateliere practice de caracterizare reziduală a mierii ecologice și a mierii
surogat; Ateliere practice de caracterizare nutrițională a mierii ecologice și a mierii surogat;
Ateliere practice de caracterizare tehnologică a mierii ecologice și a mierii surogat; Ateliere
practice de caracterizare botanică/spectru polenic a mierii ecologice și a mierii surogat;
Ateliere practice de caracterizare etică a mierii ecologice și a mierii surogat; Ateliere practice
de caracterizare vizuală a mierii ecologice și a mierii surogat; Ateliere practice de comunicare
pe aspectele de sănătate indusă de produsele apicole ecologice; Ateliere practice de degustare
miere ecologică versus miere surogat; Ateliere practice de măsurat efortul de personal pentru

95
polenizare artificială a unui pom; Ateliere practice de degustare produse apicole ecologice
versus produse derivate surogat; Ateliere practice de realizat cosmetice cu produse apicole;

P. Pâinea noastră cea de toate zilele

Obiective: Cunoașterea simbolisticii PPP (Pâine-Popor-Putere- simbolul monopolului


puterii regalității europene); Cunoașterea parametrilor de recunoaștere a unei pâini sănătoase;
Cunoașterea parametrilor de caracterizare fizico-chimică, organoleptică, reziduală,
nutrițională, tehnologică și etice a unei pâini sănătoase; Recunoașterea populațiilor locale de
cereale rustice panificabile;

Abilități: Abilități de caracterizare fizico-chimică, organoleptică și reziduală a pâinii


ecologice și a pâinii chimizate; Abilități de comunicare a calităților pâinii ecologice;

Activități pedagogice: Ateliere practice de caracterizare fizico-chimică pâine ecologică


versus pâine chimizată; Ateliere practice de caracterizare organoleptică pâine ecologică versus
pâine chimizată; Ateliere practice de caracterizare reziduală pâine ecologică versus pâine
chimizată; Ateliere practice de caracterizare nutrițională pâine ecologică versus pâine
chimizată; Ateliere practice de caracterizare tehnologică pâine ecologică versus pâine
chimizată; Ateliere practice de caracterizare etică pâine ecologică versus pâine chimizată;
Ateliere practice de caracterizare vizuală pâine ecologică versus pâine chimizată; Ateliere
practice de comunicare pe aspectele de sănătate indusă de pâinea ecologică; Ateliere practice
de degustare pâine ecologică versus pâine chimizată;

Q. Gestiunea risipei alimentare

Obiective: Sensibilizarea elevilor asupra mărimii fenomenului de risipă alimentară;


Sensibilizarea elevilor asupra mecanismelor de prevenire a risipei alimentare;

Abilități: Abilități de organizare a unui plan de acțiune de prevenire a risipei


agroalimentare; Abilități de comunicare pentru prevenirea risipei alimentare;

Activități pedagogice: Ateliere practice de prevenire a risipei alimentare în cantine


școlare; Ateliere practice de prevenire a risipei alimentare în supermarket; Ateliere practice de

96
prevenire a risipei alimentare în activitățile de procesare; Ateliere practice de prevenire a
risipei alimentare în activitățile de distribuție; Ateliere practice de prevenire a risipei
alimentare în activitățile de producție; Ateliere practice de colectare și distribuție de alimente
(cu câteva zile înainte de data- expirării) din supermarket;

R. Fișă pedagogică: Hrana ecologică de sezon

Obiective: Conștientizarea elevilor asupra importanței pentru mediu a consumului de


alimente ecologice locale de sezon; Cunoașterea modalităților de evaluarea a impactului de
mediu în cazul consumului de alimente extrasezon;

Abilități: Abilitatea elevului de a recunoaște și diferenția produsele de sezon de produsele


extrasezon; Abilitatea elevului de a realiza un calendar de semănat și recoltat produse de
sezon specifice zonei lui de habitat local;

Activități pedagogice (la alegere): Ateliere practice de realizare de calendare de semănat


și recoltat produse de sezon specifice zonei lui de habitat local; Ateliere practice de plantat
legume și flori comestibile de sezon; Ateliere practice de recoltat legume, fructe și flori
comestibile de sezon; Ateliere practice de realizare a unei amprente de carbon (fotoprint)
pentru produsele de sezon și extrasezon pe care le consumă; Ateliere practice de realizare a
unui plan nutrițional cu produse de sezon din flora cultivată; Ateliere practice de realizare a
unui plan nutrițional cu produse de sezon din flora sălbatică; Ateliere practice de realizare a
unui plan nutrițional cu produse de sezon pe filosofia bucătăriei cu flori; Ateliere practice de
recunoaștere prin miros și degustare (în orb) a plantelor condimentare și aromatice de sezon
din bucătăria familiei sale; Atelier practic de bucătărie cu produse de sezon din flora cultivată;
Atelier practic de bucătărie cu produse de sezon din sălbatică (bucătărie sălbatică); Atelier
practic de bucătărie cu produse de sezon pe filosofia bucătăriei cu flori;

S. Banca de gene din grădină și livadă

Obiective: Conștientizarea de către elevi a tezaurului de gene din grădina și livada țărănească;
Învățarea mecanismelor de comunicare adaptate ale acestui subiect;

Abilități: Abilitățile elevilor de recunoaștere populații și rase locale animale;

97
Abilitățile elevilor de caracterizare tehnică populații și rase locale animale;

Activități pedagogice (4 ateliere la alegere): Ateliere practice de recunoaștere populații


și rase locale vegetale și animale din gospodăria țărănească; Ateliere practice de caracterizare
populații și rase locale vegetale și animale din gospodăria țărănească; Ateliere practice de
simulare a realizării dosarului de recunoaștere internațională a produselor Santinelă Slow
Food; Ateliere practice de simulare a realizării dosarului de recunoaștere internațională a
produselor IGP (Indicație de Protecție Geografică); Ateliere practice de simulare a realizării
dosarului de recunoaștere internațională a produselor DOP (Denumire de origine protejată);
Ateliere practice de simulare a realizării dosarului de recunoaștere internațională a produselor
(TSG); Ateliere practice de simulare a realizării dosarului de recunoaștere națională a
produselor la OSIM; Ateliere practice de simulare schematică a organizării in situ a unei
Bănci de gene; Ateliere practice de simulare schematică a organizării în vivo (în gospodărie) a
unei Bănci de gene; Ateliere practice de simulare schematică a organizării în situ a unei Bănci
de embrioni;

T. Piața de legume și fructe din școală

Obiectiv: Construirea unui pod de legătură emoțională între lumea urbană și lumea satului
prin organizarea unei piețe periodice cu legume și fructe țărănești în școală;

Abilități: Abilitățile de a putea recunoaște legume și fructe produse în gospodăria


țărănească de cele industriale; Abilitățile de a putea caracterizare tehnică legume și fructe
produse în gospodăria țărănească și a celor industriale;

Activități pedagogice (4 ateliere la alegere): Ateliere practice de comunicare/procesare


artizanală suc de fructe cu șităul (presă cu acționare manuală); Ateliere practice de
comunicare/procesare artizanală smothie de fructe și legume locale ecologice bicicleta/presă
cu acționare prin pedale; Ateliere practice de degustare profesională (fișe de degustare) de
hrană ecologică; Ateliere practice gen Joc de rol în care elevul și părinții joacă rolul țăranului
iar acesta din urmă joacă rolul consumatorului; Scenetă/dezbatere gen Jus valachorum între
țărani, elevi, părinți profesori: care este prețul corect al hranei țărănești; versus alimentele
chimizate industriale; Atelier practic de monitorizare la distanță a tehnologie de producție din
gospodăria țărănească; Ateliere practice de cântat: Cântecele fructelor; Cântecul mărului;

98
Scenete de teatru țărănesc nescris; Ateliere interactive de artizanat țărănesc; Clacă
participativă de organizarea pieței;

U. Cotețul ecologic pedagogic

Obiective: Conștientizarea elevilor și a publicului urban (preponderent) asupra gestiunii


defectuoase a deșeurilor organice urbane din propriul habitat; Conștientizarea elevilor și a
publicului urban asupra unor modalități tehnice la îndemână de reciclare de deșeuri menajere
organice prin intermediul păsărilor;

Abilități: Abilitatea elevului de a construi un coteț pedagogic (sau machetă), asistat tehnic
de un meseriaș, în curtea școlii; Abilitatea elevului de a comunica pe tematica reciclării
deșeurilor organice pe această cale;

Activități pedagogice (4 ateliere la alegere): Ateliere practice de construcție a unui coteț


pedagogic (sau machetă), asistat tehnic de un meseriaș, în curtea școlii; Ateliere practice de
hrănire păsări; Ateliere practice de igienizare a cotețului pedagogic; Ateliere de
comunicare/socializare cu publicul pe implantarea de cotețe de păsări la nivele de case
urbane; Ateliere practice de compostare aerobă/anaerobă dejecții de la păsări în curtea școlii;
Ateliere practice de fertilizat ghivecele de flori și legume respectiv pomii din școală cu
compost urban; Ateliere practice de dimensionare cotețe urbane în funcție de nevoile
publicului; Ateliere practice de selecție a raselor locale de păsări; Ateliere practice de fixare a
încărcăturii de păsări/coteț; Ateliere practice de analiză a impactului de mediul al unui coteț
pedagogic prin metoda amprentei de carbon (fotoprint); Ateliere practice de calcul a
amprentei de carbon (fotoprint) a orășenilor interesați;
V. Sera acvaponică pedagogică

Obiective: Abilitatea elevului de a construi o serăacvaponică (sau machetă), asistat tehnic


de un meseriaș, în curtea școlii; Abilitatea elevului de a comunica pe tematica reciclării
deșeurilor organice din acvacultură pe această cale;

Abilități: Abilitatea elevului de a construi o seră acvaponică (sau machetă), asistat tehnic
de un meseriaș, în curtea școlii; Abilitatea elevului de a comunica pe tematica reciclării
deșeurilor organice din acvacultură pe această cale;

99
Activități pedagogice: Ateliere practice de igienizare a serei acvaponice; Ateliere de
comunicare/socializare cu publicul pe implantarea de sere acvaponice la nivele de case
urbane; Ateliere practice de dimensionare sere acvaponice în funcție de nevoile publicului;
Ateliere practice de selecție a raselor locale de pești; Ateliere practice de fixare a încărcăturii
de pește; Ateliere practice de analiză a impactului de mediul al unei sere acvaponice prin
metoda amprentei de carbon (fotoprint); Ateliere practice de calcul a amprentei de carbon
(fotoprint) a orășenilor interesați; Ateliere practice de instalat o seră acvaponică pe acoperișul
unui bloc;

W. Grădina ecologică de pe bloc, școală, etc…

Obiective: Conștientizarea elevilor asupra necesității reducerii amprentei de carbon a


propriului habitat urban (blocuri sau case) prin instalarea unei grădini de legume, plante
ornamentale, pomi în bacuri;

Abilități: Abilitățile elevului de a comunica pe această tematică cu publicul larg;


Abilitățile elevului de a dimensiona o grădină pe bloc sau în grădina casei;

Activități pedagogice: Atelier practic de dimensionare grădini urbane verticale de


legume; Atelier practic de dimensionare grădini urbane orizontale de legume; Atelier practic
de semănat, repicat și plantat; Atelier practic de întreținere legume, plante condimentare și
aromatice, plante ornamentale; Ateliere practice de analiză a impactului de mediul al unei
grădini urbane prin metoda amprentei de carbon (fotoprint); Ateliere practice de calcul a
amprentei de carbon (fotoprint) a orășenilor interesați;

X. Fructe ecologice în școală

Obiective: Conștientizarea elevilor asupra importanței hrănirii cu fructe sănătoase;


Conștientizarea elevilor asupra importanței conceptului: Elevul, ambasadorul fructelor în
școală

Abilități: Abilitatea elevului de a caracteriza fructele din școală din punct de vedere
rezidual, vizual, tehnologic, nutrițional, etic; Abilitatea elevului de a comunica asupra

100
importanței subiectului;

Activități pedagogice: Ateliere practice de realizare de calendare de recoltat fructe de


sezon; Ateliere practice de plantat pomi de sezon; Ateliere practice de recoltat fructe de
sezon; Ateliere practice de realizare a unei amprente de carbon (fotoprint) pentru fructele de
sezon și extrasezon pe care le consumă; Ateliere practice de realizare a unui plan nutrițional
cu fructe de sezon din flora cultivată; Ateliere practice de realizare a unui plan nutrițional cu
fructe de sezon din flora sălbatică; Ateliere practice de recunoaștere prin miros și degustare
(în orb) a soiurilor de mere, pere, etc…; Atelier practic de bucătărie cu fructe (salată de
fructe) de sezon din flora cultivată;

Y. Caravana pedagogică mobilă din școală în școală

Obiective: Sensibilizarea elevilor din școlile urbane (preponderent) asupra importanței


hranei ecologice în cantina sau/și caterringul școlii;

Abilități: Abilități de comunicare pe tema hranei ecologice sănătoase; Abilități de


dimensionare a unui proiect de introducere de hrană ecologică în școală;

Activități pedagogice: Ateliere practice de comunicare/procesare artizanală suc de fructe


cu șităul și smothie de fructe și legume locale ecologice bicicleta/presă cu acționare prin
pedale; Ateliere practice de degustare profesională (fișe de degustare) de hrană ecologică;
Ateliere practice gen Joc de rol în care elevul și părinții joacă rolul țăranului iar acesta din
urmă joacă rolul consumatorului; Scenetă/dezbatere gen Jus valachorum între țărani, elevi,
părinți profesori: care este prețul corect al hranei ecologice țărănești; versus alimentele
chimizate industriale; Ateliere practice de cântat: Cântecele fructelor; Cântecul mărului;
Scenete de teatru țărănesc nescris; Ateliere interactive de artizanat țărănesc; Clacă
participativă de organizarea pieței în curtea școlii;

Z. Bucătăria cu floră sălbatică

Obiective: Sensibilizarea elevilor din școlile urbane (preponderent) asupra importanței


hranei sălbatice ecologice în cantina sau/și caterringul școlii;

101
Abilități: Abilități de comunicare pe tema hranei sălbatice ecologice sănătoase; Abilități
de dimensionare a unui proiect de introducere de hrană ecologică în școală;

Activități pedagogice: Ateliere practice de recunoaștere botanică de floră sălbatică;


Ateliere practice de caracterizare farmaceutică de floră sălbatică; Ateliere practice de
caracterizare nutrițională de floră sălbatică; Ateliere practice de evaluare antioxidantă a florei
sălbatice; Ateliere practice de evaluare glicemică a florei sălbatice; Ateliere practice de
bucătărie ecologică cu ierburi sălbatice comestibile; Ateliere practice de bucătărie ecologică
cu flori sălbatice comestibile; Ateliere practice de bucătărie ecologică cu flori cultivate
comestibile; Ateliere practice de socializare pe tematica acceptabilității bucătăriei sălbatice de
către public;

AA. Fișa pedagogică: Calul, oaia, via/livada-simbioză sau incompatibilitate

Obiective: Conștientizarea elevului asupra rolului istoric, cultural, social și economic al


calului și oii; Înțelegerea mecanismelor socio economice care conduc astăzi la reintroducerea
acestora în fermele viticole și pomicole din UE;

Abilități: Abilități de manipulat atelajul de cai în vie și livadă (asistat de țăran); Abilități
de comunicare pe acest subiect;

Activități pedagogice: Atelier practic de arat, grăpat, transport în vie și livadă; Atelier
practic de reparat atelaje; Atelier practic de construit atelaje; Atelier practic de țesălat calul;
Atelier practic de întreținut harnașament; Atelier practic de măsurat biodiversitatea din vie și
livadă cu rama metrică; Atelier practic de analizat efectul de întreținere al vegetației dintre
rânduri de către oi; Atelier practic de dimensionare a încărcăturii de oi/ha în funcție de tipul
de sol; Atelier practic de evaluare a impactului de mediu al tractorului în livadă sau vie vis a
vis de cal; Atelier practic de evaluare a impactului socioeconomic al tractorului în livadă sau
vie vis a vis de cal; Atelier practic de evaluare a impactului turistic al tractorului în livadă sau
vie vis a vis de cal;

102
AB. Botanică distractivă

Obiective: Sensibilizarea elevilor în direcția importanței ornamentale a plantelor cu


habitus curios cu scopul deconectării de la problemele sociale; Crearea unei sensibilități la
nivelul sufletului elevilor legat de importanța relației dintre om și plantă;

Abilități: Abilitatea elevului de recunoaștere plante pe bază de determinator;

Activități pedagogice: Ateliere practice de recunoaștere specii de plante haioase pe bază


de determinator botanic; Ateliere practice de determinare plante insectivore; Ateliere practice
de conexiuni culturale între denumirea populară a plantei și povestea din spatele său; Atelier
practic de storytelling pentru creat suporturi video/audio; Ateliere practice specifice grădinilor
senzoriale; Ateliere practice de confecționat panouri cu povești; Ateliere/concurs de
povești/poezii distractive despre plante haioase;

AC. Atelier de Prognoză meteo agricolă/zoologică distractivă

Obiective: Sensibilizarea elevilor în direcția importanței relației dintre comportamentul


animal și starea meteo; Crearea unei sensibilități la nivelul sufletului elevilor legat de
importanța relației dintre om și animal;

Abilități: Abilitatea elevului de a înțelege relația comportamentală a animalului față de


mediul înconjurător; Abilitatea elevului de a înțelege mecanismele de răspuns a lumii animale
la un stimul de mediu (presiunea atmosferică);

Activități pedagogice: Ateliere practice de observație a comportamentului de zbor al


rândunicii (zbor razant; zbor înalt) în funcție de nivelul presiunii atmosferice; Ateliere
practice de observație a comportamentului porcului (cu paiul în gură)în funcție de nivelul
presiunii atmosferice; Atelier practic de realizat calendarul cepei; Atelier practic de observație
în iarnă a prezenței de fructe pe pomi (fructe necăzute); Atelier practic de observație a
modului de deschidere a frunzelor lăptucii și relația cu presiunea atmosferică; Atelier practic
de observație a zborului fluturilor și relația cu presiunea atmosferică; Atelier practic de
observație a relației dintre închiderea foliolelor trifoiului și presiunea atmosferică; Atelier
practic de observație a relației dintre comportamentul vacii (coada în sus la schimbare de

103
vreme) și presiunea atmosferică; Atelier practic de observație a relației dintre comportamentul
peștilor (sar din apă la schimbare de vreme) și presiunea atmosferică; Atelier practic de
observație a relației dintre comportamentul bufniței (cântă în februarie la schimbare de vreme)
și presiunea atmosferică; Atelier practic de observație a relației dintre comportamentul
câinilor (se tăvălesc la schimbare de vreme) și presiunea atmosferică; Atelier practic de
observație a relației dintre comportamentul ciorilor (când zboară haotic la schimbare de
vreme) și presiunea atmosferică; Atelier practic de observație a relației dintre comportamentul
cocoșului (cântă într-un picior sau sare mult la schimbare de vreme) și presiunea atmosferică;
Atelier practic de observație a relației dintre comportamentul fumului ce iese pe horn (se
întoarce în sobă la schimbare de vreme) și presiunea atmosferică; Atelier practic de observație
a relației dintre comportamentul negurii (se ridică sau coboară rapid la schimbare de vreme) și
presiunea atmosferică; Atelier practic de observație a relației dintre comportamentul oilor (în
funcție de apetența pentru furaj mai mare sau mai mică la schimbare de vreme) și presiunea
atmosferică; Atelier practic de observație a relației dintre comportamentul broaștelor (întră în
curte la schimbare de vreme) și presiunea atmosferică; Atelier practic de observație a relației
dintre comportamentul furnicilor (comportament agitat la schimbare de vreme) și presiunea
atmosferică; Atelier practic de observație a relației dintre comportamentul gâștelor (dacă stau
cu ciocul în pene la schimbare de vreme) și presiunea atmosferică; Atelier practic de
observație a relației dintre comportamentul berzelor (când vine o iarnă grea pleacă mai
devreme/ la schimbare de vreme) și presiunea atmosferică; Atelier practic de observație a
relației dintre comportamentul iepurilor (se îngrașă mult în toamnă la schimbare de
vreme/semne de iarnă grea) și presiunea atmosferică; Atelier practic de observație a relației
dintre comportamentul pisicii (îți linge blana la schimbare de vreme) și presiunea atmosferică;
Atelier practic de observație a relației dintre comportamentul vrăbiilor (se scaldă în praf la
schimbare de vreme) și presiunea atmosferică; Atelier practic de observație a relației dintre
apariția curcubeului (la schimbare de vreme de la ploaie la vreme frumoasă) și presiunea
atmosferică; Atelier practic de observație a relației dintre comportamentul țânțarilor (împung
mai tare la schimbare de vreme) și presiunea atmosferică; Atelier practic de observație a
relației dintre comportamentul muștelor (devin agitate și enervante la schimbare de vreme) și
presiunea atmosferică;

AD. Ateliere de radiestezie și mirmecologie distractivă


Obiective: Sensibilizarea elevilor asupra unor legături între cunoștințe ștințifice și

104
cunoștințe țărănești empirice în cazul a două științe de graniță;

Abilități: Abilități practice de coroborare a rezultatelor tehnicilor de măsură în radiestezie


și mirmecologie;

Activități pedagogice: Atelier practic de observație a relației dintre comportamentul


baghetelor de metal și radiația pe bază de radon, pentru construcția unei rețele Hartman (din
pietricele) pe un lot de minim 100 de m2; Atelier practic de observație a relației dintre
comportamentul baghetelor de alun și radiația pe bază de radon, pentru construcția unei rețele
Hartman (din pietricele) pe un lot de minim 100 de m2; Atelier practic de observație a relației
dintre comportamentul pendulului și radiația pe bază de radon, pentru construcția unei rețele
Hartman (din pietricele) pe un lot de minim 100 de m2; Atelier practic de observație a relației
dintre comportamentul scării LECHER și radiația pe bază de radon, pentru construcția unei
rețele Hartman (din pietricele) pe un lot de minim 100 de m2; Atelier practic de observație a
relației dintre comportamentul furnicilor și radiația pe bază de radon, pentru construcția unei
rețele Hartman (din mușuroaie) pe un lot de minim 100 de m2; Atelier practic de observație a
relației dintre comportamentul albinelor (producție mai mare dar de scurtă durată în număr de
ani dacă stupul este instalat pe noduri Hartman) și radiația pe bază de radon, pentru
construcția unei rețele Hartman (din pietricele); Atelier practic de observație a relației dintre
comportamentul câinilor (comportament mai liniștit dacă căsuța este instalată pe anumite
noduri Hartman/ pe alte noduri decât pisica) și radiația pe bază de radon, pentru construcția
unei rețele Hartman (din pietricele); Atelier practic de observație a relației dintre
comportamentul pisicilor (comportament mai liniștit dacă căsuța este instalată pe anumite
noduri Hartman/pe altele decât câinele) și radiația pe bază de radon, pentru construcția unei
rețele Hartman (din pietricele);

AE. Urzeala războaielor de țesut

Obiective: Conștientizarea elevilor asupra calităților electrostatice a straielor din


materiale naturale (lână, in și cânepă) în condiții de temperaturi extreme (negative sau
pozitive) și în general; Conștientizarea elevilor asupra aspectelor de socializare și culturalizare
derivate din realizarea acestei activități într-un cadru de grup;

Abilități: Abilitatea de socializare și comunicare pe 3 materii prime fundamentale

105
istoricește pentru poporul român și care au calități electrostatice și bacteriostatice deosebit de
importante pentru sănătatea umană;

Activități pedagogice: Atelier practic de confecționat straie tradiționale și obiecte de


îmbrăcăminte curentă; Atelier practic de socializare socioculturală pe tematica istorică a
acestor materii prime naturale și a proprietăților fizice ale acestora; Atelier practic de
proiectare a unei șezători care să-și propună realizarea unor proiecte inovative de tradiție
creativă; Atelier practic de urzeală straie din in și cânepă; Atelier practic de procesare lână pe
cale manuală cu scopul dezvoltării abilităților de manualitate a elevilor; Atelier practic de
storytelling pentru construcția de povești de marketing;

AF.Ateliere de confecționat instrumente muzicale artizanale

Obiective: Sensibilizarea elevilor asupra importanței muzicii în viața cotidiană a omului;


Sensibilizarea elevilor asupra necesității descoperirii eventuale a unei vocații sau talent
muzical sau de talent meșteșugăresc;

Abilități: Abilitatea de a construi un instrument muzical și conexiunea cu propria


sensibilitate muzicală; Abilitatea de a cânta eventual la nivel amator sau profesional, la un
instrument muzical artizanal;

Activități pedagogice: Atelier practic de confecționat instrumente de suflat (fluier, caval,


cimpoi, drâmbă); Atelier practic de confecționat instrumente de percuție (tobe); Atelier
practic de confecționat viori artizanale; Atelier practic de storytelling despre arta
confecționării instrumentelor artizanale; cu meșteri populari virtuoși ce-și prezintă povestea
vieții lor de meșteri; Atelier practic de clacă participativă de reparat instrumente muzicale
artizanale; Atelier practic de șezătoare participativă muzicală; Atelier practic de tradiții
creative de sculptat, pictat instrumente muzicale cu simbolistică străveche; Concerte școlare
în gospodărie cu cei mai buni elevi în arta confecționării și a cântatului; Atelier practic de
selecție materie primă de confecționat instrumente muzicale din pădure; Atelier practic de
operații pregătitoare (uscare, încovoiere, decojire, tratare microbiană, tratare termică, etc…)
din punct de vedere tehnic a materiei prime pentru instrumente muzicale;

AG. Povestea găinii fericite din solar (povestea găinii-erbicid ecologic)

106
Obiective: Sensibilizarea elevilor asupra tehnicilor naturale inteligente de gestiune a
buruienilor din gospodăriile/fermele agricole cu ajutorul păsărilor; Sensibilizarea elevilor
asupra importanței gestiunii buruienilor prin tehnici ecologice ce protejează mediului
înconjurător și care aduc beneficii de natură socială, ecologică și economică pentru țăran;

Abilități: Abilitatea elevul de a dimensiona din punct de vedere tehnic un sistem mixt
vegetal și animal care să permită o bună gestiune și control al atacului buruienilor; Abilitatea
elevul de a gestiona din punct de vedere tehnica relația dintre pasăre și planta de bază încât să
nu existe riscul ca pasărea să o afecteze;

Activități pedagogice: Atelier practic de dimensionare (încărcătură de animale/ha;


alegerea speciei de pasăre; tăierea parțială aripilor, etc..) a unui sistem agricol aferent
tematicii; Atelier practic de gestiune tehnică a relației: pasăre-buruiană-plantă de bază; Atelier
practic de gestiune și dimensionare a numărului de cicluri de păsări într-un sezon sau an de
cultură; Atelier practic de gestiune a relației dintre temperatura din solar și confortul animal;
Atelier practic de gestiune a relației dintre nivelul umidității atmosferice (umiditatea relativă a
aerului), programarea sistemului de irigare și nevoile de adăpare al păsărilor; Atelier practic
de gestiune a relației dintre personalul din solar și nevoile de confort animal a păsărilor;
Atelier practic de gestiune a relației dintre operațiile tehnice din solar (ex. defolierea
periodică) și nevoia de umbră pentru păsări; Atelier practic de analiză a nevoilor de furaj
suplimentar al păsărilor; Atelier practic de analiză a raportului dintre omega 3/omega 6, din
carne și ouă și numărul de zile în care pasărea are acces la hrană vegetativă; Atelier practic de
analiză economică a raportului dintre nivelul de profitabilitate al afacerii legumicole și al
afacerii zootehnice;

AH. Ateliere de confecționat jucării din fructe și legume ecologice

Obiective: Sensibilizarea elevilor asupra lumii vegetale prin intermediul confecționării de


jucării din fructe și legume;

Abilități: Abilitatea elevilor de a selecționa materia primă adecvată și a dezvolta o


imaginație legată de tipul de jucărie care poate fi creată; Abilitatea elevilor de a crea în mod
efectiv jucării din fructe și legume;

107
Activități pedagogice: Ateliere practice de confecționat jucării din legume la nivel
individual; Ateliere practice de confecționat jucării din fructe la nivel individual; Ateliere
practice de confecționat jucării din fructe și legume la nivel individual; Ateliere practice de
schimb de experiență între elevi; Ateliere practice de confecționat jucării din fructe și legume
la nivel de echipe în sistem colaborativ; Ateliere practice de confecționat jucării din fructe și
legume în regim de concurs între echipe; Ateliere practice de confecționat jucării din fructe și
legume cu scopul realizării unei povești istorice, culturale (ex Bătălia de la Mărășești, Oituz;
scufița roșie) pe o machetă în 3 D (1/1m; 2/2 m); Ateliere practice de storytelling specific
atelierelor;

AI. Ateliere de pictură și sculptură pe fructe și legume

Obiective: Sensibilizarea elevilor asupra importanței dezvoltării imaginației prin


realizarea de picturi și sculpturi pe legume și fructe; Sensibilizarea elevilor prin intermediul
artei asupra lumi vegetale;

Abilități: Abilitatea elevului de a dezvolta o imaginație pe teme culturale, istorice, etc.. pe


care să o transpună prin artă specifică pe fructe și legume; Abilitatea elevului de a picta în
mod efectiv pe fructe și legume;

Activități pedagogice: Ateliere practice de pictură pe legume la nivel individual; Ateliere


practice de pictură pe fructe la nivel individual; Ateliere practice de sculptură pe legume la
nivel individual; Ateliere practice de sculptură pe fructe la nivel individual; Ateliere practice
de schimb de experiență între elevi; Ateliere practice de pictură pe legume la nivel de grupuri;
Ateliere practice de pictură pe fructe la nivel la nivel de grupuri; Ateliere practice de sculptură
pe legume la nivel la nivel de grupuri; Ateliere practice de sculptură pe fructe la nivel la nivel
de grupuri; Ateliere concurs între elevi la nivel de grupuri pe tematici prestabilite sau ad-hoc;

AJ.Atelier pedagogic de pescuit

Obiective: Sensibilizarea elevilor asupra importanței unei pasiuni precum pescuitul,


pentru deconectarea periodică de la stresul vieții cotidiene; Sensibilizarea elevilor asupra
importanței descoperirii prin pescuit a lumii rurale pentru o mai bună reconectare cu natura;

108
Abilități: Abilitatea elevului de a dezvolta manualitate prin intermediul unei activități
precum pescuitul; Abilitatea elevului de a dezvolta de a comunica supra lumii rurale prin
intermediul unei activități de hobby precum pescuitul;

Activități pedagogice:Atelier practic de pescuit în sat în apă curgătoare la nivel


individual; Atelier practic de pescuit în balta din gospodărie la nivel individual; Atelier practic
de pescuit în sat în apă curgătoare la nivel de grupuri; Atelier practic de pescuit în balta din
gospodărie la nivel de grupuri; Atelier practic de dezbatere între echipe pe tematici referitoare
la viața diferitelor specii de pești, a calității apei și a măsurilor de prevenire a poluării apei;
Atelier practic de dezbatere între echipe pe tematica pescuitului ca factor de deconectare de la
stresul urban; Atelier practic de dezbatere între echipe pe tematica pescuitului ca factor de
înțelegere mai bună a lumii rurale și creare de raporturi pozitive între sat și oraș; Campanie
educațională în școli urbane pe importanța pescuitului în viața omului;

AK. Pictură cu flori terapeutice Bach

Obiective: Sensibilizarea elevilor asupra unor noi tehnici de artă de pictură naturală
integrând florile terapeutice denumite și florile lui Bach; Înțelegerea de către elevi a
conexiunilor cerebrale între artă-flori-terapie;

Abilități: Abilități de comunicare prin pictură cu flori a mesajelor terapeutice transmise


de florile lui Bach; Abilități de storytelling terapeutic plecând de la o afacerea de succes-
Florile lui Bach;

Activități pedagogice: Atelier practic de recunoaștere botanică pe bază de ierbar a


Florilor lui Bach; Atelier practic de recunoaștere botanică în câmp a Florilor lui Bach; Atelier
practic de caracterizare terapeutică a Florilor lui Bach; Atelier practic de caracterizare
tinctorială a Florilor lui Bach; Atelier practic de pictură peisaje naturale și culturale pe
tematica celor 38 de Flori Bach la nivel individual; Atelier practic de pictură peisaje naturale
și culturale pe tematica celor 38 de Flori Bach la nivel de grupuri; Atelier concurs de pictură
tematică între grupuri; Atelier practic de storytelling ce pune în valoare 38 de povești de

109
marketing; Atelier dezbatere pe axa : Artă-pictură-floare-terapie;

AL. Ateliere de artizanat de oierit (cultural, ecologic și etic)


Obiective: Sensibilizarea elevilor asupra unei oportunități de afacere extrem de mare la
nivel mondial reprezentată de artizanatul ecologic și etic certificat Fairtrade; Sensibilizarea
elevilor asupra importanței legăturii dintre cultura ancestrală la nivel de simbolistică, meseria
de artizan ca meserie liberală, natură și afacerile etice;

Abilități: Abilitatea de comunicare pe tematica artizanatului ecologic și etic; Abilitatea de


a realiza manual operații fizice specifice acestei activități;

Activități pedagogice: Atelier practic de confecționare instrumente muzicale (fluier,


caval, cimpoi); Atelier practic de confecționare instrumentar de stână; Atelier practic de
confecționare echipamente de stână; Atelier practic de confecționare șerpare; Atelier practic
de confecționare cojoace; Atelier practic de confecționare cămeșe și ițari; Atelier practic de
confecționare cușme și pălării; Atelier practic de confecționare toiege; Atelier practic de
confecționare tipare de unt și brânză; Atelier practic de simulare certificare caiet sarcini Fair
Trade; Atelier practic de selecție simbolistă ancestrală de pus pe artizanat;

AM. Ateliere de pictat case țărănești cu vopsea ecologică

Obiective: Sensibilizarea elevilor vis a vis de importanța socială, culturală și economică


pentru țăran a pictării casei cu simbolistică veche; Înțelegerea de către elev atehnicilor de
pictură cu vopsea ecologică;

Abilități: Abilitatea de recoltare, colectare și procesare vopsea ecologică; Abilitatea de a


practica tehnicile de pictură murală;

Activități pedagogice: Atelier practic de recoltare materie primă naturală necesară obținerii
vopselei ecologice; Atelier practic de colectare și procesare materie primă naturală necesară
obținerii vopselei ecologice; Atelier practic de pregătire a suportului vertical de pictat (perete,
gard, etc…); Atelier practic de pictură pe pereții caselor (pe suport lemn și de cărămidă;
Atelier practic de pictură pe garduri (suport de lemn și cărămidă); Atelier practic de pictură
fântâni, grajduri, etc; Atelier practic de selecție simboluri culturale vechi;

110
AN. Atelier de premiere a celor mai frumoase peisaje din sat (pajiști, grădini și
livezi ecologice)

Obiective: Sensibilizarea elevilor asupra noțiunii de peisaj sau landschaft în care omul și
natura conlucrează pentru fasonarea fizică, socială, culturală și naturală a unui teritoriu;

Abilități: Abilitatea de a putea măsura din punct de vedere tehnic valoarea adăugată a
unui peisaj; Abilitatea elevului de a construi elemente de marketing necesare vânzării unui
aliment ca produs cultural;

Activități pedagogice: Atelier practic de măsurare a elementelor tehnice ale unui peisaj
cultural; Atelier practic de storytelling peisaj cultural;Atelier practic de identificare și
caracterizare socio economică, culturală și economică a celor mai frumoase livezi la nivelul
satului; Atelier practic de identificare și caracterizare socio economică, culturală și economică
a celor mai frumoase grădini la nivelul satului; Atelier practic de identificare și caracterizare
socio economică, culturală și economică a celor mai frumoase pășuni la nivelul satului;
Atelier practic de identificare și caracterizare socio economică, culturală și economică a celor
mai frumoase fânețe la nivelul satului; Atelier practic de identificare și caracterizare socio
economică, culturală și economică a celor mai frumoase peisaje culturale la nivelul satului;

AO. Gospodăria ecologică autonomă alimentar

Obiective: Sensibilizare elevilor vis a vis de importanța obiectivului de autonomie


alimentară pentru gospodăria țărănească; Înțelegerea mecanismelor tehnico economice de
obținere a autonomiei de către gospodăria țărănească;

Abilități: Abilitatea elevului de a măsura din punct de vedere socio economic și cultural
gospodăria țărănească; Abilitatea elevului de a construi povești de marketing despre
gospodăria țărănească;

Activități pedagogice: Atelier practic de analiză a performanței economice a gospodăriei


țărănești; Atelier practic de analiză a performanței sociale a gospodăriei țărănești; Atelier
practic de analiză a performanței ecologice a gospodăriei țărănești; Atelier practic de analiză a

111
performanței culturale a gospodăriei țărănești; Atelier practic de analiză a riscurilor la adresa
gospodăriei țărănești; Atelier practic de analiză a oportunităților la adresa gospodăriei
țărănești; Atelier practic de analiză a amenințărilor la adresa gospodăriei țărănești; Atelier
practic de analiză a constrângerilor gospodăriei țărănești; Atelier practic de analiză a funcției
agropedagogice a gospodăriei țărănești; Atelier practic de analiză a funcției agroturistice a
gospodăriei țărănești; Atelier practic de analiză a funcției agroterapeutice a gospodăriei
țărănești; Atelier practic de analiză a funcției de divertisment a gospodăriei țărănești; Atelier
practic de analiză a funcției de agromediu a gospodăriei țărănești; Atelier practic de analiză a
funcției biodinamice a gospodăriei țărănești; Atelier practic de analiză a funcției de servicii
comunitare a gospodăriei țărănești; Atelier practic de analiză a funcției sanitare a gospodăriei
țărănești; Atelier practic de analiză a funcției potențial militare a gospodăriei țărănești; Atelier
practic de analiză a funcției agrolingvistice a gospodăriei țărănești; Atelier practic de analiză a
funcției de practică pentru elevi/studenți a gospodăriei țărănești; Atelier practic de analiză a
funcției de lot demonstrativ a gospodăriei țărănești; Atelier practic de analiză a funcției de
cercetare a gospodăriei țărănești;

AP.Consumatorul alimentar responsabil

Obiective: Înțelegerea limitele paradigmei de consumator și a noii paradigme de


consumator responsabil sau consum actor;

Abilități: Abilitatea de comunicare cu noțiunea de consumator responsabil alimentar;


Abilitatea de comunicare cu noțiunile de aliment și hrană;

Activități pedagogice: Atelier practic de analiză socioeconomică și culturală a noțiunii de


consumator de produse alimentare; Atelier practic de analiză socioeconomică și culturală a
noțiunii de consum actor de produse alimentare sau consumator responsabil; Atelier practic de
analiză socioeconomică și culturală a noțiunii de aliment; Atelier practic de analiză
socioeconomică și culturală a noțiunii de hrană; Atelier practic de analiză socioeconomică și
culturală a noțiunii de hrană ecologică; Atelier practic de analiză socioeconomică și culturală
a noțiunii de hrană ecologică healty; Atelier practic de analiză socioeconomică și culturală a
noțiunii de hrană ecologică paleo; Atelier practic de analiză socioeconomică și culturală a
noțiunii de hrană ecologică vegetariană; Atelier practic de analiză socioeconomică și culturală
a noțiunii de hrană ecologică vegană; Atelier practic de analiză socioeconomică și culturală a

112
noțiunii de hrană ecologică Slow Food; Atelier practic de analiză socioeconomică și culturală
a noțiunii de hrană ecologică Food Tech; Atelier practic de analiză socioeconomică și
culturală a noțiunii de hrană ecologică lactovegetariană; Atelier practic de analiză
socioeconomică și culturală a noțiunii de alimente pornfood ; Atelier practic de analiză
socioeconomică și culturală a noțiunii de alimente funcționale;

AQ. Atelier de psiho motricitate pe o căpiță/stivă de fân, sau paie

Obiective: Sensibilizarea elevilor de la oraș preponderenta supra importanței


psihomotricității (menținerea echilibrului motric pe teren/suport accidentat, sau mișcător;

Abilități: Capacitatea elevului de a realiza exerciții de psihomotricitate pe teren/suport


accidentat sau mișcător; Capacitatea elevului de comunicarea asupra aspectelor de
psihomotricitate învățate;

Activități pedagogice: Atelier practic de urcare a elevului și coborâre pe o căpiță de fân


în condiții de echilibru emoțional și fizic cu ajutorul furcii; Atelier practic de urcare și
coborâre a elevului pe o stivă de baloți de fân sau paie în condiții de echilibru emoțional și
fizic cu ajutorul furcii; Atelier practic de menținere a echilibrului elevului pe o stivă de baloți
de fân sau paie în condiții de echilibru emoțional și fizic; Atelier practic de menținere a
echilibrului elevului pe o claie de fân sau paie în condiții de echilibru emoțional și fizic prin
ținere de stâlp; Atelier practic de menținere a echilibrului elevului pe o claie de fân sau paie în
condiții de echilibru emoțional și fizic prin ținere de stâlp și așezare fân cu furca; Atelier
practic de menținere a echilibrului elevului pe o claie de fân sau paie în condiții de echilibru
emoțional și fizic prin ținere de stâlp și așezare a cununii pe stâlp; Atelier practic de menținere
a echilibrului elevului pe o claie de fân sau paie în condiții de echilibru emoțional și fizic prin
ținere de stâlp și protejare de ploaie a căpiței; Atelier practic de menținere a echilibrului
elevului în mișcare pe un labirint din baloți de paie cu mai multe etaje în condiții de echilibru
emoțional și fizic; Atelier practic de analiză a coordonării cerebrale a mișcărilor mâinilor și
picioarelor în situații de echilibru instabil; Atelier practic de coroborare a coordonării
cerebrale și a corpului în situații similare în mediul urban în activitatea cotidiană;
AR. Atelier de fânoterapie
Obiective: Sensibilizarea elevului asupra noțiunii de biodiversitate prin participarea la o
ședință de fânoterapie (dormit în fân ecologic);

113
Abilități: Abilitatea elevului de coroborare a ședinței de fânoterapie cu caracterizarea
fitoerapeutică a sutelor de specii de plante regăsite sub formă de sămânță sau floare în fân
(strog); Abilitatea elevului de a construi povești de marketing legate de valoarea terapeutică a
strogului;

Activități pedagogice: Atelier practic de analiză botanică a conținutului floristic și


semincer al strogului; Atelier practic de fizică chimică a conținutului floristic și semincer al
strogului; Atelier practic de analiză a principiilor terapeutice ale conținutului floristic și
semincer al strogului; Atelier practic de fânoterapie la nivel individual într-o gospodărie din
câmpie; Atelier practic de fânoterapie la nivel individual într-o gospodărie de deal; Atelier
practic de fânoterapie la nivel individual într-o gospodărie din munte; Atelier practic de
fânoterapie la nivel de grup într-o gospodărie din câmpie; Atelier practic de fânoterapie la
nivel de grup într-o gospodărie de deal; Atelier practic de fânoterapie la nivel de grup într-o
gospodărie montană; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale la nivel individual
după o ședință de fânoterapie într-o gospodărie de câmpie; Atelier practic de dezbatere a
percepților senzoriale nivel individual după o ședință de fânoterapie într-o gospodărie de
deal ; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale nivel individual după o ședință de
fânoterapie într-o gospodărie montană ; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale
ale grupului după o ședință de fânoterapie într-o gospodărie de câmpie; Atelier practic de
dezbatere a percepților senzoriale ale grupului după o ședință de fânoterapie într-o gospodărie
de deal; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale ale grupului după o ședință de
fânoterapie într-o gospodărie montană;

AS. Atelier de zeroterapie (terapie cu zer ecologic)

Obiective: Sensibilizarea elevului asupra noțiunii de biodiversitate prin participarea la o


ședință de zeroterapie (terapie cu zer ecologic, băi în zer ecologic);

Abilități: Abilitatea elevului de coroborare a ședinței de zeroterapie cu caracterizarea


fitoerapeutică a sutelor de specii de plante consumate de animal și regăsite în zer sub formă de
principii active; Abilitatea elevului de a construi povești de marketing legate de valoarea
terapeutică a zerului;

114
Activități pedagogice: Atelier practic de analiză biochimică a zerului; Atelier practic de
fizică chimică a zerului; Atelier practic de analiză a principiilor terapeutice ale zerului; Atelier
practic de zeroterapie la nivel individual într-o gospodărie din câmpie; Atelier practic de
zeroterapie la nivel individual într-o gospodărie de deal; Atelier practic de zeroterapie la nivel
individual într-o gospodărie din munte; Atelier practic de zeroterapie la nivel de grup într-o
gospodărie din câmpie; Atelier practic de zeroterapie la nivel de grup într-o gospodărie de
deal; Atelier practic de zeroterapie la nivel de grup într-o gospodărie montană; Atelier practic
de dezbatere a percepților senzoriale la nivel individual după o ședință de zeroterapie într-o
gospodărie de câmpie ; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale nivel individual
după o ședință de zeroterapie într-o gospodărie de deal ; Atelier practic de dezbatere a
percepților senzoriale nivel individual după o ședință de zeroterapie într-o gospodărie
montană ; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale ale grupului după o ședință de
zeroterapie într-o gospodărie de câmpie; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale
ale grupului după o ședință de zeroterapie într-o gospodărie de deal ; Atelier practic de
dezbatere a percepților senzoriale ale grupului după o ședință de zeroterapie într-o gospodărie
montană ;
AT.Atelier de fitoterapie

Obiective: Sensibilizarea elevului asupra noțiunii de biodiversitate prin participarea la o


ședință de fitoterapie (terapie cu ceaiuri din plante din flora sălbatică sau flora cultivată
certificată ecologic);

Abilități: Abilitatea elevului de coroborare a ședinței de fitoterapie cu caracterizarea


fitoterapeutică a sutelor de specii de plante ecologice din ceai; Abilitatea elevului de a
construi povești de marketing legate de valoarea terapeutică a ceaiului ecologic;

Activități pedagogice: Atelier practic de analiză botanică a ceaiului; Atelier practic de


fizică chimică al ceaiului; Atelier practic de analiză a principiilor terapeutice ale ceaiului;
Atelier practic de fitoterapie la nivel individual într-o gospodărie din câmpie; Atelier practic
de fitoterapie la nivel individual într-o gospodărie de deal; Atelier practic de fitoterapie la
nivel individual într-o gospodărie din munte; Atelier practic de fitoterapie la nivel de grup
într-o gospodărie din câmpie; Atelier practic de fitoterapie la nivel de grup într-o gospodărie
de deal; Atelier practic de fitoterapie la nivel de grup într-o gospodărie montană; Atelier
practic de dezbatere a percepților senzoriale la nivel individual după o ședință de fitoterapie

115
într-o gospodărie de câmpie; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale nivel
individual după o ședință de fitoterapie într-o gospodărie de deal; Atelier practic de dezbatere
a percepților senzoriale nivel individual după o ședință de fitoterapie într-o gospodărie
montană; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale ale grupului după o ședință de
fitoterapie într-o gospodărie de câmpie; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale
ale grupului după o ședință de fitoterapie într-o gospodărie de deal; Atelier practic de
dezbatere a percepților senzoriale ale grupului după o ședință de fitoterapie într-o gospodărie
montană;

AU. Atelier de aromaterapie

Obiective: Sensibilizarea elevului asupra noțiunii de biodiversitate prin participarea la o


ședință de aromaterapie (terapie cu uleiuri esențiale din plante din flora sălbatică sau flora
cultivată certificată ecologic);

Abilități: Abilitatea elevului de coroborare a ședinței de fitoterapie cu caracterizarea


fitoterapeutică a sutelor de specii de plante din uleiul esențial; Abilitatea elevului de a construi
povești de marketing legate de valoarea terapeutică a uleiului esențial;

Activități pedagogice:Atelier practic de analiză botanică a componentelor uleiului


esențial; Atelier practic de fizică chimică a uleiului esențial; Atelier practic de analiză a
principiilor terapeutice ale uleiului esențial; Atelier practic de aromaterapie la nivel individual
într-o gospodărie din câmpie; Atelier practic de aromaterapie la nivel individual într-o
gospodărie de deal; Atelier practic de aromaterapie la nivel individual într-o gospodărie din
munte; Atelier practic de aromaterapie la nivel de grup într-o gospodărie din câmpie; Atelier
practic de aromaterapie la nivel de grup într-o gospodărie de deal; Atelier practic de
aromaterapie la nivel de grup într-o gospodărie montană; Atelier practic de dezbatere a
percepților senzoriale la nivel individual după o ședință de aromaterapie într-o gospodărie de
câmpie ; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale nivel individual după o ședință
de aromaterapie într-o gospodărie de deal ;Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale
nivel individual după o ședință de aromaterapie într-o gospodărie montană ; Atelier practic de
dezbatere a percepților senzoriale ale grupului după o ședință de aromaterapie într-o
gospodărie de câmpie ; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale ale grupului după
o ședință de aromaterapie într-o gospodărie de deal ; Atelier practic de dezbatere a percepților

116
senzoriale ale grupului după o ședință de aromaterapie într-o gospodărie montană ;

AV. Atelier de naturopatie

Obiective: Sensibilizarea elevului asupra noțiunii de biodiversitate prin participarea la o


ședință de naturopatie (terapie ce combină terapiile naturale precum fitoterapia ecologică,
etc…cu morfologia, mișcarea în aer liber, alimentație naturală echilibrată);

Abilități: Abilitatea elevului de coroborare a ședinței de naturopatie cu caracterizarea


fitoterapeutică a sutelor de specii de plante din terapiile cu plante; Abilitatea elevului de a
construi povești de marketing legate de valoarea terapiilor cu plante;

Activități pedagogice: Atelier practic de analiză botanică a componentelor plantelor


terapeutice; Atelier practic de fizică chimică a plantelor terapeutice; Atelier practic de analiză
a principiilor terapeutice ale plantelor terapeutice; Atelier practic de naturopatie la nivel
individual într-o gospodărie din câmpie; Atelier practic de naturopatie la nivel individual într-
o gospodărie de deal; Atelier practic de naturopatie la nivel individual într-o gospodărie din
munte; Atelier practic de naturopatie la nivel de grup într-o gospodărie din câmpie; Atelier
practic de naturopatie la nivel de grup într-o gospodărie de deal; Atelier practic de naturopatie
la nivel de grup într-o gospodărie montană; Atelier practic de dezbatere a percepților
senzoriale la nivel individual după o ședință de naturopatie într-o gospodărie de câmpie ;
Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale nivel individual după o ședință de
naturopatie într-o gospodărie de deal ; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale
nivel individual după o ședință de naturopatie într-o gospodărie montană ; Atelier practic de
dezbatere a percepților senzoriale ale grupului după o ședință de naturopatie într-o gospodărie
de câmpie ; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale ale grupului după o ședință de
naturopatie într-o gospodărie de deal ; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale ale
grupului după o ședință de naturopatie într-o gospodărie montană ;

AW. Atelier de terapie prin muzică în gospodărie

Obiective: Sensibilizarea elevilor asupra importanței terapiei prin muzică realizată într-un
cadru natural liniștit în gospodăria ecologică de la țară;

117
Abilități: Capacitatea de comunicare pe rețele sociale (preponderent) a percepțiilor
senzoriale trăite într-o astfel de experiență; Abilitatea de înțelege mecanismul cerebral
antistres pe care muzica îl pune în mișcare;

Activități pedagogice: Atelier practic de dezbatere în grup a efectului cerebral antistres


creat de muzică prin expunerea grupului de elevi la muzică cu un volum diferențiat;Atelier
practic de dezbatere în grup a efectului cerebral antistres creat de muzică prin expunerea
grupului de elevi la muzică clasică cu un volum diferențiat; Atelier practic de dezbatere în
grup a efectului cerebral antistres creat de muzică prin expunerea grupului de elevi la muzică
de liniștire cu un volum diferențiat; Atelier practic de dezbatere în grup a efectului cerebral
antistres creat de muzică prin expunerea grupului de elevi la muzică rock cu un volum
diferențiat; Atelier practic de dezbatere în grup a efectului cerebral antistres creat de muzică
prin expunerea grupului de elevi la muzică folk cu un volum diferențiat; Atelier practic de
dezbatere în grup a efectului cerebral antistres creat de muzică prin expunerea grupului de
elevi la muzică rock cu un volum diferențiat; Atelier practic de dezbatere în grup a efectului
cerebral antistres creat de muzică prin expunerea grupului de elevi la muzică house cu un
volum diferențiat; Atelier practic de dezbatere în grup a efectului cerebral antistres creat de
muzică prin expunerea grupului de elevi la muzică de jazz cu un volum diferențiat; Atelier
practic de dezbatere în grup a efectului cerebral antistres creat de muzică prin expunerea
grupului de elevi la muzică hip hop cu un volum diferențiat; Atelier practic de dezbatere în
grup a efectului cerebral antistres creat de muzică prin expunerea grupului de elevi la muzică
instrumentală cu un volum diferențiat; Atelier practic de dezbatere în grup a efectului cerebral
antistres creat de muzică prin expunerea grupului de elevi la muzică religioasă cu un volum
diferențiat; Atelier practic de dezbatere în grup a efectului cerebral antistres creat de muzică
prin expunerea grupului de elevi la muzică de operă cu un volum diferențiat; Atelier practic de
dezbatere în grup a efectului cerebral antistres creat de muzică prin expunerea grupului de
elevi la muzică pop cu un volum diferențiat; Atelier practic de dezbatere în grup a efectului
cerebral antistres creat de muzică prin expunerea grupului de elevi la muzică electronică cu un
volum diferențiat; Atelier practic de dezbatere în grup a efectului cerebral antistres creat de
muzică prin expunerea grupului de elevi la muzică populară locală cu un volum diferențiat;
Atelier practic de dezbatere în grup a efectului cerebral antistres creat de muzică prin
expunerea grupului de elevi la muzică populară din comuna vecină cu un volum diferențiat;
Atelier practic de dezbatere în grup a efectului cerebral antistres creat de muzică prin
expunerea grupului de elevi la muzică populară din județul vecin cu un volum diferențiat;

118
Atelier practic de dezbatere în grup a efectului cerebral antistres creat de muzică prin
expunerea grupului de elevi la muzică populară din regiunea vecină cu un volum diferențiat;
Atelier practic de dezbatere în grup a efectului cerebral antistres creat de muzică prin
expunerea grupului de elevi la muzică populară din țara vecină cu un volum diferențiat;

AX. Atelier de algoterapie

Obiective: Sensibilizarea elevului asupra noțiunii de biodiversitate marină prin


participarea la o ședință de algoterapie (terapie cu preparate din alge);

Abilități: Abilitatea elevului de coroborare a ședinței de algoterapie cu caracterizarea


terapeutică a preparatului; Abilitatea elevului de a construi povești de marketing legate de
valoarea terapiilor cu alge;

Activități pedagogice: Atelier practic de fizică chimică a algelor; Atelier practic de


analiză a principiilor terapeutice ale preparatului; Atelier practic de algoterapie la nivel
individual într-o gospodărie din câmpie; Atelier practic de algoterapie la nivel individual într-
o gospodărie de deal; Atelier practic de algoterapie la nivel individual într-o gospodărie din
munte; Atelier practic de algoterapie la nivel de grup într-o gospodărie din câmpie; Atelier
practic de algoterapie la nivel de grup într-o gospodărie de deal; Atelier practic de algoterapie
la nivel de grup într-o gospodărie montană; Atelier practic de dezbatere a percepților
senzoriale la nivel individual după o ședință de algoterapie într-o gospodărie de câmpie ;
Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale nivel individual după o ședință de
algoterapie într-o gospodărie de deal ; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale
nivel individual după o ședință de algoterapie într-o gospodărie montană; Atelier practic de
dezbatere a percepților senzoriale ale grupului după o ședință de algoterapie într-o gospodărie
de câmpie; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale ale grupului după o ședință de
algoterapie într-o gospodărie de deal; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale ale
grupului după o ședință de algoterapie într-o gospodărie montană ;

AY. Atelier de argiloterapie

Obiective: Sensibilizarea elevului asupra noțiunii de biodiversitate prin participarea la o


ședință de argilooterapie (terapie cu argilă);

119
Abilități: Abilitatea elevului de coroborare a ședinței de argiloterapie cu caracterizarea
terapeutică a preparatului; Abilitatea elevului de a construi povești de marketing legate de
valoarea terapiilor argilă;

Activități pedagogice: Atelier practic de fizică chimică a argilei; Atelier practic de


analiză a principiilor terapeutice ale preparatului; Atelier practic de argiloterapie la nivel
individual într-o gospodărie din câmpie; Atelier practic de argiloterapie la nivel individual
într-o gospodărie de deal; Atelier practic de argiloterapie la nivel individual într-o gospodărie
din munte; Atelier practic de argiloterapie la nivel de grup într-o gospodărie din câmpie;
Atelier practic de argiloterapie la nivel de grup într-o gospodărie de deal; Atelier practic de
argiloterapie la nivel de grup într-o gospodărie montană; Atelier practic de dezbatere a
percepților senzoriale la nivel individual după o ședință de argiloterapie într-o gospodărie de
câmpie ; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale nivel individual după o ședință
de argiloterapie într-o gospodărie de deal ; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale
nivel individual după o ședință de argiloterapie într-o gospodărie montană ; Atelier practic de
dezbatere a percepților senzoriale ale grupului după o ședință de argiloterapie într-o
gospodărie de câmpie ; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale ale grupului după
o ședință de argiloterapie într-o gospodărie de deal ; Atelier practic de dezbatere a percepților
senzoriale ale grupului după o ședință de argiloterapie într-o gospodărie montană;

AZ. Atelier de gemoterapie (terapie cu preparate de muguri din plante certificate


ecologic);

Obiective: Sensibilizarea elevului asupra noțiunii de biodiversitate prin participarea la o


ședință de gemoterapie (terapie cu preparate din muguri din plante certificate ecologic);

Abilități: Abilitatea elevului de coroborare a ședinței de gemoterapie cu caracterizarea


fitoterapeutică a preparatului; Abilitatea elevului de a construi povești de marketing legate de
valoarea terapiilor cu muguri din plante;

Activități pedagogice: Atelier practic de analiză botanică a componentelor


gemoterapeutice; Atelier practic de fizică chimică a gemoterapeutice; Atelier practic de
analiză a principiilor terapeutice ale preparatelor; Atelier practic de gemoterapie la nivel

120
individual într-o gospodărie din câmpie; Atelier practic de gemoterapie la nivel individual
într-o gospodărie de deal; Atelier practic de gemoterapie la nivel individual într-o gospodărie
din munte; Atelier practic de gemoterapie la nivel de grup într-o gospodărie din câmpie;
Atelier practic de gemoterapie la nivel de grup într-o gospodărie de deal; Atelier practic de
gemoterapie la nivel de grup într-o gospodărie montană; Atelier practic de dezbatere a
percepților senzoriale la nivel individual după o ședință de gemoterapie într-o gospodărie de
câmpie ; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale nivel individual după o ședință
de gemoterapie într-o gospodărie de deal; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale
nivel individual după o ședință de gemoterapie într-o gospodărie montană; Atelier practic de
dezbatere a percepților senzoriale ale grupului după o ședință de gemoterapie într-o
gospodărie de câmpie; Atelier practic de dezbatere a percepților senzoriale ale grupului după o
ședință de gemoterapie într-o gospodărie de deal; Atelier practic de dezbatere a percepților
senzoriale ale grupului după o ședință de gemoterapie într-o gospodărie montană;

BA. Fertilizarea solului și protecția plantelor într-o gospodărie ecologică

Obiective: Înțelegerea și cunoașterea principalelor concepte, filosofii ale agriculturii


ecologice; Gestiunea tehnicilor utilizate în agricultura ecologică;

Competențe: Elevul trebuie să aibă capacitatea de a inventaria gesturi pozitive pentru


mediu și de a analiza impactul acestora; Elevul trebuie să aibă capacitatea de a diferenția
gesturile pozitive pentru mediu față de cele care au un efect negativ;

Activități pedagogice: Realizarea unui poster cu funcționarea în ansamblu a unei


gospodării; Organizarea unei analize interactive de grup asupra viziunii fiecărui elev
prezentată în posterul lui; Inventarierea la nivel individual al ansamblului de practici agricole
din fermă și realizarea unei analize de grup pe această temă; Modul de organizare al
asolamentului și principiile tehnice la care trebuie să răspundă rotația culturilor (analiză
individuală și de grup); Elaborarea unui plan de fertilizare organică a diferitelor culturi
(analiză individuală și de grup); Elaborarea unei liste de fertilizanți organici în sistem de
economie circulară specifici gospodăriei ecologice analizate; Elaborarea unei liste cu culturile
verzi care pot să refacă fertilitatea naturală a solului din gospodărie; Elaborarea unei liste cu
tehnicile de dezburuienare ecologică adaptate gospodăriei și permise de legislația în vigoare;
Elaborarea unei liste cu plantele din perdeaua de protecție a gospodăriei ce pot adăposti

121
insecte utile; Elaborarea unei liste cu insectele utile din gospodărie sau cu insectele utile ce ar
putea fi atrase prin completarea perdelei proprii de protecție; Elaborarea de fișe pedagogice pe
tematici transversale precum biodiversitatea, protecția solului, protecția aerului, protecția apei,
gestiunea peisajului specifice gospodăriei analizate; Elaborarea unei fișe tehnologice pentru
fiecare cultură; analiza interactivă a fiecărei fișe elaborate de elevi; corectarea acestora de
către țăran și profesor;

BB. Fișă curriculară: De pe pajiște în farfurie

Obiective: Cunoașterea și înțelegerea funcționării unei gospodării mixte (vegetale și


animale) în agricultură ecologică; Cunoașterea condițiilor de respectat pentru confortul
animalelor; Înțelegerea necesității unei gospodării ecologice mixte;

Competențe: Elevul trebuie să aibă capacitatea să inventarieze măsurile care generează


confort pentru animale; Elevul trebuie să aibă capacitatea să identifice rasele rustice specifice
sistemului de agricultură ecologică; Elevul trebuie să aibă capacitatea să înțeleagă relația
dintre un anumit sistem de furajare și conținutul nutrițional, rezidual și calitatea organoleptică
a laptelui și cărnii;

Activități pedagogice: Realizarea unui poster cu o vedere de ansamblu în jurul


animalelor din fermă ce scoate în evidență conexiunile animalelor cu elementele de
vecinătate, cu elementele de protecție a solului, a aerului, a apei, a biodiversității, cu
încărcătura de animale, cu agrobiodiversitatea, cu practicile de confort animal, etc…; Analiza
interactivă de grup a posterelor realizate individual; Analiza bunelor practici de confort
animal realizate de către țăran în fermă în absența/prezența acestuia; Analiza bunelor practici
de fertilizare realizate de către țăran în fermă în absența/prezența acestuia; Analiza bunelor
practici de tratamente sanitare realizate de către țăran în fermă în absența/prezența acestuia;
Analiza bunelor practici de irigare realizate de către țăran în fermă în absența/prezența
acestuia; Analiza bunelor practici de dezburuienare realizate de către țăran în fermă în
absența/prezența acestuia; Analiza bunelor practici de gestiune a biodiversității realizate de
către țăran în fermă în absența/prezența acestuia; Realizarea unui plan nutrițional care să
integreze produsele lactate și a cărnii pe baza unei discuții interactive de grup la care să
participe și țăranul/țăranca și profesorul; Realizarea unei fișe de analiză impact de sănătate al
alimentelor produse în gospodărie; Realizarea unei fișe tehnologice pentru fiecare cultură

122
vegetală și tip de producție animală care să integreze ansamblul de elemente tehnice
prezentate mai sus;

BC. Fișă curriculară: De la gunoi la compost (Moto pedagogic al activității: Din bube,
mucegaiuri și noroi, iscat-am frumuseți prețuri noi);

Obiective: Înțelegerea necesității instalării unei filozofii de economie circulară în


gospodărie; Înțelegerea tehnică a consecințelor tehnice ale moto-ului activității pedagogice;
Înțelegerea necesității transformării aerobe și anaerobe a deșeurilor organice din gospodărie;
Înțelegerea noțiunii de reciclare materii organice și a ciclului de viață al produselor în natură;

Competențe: Elevul trebuie să aibă capacitatea de a inventaria activitățile din gospodărie


care pot genera efecte pozitive pentru mediu; Elevul trebuie să aibă capacitatea de a diferenția
metodologic etapele de compostare realizate natural de cele realizate de către țăran în mod
artificial;

Activități pedagogice: Realizarea unui inventar al cunoștințelor elevilor legate de


noțiunea de reciclare materii anorganice și organice; Diferențierea noțiunilor de
degradabilitate biologică din punct de vedere biochimic pe fracții de materie organică;
Realizarea unui grafic de temperaturi în timpul operației de compostare aerobă sau anaerobă
de deșeuri organice specifice gospodăriei; Realizarea unei diagrame a bacteriilor și ciupercilor
ce intervin în activitatea de fermentare aerobă a deșeurilor organice în strânsă legătură cu
parametri precum pH-ul, umiditatea, temperatura; Realizarea unui poster cu funcționarea
reciclării deșeurilor organice din fermă în regim de economie circulară versus economia
liniară; Realizarea unei analize comparative a valorii fertilizante composturilor organice vis a
vis de gunoiul organic și fașă de îngrășămintele verzi;.

BD. De la lapte ecologic la iaurt ecologic

Obiective: Înțelegerea tehnologiei de producție zootehnică ecologică și a influenței sale


asupra calității laptelui și a altor produse lactate; Înțelegerea importanței biodiversității de pe
pajiște asupra calității nutriționale a laptelui; Cunoașterea principiilor active nutriționale
conferite laptelui de anumită floră specifică de pe pajiște;

123
Competențe: Elevul trebuie să aibă capacitatea de a înțelege cronologia activităților de
producție a laptelui în gospodărie ți a operațiilor de procesare a materiei prime pânî în faza de
iaurt cu fructe; Elevul trebuie să aibă capacitatea de a înțelege principiile nutriționale
transferate de fructe în iaurt; Elevul trebuie să aibă capacitatea de a diferenția vizual un iaurt
ecologic de un iaurt chimizat în funcție de parametri organoleptici (miros, consistență, arome
naturale/arome chimizate, etc…);

Activități pedagogice: Realizarea unei măsurători a biodiversității cu ramă metrică și a


corelațiilor de botanică farmaceutică aferente; Analiză comparativă organoleptică de iaurturi
ecologice și iaurturi chimizate; Analiză comparativă organoleptică de fructe ecologice și
fructe chimizate; Culegere de fructe din gospodărie; Degustare de fructe din gospodărie pe
fișă specifică de degustare; Degustare de lapte din gospodărie pe fișă specifică de degustare;
Degustare de iaurturi cu diverse fructe din gospodărie pe fișă specifică de degustare;
Realizarea de analize fizico-chimice minimale cu instrumentarul din gospodărie; Realizarea
efectivă a unui iaurt cu fructe în gospodărie; Realizarea de fișe tehnologice pe fiecare tip de
producție vegetală și animală; Realizarea de fișe nutriționale pe fiecare produs de iaurt;
Realizarea de suplimente alimentare pe bază de lapte, zer și iaurt; Realizarea unei fișe
nutriționale a fructelor din gospodărie; Realizarea de fișe tehnologice pe fiecare tip de iaurt;
Realizarea fișelor de trasabilitate ale produselor lactate din gospodărie în farfurie; Realizarea
unui circuit scurt de vânzare a iaurtului din gospodărie în pahar (circuite de vânzare directă în
gospodărie, la locul de muncă al consumatorilor, la domiciliul consumatorilor, în magazine
proprii);

BE. Fișă curriculară: În lumea animalelor de gospodărie

Obiective: Descoperirea lumii animale din punct de vedere senzorial; Înțelegerea


evoluției relației dintre om și animal în decursul istoriei;

Competențe: Elevul trebuie să aibă capacitatea de a identifica speciile și rasele de


animale din gospodărie; Elevul trebuie să aibă capacitatea de a putea reda verbal și schematic
modul de funcționare a unei gospodării cu animale;

Activități pedagogice: Vizită generală în gospodărie; Pregătirea rațiilor de furajare;


Furajarea animalelor; Îngrijitul animalelor (mângâiat, periat, țesălat, etc…); Jocuri distractive

124
cu jucării de animale realizate din legume și fructe; Jocuri de cărți de recunoaștere de rase
animale; Măsurători de biodiversitate de pe pajiște cu rama metrică; Realizare de fișe de
confort animal pe fiecare specie în parte; Realizare de postere tehnice cu relația om-plantă-
animal pe fiecare specie în parte; Realizarea unei liste cu dăunătorii și bolile fiecărei specii în
parte și cu tratamentele ecologice permise de legislația în vigoare; Realizarea unei liste cu
preferințele alimentare a fiecărei specii în parte; Realizarea unei liste cu tratamentele
homeopate aferente fiecărei specii de animale în parte;

BF.Fișă curriculară: Fermă pedagogică cu lâna ecologică

Obiective: Înțelegerea legăturii dintre calitatea lânii și a rasei de ovine; Cunoașterea


proprietăților electrostatice ale lânii și comportamentul acesteia pe vreme rece, vreme caldă
sau ploaie;

Competențe: Elevul trebuie să aibă capacitatea de a înțelege tehnicile de transformare ale


lânii: spălare, cardare, realizarea fuiorului; Elevul trebuie să aibă capacitatea de a inventaria
diferitele aplicații ale lânii în viața omului; Elevul trebuie să aibă capacitatea de a realiza o
analiză comparativă a diferitelor efecte asupra sănătății omului în cazul îmbrăcămintei de
lână și a îmbrăcămintei sintetice;

Activități pedagogice: Participarea elevilor la activitățile de prelucrare a lânii: spălare,


cardare, realizarea fuiorului, vopsire naturală pentru îmbrăcăminte; Participarea elevilor la
activitățile de procesarea a lânii pentru obținerea de materiale izolante pentru construcții;
Participarea elevilor la activitățile de procesarea a lânii pentru obținerea de bio fertilizanți prin
brichetare; Analiza comparativă a durității lânii de la diferite rase de oi; Mângâierea
diferitelor rase de oi din gospodărie; Confecționarea de prototipuri de procesare manuală a
lânii; Confecționarea de către fiecare elev a minim 10 obiecte din lână; Scrierea unei fișe
pedagogice denumite Povestea lânii; Cântarea unor cântece specifice operațiilor de
transformare a lânii; Realizarea unei activități/instalații de cules aur aluvionar cu ajutorul unor
piei de lână;

BG. Orchestra de clopote (fixă și mobilă)

Obiective: Înțelegerea de către elev a importanței clopotului în sistemul de cultură

125
ecologic al unei ferme de ovine;

Competențe: Abilitatea elevului de comunicare pe sistemele de conducere cu ajutorul


clopotului a oilor la pășunat într-o fermă/gospodărie ecologică; Abilitatea elevului de a juca
minim o melodie simbolică la o orchestră de clopote;

Activități pedagogice: Atelier practic legat de construcția artizanală a clopotelor de oi și


berbeci; Atelier practic legat de construcția unei orchestre de clopote fixe de clopote; Atelier
practic legat de construcția unei orchestre de clopote mobile de clopote; Atelier practic legat
de tehnicile de condus oile cu ajutorul orchestrei de clopote mobile la urcare pe munte; Atelier
practic legat de tehnicile de condus oile cu ajutorul orchestrei de clopote mobile la coborâre
de pe munte; Atelier practic legat de tehnicile de condus oile cu ajutorul orchestrei de clopote
mobile la intrat și ieșit din staul; Atelier practic legat de tehnicile de condus oile cu ajutorul
orchestrei de clopote mobile în timpul păstoritului pendulator și al transhumanței; Atelier
concurs interșcolar cu orchestra mobilă de clopote (turmă de oi/orchestră); Atelier concurs
interstâne cu orchestra mobilă de clopote (turmă de oi/orchestră); Atelier concurs
intercomunal cu orchestra mobilă de clopote (turmă de oi/orchestră); Atelier concurs
interșcolar cu orchestra semimobilă de clopote (orchestră de clopote ca instrument muzical);
Atelier concurs interstâne cu orchestra semimobilă de clopote (orchestră de clopote ca
instrument muzical); Atelier concurs intercomunal cu orchestra semimobilă de clopote
(orchestră de clopote ca instrument muzical);

BH. Atelier door to door de degustare brânză din stână în stână ecologică
Obiective: Înțelegerea de către elev a importanței acțiunii de degustare din stână în stână
ecologică pentru crearea unei legături de încredere între țăran și consumator.
Competențe: Abilitatea elevului de a interacționa cu țărani diferiți și de a putea completa
fișe de degustare diferite într-o perioadă relativ scurtă de timp.

Activități pedagogice: Activități practice de pregătire a unui atelier de degustare și a


fișelor de degustare; Activități practice de simulare a degustării de brânzeturi crude; Activități
practice de simulare a degustării de caș; Activități practice de simulare a degustării de urdă;
Activități practice de simulare a degustării de cașcaval; Activități practice de simulare a
degustării de telemea; Activități practice de simulare a degustării de brânzeturi maturate
funcționale terapeutice; Atelier practic door to door de degustare caș din stână în stână;

126
Atelier practic door to door de degustare urdă din stână în stână; Atelier practic door to door
de degustare cașcaval din stână în stână; Atelier practic door to door de degustare telemea din
stână în stână; Atelier practic door to door de degustare iaurt din stână în stână; Atelier practic
door to door de degustare zer din stână în stână; Atelier practic door to door de degustare
brânzeturi maturate funcționale terapeutice din stână în stână; Atelier de analiză pe fișă
comparativă de degustare practici de degustare caș; Atelier de analiză pe fișă comparativă de
degustare practici de degustare urdă; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare
practici de degustare cașcaval; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de
degustare iaurt; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare zer;
Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare telemea; Atelier de
analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare brânzeturi maturate funcționale
terapeutice;

BI. Atelier door to door de degustare sarmale în gospodării ecologice

Obiective: Înțelegerea de către elev a importanței acțiunii de degustare din gospodărie în


gospodărie ecologică pentru crearea unei legături de încredere între țăran și consumator.

Competențe: Abilitatea elevului de a interacționa cu țărani diferiți și de a putea completa


fișe de degustare diferite într-o perioadă relativ scurtă de timp.

Activități pedagogice: Activități practice de pregătire a unui atelier de degustare și a


fișelor de degustare; Activități practice de simulare a degustării de sarmale cu varză și orez
alb; Activități practice de simulare a degustării de sarmale cu varză și orez brun ; Activități
practice de simulare a degustării de sarmale cu varză și păsat; Activități practice de simulare a
degustării de sarmale din foi de viță și păsat; Activități practice de simulare a degustării de
sarmale din potbal și păsat; Activități practice de simulare a degustării de sarmale cu frunze
de sfeclă și păsat; Atelier practic door to door de degustare sarmale cu varză și orez alb din
gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de degustare sarmale cu
varză și orez brun din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de
degustare sarmale cu foi de viță și păsat din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier
practic door to door de degustare sarmale cu potbal și păsat din gospodărie în gospodărie
ecologică; Atelier practic door to door de degustare sarmale cu frunze de sfeclă și păsat din
gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare

127
practici de degustare sarmale cu varză și orez alb; Atelier de analiză pe fișă comparativă de
degustare practici de degustare sarmale cu varză și orez brun; Atelier de analiză pe fișă
comparativă de degustare practici de degustare sarmale cu potbal și păsat; Atelier de analiză
pe fișă comparativă de degustare practici de degustare sarmale cu frunze de sfeclă și păsat;

BJ.Atelier door to door de degustare cârnați în gospodării ecologice

Obiective: Înțelegerea de către elev a importanței acțiunii de degustare din gospodărie în


gospodărie ecologică pentru crearea unei legături de încredere între țăran și consumator.

Competențe: Abilitatea elevului de a interacționa cu țărani diferiți și de a putea completa


fișe de degustare diferite într-o perioadă relativ scurtă de timp.

Activități pedagogice: Activități practice de pregătire a unui atelier de degustare și a


fișelor de degustare; Activități practice de simulare a degustării de cârnați de mangalița;
Activități practice de simulare a degustării de cârnați de Bazna ; Activități practice de
simulare a degustării de cârnați de porc de Strei; Activități practice de simulare a degustării de
cârnați funcționali pentru glicemie; Activități practice de simulare a degustării de cârnați
funcționali pentru reducere radicali liberi; Activități practice de simulare a degustării de
cârnați funcționali pentru tensiune; Atelier practic door to door de degustare cârnați de
mangalița din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de degustare
cârnați de Bazna din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de
degustare cârnați din Porc de Strei din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic
door to door de degustare cârnați funcționali pentru glicemie din gospodărie în gospodărie
ecologică; Atelier practic door to door de degustare cârnați funcționali pentru tensiune din
gospodărie în gospodărie ecologică;
Atelier practic door to door de degustare cârnați funcționali pentru reducere radicali liberi din
gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare
practici de degustare cârnați de Mangalița; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare
practici de degustare cârnați de porc de Strei; Atelier de analiză pe fișă comparativă de
degustare practici de degustare cârnați de Bazna; Atelier de analiză pe fișă comparativă de
degustare practici de degustare cârnați funcționali pentru tensiune; Atelier de analiză pe fișă
comparativă de degustare practici de degustare cârnați funcționali pentru reducere de radicali
liberi; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare cârnați

128
funcționali pentru glicemie;

BK. Atelier door to door de degustare cozonaci în gospodării ecologice

Obiective: Înțelegerea de către elev a importanței acțiunii de degustare din gospodărie în


gospodărie ecologică pentru crearea unei legături de încredere între țăran și consumator.

Competențe: Abilitatea elevului de a interacționa cu țărani diferiți și de a putea completa


fișe de degustare diferite într-o perioadă relativ scurtă de timp.

Activități pedagogice: Activități practice de pregătire a unui atelier de degustare și a fișelor


de degustare; Activități practice de simulare a degustării de cozonaci cu nucă; Activități
practice de simulare a degustării de cozonaci cu mac; Activități practice de simulare a
degustării de cozonaci cu plante antioxidante; Activități practice de simulare a degustării de
cozonaci funcționali pentru glicemie ; Activități practice de simulare a degustării de cozonaci
funcționali pentru reducere radicali liberi; Activități practice de simulare a degustării de
cozonaci funcționali pentru tensiune; Atelier practic door to door de degustare cozonaci cu
nucă din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de degustare
cozonaci cu mac din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de
degustare cozonaci cu plante antioxidante din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier
practic door to door de degustare cozonaci funcționali pentru glicemie din gospodărie în
gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de degustare cozonaci funcționali pentru
tensiune din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de degustare
cozonaci funcționali pentru reducere radicali liberi din gospodărie în gospodărie ecologică;
Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare cozonaci cu nucă;
Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare cozonaci cu mac;
Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare cozonaci funcționali
pentru tensiune; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare
cozonaci funcționali pentru reducere de radicali liberi; Atelier de analiză pe fișă comparativă
de degustare practici de degustare cozonaci funcționali pentru glicemie;

BL. Atelier door to door de degustare răcituri în gospodării ecologice


Obiective: Înțelegerea de către elev a importanței acțiunii de degustare din gospodărie în
gospodărie ecologică pentru crearea unei legături de încredere între țăran și consumator.

129
Competențe: Abilitatea elevului de a interacționa cu țărani diferiți și de a putea completa
fișe de degustare diferite într-o perioadă relativ scurtă de timp.

Activități pedagogice: Activități practice de pregătire a unui atelier de degustare și a


fișelor de degustare; Activități practice de simulare a degustării de răcituri de porc Mangalița;
Activități practice de simulare a degustării de răcituri de porc Bazna; Activități practice de
simulare a degustării de răcituri de porc Strei; Activități practice de simulare a degustării de
răcituri funcționale pentru glicemie ; Activități practice de simulare a degustării de răcituri
funcționale pentru reducere radicali liberi; Activități practice de simulare a degustării de
răcituri funcționale pentru tensiune; Atelier practic door to door de degustare răcituri din porc
Mangalița din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de degustare
răcituri din porc Bazna din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de
degustare răcituri din porc Strei din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door
to door de degustare răcituri funcționale pentru glicemie din gospodărie în gospodărie
ecologică; Atelier practic door to door de degustare răcituri funcționale pentru tensiune din
gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de degustare răcituri
funcționale pentru reducere radicali liberi din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier de
analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare răcituri din porc Mangalița;
Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare răcituri din porc
Bazna; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare răcituri
funcționale pentru tensiune; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de
degustare răcituri funcționale pentru reducere de radicali liberi; Atelier de analiză pe fișă
comparativă de degustare practici de degustare răcituri funcționale pentru glicemie;

BM. Atelier door to door de degustare salată de legume în gospodării ecologice

Obiective: Înțelegerea de către elev a importanței acțiunii de degustare din gospodărie în


gospodărie ecologică pentru crearea unei legături de încredere între țăran și consumator.

Competențe: Abilitatea elevului de a interacționa cu țărani diferiți și de a putea completa


fișe de degustare diferite într-o perioadă relativ scurtă de timp.

Activități pedagogice: Activități practice de pregătire a unui atelier de degustare și a

130
fișelor de degustare; Activități practice de simulare a degustării de salată de legume cu sos de
condimente locale; Activități practice de simulare a degustării de salată de legume cu sos de
condimente indiene; Activități practice de simulare a degustării de salată de legume cu sos de
condimente din plante antioxidante;Activități practice de simulare a degustării de salată de
legume funcțională pentru glicemie; Activități practice de simulare a degustării de salată de
legume funcțională pentru reducere radicali liberi; Activități practice de simulare a degustării
de salată de legume funcțională pentru tensiune; Atelier practic door to door de degustare
salată de legume cu sos de condimente locale din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier
practic door to door de degustare salată de legume cu sos de condimente indiene din
gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de degustare salată de legume
cu plante antioxidante din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de
degustare salată de legume funcțională pentru glicemie din gospodărie în gospodărie
ecologică; Atelier practic door to door de degustare salată de legume funcțională pentru
tensiune din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de degustare
salată de legume funcțională pentru reducere radicali liberi din gospodărie în gospodărie
ecologică; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare salată de
legume cu sos din condimente locale; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare
practici de degustare salată de legume cu sos din condimente indiene; Atelier de analiză pe
fișă comparativă de degustare practici de degustare salată de legume funcțională pentru
tensiune; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare salată
funcțională pentru reducere de radicali liberi; Atelier de analiză pe fișă comparativă de
degustare practici de degustare salată funcțională pentru glicemie;

BN. Atelier door to door de degustare sucuri/smothie funcționale de fructe în


gospodării ecologice

Obiective: Înțelegerea de către elev a importanței acțiunii de degustare din gospodărie în


gospodărie ecologică pentru crearea unei legături de încredere între țăran și consumator;

Competențe: Abilitatea elevului de a interacționa cu țărani diferiți și de a putea completa


fișe de degustare diferite într-o perioadă relativ scurtă de timp.

Activități pedagogice: Activități practice de pregătire a unui atelier de degustare și a


fișelor de degustare; Activități practice de simulare a degustării de salată de sucuri/smothie

131
funcționale de mere; Activități practice de simulare a degustării de sucuri/smothie funcționale
de pere; Activități practice de simulare a degustării de sucuri/smothie funcționale de plante
antioxidante; Activități practice de simulare a degustării de sucuri/smothie funcționale pentru
glicemie ; Activități practice de simulare a degustării de sucuri/smothie funcționale pentru
reducere radicali liberi; Activități practice de simulare a degustării de sucuri/smothie
funcționale pentru tensiune; Atelier practic door to door de degustare sucuri/smothie
funcționale de mere din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de
degustare sucuri/smothie funcționale de pere din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier
practic door to door de degustare sucuri/smothie funcționale de plante antioxidante din
gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de degustare sucuri/smothie
funcționale pentru glicemie din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to
door de degustare sucuri/smothie funcționale pentru tensiune din gospodărie în gospodărie
ecologică; Atelier practic door to door de degustare sucuri/smothie funcționale pentru
reducere radicali liberi din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier de analiză pe fișă
comparativă de degustare practici de degustare sucuri/smothie funcționale de mere; Atelier de
analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare sucuri/smothie funcționale de
pere; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare sucuri/smothie
funcționale pentru tensiune; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de
degustare sucuri/smothie funcționale pentru reducere de radicali liberi; Atelier de analiză pe
fișă comparativă de degustare practici de degustare sucuri/smothie funcționale pentru
glicemie;

BO. Atelier door to door de degustare ciorbe în gospodării ecologice

Obiective: Înțelegerea de către elev a importanței acțiunii de degustare din gospodărie în


gospodărie ecologică pentru crearea unei legături de încredere între țăran și consumator.

Competențe: Abilitatea elevului de a interacționa cu țărani diferiți și de a putea completa


fișe de degustare diferite într-o perioadă relativ scurtă de timp.

Activități pedagogice: Activități practice de pregătire a unui atelier de degustare și a


fișelor de degustare; Activități practice de simulare a degustării de ciorbe cu carne de pui;
Activități practice de simulare a degustării de ciorbe cu carne de vită; Activități practice de
simulare a degustării de ciorbe cu plante antioxidante; Activități practice de simulare a

132
degustării de ciorbe funcționale pentru glicemie ; Activități practice de simulare a degustării
de ciorbe funcționale pentru reducere radicali liberi; Activități practice de simulare a
degustării de ciorbe funcționale pentru tensiune; Atelier practic door to door de degustare
ciorbe cu carne de pui din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de
degustare ciorbe cu carne de vită din gospodărie în gospodărie ecologică;Atelier practic door
to door de degustare ciorbe cu plante antioxidante din gospodărie în gospodărie ecologică;
Atelier practic door to door de degustare ciorbe funcționale pentru glicemie din gospodărie în
gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de degustare ciorbe funcționale pentru
tensiune din gospodărie în gospodărie ecologică; Atelier practic door to door de degustare
ciorbe funcționale pentru reducere radicali liberi din gospodărie în gospodărie ecologică;
Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare ciorbe cu carne de
vită; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare ciorbe cu carne
de pui; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de degustare ciorbe
funcționale pentru tensiune; Atelier de analiză pe fișă comparativă de degustare practici de
degustare ciorbe funcționale pentru reducere de radicali liberi; Atelier de analiză pe fișă
comparativă de degustare practici de degustare ciorbe funcționale pentru glicemie;

3.7. Tipuri de metodologii pedagogice


* Categorii de pedagogii în funcție de obiectivele pedagogice
- pedagogia autonomiei elevului: Tehnica nu are nevoie neapărată de o intervenție directă a
țăranului și are la bază implicarea elevilor în gospodărie printr-o serie de jocuri ludice sub
atenta observație a țăranului;
- stimularea creativității elevilor, pe tehnici scrise, vorbite sau prin expresiile corpului;
- observația, ce presupune mobilizarea intelectuală a elevului de a descrie activitățile și
fenomenele observate;
- experiențele senzoriale prin tehnici de degustare, pipăit animale, muls, țesălat, etc utilizând
cele 5 simțuri:
- utilizarea de material agricol/agroalimentar în condiții de siguranță sub supravegherea
familiei țăranului;
- tehnicile de anchetă pe baza unor chestionare pregătite din școală;
- stimularea raționamentului, tehnică ce presupune corelarea unui ansamblu de parametri
pentru a formula o concluzie cât mai corectă;

133
* Tehnici pedagogice senzoriale
- descoperirea fermei prin fișe metodologice (fișe de degustare; fișe de observație vizuală; fișa
orgii mirosurilor) ce presupun dobândirea de abilități metodologice senzoriale;
- descoperirea fermei prin intermediul tehnicii cărții poștale (grupul de elevi descrie
gospodăria prin text și imagine construind o fișă personalizată individuală), prin tehnica
vânătorii de mirosuri (grupul de elevi descoperă și descrie gospodăria prin mirosurile simțite)
prin tehnica atingem tot grupul de elevi descoperă și descrie gospodăria printr-un limbaj
adaptat atingerii tactile;
- descoperirea fermei prin tehnici de degustare de alimente (grupul de elevi realizează
degustări pe fișe de degustare profesionale) prin tehnica drumul mirosurilor/tehnică retro
olfactivă (la începutul activității și apoi la sfârșitul zilei) prin tehnica savorii alimentelor
(grupul de comentează diferitele rezultate ale fișei de degustare); prin tehnica sunetului
produs de alimente (ex. degustare de mere crocante); prin tehnica degustări la maturitate
variată a fructelor (se degustă fructe cu maturități complet diferite; prin tehnica descoperirii
gustului (soiuri diferite din aceiași specie; soiuri locale versus soiuri chimizate, etc…); prin
tehnica degustări alternative de sărat și dulce;

* Tehnici pedagogice holistice


- prin tehnica ciclului materiei în gospodărie (înaintea și la sfârșitul ciclului), prin care grupul
de elevi descoperă prin observație evoluția materiei organice din fermă (ex. evoluția
dejecțiilor animale și a deșeurilor vegetale în timpul operației de compostare
aerobă/anaerobă);
- prin analiza fluxului energiei și apei în gospodărie (fluxul de energii: grupul de elevi
analizează cu țăranul toate fluxurile de energie din gospodărie; practicile de prezervare a apei
în gospodărie);
- prin analiza sezoanelor de vegetație pe tehnica roții sezoanelor (grupul de elevi analizează
fluctuația culorii, mirosului, zgomotului din gospodărie în funcție de variabilitatea
sezoanelor), prin tehnica maturității diferențiate a fructelor (descrisă mai sus);
- prin analiza practicilor ecologice din gospodărie (în special cele de gestiune a energiei
regenerabile , a solului și a apei);
- prin analiza raportului dintre gospodărie și teritoriu pe tehnici variate precum:
* tehnica citirii peisajului;

134
* prin tehnica SWOT;
* prin tehnica cărții poștale (descrisă mai sus);
* prin tehnica analizei solului (descriere fizică);
* prin tehnica analizei biodiversității (cu rama metrică);
* prin tehnica analizei agrobiodiversității (ex. nr. de populații și rase locale);
* prin tehnica analizei prezenței speciilor de entomofaună utilă (populații de auxiliari);
* prin tehnica analizei socio umane a gospodăriei raportate la teritoriu (ferma ca evantai de
competențe și abilități a familiei țăranului; elevul în fața mesajului transmis de eticheta unui
aliment/produs creat în gospodărie; gospodăria ca funcție de tezaurizare a unui patrimoniu
specific legat de caracteristicile fizico chimice, biologice, culturale);

3.8. Pregătirea pedagogică a vizitei într-o gospodărie


Înainte de a realiza vizita cu elevii în fermă profesorul responsabil cu activitatea trebuie să
facă o vizită prealabilă pentru a avea suficiente elemente descriptive prin care să poată adapta
metodologia pedagogică standard din școală integrând o serie de elemente precum:
- Evaluarea potențialului de transfer de cunoștințe pedagogice din gospodărie;
- Analiza interesului pedagogic al vecinătăților gospodăriei și a vecinătăților de pe traseul până în
gospodărie;
- Adaptarea pedagogiei în funcție de numărul, sexul, vârsta elevilor;
- Analiza nevoilor personalizate ale elevilor și a gradului lor de înțelegere al unei gospodării;
- Complementaritatea activității cu alte proiecte educaționale ale școlii;
- Animarea grupului de elevi de către doi profesori din domenii complet diferite (ex. Biologie și
Sociologie sau Psihologie);
- Pregătirea metodologiilor adaptate gospodăriei;
- Pregătirea logistică a vizitei;
- Pregătirile de asigurare a securității elevilor pe traseu și în gospodărie (fizic și juridic);

Împărțirea rolurilor între țărani, profesori și animatori

Este nevoie de o bună coordonare între cele 3 categorii ce intervin pe parcursul


activităților pedagogice din gospodărie ținând cont pe de o parte că nu întotdeauna țăranii au
abilități pedagogice și nu întotdeauna profesorii au experiență în gestiunea elevilor în
activități pedagogice specifice unei gospodării.
Vor trebui clarificate aspecte referitoare la :

135
- Responsabilitatea respectării timpilor pe activități;
- Responsabilitatea de gestiune a conflictelor;
- Responsabilitatea pedagogică a activităților;
- Responsabilitatea pedagogică a evaluării rezultatelor activității;

4. Documentele necesare realizării raportului tehnic al unei zile în gospodărie


Hărți: Hărți geologice; hărți de risc; hărți cadastrale cu tarlalele și parcelele gospodăriei;
ortofotoplanuri; hărți de mediu; hărți de zone clasate; hărți rutiere cu vecinătățile gospodăriei;
hărți de pe Google Earth;
Fotografii: Cu imagini generale a gospodăriei realizate cu vedere aeriană panoramică
realizate în diferite faze de vegetație din cele 4 sezoane; Cu imagini ce surprind fazele
fenotipice de dezvoltare a plantelor de la sămânță la fruct, de la furcă la furculiță, din
gospodărie în farfurie pe diferite sectoare de producție vegetală sau animală, fotografii cu
instrumentarul și utilajele și echipamentele din gospodărie;
Caietele tehnice ale gospodăriei: caietele câmpului-caiet de fertilizare, caiet de tratamente
împotriva bolilor, caiet de tratamente împotriva dăunătorilor, caiet de tehnici de
dezburuienare, caiet de irigare, calendarul semănatului, calendarul lucrărilor de întreținere a
solului, calendarul recoltei, repartizarea sarcinilor între membrii gospodăriei; lista de personal
a gospodăriei (din familie și terți), parteneriate existente, lista asociațiilor în care țăranul este
membru sau deține responsabilități, punctele de vânzare; documentele contabile de facturare;
autorizații sanitare, sanitar veterinare, de mediu, etc…
Documente aferente modului de organizare a zilei pedagogice: Curricula pedagogică ce
conține o detaliere a fiecărei activități pedagogice; Detalii despre zonele de risc de accidente
pentru elevi în gospodărie, zonele cu acces limitat, zonele interzise; Documentele pedagogice
necesare elevului pentru buna desfășurare a activității pedagogice;

Fișa de competențe pentru un animator/coordonator de gospodărie pedagogică ecologică


Competențe:
- O bună cunoaștere a lumii rurale și a gestiunii activităților, agricole, agroalimentare
dintr-o gospodărie ecologică;
- O bună capacitate de caracterizare agronomică a speciilor, raselor vegetale și animale
specifice fiecărei regiuni;
- O bună capacitate de gestionare activități pedagogice;
- O bună cunoaștere de tehnici de animare adaptate fiecărei vârste;

136
- O bună cunoaștere de tehnici de securitate în gospodărie;
- O bună cunoaștere de tehnici de igienă în gospodărie;
- O bună cunoaștere de tehnici de mecanizare;
- O bună cunoaștere de tehnici de contabilitate;
- O bună cunoaștere de tehnici de gestiune economică a unei gospodării;
- O bună capacitate de gestiune a unei echipe de animatori;
- Să nu sufere de alergii vegetale sau animale;
- Bun pedagog;
- Flexibilitate la situații critice;
- Răbdare multă;
- Capacități de bun organizator;
- Un mare pasionat de animale;
- O mare disponibilitate;
- Dinamism și dăruire;
- Rezistență fizică și psihică la situații de stres;

3.9.Degustarea în fermele/gospodăriile pedagogice: Organizarea unui atelier de degustare


Construirea și educarea unei amprente gastronomice locale
România este campioană netă europeană detașată la biodiversitate naturală agricolă,
și agroalimentară, ceea ce ar trebui să ne facă campioni europeni detașați la nivel de
notorietate gastronomică ceea ce nu este cazul, locul fiind ocupat de Franța, o țară cu o
diversitate mult inferioară nouă.
Se spune că valoarea unui individ este direct proporțională cu cumulul și diversitatea
experiențelor negative sau pozitive trăite. În acest context, studii științifice în domeniul
agroalimentar ne demonstrează faptul că individul uman ce are parte de experiențe multiple și
diferențiate ( Ex. experiențe în natură, experiențe gastronomice) în contextul unei multitudini
de stimuli exteriori, acesta își potențează șansele de a deveni un individ mai echilibrat în
societate, care va lua decizii mai bune pentru el și cei din jur. Rezultă astfel un individ mai
responsabil pentru societate ce maximizează potențialul său de exprimare prin multitudinea de
răspunsuri derivate din multitudinea de experiențe trăite .
La polul opus, avem individul supus unei o abordări reducționiste (ex. agroalimentar)
și care din cauza lipsei de experiențe îți reduce așteptările de la societate neoferind mare lucru
acesteia datorita reducerii unilaterale a bazei de opțiuni posibile pe care să-și fundamenteze
decizia. Cu cât individul a avut parte de mai mulți stimuli în viață cu atât capacitatea sa de

137
diferențiere socială este mai puternică, ceea ce permite o mai bună orientare socială,
diferențiere ce stă la baza dezvoltării pe dimensiune biologică, culturală, socială a individului.
Din punct de vedere alimentar globalizarea aduce cu sine ca efect negativ o reducere a
bazei genetice și implicit a bazei senzoriale prin îngustarea bazei trofice realizată prin
specializare alimentară (ex. șaorma, pizza și burger) ce conduce la o deconectare de ADN
local alimentar.
Această abordare ne duce la un fenomen de privare senzorială alimentară generatoare
de mari dezechilibre emoționale și de deconectare cu cultura ancestrală locală, construind așa
numiții zombii culturali.
Ca exemplu, generațiile actuale sunt hrănite în proporție de peste 90 % cu 3 soiuri de
măr (Ionathan, Golden, și Starkrimson) în timp ce părinții noștri au avut o bază alimentară
pomicolă mult mai larga de cel puțin 100 de populații locale de măr pierzând astfel o
multitudine de percepții senzoriale și o multitudine de șanse pentru a alege responsabil din
punct de vedere agroalimentar.
Ori se știe de multă vreme că cu cât numărul de stimuli la care este supus creierul
uman este mai mare cu atât avem o mai bună dezvoltare emoțională, o mai bună coordonare a
acelor 2 emisfere, și un efect mai puternic de conștientizare prin numărul mai mare de
conexiuni neuronale și o creștere a capacității memoriei active.
Cu cât individul trăiește mai multe experiențe multisenzoriale gastronomice cu atât
creierul creează noi rețele neuronale unice personalizate la nivel de individ, generatoare de
decizii de alegere de gusturi variate, pe care azi globalizarea alimentară le compensează prin
creare de arome de gust artificiale ce pot conduce la slăbirea simțului mirosului din punct de
vedere fizic. Această bombardare cu arome artificiale duce la reducerea sensibilității gustului
ce conduce la o incapacitate senzorială de a mai depista o varietate de gusturi naturale la un
aliment.
Această reducere de bază multisenzorială alimentară la nivelul organelor de simț
conduce la o reducere inerentă de decizii de alimentație echilibrată și diferențiată, obținându-
se încet niște roboței alimentari ce pot fi alimentați cu un număr redus și controlat de
alimente, cu o maximizare evidentă de profit pentru industria agroalimentară.
Atelierele de educație alimentară ecologică pe care le propunem ne permite ca
generații, să ne recuperăm patrimoniul de senzații și stimuli alimentari percepuți de părinții
noștri și implicit să ne recâștigăm libertatea de alegere alimentară și nu numai dacă
extrapolăm puțin. Marele câștig al cestor ateliere este legat de asocierea stimulilor senzoriali
gustativi cu stimulii culturali ce va aduce individul o îmbogățire cu markeri culturali

138
gastronomici locali, un fel de reîntoarcere culturală la origine.
Francezii îi spun terroir, acestui amestec de percepție senzorială gustativă și
amprentă culturală locală, și a construit pe această cale cea mai recunoscută gastronomie
autentică din lume, gastronomie bazată pe un savoir faire (capital social de cunoștiințe
agricole și gastronomice) local, ce se constituie azi într-un patrimoniu imaterial gastronomic
protejat de UNESCO. Din punct de vedere tehnic această amprentă multisenzorială a hranei
locale se poate demonstra și proteja juridic prin analize izotopice.

Metodologia de educare a simțurilor într-un atelier de degustare


Tehnica de bază într-un sistem de educare sau reeducare simțuri, are la bază principiul
învățării prin experiențe, prin schimburi de experiențe și prin schimburi de informație la
nivelul unui grup de indivizi. Experiențele de degustare îi permit individului o resetare și
restructurare de memorie senzorială gustativă într-o abordare complexă stimulativă de noi
trăiri emoționale. De asemenea, experiența gustativă la nivel de grup ne permite un transfer de
cunoștințe la nivel de colectivitate prin construcția unei noi memorii senzoriale colective. Are
loc un du-te vino de de cunoștințe între membrii grupului și în special dinspre cei mai în
vârstă către ei mai tineri datorită memoriei senzoriale mult mai mare și mai diversificată a
generațiilor vârstnice.
Prima categorie de experiențe vizează degustarea alternativă de produse familiare
(hrana obișnuită dar analizată pe fișe profesionale de degustare) și produse atipice, utilizate
rar sau deloc de elevi (produse ecologie; produse, montane; produse etice; produse locale;
produse tradiționale). Tehnica îi permite elevul să-și deschidă mintea către noi experiențe
culinare, către noi senzații senzoriale, către noi emoții și implicit ajută creierul să construiască
noi conexiuni neuronale ce-i va permite decizii alimentare mult mai rezonabile și echilibrate
din punct de vedere nutrițional, rezidual, organoleptic, etc…
A doua categorie de experiențe gustative are la bază logica descoperirii senzoriale
progresive, începând cu alimente simple biochimic și senzorial și continuând cu alimente mai
complexe.
A treia tehnică în educația simțurilor alimentare vizează repetarea experiențelor urmată
de o analiză comparativă a rezultatelor fișelor de degustare succesive.
Un scop transversal al experiențelor, vizează dezvoltarea unui limbaj comun
profesional plecând de la un limbaj individual de amator prin care fiecare îți descrie
percepțiile senzoriale și ajungându-se apoi prin discuții interactive în grup la o asimilare a
metodologiei și a limbajului profesional specific.

139
Unul dintre obiectivele educației alimentare este furnizarea elevului a unui bagaj de
cunoștințe prin care să poată evalua calitatea hranei pe care o mănâncă. Astfel, din punct de
vedere metodologic este nevoie ca elevul să poată cunoaște și interpreta diferiți stimuli și
consecințelor interferenței acestora, ceea ce în final duce la ceea ce numim percepție
multisenzorială sau multisimț. O astfel de experiență creează noi abilități de interpretare
senzorială, și o conștientizare mai bună a criteriilor de apreciere ale hranei ce poate și merită
să fie cumpărată.
Există două categorii de vârstă ce sunt vizate de educația alimentară și anume:
categoria de preșcolari și școlari (în vârstă de 3-12 ani) și categoria de gimnaziu și liceu (12-
18 ani) în grupe de până la 20 de persoane. Chiar dacă categoria a doua are o mai bună logică
și critică în formularea de concluzii cât mai obiective, ferma pedagogică se concentrează în
mare parte pe primul segment pentru diversificarea memoriei senzoriale și emoționale.
Pentru favorizarea memorizării senzoriale gustative, se practică tehnica asocierii unei
percepții sau senzație cu o poveste culturală, socială (se asociază imagini cu locuri, țărani,
artizan locali), știind că povestea având elemente de unicitate, autenticitate și de noutate poate
fi mai ușor reținută și fixată de mintea umană.

Tehnicile de lucru într-un atelier de degustare:


Reușita unei experiențe de degustare are la bază în primul rând asigurarea unui timp
suficient (cca. 2 ore) pentru a se obține o bună concentrare a elevilor și formularea unor
răspunsuri cât mai apropriate de percepțiile senzoriale ale fiecărui elev. Ar trebui realizate cca
6-8 experiențe repetitive cu o frecventă săptămânală sau bilunară pentru formularea unei
concluzii legate de o potențială schimbare de comportament alimentar. O singură zi pe an în
care elevul are parte de o ședință de 2 ore de degustare specific activităților de fermă
pedagogică din țările vest europene declanșează doar curiozitatea senzorială gustativă nu și
automatismele necesare schimbării comportamentale. Pregătirea în grup a atelierului de
degustare într-o sală adaptată din gospodărie (aprovizionare, aranjare de mese) poate asigura o
fază pregătitoare de cooperare extrem de necesară în faza de concluzii interactive.
Personalizarea fiecărui spațiu de degustare cu imagini din teritoriul din care provine
hrana degustată îi va permite elevului să asocieze pe viitor mai bine an anumit aliment cu o
anumită gospodărie sau țăran construind astfel bazele unei conexiuni directe între aceștia.
Pentru evitarea confuziei gusturilor și tamponarea efectului acestora se folosește pâine
nesărată și apă plată.

140
După finalizarea experienței de degustare și a dezbaterii interactive profesorul poate să
le dea elevilor o temă pentru acasă care să permită experienței să continue pe parcursul anului
școlar ceea ce prin repetabilitatea obligatorie (6-8 experiențe repetitive săptămânal sau
bilunar) poate conduce la schimbare de comportament alimentar în sensul dorit.
Monitorizarea continuării experienței poate fi făcută și de către țăran în cuplu virtual cu
profesorul pentru o mai bună acuratețe a rezultatelor și pentru obținerea unei fidelizări
comunicaționale pe viitor între țăran și elevi.
Construcția percepției multisenzoriale (stimulii/percepție/emoție) prin
experiențe:
O serie de experiențe necuantificate pe fișă de degustare din punct de vedere cantitativ
și calitativ pot să pregătească elevul pentru o degustare profesională și vizează realizarea unor
conexiuni între stimuli, simțuri, emoții și plăcere. Acest tip de experiență creează un
vocabular profesional, provoacă curiozitate senzorială și emoțională, și o comunicare mai
bună cu membrii grupului.
O categorie de experiențe pregătitoare pentru degustare este dată de asocierea dintre
caracteristicile calitative a unui aliment și un joc, cu culorile sezoanelor, cu calendarul
sezoanelor, cu elemente de memorie vizuală, cu legenda culorilor, cu asocierea cu diferite
suprafețe, cu mărimi și forme, cu efectele luminii asupra mâncării, cu culorile din mâncare,
cu un eveniment plăcut trăit anterior, cu un desen animat, cu un cântec (cântecul fructelor;
cântecul mărului) sau cu o poveste (storytelling).
Văzul:
Se pare că pe măsură ce ne îndreptăm către o societate mai tehnologizat impactul
imaginii asupra deciziilor noastre alimentare va deveni și mai important decât astăzi (80 %
din informația ce este percepută de creier provine din stimuli de natură vizuală), de unde și
importanța economică alimentare a unor rețele sociale precum Instagram, etc…
Setarea și resetarea gustului (ex. experiența reușită cu vaca mov Milka, pe tehnica
asocierii dintre o culoare și un gust) prin imagine devine practică curentă astăzi în industria
alimentară. Astfel gustul natural cu care ne-am obișnuit cândva devine gust anormal iar gustul
artificial devine normal dacă îl asociezi cu o culoare pe care creierul o acceptă. Asocierea
dintre imagini cu fructe pe o sticlă de băutură carbogazoasă și un gust virtual (inexistent
natural în sticlă) este sport mondial, câtă vreme consumatorul nu conștientizează aspectul.
Doar în SUA se folosesc anual 3000 de tone de coloranți alimentari chimizați și se
pare că tendința de chimizare a alimentelor nu are șanse prea curând de a fi reversată.
Utilizarea predominantă artificială a culorii roșii cu nuanțele sale are legătură cu percepția

141
pozitivă a culorii în special în mintea copiilor.

Mirosul:
După imagine, o pondere semnificativă în decizia alimentară o reprezintă mirosul prin
stimularea emisferei drepte ce controlează emoțiile, inducând senzația alternative de calm sau
entuziasm, sentimente de acceptare sau respingere, sentimentul de pericol sau siguranță, etc..
Mecanismul de reacție al creierului este condiționat de canalul și viteza prin care
stimulii de miros ajung direct la cortex fără să aibă parte de un sistem de filtrare alcătuit din
talamus ce condiționează gândirea rațională. Față de văz și auz care trec prin talamus și
implicit prin analiză rațională, mirosul are un canal de comunicare direct cu cortexul datorită
decriptării mai rapide a acestui tip de informație și se imprimă mai profund în mintea noastră
și pe termen lung. Față de nivelul infim de gusturi în lume astăzi exista peste 400 000 de
substanțe ce emit mirosuri perceptibile de creierul nostru. Mirosul este simțul cel mai
adaptabil la suprautilizare, oboseală, de unde ori și ce expunere la alimente intens aromatizate
cu arome artificiale conduce la o reducere majoră a sensibilității mirosului.
O astfel de constare ne conduce imperativ la necesitatea introducerii în experiențele
pedagogice cu elevi a unor experiențe (tehnica perechilor mirositoare) cu mirosuri de plante
condimentare și aromatice locale (recunoaștere prin miros și gust fiind legat la ochi) în
gospodării sau în școli cu scopul memorizării pe termen lung. Această tehnică permite
realizarea unei contraponderi “designului de gust” creator de “iluzia gustului” utilizat de
către industria alimentară care se substituie naturii, venind cu un construct social neexistent în
ecosistemele naturale. Aceste arome sunt astăzi suspectate de creare de tulburări
comportamentale, reprezentând factori majori de risc asupra unor intoleranțe alimentare din
copilărie.

Simțul tactil:
Alături de miros simțul tactil (cutanat sau oral) este un simț străvechi ce joacă un rol
esențial în percepția individului asupra hranei în special senzația tactilă orală care prin
intermediul limbii ne ajută să apreciem textura, consistența (legată intrinsec de senzația de
acceptare și implicit de plăcere) și structura hranei. Consistența grunjoasă și crocantă produce
multă plăcere senzorială, în timp ce consistența moale produce o senzație de calm și siguranță
în special la copii.
Gustul:
Față de miros paleta gustativă a percepțiilor este foarte săracă (dulce, amar, acru,

142
sărat). De departe gusturile predominante pe care de construiește artificial designul gustului
este dulcele (cu exponent major ciocolata) și săratul (cu exponent principal cartofii pai).
Tendința din păcate este de exacerbare a acestor 2 gusturi foarte ieftine de realizat din punct
de vedere economic în timp ce gustul acru sau amar (asociate de minte umană cu substanțe
potențial toxice) rămân marginale în această resetare senzorială.
Dacă se asociază de exemplu săratul (risc de tensiune arterială la supraexpunere) cu
temperatura ridicată, știindu-se că cele două se potențează reciproc se obține un profit
frumușel în timpul verii, organismul cerând cantitate mare de apă, și cum la îndemână se
găsesc de regulă băuturi carbogazoase, rezultatul financiar devine predictibil. La fel precum în
cazul mirosului receptorii de gust pot să obosească în special în faze de supra solicitare și
supra stimulare.
Pe lângă cele gusturi de bază a fost creată artificial aroma de glutamat monosodic care
perturbă complet orientarea gustativă a omul prin forța sa de penetrare, asociată fiind cu
anumiți receptori din cortex.

Auzul:
Auzul ca simț stă la baza unui alt construct social numit pornfood, care asociază în
creierul uman senzația de zgomot crocant, cu cea a simțului tactil și cu cea de plăcere sexuală.
Zgomotul (muzica plăcută din restaurante sau supermarket poate compensa calitatea
discutabilă a alimentelor crescând apetitul de cumpărare sau mâncare) poate acoperi
percepția simțului tactil perceput de limbă, și ne permite să ne alimentăm cu alimente
îndoielnice cantitativ dar care ne induc senzația tactilă de crocant
Pe lângă zgomotul plăcut creat de către muzică, zgomotul unor echipamente de
bucătărie (blender, automat de cafea, aparat de popcorn etc) dacă este reprodus artificial într-
un magazin sau restaurant poate la fel să stimuleze actul de cumpărare sau mâncare. Idem
impactul unor sunete extreme inhibă capacitatea creierului de a aprecia corespunzător
calitatea mâncării.

Setarea sau resetarea percepției de conștiență multisenzorială:

Creierul uman nu percepe unilateral stimulii din exterior ci printr-o aboradare


multisenzorială, dup ce aceștia trec de regulă prin filtrul rațional (talamusul) și ajung apoi la
cortexul cerebral.
Cum stimulii sunt diferiți și vin amestecați, diferitele compartimente ale creierului se

143
ocupă de activitatea de dezasamblare și de eliminat interferențe care de regulă se accentuează
în cazul în care organismul simte pericolul. Pe lângă interacțiunea inter simțuri există și o
interacțiune intra simț (ex. glutamatul ce maschează senzația de amar și potențează artificial
senzația de sărat; gustul de sărat ce poate reduce senzația de amar; acrul ce potențează
senzația de dulce a unui aliment consumat după acru; văzul și auzul două simțuri potențial
denaturate de alți stimuli în special cei de pericol).
O serie de interferențe trebuie puse în valoare în atelierele de degustare din
gospodăriile ecologie pentru înțelegerea factorului predominant care poate denatura
aprecierea calitativă a hranei.
Se cunosc efectele interferenței dintre culoare (ce poate crea efect de iluzie optică și
genera o altă percepție la nivel de cortex) și miros, efectele interferenței dintre consistență
(crocantul și fărămiciosul ca percepție bate senzorial gustul ) și gust, efectele interferenței
dintre gust și miros (mirosul este mai puternic senzorial și poate masca cu ușurință gustul
plăcut sau neplăcut).
O serie de experiențe pot ajuta elevii să perceapă corect calitatea unui aliment și
anume:
- analiza biodiversității unui aliment;
- orchestra simțurilor;
- jocul ordonării (construire de clasificare de alimente pe calitate multisenzorială prearanjată);
- scala vizuală (construcție de scări de apreciere valorică cu alimente și realizarea de schițe și
grafice în funcție de intensitate);
- analiza cantitativ descriptivă (atribuire de scoruri prin degustare), prin analiză calitativă
(analiză de produse similare de la mai mulți producători);

Limbajul simțurilor: Acid; Anasmia (tulburare ce duce la dispariția mirosului); Amar;


Aroma: Colorația; Consistenta; Crocant; Designul gustului; Dulce; Fărămicios (fiabilitate);
Glutamatul (gustul umami) ; Grăsimi; Gustul (calitate); Gustul (simț); Hypergeusia (tulburare
a gustului/gust excesiv); Hyperosmia (simț acut al mirosului); Hypogeusia (reducerera
excesivă a gustului); Index al sațietății; Mirosul; Neuroplasticitatea; Nocicepție (percepție ce
activează receptorii de durere): Palatabilitatea:; Percepția pragurilor; Percepția termală;
Picant; Receptorii senzoriali; Recunoașterea pragurilor; Sărat:; Senzația din gură; Simțul;
Stringența; Suculența; Sunetul; Temperatura; Textura; Umami; Văzul; Zgomotul;

3.10. Sistemul de organizare în aval a agriculturii ecologice

144
Filosofia sistemului de distribuție
Principiul de bază al distribuției în sistemului de agricultură ecologică are la bază
dispariția intermediarilor dintre producători pentru a crea o relație fidelă pe termen lung între
aceste două categorii.
Principiul are la bază o multitudine de alte inovații dintre care amintim:
- reducerea amprentei ecologice a transportului în cazul circuitelor lungi de aprovizionare;
- crearea premiselor dezvoltării unei economii locale;
- crearea unui ecosistem relaționar la nivel local;
- democratizarea sistemelor de distribuție;
- promovarea culturii locale;
- promovarea unor relații de parteneriate juridice de lungă durată între țăran și consumator;
- etc…

Sisteme de distribuție de produse și hrană ecologică

Sistem de distribuție de produse și hrană ecologică în fermă/gospodărie

O serie de avantaje pot fi scoase în evidență:


- Investiții mici și timp redus pentru actul de vânzare;
- Construirea unei relații mai credibile între țăran și consumator;
- O socializare permanentă cu consumatorul;
- Construirea unor parteneriate derivate suplimentare între țăran și consumator;

Sistemul din păcate prezintă și o serie de dezavantaje precum:


- O introziune permanentă a unor persoane străine în viața de zi cu zi a familiei
țăranului;
- Necesitatea de a avea permanent o bună dispoziție în prezența consumatorului ceea ce
poate denatura uneori relația prin forțarea unei bune dispoziții;
- Obligația de a deschide casa și gospodăria pe toată durata unei zile, uneori la ore chiar
nepotrivite;
- Obligația de a avea permanent acasă un membru al familiei pentru a servi clienții;

Sistem de distribuție de produse și hrană ecologică în magazine proprii individuale în

145
comune/orașe
Sistemul funcționează fie la nivel de magazin individual de producător fie la nivel de
grup cele mai multe numeric de altfel.
Avantajele sistemului:

- Posibilitatea de a petrece maxim o zi pe săptămână pentru actul de vânzare ceea ce


eliberează 6 zile pentru alte activități în gospodărie;
- Posibilitatea de socializare săptămânală cu consumatorii ceea ce creează premisele
unei relații de lungă durată;
- Posibilitatea creării altor relații socioeconomice cu consumatorii;
- Reducerea cheltuielilor legate de actul distribuție de produse și alimente;

Dezavantajele sistemului:

- Dacă magazinul nu este amplasat într-un loc central care să aibă suficiente locuri de
parcare, clientela se poate pierde;
- Dacă magazinul nu are o ofertă foarte diversificată o parte din clientelă se poate
pierde;
- Dacă magazinul nu are un sistem bun de comunicare cu publicul va avea dificultăți în
fidelizare clientelă;

Sistem de distribuție de produse și hrană ecologică în târguri și piețe specializate ecologice

Avantajele sistemului
- Un sistem ce nu necesită mari investiții;
- Un sistem ce nu necesită mult personal la distribuție;
- De regulă, reprezintă primul canal de distribuție ce poate fi vizat de către începători;
Dezavantajele sistemului
- Sistem supus condițiilor de meteo (ploaie, ninsoare, temperaturi ridicate sau scăzute
etc…);
- Sistem care creează ușor o fidelizare pe termen scurt dar are mari dificultăți pe termen
mediu și lung;
- Sistem ce necesită o mare uzură fizică;

146
Sistem de distribuție (S.D.) de produse și hrană ecologică direct la consumator
S.D.1. Sistem de distribuție de produse și hrană ecologică la locul de muncă al
consumatorului

Avantajele sistemului
- Un sistem foarte comod pentru țăran și consumator;
- Un sistem cu mari perspective în anii ce vin;
- Un sistem economic pentru țăran;
- Un sistem predictibil și securizant financiar pentru țăran;
- Un sistem extrem de securizant pentru consumator;

Dezavantajele sistemului
- Mari dificultăți financiare de a instala un astfel de sistem pe termen scurt;
- Lipsa credibilității grupului de țărani pe termen scurt;
- Un anumit grad de risc vis a vis de schimbarea periodică a așteptărilor consumatorilor;
- Oferta limitată de produse pentru consumator;
- Riscuri sanitare veterinare pe timpul verii datorită temperaturii ridicate din parching ce
poate degrada alimentele până seara când consumatorul ajuns acasă le poate introduce
în frigider;

S.D.2. Sistem de distribuție de produse și hrană ecologică la domiciliul consumatorului


Avantajele sistemului
- Un sistem foarte comod pentru țăran și consumator;
- Un sistem cu mari perspective în anii ce vin;
- Un sistem economic pentru țăran;
- Un sistem predictibil și securizant financiar pentru țăran;
- Un sistem extrem de securizant pentru consumator;

Dezavantajele sistemului
- Mari dificultăți financiare de a instala un astfel de sistem pe termen scurt;
- Lipsa credibilității grupului de țărani pe termen scurt;
- Un anumit grad de risc vis a vis de schimbarea periodică a așteptărilor consumatorilor;
- Oferta limitată de produse pentru consumator;

147
S.D.3. Sistem de distribuție de produse și hrană ecologică în puncte intermediare în
apropierea consumatorului

Avantajele sistemului
- Un sistem foarte comod pentru țăran și consumator;
- Un sistem cu mari perspective în anii ce vin;
- Un sistem economic pentru țăran;
- Un sistem predictibil și securizant financiar pentru țăran;
- Un sistem extrem de securizant pentru consumator;

Dezavantajele sistemului
- Mari dificultăți financiare de a instala un astfel de sistem pe termen scurt;
- Lipsa credibilității grupului de țărani pe termen scurt;
- Un anumit grad de risc vis a vis de schimbarea periodică a așteptărilor consumatorilor;
- Oferta limitată de produse pentru consumator;
- Riscuri sanitare veterinare pe timpul verii datorită temperaturii ridicate din depozitul
intermediar ce poate degrada alimentele până seara când consumatorul ajuns acasă le
poate introduce în frigider;
- Riscurile de legalitate în ceea ce privește funcționarea acestor sisteme intermediare în
spații greu autorizabile sanitar veterinar;

Profilul consumatorului de hrană ecologică

În funcție de țară și regiune profilul poate să difere dar în linii mari acest consumator are de
regulă următoarele caracteristici:
- De regulă oameni activi din generațiile Z și Y;
- Preponderent femei de regulă;
- De regulă persoane cu profesii liberale sau din administrația publică;
- De regulă persoane care au un sistem de valori legat de protejarea planetei;
- De regulă persoane interesate de promovarea economiei locale;
- De regulă mame ce alăptează sau care au copii preșcolari;
- De regulă persoane cu un venit mai ridicat, deși tendințele de democratizare și masa
critică crescătoare a produselor ecologice vor dilua această diferențiere;

148
Bibliografie

1. ADEME. Guide des facteurs d’émission. ADEME. 2007.


2. ADRIANOR. L’étiquetage des denrées alimentaires. In Le Agrojonction n°32, mars
2003.
3. AGIR. L’itinéraire du bio. Lausanne. Mars 2007.
4. Albouy V. Le courtil des gourmets. Editions du Terran, Aspet.2005.
5. APECITA. L’agroalimentaire. APECITA, 2007.
6. ARENE ILE-DE-FRANCE, Bergeri Nationale. L’éducation à l’alimentation,
consommation, santé dans les fermes pédagogiques d’Ile-de-France. ARENE et
Bergerie nationale. 2006.
7. ARENE ILE-DE-FRANCE. Le commerce équitable. ARENE Ile-de- France. 2007.
8. BERGERIE NATIONALE. Conseil d’hygiène pour les ateliers d’animation cuisine.
Bergerie nationale. 2006.

149
9. Le BERRE N. Le lait, une sacrée vacherie ? Editions Charles Corlet, Condé-sur-
Noireau. 2005.
10. Bourre, J-M. De l’animal à l’assiette. Editions Odile Jacob. 1993.
11. Chapelot D.L-S.J., Les comportements alimentaires. Collection Sciences et techniques
agroalimentaires, Editions Lavoisier. Paris. 2004.
12. COLLECTIF. Le mangeur, menus, mots et maux. Editions Autrement. Paris, 1993.
13. COLLECTIF. Alimentation : Faut-il avoir peur de manger ? Hors série n°208, Science
et vie, septembre 1999.
14. COLLECTIF. Le mangeur du 21e siècle. Actes du colloque international de Dijon.
Editions Educagri. 2003.
15. COLLECTIF. Manger : Du Néolithique au fast-food, 10 000 ans d’invention
alimentaire. Hors série n°238, Science et vie, mars 2007.
16. Decroix S. Baromètre santé nutrition 2002 : photographie et évolutions des
comportements alimentaires des français.Téléchargeable sur www.inpes.santé.fr
17. Denhez F. Qui veut la peau des fruits et légumes ? In Ça m’intéresse n° 417 juillet
2007.
18. EDUCATION NATIONALE. La santé des élèves : programme quinquennal de
prévention et d’éducation. Circulaire 2003-210 du 1er décembre 2003.
19. EDUCATION NATIONALE. La sécurité des aliments : les bons gestes. Circulaire
n°2002-004 du 3 janvier 2002.
20. EUROPEAN FEDERATION OF CITY FARMS. Education nutritionnelle dans les
fermes pédagogiques d’animation. GIFAE. 1999.
21. Feillet P., Le bon vivant : une alimentation sans peur et sans reproche. INRA. 2002.
22. Figarella J., Zonsain F. Aliments et boissons, filières et produits. Collection
Biosciences et techniques. Sceren. 2003.
23. Godard P., Merle C. L’alimentation dans l’histoire, de la préhistoire à nos jours.
Autrement Junior Histoire. Editions Autrement. Paris. 2002.
24. INPES. La santé vient en mangeant. Le guide alimentaire pour tous. INPES. 2002.
25. INPES. Baromètre santé nutrition 2002 : photographie et évolutions des
comportements alimentaires des français. Dossier de presse, octobre 2004.
26. INPES.. La santé vient en mangeant et en bougeant. Le guide nutrition des enfants et
ados pour tous les parents. INPES. 2005.
27. INPES. La santé vient en mangeant et en bougeant. Le guide nutrition à partir de 55
ans.

150
28. INPES. J’aime manger, j’aime bouger. Le guide nutrition des ados. INPES. 2007.
29. INPES. Les français et le programme national nutrition-santé. In Equilibres n°27, mai
2007.
30. INPES. Nutrition et précarité : soutenir des actions locales. In Equilibres n°29, juillet-
août 2007.
31. Jabot F. Enjeux et pratiques de l’évaluation. Dossier "Education pour la santé : les
défis de l’évaluation". La santé de l’homme n°390 Juillet-Août 2007.
32. LA JEUNESSE EN PLEIN AIR. Education à l’alimentation en centres de vacances et
de loisirs. Journées nationales d’étude. INJEP de Marly le Roi. 2 décembre 2004.
33. Legrand E., Pette Sylvie-Anne. Guide d’aide à la construction d’un outil didactique
d’éducation relative à l’environnement. Fondation Universitaire Luxembourgeoise.
Arlon (B). 1999.
34. Maltrain F., Matterne V. , Meniell P. Les paysans gaulois. Editions Errance - Inrap.
2002.
35. MINISTERE DE L’AGRICULTURE ET DE LA PECHE. Un oeil avisé sur
l’alimentation. Hors série Bimagri n°19, novembre 2006.
36. MINISTERE DE L’AGRICULTURE ET DE LA PECHE. Alimentation et culture.
Champs culturels n°20, 2006.
37. OCCE. Education à l’alimentation, un pari pour l’avenir. In Animation et éducation
N°189, novembre - décembre 2005.
38. Acha P.N., Szyfres B. Zoonoses et maladies transmissibles communes à l’homme et
aux animaux. Office International des Epizooties, 2e ed., 1989.
39. Boulahbal F., Robert J., Trystram D. La tuberculose humaine à mycobacterium bovis
en France durant l’année 1995. Bulletin Epidémiologique Hebdomadaire n° 46/1998 du
1/12/98. Site www.invs.sante.fr, dernière mise à jour le 10/3/1999.
40. Boutot J.M. Aide mémoire d’hygiène alimentaire. Editions Jacques Lanore, 1995.
41. Brook I. Infant botulism. Journal of perinatology. n°27 (3) : pages 175-180, 2007.
42. Freney J., Renaud F., Hansen W. , Bollet C.. Précis de bactériologie clinique. Ed. Eska.
2000.
43. Haeghebaert S., Vaillant V., Bouvet P. et al. Surveillance du syndrome hémolytique et
urémique chez les enfants de moins
de 15 ans en France depuis 1999. Bulletin épidémiologique hebdomadaire du 11/09/2001.
44. Houmeau-Borda M. L’hygiène alimentaire au quotidien. Supplément spécial au Journal
des instituteurs n°4 décembre 2000.

151
45. Laurent A. Alerte rouge sur nos assiettes. Editions OEM, Paris. 2000.
46. Sicherer S.H., Sampson H.A. Food allergy. Journal of Allergy and Clinical
Immunology. n°117, pages 470-475, 2006.
47. Vaillant V., De Valk H., Baron E. ET AL. Foodborne Infections in France.
Foodborne Pathog Disease, 2005.
48. Zelveder M. La sécurité des aliments à l’INRA. INRA; 2003.
49. Guide pratique de la retauration colective en Rhone Alpes
50. Kit « Des produits bio locaux en restauration collective d’Etat
51. La bio en restauration collective, Les conditions de la réussite
52. Kit de la mobilisation pour plus de vege et de la bio a la cantine
53. Observatoire national de la restauration collective bio et durable
54. Mesure de l introduction des produits bio en restauration colective
55. Les mesures de la loi Egalim concernant la restauration colective
56. La boîte à outils des acheteurs publics de restauration collective / www.localim.fr
57. Comment promouvoir l’approvisionnement local
58. Construire votre projet alimentaire territorial pour rapprocher production locale et
consommation locale
59. Décret n° 2015-1163 du 17 septembre 2015 modifiant certains seuils relatifs aux
marchés publics
60. Favoriser l’approvisionnement local et de qualité en restauration collective
61. Groupements d’achats locaux : Des groupements de commandes pour le
développement des filières locales et bio en Basse Navarre
62. Groupements d’achats intercollectivités : une solution locale à un
approvisionnement de qualité sur le territoire
63. Guide de bonnes pratiques en matière de marchés publics
64. Guide d amelioration du service de portage des repas a domicile pour les personnes
ages
65. Cahier de préconisations pour la réduction du gaspillage alimentaire en
restauration collective
66. Guide-Repčres Alimentation Comment gérer les situations liées ŕ l’alimentation en
collectivité
67. Étiquetage des denrées alimentaires: nouvelles règles européennes

152