Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Avc Ischemic
Avc Ischemic
e ri e a e e
Acasa » familie » medicina
LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
TINERETULUI SI SPORTULUI
LUCRARE DE DIPLOMA
pacientului cu A.V.C.
Motto
„A apara si a promova, a venera si a iubi viata este o misiune pe
care Dumnezeu o incredinteaza fiecarui om, chemandu-l in
calitate de imagine vie a sa, sa fie partas la stapanirea pe care El,
Dumnezeu o are asupra lumii”
Evanghelium Vitae
Introducere
Dupa O.M.S 1971 AIT este definit ca o instalare brusca a unor episoade cu caracter
repetitiv de tulburare a unor functii cerebrale, determinate de o ineficienta a irigatiei sanguine
intr-o regiune limitata si care dispare complet in 24 ore.
Un accident ischemic tranzitor este un semn care poate anunta aparitia unui accident vascular
cerebral constituit. Accidentul ischemic tranzitor apare cand fluxul sanguin catre o parte a creierului este temporar
redus sau blocat (obstructie partiala sau totala) adesea, datorita unui cheag de sange. Aceasta obstructie produce
aceleasi simptome cu cele ale unui accident vascular cerebral constituit, dar diferenta este ca fluxul de sange se
restabileste in cateva minute si simptomele dispar complet. Spre deosebire de accidentul ischemic tranzitor, in
accidentul vascular cerebral constituit obstructia nu dispare, fluxul de sange nu se restabileste, iarleziunile
cerebrale care apar sunt definitive. Desi manifestarile accidentului ischemic tranzitor sunt temporare si dispar
complet, pacientul necesita obligatoriu un consult medical pentru stabilirea diagnosticului si tratamentului
corespunzator, cu scopul de a impiedica aparitia unui accident vascular
Multi pacienti nu stiu ca au avut un accident ischemic tranzitor pana la efectuarea unei consultatii medicale,
in general pentru un alt motiv, ocazie cu care, medicul, pe baza relatarilor pacientului poate stabili un diagnostic
retrospectiv.
Majoritatea autorilor admit ca limita maxima de reversbilitate 24h de la debut, iar pentru
fenomenele reversibile in 24-72 de ore la 3 saptamani folosesc termenul de atac ischemic
reversiv care poate fi precoce, cand simptomatologia cedeaza in 24-72 ore si tardiv cand
simptomatologia dispare complet in 3-21 zile.
Capitolul 1
Notiuni de anatomie si fiziologie ale sistemului nervos
Intregul sistem nervos central necesita un aport substantial de sange, care furnizeaza
oxigenul si substantele nutritive.
Fluidul este produs continuu din sange de catre celulele specializate ale plexurilor coroide
din ventriculii cerebrali. Spre deosebire de ventriculii inimii, care au nume specific, ventriculii
cerebrali sunt numerotati. Numerotarea incepe de la emisferele cerebrale in jos, catre maduva
spinarii, iar primii ventriculi (denumiti ventriculi laterali) sunt si cei mai mari.
In principiu, creierul poate fi
impartit in trei regiuni distincte: creierul
posterior, creierul mijlociu si creierul
anterior. Fiecare din aceste regiuni este
divizata in zone separate, care controleaza
functii distincte, toate interconectate cu alte
portiuni ale creierului.
Cea mai mare structura a creierului posterior estecerebelul. Aceasta zona are, in
principal, activitati motorii. Ea trimite impulsuri care produc miscarile inconstiente ale
muschilor, astfel postura si echilibrul sunt mentinute si actioneaza in perfect acord cu ariile
motorii ale emisferelor cerebrale pentru coordonarea miscarilor corpului.
Trunchiul cerebral, care leaga creierul cu maduva spinarii, cuprinde parti din creierul
posterior, tot creierul mijlociu si o parte din cel anterior. Aici este locul de incrucisare al tuturor
cailor aferente si eferente, astfel incat partea stanga a corpului este controlata de partea dreapta a
creierului si viceversa.
Cortexul cerebral
In fiecare din acesti lobi exista portiuni specifice ce receptioneaza mesajele senzoriale
dintr-o singura zona a corpului. De exemplu, simtul tactil este localizat pe o arie mica in lobul
parietal, care nu receptioneaza decat senzatiile de la genunchi si o arie intinsa pentru police.
Aceasta explica de ce policele este mai sensibil decat genunchiul. Acelasi principiu se aplica si
altor arii senzoriale din cortex, ca si ariilor motorii.
De aceea, cortexul cerebral este locul unde informatiile primite de la cele cinci simturi -
vaz, auz, pipait, gust si miros - sunt analizate si prelucrate astfel incat alte parti ale sistemului
nervos pot reactiona la informatie daca este necesar. In plus, ariile premotorii si motorii ale
cortexului cerebral conlucreaza cu alte arii ale sistemului nervos central si periferic pentru a
produce miscarea coordonata care este vitala pentru orice activitate constienta.
Emisferele cerebrale si hipotalamusul
Hipotalamusul este, in fapt, o colectie de centri nervosi specializati, care sunt conectati cu
alte zone importante din creier si cu glanda hipofiza. Este regiunea creierului implicata in
controlul unor functii vitale, cum ar fi mancatul, dormitul si termoreglarea. Este strans legat de
sistemul hormonal endocrin.
Hipotalamusul are cai nervoase care il conecteaza cu sistemul limbic, care este strans
legat de centrul olfactiv din creier. Aceasta portiune a creierului are, de asemenea, conexiuni cu
arii ce controleaza alte simturi, comportamentul si organizarea memoriei.
Maduva spinarii
In acest fel, capul se intoarce automat catre sursa dureroasa. Alte mesaje sunt transportate
pana la creier si determina senzatia constienta de caldura si durere.
La mica distanta de maduva spinarii, fiecare nerv spinal se divide in ramuri care, la
randul lor se divid in numeroase ramuri mai mici, formand o retea care inerveaza tot corpul.
Atat fibrele senzitive, cat si cele motorii sunt doar parti ale neuronilor senzitivi si motorii.
Fibrele motorii si senzitive sunt prelungirile cele mai lungi ale neuronilor respectivi.
Neuronul reprezinta unitatea
morfofunctionala a sistemului nervos din punct
de vedere al formei si al dimensiunilor, sunt
foarte diferiti forma neuronilor este variabila:
stelata ( coarnele anterioare ale maduvei),
sferica sau ovalara (in ganglionii spinali),
piramidala (zonele motorii ale scoartei
cerebrale), si fusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale).
Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe prelungiri
care sunt de doua tipuri dendritele- prelungiri celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe
dendrite ) si axonul care, functional este celulifug, prelungire unica a neuronului.
Dendritele, in portiunea lor initiala sunt mai groase, apoi se subtiaza. In ele se gasesc
neurofibrile, acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului.
Axonul este o prelungire unica, lunga (uneori de 1m) si mai groasa. Este format dintr-o
citoplasma specializata numita axoplasma, in care se gasesc mitocondrii, vezicule ale reticulului
endoplasmatic si neurofibrile. Membrana care acopera axoplasma se numeste axolema si are un
rol important in propagarea impulsului nervos. De-a lungul traseului sau, axonul emite colaterale
perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica; ultimele ramificatii –butonii
terminali – contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care inlesnesc transmiterea
impulsului nervos la nivelul sinapselor. Butonul mai contine neurofibrile si mitocondrii.
In jurul axonului, se deosebesc, in functie de localizare –sistemul nervos periferic (SNP)
sau sistemul nervos central (SNC) – si de diametrul axonului, urmatoarele structuri.
Nevroglia
Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia
unui nou potential de actiune in zona vecina. Asadar, aparitia unui potential de actiune intr-un
anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de
actiune anterior. Aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui
axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv .
Conducerea la nivelul
axonilor mielinici
Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor
ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie. Acest tip de
conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de 10m/s in fibrele amielinice ). Aceasta
explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele .
Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula. In snc, a doua celula
este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare, musculara sau secretorie. Desi
similara cu cea neuroneuronala, sinapsa neuromusculara se numeste placa motorie sau jonctiune
neuromusculara. La nivelul sinapselor, transmiterea se face intr-un singur sens.
Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi
chimice sau electrice.
Oboseala transmiterii sinaptice
Reflexul
Mecanismul fundamental de
functionare a sistemului nervos
este actul reflex .reflexul reprezinta
reactia de raspuns a centrilor
nervosi la stimularea unei zone
receptoare. Termenul de reflex a
fost introdus de catre
matematicianul si filozoful francez
Rene Descartes (1596-1650).
Raspunsul reflex poate fi excitator
sau inhibitor.
Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potentiali
gradate proportional cu intesitatea stimulului. Majoritatea receptorilor sunt celule epitoriale,
diferentiale si specializate in celule senzoriale(gustative, auditive, vestibulare). Alti receptori din
organism sunt corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre
conjunctive si terminatii nervoase dendritice. Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar
terminatiile butonate ale dendritelor. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei
stimulului in impuls nervos. In functie de provenienta stimulului se deosebesc:
Tonici - prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului: receptorul
vizual
La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa
specifica (impuls nervos ).
Calea aferenta – receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor
senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni prin centrii unui reflex se
intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participa la actul reflex
respectiv.
Nervul V - trigemen- cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care
inerveaza muschii temporali si maxilara si o componenta senzitiva care inerveaza
corneea, fata, capul si membranele mucoase. Lezarea acestui nerv produce: nevralgie
faciala, anastazia mucoasei bucale, trismus (inclestarea maxilarului ), paralizia muschilor
masticatori .
Nervul VIII - acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte ):
srditate, nigstagmus si tulburari de echilibru .
Nervul X - vag (mixt, motor senzitiv, secretor pentru toate organele interne toraco-
abdominale): tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii, deglutitie, digestive,
fonatie intestinale.
Capitolul 2
Date din literatura legate de A.V.C
Definitie
Accidentele
vasculare cerebrale(AVC)
sunt suferinte grave ale
sistemului nervos central,
determinate de modificari
circulatorii cerebrale si se
caracterizeaza prin pierderea
motilitatii unei parti din
corp, asociata sau nu cu
tulburari de echilibru,
sensitive, senzoriale si de
limbaj.
Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza sange
la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. In cateva minute,
celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte
a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat.
In momentul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenta,
exact ca si in cazurile de infarct miocardic. In cazul in care tratamentul medical este inceput cat
mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate
permanent.
Accidentul vascular cerebral care se instaleaza brusc in plina sanatate aparenta este
denumit si ictus apopletic (ictus = brusc, subit; apoplexie = lovitura, suprimarea brusca a
functiilor unui organ).
Clasificare
Din punct
de vedere al
sindroamelor
anatomo-chimice,
accidentele
vasculare cerebrale pot fi clasificate in:
Hemoragie cerebrala
alba
Hemoragia subarahnoidiana
Encefalopatia hipertensiva
Trombofeblitele venelor cerebrale sunt procese inflamatoii
ale vaselor si sinusurilor cerebrale
Cu toate ca este mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea) de asemenea poate sa
cauzeze unaccident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la scaderea
circulatiei sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a
arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o infectie severa.
hemoragic
- tumori cerebrale
Factori de risc
Pentru un accident vascular cerebral, factorii de risc pot fi modificati sau nu.
Anumite afectiuni pot creste riscul de AVC. In cazul in care aceste afectiuni pot fi tinute sub
control, riscul de AVC poate scadea.
Simptomatologie
Nu sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui AVC mic. Ele pot fi atribuite
gresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte afectiuni si
care pot fi asemanatoare.
Insuficineta circulatorie cronica cuprinde mai multe forme clinice: cauzele sunt multiple
dar cea mai frecventa este arteroscleroza cerebrala.
Este o alta forma clinica intalnita tot la aterosclerotici, sub aspectul unor fenomene de
deficit in raport cu zona arteriala la nivelul careia s-a produs tulburarea.
Dupa cateva ore fenomenele cedeaza rapid persistand mici semne clinice.
Uneori aceste tulburari precedeaza si anunta instalarea unui accident vascular major.Tratamentul
trebuie sa fie energetic si continuu:
Sindromul pseudobulbar
Este o manifestare grava care apare la bolnavii cu leziuni cerebrale (lacune) datorita
unor AVC mici repetate si adesea neglijate.
Vasele cerebrale prezinta leziuni aterosclerotice difuze, leziunile sunt mici si diseminate
bilateral, apar tulburari de deglutitie si fonatie, tetrapareze si tulburari sfinteriene.
Fata este inexpresiva, labilitate emotiva pronuntata (plange si rade usor) atentia si memoria sunt
diminuate, tulburarile de mers sunt caracteristice (pasi mici, tarati pe sol, miscari lente).
Evolutia este progresiva fiecare nou puseu agravand tulburarile prin scoaterea din functiune a
unor teritori cerebrale.
Cunoscuta sub numele de accident vascular cerebral, cuprinde mai multe forme clinice,
se instaleaza brusc, lovind bolnavul in plina sanatate aparenta, este denumit ictus apopleptic.
Apare de obicei ca urmare a unor tulburari circulatorii consecutive, unei hipertensiuni arteriale si
mai rar a unui proces infectios, alergic sau toxic. Creierul este edematiat cu mici focare
hemoragice ischemice.
Cefaleea este atroce insotita de varsaturi, insomnie totala, tulburari psihice, convulsii si semne
de atingere piramidala (pareza, afazie).
Simptomele sunt de obicei tranzitorii, disparand dupa cateva zile, dar daca se repeta pot
aparea leziuni organice grave.
Diagnostic
Ramolismul cerebral
Este un accident vascular acut care duce la necroza ischemica a unui teritoriu din
parechimul cerebral.
Tromboza cerebrala este o boala a varstei de peste 60 ani intalnita in general la barbati.
Leziunile mari ale ramolismentului se produc atunci cand anorexia cerebrala dureaza mai mult
de 3 minute.
Debutul infarctului are loc de regula in a doua parte a noptii: manifestari, semne,
simptome.
Semnele de debut:
Semnele de evolutie:
- cefalee puternica
- vertij intens
- cand hemiplegia se instaleaza brusc pacientul isi pierde constiinta si poate intra in coma
(in cazul trombozelor mari).
Este un sindrom caracterizat prin deficit motor partial sau total a unei jumatati de corp.
Marirea suprafetei corticale lezate nu este in raport cu volumul muscular, ci cu complexitatea,
finetea, precizia miscarilor in mod special al mainii si gurii.
Cauzele:
Factori favorizanti
Alcoolismul ,tabagism, efort fizic, stres emotional, bai fierbinti, hemoragii masive
Caracteristici de debut
Daca pacientul este dreptaci si hemiplegia afecteaza partea dreapta - apar tulburari de
vorbire - afazia
Catacteristici de recuperare
Evolutie si prognostic
Prognosticul este rezervat datorita ictusurilor repetate determinand decesul rapid prin coma
vasculara cerebrala.
Tratamentul curativ consta in repaus la pat , schimbarea pozitiei in pat pentru evitarea escarelor
si a pneumoniei hipostatice.
Cauze:
Este datorata stenozei mitrale, endocarditei lente, infarctului de
miocard si exceptional unei embolii gazoase.
Semne de debut:
Semne de evolutie:
hemiplegie
crize comitiale
tulburari respiratorii
tulburari psihice - delir, dezorientare
aspectul clinic este asemanator celui din tromboza , adesea fara coma profunda.Rasetele sunt
frecvente observandu-se embolii si in alte viscere.
Hemoragia cerebrala
In absenta acesteia in special sub varsta de 40 ani, pot fi luate in consideratie
malformatiile vasculare congenitale (anevrism sau angioame), discraziile sanguine, purpura si
leucemia.
Sediul de predilectie al hemoragiei este teritoriul arterei cerebrale, mijlocii cel mai ades pe
stanga.
Simptomatologie
- debutul este de obicei de o brutalitate extrema aparand cu ocazia unui efort a unei emotii, mese
copioase, unui puseu hipertensiv, sau fara cauza aparenta.
Clinic – aspectul clinic este de ictus care apare in plina sanatate cu cefalee violenta, semne
meningiale ,greturi,varsaturi,redoarea cefei
Riscul unei hemoragii in lunile sau anii care urmeaza este obisnuit.
a) hemoragia cerebrala meningeala este o hemoragie initial cerebrala, care cuprinde ventriculii si
spatiile subarahnoidiene.
Coma este profunda, febra ridicata, sindromul meningeal prezent, lichidul cefalorahidian
hemoragic.
Este alta forma clinica, mai benigna in care hemoragia este inttial meningeala atingand ulterior o
mica portiune din cortex.
c) hematomul intracerebral
Hemoragie intracerebrala
d) hemoragia meningeala
Cauze:
- malformatii vasculare
- ateroscleroza vaselor cu sau fara HTA
- traumatisme craniene
- discraziile sanguine
- leziunile toxice
Prognosticul:
-in coma, deplasarea bolnavului este interzisa, iar ingrijirile igienice vor fi practicate cu maxima
atentie.
-partile expuse contactului prelungit cu patul vor fi deosebi de atent curatate cu alcool, pudra de
talc si protejate prin colaci de cauciuc bandajati cu tifon
-asternutul si lenjeria vor fi mereu schimbate si intinse pentru a evita cutele ce pot duce la escare
-hidratarea bonavului este principala grija in aceasta perioada, ea asigurandu-se prin perfuzii cu
glucoza izotonica sau ser fiziologic, sonda gastrica.
-dupa iesirea bolnavului din starea de coma, el prezinta semnele leziunii cerebrale, in general o
hemiplegie
-in acest stadiu se cotinua tratamentul etiologic ateroscleroza, diabet cardiopatic, hipertensiune
ca si regimul alimentar indicat
Mecanism fiziopatologic
Dupa aproximativ 4 minute fara sange si oxigen, celulele creierului devin afectate si pot
muri.
Organismul incearca sa restabileasca aportul de sange si de oxigen la nivelul celulelor
prin largirea altor vase de sange (artere) aflate in apropierea zonei afectate. Daca blocajul este
intr-un vas sangvin mare, cum ar fi artera carotida, organismul ar putea fi incapabil sa furnizeze
sange in regiunea afectata prin intermediul altor vase sangvine.
Daca aportul sangvin nu este restabilit, de obicei apare o lezare permanenta a zonei
respective.
Atunci cand celulele creierului sunt lezate sau mor, acele parti ale corpului care sunt
controlate de aceste celule nu mai pot functiona. Pierderea functionarii lor poate fi usoara sau
severa, temporara sau permanenta. Aceasta depinde de localizarea si de extinderea regiunii
afectate din creier si de cat de repede este restabilit aportul de sange in zona afectata.
Cea mai mare sansa de recuperare a abilitatilor este in timpul primelor luni de dupa un
accident vascular cerebral. Recuperarea anumitor abilitati, precum vorbirea, se face lent, daca se
face. Aproximativ jumatate din toate persoanele care fac un accident vascular cerebral vor avea o
perioada indelungata de timp unele dificultati in vorbire, in intelegere si in luarea deciziilor. De
asemenea ei pot avea tulburari ale comportamentului, care le afecteaza relatiile cu membrii
familiei sau cu prietenii.
Dintre persoanele care au pentru prima data un accident vascular cerebral sau un accident
ischemic tranzitor (AIT), 14 % vor avea un alt AVC sau un AIT in cursul urmatorului an.
mecanismul tromboemboliei
mecanismul hemodinamic
Deci ateroscleroza produce diminuarea sau oprirea circulatiei arteriale a unui teritoriu prin:
In cazul perturbarii hemodinamice ale AIT fara ocluzie se discuta notiunea de criza circulatorie
sau criza hemodinamica.
- in prezent acordul este unanim in a nega rolul spasmului in AIT aterosclerotic.Se vorbeste de
spasm arterial in raport cu migrena, cu encefalopatia hipertensiva si in special in hemoragia
subarahnoidiana prin anevrism cerebral, traumatisme craniocerebrale sau tumori cerebrale.
- caracterul deficitar al fenomenelor clinice, foarte rar sub forma de manifestari excitatorii
- caracterul repetitiv al crizelor este intalnit in special in cazul stenozelor avand frecventa
mai ridicata in primul an dupa debut.
- au fost prezente de curand simptome ale unui AVC sau AIT, chiar daca simptomele au disparut
- persoana respectiva a avut in trecut un AVC sau un AIT si este in tratament cu aspirina sau alte
medicamente pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange si a aparut orice semn de
sangerare
- persoana respectiva a avut un AVC si are acum un episod de innecare in timpul inghitirii unor
alimente
- au aparut semne care se pot datora prezentei unui cheag in vasele de sange profunde, care pot fi
inrosirea, incalzirea si durerea intr-o anumita zona a unui brat sau a unui picior.
Pe langa accidentele ischemice tranzitorii sau prin insuficienta circulatorie cronica mai sunt
definite si alte forme de afectiuni cerebro-vasculare care includ: hemoragia subarahnoidiana,
hematoamele si tromboflebitele sinusurilor cerebrale, fiecare avand o serie de
caracteristici clinice si paraclinice.
de o intensitate relativ mica. Brusc bolnavul are o cefalee intensa, duce mana la cap, rosteste
cateva sunete neinteligibile, cade si intra in coma, din care de obicei nu mai iese niciodata.
Bolnavul acuza cefalee intensa si in cateva minute intra in coma, dar o coma vigila,
examenul obiectiv punand in evidenta semne de focar.
examenul clinic si
examenele paraclinice
meningean.
Timpul este critic in diagnosticarea unui accident vascular cerebral. Un diagnostic pus
rapid poate duce la administrarea de medicamente care asigura o recuperare mai buna.
Prima prioritate va fi sa se determine daca accidentul vascular cerebral este ischemic sau
hemoragic. Aceasta distinctie este critica deoarece medicamentele administrate pentru un AVC
ischemic (cauzat de un cheag de sange) poate fi amenintatoare de viata daca accidentul vascular
cerebral este hemoragic (cauzat de o sangerare).
Primul si cel mai important test care trebuie efectuat dupa un accident vascular cerebral
este tomografia computerizata (TC) cerebrala, care reprezinta o succesiune de radiografii ale
creierului; aceasta poate identifica existenta unei sangerari. Acest test va pune diagnosticul de
AVC ischemic sau de AVC hemoragic. De asemenea se poate face RMN (rezonanata magnetica
nucleara) cu scopul determinarii extinderii leziunii cerebrale; el poate ajuta la prezicerea
recuperarii.
- este de asemenea recomandata evaluarea factorilor de risc pentru afectiunile cardiace cu scopul
prevenirii dizabilitatilor sau decesului datorate unei probleme cardiace, care ar putea aparea in
viitor.
- Electroencefalograma (EEG) - este o metoda de
explorare a activitatii bioelectrice cu o valoare
importanta ce contribuie la
certificarea diagnosticului de accident vascular
cerebral putand aduce clarificari privitoare la
patogenia si topografia AVC precum si la stadiul lui
evolutiv. In perioada initiala se constata o depresiune
moderata a ritmului alfa iar in cursul evolutiei traseul
este invadat de unde delta mai bine exprimate de
partea leziunii. Pe acest fond se poate contura focarul
lezional format din unde delta polimorfeuneori intricat
cu varfuri spike-uri.
In cazul unor forme foarte grave, traseul este dezorganizat difuz fiind format din unde
de voltaj crescut.
Diagnosticul diferential
Diferentierea se face pe absenta sangelui in LCR, pe ameliorarea
simptomatologiei generale si de focar si pe existenta unei embolii in teritorii extracerebrale.
- varsta: hemoragia survine la varste mai tinere 40-60 de ani, in timp ce ictusul ischemic
sever si durabil se intalneste dupa 60 de ani, insa variatiile de varsta sunt foarte mari in cele doua
afectiuni.
- instalarea semnelor neurologice este rapida in hemoragie cu bilateralitatea
semnelor obiective: hemiplegie masiva, deviatia conjugata a ochilor si capului.in timp ce, in
ictusul ischemic, instalarea si
definitivarea simptologiei obiective este lenta, unilateralitatea este stricta, deviatiaconj
ugata absenta, hemipareza disociata, iar tulburarile sfincteriene,
foarte marcate in hemoragia cerebrala, sunt absente in ictusul ischemic. De asememea
sindromul meningeal ce constituie regula in hemoragia cerebrala lipseste intotdeauna in
ictusul ischemic.
- modul de evolutie - in cel mai mare «numar de cazuri de ictus hemoragie
merge inexorabil spre deces in timp ce forma ischemica este oscilanta uneori cu caracter
partid remisiv.
- semne paraclinice. Dintre ele cel mai important este LRC care este clar si
nemodificat in ictusul ischemic si hemoragie sau xantocrom in forma hemoragica.
- Invadarea sangelui in spatiile subarahnoidiene cu instalarea concomitenta sau
succesiva si a unui sindrom meningeal;
- Instalarea unui mare sindrom de HIC prin edemul cerebral concomitent si
fenomenele de angajare.
Cel mai mare numar de decese survin in cursul primelor trei pana la zece zile,
urmatorii factori fiind importanti pentru supravietuirea imediata a bolnavilor:
varsta si sexul - cu cat bolnavul este mai varstnic cu atat efectele infarctului cerebral
sunt mai grave, datorita starii sistemului vascular si predispozitiei la infectii
respiratorii prin imobilizarea la pat; In ceea ce priveste sexul nu exista diferente
semnificative;
viteza de instalare - debutul rapid al deficitului neurologic este asociat cu o mortalitate
crescuta comparativ cu debutul progresiv.
antecedentele de boala cerebro - vasculara - cresc mortalitatea prifl A.I.T. pana la 60 %.
tulburarile starii de constienta - supravietuirea este mai mare la cei ce nu prezinta stare
comatoasa.
localizarea infarctului cerebral - leziunile de trunchi cerebral au ur prognostic mai bun
decat cele din teritoriul emisferelor cerebrale.
Tratamentul AVC
Tratament - generalitati
Tratamentul initial al unui accident vascular cerebral este diferit, depinde de cauza - daca
a fost provocat de un cheag sanguin (ischemic) sau de o sangerare in creier (hemoragic). Inainte
de inceperea tratamentului, se recomanda efectuarea unei tomografii
computerizate (TC) craniene sau, daca este posibil, o rezonanta magnetica nucleara (RMN)
pentru a se vedea tipul de AVC. Alte teste pot fi efectuate in continuare pentru a se determina
localizarea cheagului sau a hemoragiei si pentru evaluarea extinderii leziunii creierului. In timp
ce se determina optiunile de tratament, se vor monitoriza cu atentie tensiunea arteriala si
capacitatea respiratorie si poate fi necesara administrarea de oxigen.
Este foarte importanta efectuarea unui consult medical de urgenta daca exista simptome de
accident vascular cerebral. Daca este vorba de un AVC ischemic, care este cauzat de un cheag
sanguin, se poate administra un activator tisular de plasminogen (t-PA), un medicament care
dizolva cheagurile. Acest medicament este recomandat cu tarie, dar este cel mai eficient daca
este administrat in primele 3 ore de la debutul simptomelor. Daca se administreaza t-PA in acest
interval de timp, pot fi sanse mari de imbunatatire a vindecarii. Noi studii arata ca ar putea fi un
oarecare beneficiu si in cazul in care t-PA s-ar administra si dupa primele 3 ore. Totusi, t-PA
poate fi periculoasa (potential letala) daca se da la un pacient cu un accident vascular cerebral
hemoragic, cauzat de o sangerare.
De vreme ce majoritatea accidentelor vasculare cerebrale sunt provocate de chegurile sanguine,
medicamentele care impiedica formarea de cheaguri sunt folosite pentru prevenirea AVC-urilor
ischemice ulterioare. Aceste medicamente sunt de obicei administrate dupa tratamentul initial.
Ele nu sunt recomandate in primele 24 de ore de la administrarea de t-PA. Cele doua tipuri de
medicamente folosite pentru prevenirea formarii chegurilor sunt:
- antiagregantele plachetare, care impidica cele mai mici celule din sange sa formeze agregate.
Aspirina este cel mai frecvent folosit antiagregant plachetar care este folosit pentru prevenirea
accidentului vascular cerebral. Doua studii de amploare au aratat ca aspirina luata in primele 48
de ore de la un AVC poate reduce sansa aparitiei unui alt AVC si poate preveni decesul.
Persoanele care nu pot lua aspirina sau cele care au accidente ischemice tranzitorii (AIT) sau un
accident vascular cerebral fiind sub tratament cu aspirina, sunt sfatuite uneori sa ia alte
medicamente antiagregante plachetare, cum ar fi clopidogrel sau ticlopidina. Aggrenox este o
combinatie de aspirina si dipiridamol cu eliberare prelungita, si care previne aparitia unui AVC
ischemic. Aggrenox reduce riscul unui AVC la fel de eficient ca si aspirina si semnificativ mai
mult decat clopidogrelul. Aspirina nu se recomanda in primele 24 ore de la administrarea de t-
PA
- anticoagulantele, care previn producerea de proteine necesare pentru formarea normala a
cheagurilor sanguine. Administrarea de anticoagulate (in principal de warfarina) este cea mai
buna metoda pentru prevenirea formarii cheagurilor in inima din cauza fibrilatiei atriale,
a infarctului miocardic, a afectiunilor valvulare cardiace si ainsuficientei cardiace. Ele nu se dau
ca tratament de urgenta in accidentul vascular cerebral.
La persoanele cu boala arterelor coronare, tratamentul cu medicamente care scad
colesterolul, numite statine, poate incetini dezvoltarea aterosclerozei in arterele carotide si poate,
de asemenea, scadea riscul aparitiei unui AIT sau AVC. Studiile arata o reducere de 20 pana la
31% a riscului de AVC la persoanele care iau statine.
Tratament chirurgical
In cazul in care se ia in considerare o interventie chirurgicala dupa un accident vascular
cerebral, factorii majori de decizie sunt varsta, starea de sanatate generala de dinainte de
eveniment si starea de sanatate actuala. Chirurgia nu este recomandata ca parte a tratamentului
initial sau a celui de urgenta a unui AVC.
Tratamente noi
Anexe
Capitolul 3
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu
AVC
Pentru unele persoane, prevenirea accidentului vascular cerebral poate incepe dupa ce au
avut un accident ischemic tranzitor (AIT) - care este un semnal de alarma ca un AVC ar putea sa
apara in curand. Consultarea cu promptitudine a unui doctor ar putea ajuta la prevenirea unui
accident vascular cerebral.
Este imperios necesara solicitarea unui ajutor medical de urgenta in cazul in care apar
simptome de AIT, care sunt asemanatoare celor ale unui accident vascular cerebral si care
cuprind probleme de vedere, de vorbire, de comportament si a procesului de gandire. Un AIT
poate provoca o pierdere de cunostinta, convulsii, ameteala (vertij), o slabiciune sau amorteala
intr-o parte a corpului. Simptomele unui AIT, totusi, sunt temporare si de obicei dispar dupa 10
pana la 20 de minute, desi uneori ele pot persista pana la 24 ore.
Multe AVC-uri pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc si prin tratarea altor
conditii medicale care pot duce la aparitia unui accident vascular cerebral.
Este indicata o dieta echilibrata: saraca in colesterol, grasimi saturate si sare, scaderea
consumului de grasimi animale, cresterea consumului de legume si fructe care aduc un aport
crescut de potasiu si vitamine B, C, E si riboflavina.
Exercitiile fizice efectuate regulat scad riscul de aparitie a unui accident vascular
cerebral. Cel mai simplu exercitiu fizic este mersul pe jos.
Consumul de alcool in cantitati scazute sau moderate (1/saptamana - 2/zi) scade riscul de
aparitie a unui accident vascular cerebral prin mecanism ischemic (prin blocare unei artere
cerebrale). Consumul excesiv de alcool creste riscul de accident vascular cerebral.
Trebuie evitat tratamentul cu anticonceptionale orale la pacientele care mai au si alti factori de
risc pentru accidentul ischemic tranzitor sau accidentul vascular cerebral; acestia sunt
fumatul, hipercolesterolemia sau o alta afectiune produsa de un cheag sanguin. In cazul acestor
paciente medicul va prescrie o alta metoda contraceptiva, care nu creste riscul de aparitie a unui
accident ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral.
Rufaria trebuie confectionata dintr-un material moale, care sa nu irite pielea, sa nu fie prea
stramta, sa nu-1 jeneze pe bolnav in nici un fel. Ea trebuie sa fie in permanenta foarte curata,
urmand sa fie schimbata cat mai des.
Asistenta medicala nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa, interventia va
fi orientata asupra lipsei de autonomie si consta in a spori, a creste independenta fizica, psihica si
morala a bolnavului.
Salonul
Mobilierul sa fie cat mai simplu pentru a facilita executarea curateniei si pentru a nu retine
praful. Curatenia se va face exclusiv cu aspiratoare si carpe umede pentru a evita ridicarea
prafului si a nu antrena inhalarea germenilor existenti.
Bolnavii vor fi plasati in saloane in functie de afectiunile lor, varsta, sex, tinand cont de
similaritatea bolii, avandu-se in vedere posibilele propagari a heteroinfectiilor (infectii
incrucisate).
Igiena salonului - incaperea in care sta bolnavul trebuie sa fie spatioasa, curata si bine
aerisita. In saloanele de bolnavi nu trebuie sa fie mai mult de patru paturi, iar distanta intre ele sa
fie de minimum un metru.
In anotimpul rece, aerisirea se va face de 2-3 ori pe zi, fereastra ramanand larg deschisa
20 de minute, timp in care bolnavul va fi bine invelit; in anotimpul cald, fereastra poata sa
ramana deschisa in permanenta. Temperatura camerei trebuie sa fie constanta in jur de 200C.
La curatenia incaperii se va evita maturatul, folosindu-se tehnica umeda sau mai bine
aspiratorul de praf. In acest fel, se evita ridicarea in aer a particulelor de praf incarcate cu
microbi.
Paturile trebuie sa fie deplasabile pe roti, rabatabile, prevazute cu rezemator mobil la care
treimea cefalica a somierei poate fi ridicata in pozitie oblica de 450, necesara pentru a asigura
confortabilitatea in pozitie semisezanda, in scopul favorizarii respiratiei.
Salteaua optima este cea din burete sau cauciuc umplut cu apa, pentru a preveni escarele
de decubit la bolnavii imobilizati. Pernele, in numar de doua, una mai mica si alta mai mare
pentru a asigura bolnavului o pozitie comoda. Patura trebuie sa fie confectionata din lana moale.
Lenjeria trebuie sa fie alba, din bumbac, cu cat mai putine cusaturi.
Patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul unde isi petrece majoritatea timpului si i se
asigura ingrijirile necesare. De aceea toate aceste accesorii au atat rolul de a proteja bolnavul
impotriva umiditatii, frigului si impotriva producerii leziuniloe tegumentare (escare), cat si de a
usura munca asistentei medicale.
Toaleta bolnavului
In functie de starea generala a bolnavului, asistenta medicala va efectua toaleta acestuia
pe portiuni, respectand intimitatea acestuia si masurile de igiena sau daca pacientul este
independent, il va educa pe acesta sa efectueze toaleta generala, in salile de baie/dus ale
salonului.
Va insista asupra regiunilor inghinale pe care le va pudra apoi cu talc, pentru a evita
aparitia eczemelor si iritatiilor pielii.
Unghiile si parul vor fi curatate regulat, avand in vedere faptul ca la acest nivel stagneaza
un mare numar de agenti patogeni, iar bolnavul cu dizabilitati motorii se poate accidenta in
cadrul crizelor de agitatie.
Alimentatia
Pa
cient cu afectare mana dreapta
Lichidele se vor administra in doze mici, fractionate, in acest timp bolnavul stand in pat
pentru conservarea energiei, iar asistenta medicala va urmari si calcula cu atentie ingesta-excreta,
pentru a elimina posibilitatea unei deshidratari masive sau aparitia unui dezechilibru electrolitic.
Continua
multiplicare si dezvoltare a mijloacelor de investigatie din toate domeniile
medicinei impun o revizuire periodica a cunostintelor si o permanenta completare. Progresele
realizate in ultimul timp in domeniul inverstigatiilor, ofera medicului practician posibilitati reale
de obtinere a unor date pe baza carora este posibila conturarea unui diagnostic cat mai precis,
precum si in profilaxia, diagnosticul si tratamentul multiplelor maladii cu care se confrunta
oamenii.
Anamneza – reprezinta un interogatoriu la care este supus pacientul sau apartinatorii (in
cazul afectarii grave neurologice a pacientului) in vederea depistarii cauzelor ce au dus la
imbolnavire si la prezentarea acestuia la medic, momentul aparitiei primelor simptome si
caracterul acestora, a atitudinii adoptate de pacient sau apartinatori in aceste circumstante.
Examenul clinic / fizic – este realizat de catre medic, bazandu-se pe date obiective
furnizate de metodele utilizate in acest scop.
Examenele paraclinice
Examenele
de laborator se pot
grupa in doua categorii:
. Aceste teste il ajuta pe doctor sa aleaga conduita terapeutica si sa caute alte afectiuni care
pot cauza simptome asemenatoare cu cele ale accidentului vascular cerebral.
Recoltarea
Ingrijiri acordate pacientului post-punctie:
transportul pacientului este asigurat obligatoriu numai in decubit dorsal pe targa .
pozitia pecientului in pat este in decubit dorsal sau ventral fara perna.
Servirea alimentelor si lichidelor se face la pat dupa cca 2 ore de la punctie.
In caz de evacuare a unei cantitati mari de LCR, pacientul este asezat in pozitie
moderat Trendelenburg.
Supraveghere atenta a functiilor vitale (P, R, Ts).
Medicul va fi informat de aparitia unor manifestari ca: greata, durere de cap,
ameteala, varsaturi sau rahialgii.
Dupa 6-8 ore pacientul poate folosi perna.
Dupa 24 h pacientul se poate mobiliza activ.
Administrarea de calmante, antiemetice, solutii perfuzabile se va face numai la
indicatia medicului.
Computer tomograf
Contraindicatii majore:
• Graviditate
• Alergie la iod
• Insuficienta renala
Examinarea radiologica
Imagistica prin rezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si
de pulsuri de radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale
corpului omenesc. In multe din cazuri, IRM
ofera informatii care nu pot fi vizualizate prin
radiografie, ultrasonografie sau tomografie
computerizata.
Imagistica prin rezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si
de pulsuri de radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale
corpului omenesc.
IRM se efectueaza pentru diagnosticarea anumitor afectiuni ca tumori, sangerare, leziuni,
afectari vasculare sau infectii. Prin folosirea unei substante de contrast in timpul IRM, se pot
vizualiza clar anumite
tesuturi. O IRM este indicata pentru:
- regiunea cefalica - IRM poate detecta
tumoti,anevrisme, sangerari la nivel
cerebral, leziuni nervoase si alte afectiuni, ca si cele cauzate deaccident vascular cerebral; IRM
poate de asemenea detecta afectiuni ale nervului optic si globului ocular, ale urechilor si nervului
auditiv
- regiunea toracica - IRM poate vizualiza cordul, valvele cardiace si vasele coronare; poate
stabili daca plamanii sau inima sunt afectate; de asemenea poate fi folosita pentru
diagnosticarea cancerului de san sau pulmonar
- vasele sanguine - IRM poate fi folosita pentru vizualizarea vaselor
de sange si a circulatiei sangelui prin vase, in acest caz purtand
numele de angiografie prin rezonanta magnetica; poate depista
afectiuni ale venelor sau arterelor, ca anevrisme vasculare, un cheag
la nivel vascular sau ruptura partiala a peretelui vascular (disectie);
uneori se foloseste substanta de contrast pentru vizualizarea mai clara
a vaselor sanguine.
Ecografia Doppler
Cu ajutorul acestei tehnici se vizualizeaza organe interne, poate fi folosita pentru a ghida
explorarea chirugicala, dirijeaza gesturile punctiei sau biopsiei si se poate vizualiza fara
probleme fatul in uterul mamei.
Tot acest tip de ecografie ajuta ajuta la observarea fluxurilor de urina, sange si alte fluide,
fiind chiar posibila ascultarea semnalelor emise de acestea.
Pentru prima oara descris in 1842 de catre Christian Doppler, efectul care ii poarta
numele consta in modificarea frecventei receptionarii semnalului, in momentul in care sursa de
emisie sau receptorul sunt in miscare unul fata de celalalt.
Intre frecventa undei initiale si cea reflectate intervine o variatie ce poarta denumirea
de semnal Doppler.
Prin analiza semnalului obtinut, se obtin informatii despre viteza si directia de deplasare a
sangelui in diverse regiuni ale organismului.
Luam ca exemplu aparatul cardiovascular. In acest caz, sursa este una fixa. Se studiaza
modul in care se modifica frecventa ultrasunetelor pe care hematiile aflate in miscare le reflecta,
fata de frecventa initiala.
Exista mai multi factori de care depinde normalitatea semnalului Doppler inregistrat la nivel vascular:
De modul in care ventriculul stang realizeaza ejectia – eliminarea sangelui, actiune care
duce la cresterea vitezei sangelui – unda a.
De tonusul muscular activ al peretelui vascular si de elasticitatea acestuia. Acestea doua
permit inmagazinarea in sistola a unei cantitati de energie, energie ce va fi restituita sub
forma unei usoare accelerari diastolice – unda c.
De repartitia vitezelor hematiilor din coloana de sange, caci semnalul Doppler reprezinta
o medie a acestora.
1. Stenoza – este o ingustare a calibrului vascular. In cazul stenozei, observam doua consecinte hemodinamice:
2. Obstructia – asa cum arata si numele, vorbim despre o intrerupere a circulatiei intr-o regiune vasculara a
organismului.
Local, semnalul Doppler este absent, iar distral de obstructie, el poate sa apara cu o amplitudine scazuta. Acest lucru
se datoreaza existentei circulatiei colaterale.
Ecografia Doppler
color
Dezvoltarea rapida a aparatelor de explorare
cu ultrasunele a dus la crearea ecografiei Doppler
color. Acest lucru este posibil prin prelucrarea
semnalelor cu ajutorul microprocesoarelor, ce
realizeaza imagini color ale circulatiei sangelui.
In cazul in care viteza creste, culoarea, fie ea rosie sau albastra, va deveni mai
stralucitoare. Daca viteza scade, culoarea se intuneca.
Electroencefalograma (EEG)
Inregistrare EEG
Pregatirea pacientului :
-asistenta medicala va pregati fizic si psihic bolnavul , va interzice bolnavului cu 24h inaintea
examenului orice medicatie, sedative sau excitatoare;
-capul pacientului va fi curat, parul curat si despletit, pozitia pacientului va fi asezat pe un fotoliu
sau culcat pe pat cu ochii inchiti. Camera va fi izolata fonic si de lumina.
Modificari patologice :
epilepsie
traumatisme cranio-cerebrale
neuroinfectii
AVC
tumori cerebrale
modificari EEG pot sa apara in hipofizie , hipoglicemie, hiperhidratare
Arteriografia cerebrala
Consta in injectarea unei substante de contrast
in sistemul carotidian sau vertebro-bazilar
- hematom local
- lezarea arterei
Cu toate ca datele colectate vor folosi si medicului, primul scop este de a permite asistentei
sa identifice gradul in care pacientul este capabil sa efectueze activitati de autoingrijire si de a
aprecia modul in care aceste activitati sunt limitate de deficitele identificate la nivelul
capacitatilor motorii, senzoriale, afective sau intelectuale.
Daca observatiile sale sunt sistematice si complete, vor putea fi valorificate de medic.
Elemente de observatie:
pozitie ghemuita (in ulcerul gastric penetrant – bolnavul exercitand si o presiune cu pumnul
asupra regiunii dureroase);
pozitie sezanda (ortopnee) (in afectiuni cardiace insotite de insuficienta circulatorie, in afectiuni
pulmonare);
opistotonus (bolnavul se afla in hiperextensie sub forma unui arc cu concavitate dorsala, corpul
sprijinindu-se pe ceafa si calcaie: in tetanos).
fata acoperita cu sudori reci, ochii infundati si inconjurati de cearcane albastre, nasul ascutit si
privirea anxioasa – fata peritoneala) – in peritonita, ileus, alte afectiuni abdominale grave;
trasaturile fetei din jurul gurii, ochilor si narilor simuleaza un ranjet, cu fruntea incretita adanc,
intristata (in tetanos).
starea tifica: constienta tulburata, privirea absenta, sta in pat nemiscat (formele grave de febra
tifoida);
carfologie (stare tifica insotita de miscari automate, asemanatoare cu prinderea mustelor din aer);
obnubilatie – bolnavul are functiile psihice incetinite, sesizeaza numai partial evenimentele;
delir – stare de obnubilatie insotita de iluzii, halucinatii, hiperexcitatii (boli infectioase acute,
afectiuni cerebrale, intoxicatii);
stupoare – bolnavul sta in stare de imobilitate si insensibilitate, poate fi trezit, dar nu raspunde la
intrebari;
somnolenta – necesitatea de a dormi indelungat, bolnavul se trezeste usor, dar adoarme imediat;
coma – stare patologica de inhibitie profunda a activitatii nervoase superioare, caracterizata prin
pierderea completa sau partiala a cunostintei, a miscarilor voluntare si a sensibilitatii, fiind
pastrate functiile vegetative fundamentale (circulatia si respiratia).
d) Somnul bolnavului:
somn agitat – intreruperi repetate (dureri de foame, diaree, necesitate de mictiuni, stari de
tensiune nervoasa).
e) Durerea:
intensitate mica suportabila (dureri articulare reumatismale) pana la durere de mare intensitate
(colica renala, hepatica);
spontana sau provocata prin palpare, se poate defini ca jena, apasare, presiune, crampe, ruptura,
sfasiere, tensiune, arsura;
de durata, de la cateva ore la cateva zile, in functie de cauza, avand un caracter de permanenta
sau intermitenta;
directia in care iradiaza durerea – in ulcerul gastric sau duodenal, durerea iradiaza din epigastru
in spate, in colelitiaza din hipocondrul drept in umarul drept, in apendicita acuta in fosa iliaca
dreapta etc.
paralizii periferice – scaderea tonusului muscular (miscarile pasive se pot efectua cu o amplitudine mult mai mare);
paralizii centrale – sunt spastice, cu tonusul muscular pastrat;
hemiplegia sau paralizia unei jumatati laterale a corpului;
paraplegia – paralizia membrelor inferioare;
tetraplegia – paralizia celor patru membre;
paralizia musculaturii vezicii urinare sau a rectului – se manifesta prin retentie de urina sau materii fecale;
paralizia sfincterelor – cauza a incontinentei de urina si materii fecale.
Una dintre cele mai importante atributii ale asistentei medicale este administrarea
tratamentului, implicand in cazul AVC in special tratamentul medicamentos.
Medicamentele sunt substante folosite in scopul de a preveni, a ameliora sau a vindeca
bolile, extrase sau sintetizate din produse vegetale, animale sau din substante minerale. Actiunea
lor asupra organismului depinde de structura lor chimica, de doza administrata si de calea de
administrare. Aceeasi substanta poate functiona ca aliment, medicament sau toxic, dupa
cantitatile introduse in organism, asistenta medicala avand rolul de a cunoaste foarte bine
prezentarea medicamentelor, cantitatea de substanta continuta, dozarea si timpul de actiune al
acestora.
Administrarea medicamentelor se face tinand cont de anumite reguli, dintre care amintim:
respectarea intocmai a medicamentului prescris, identificarea medicamentelor prin citirea
etichetei si a datei valabilitatii, verificarea calitatii acestora, respectarea cailor de administrare, a
dozajului prescris si a orarului de administrare, respectarea somnului pacientului, evitarea
incompatibilitatii intre medicamente, administrarea imediata a medicamentelor deschise,
respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor (solutii, picaturi, injectii, ovule
vaginale, supozitoare), administrarea medicamentelor in prezenta asistentei, servirea bolnavului
cu doze unice de medicament, respectarea asepsiei si antisepsiei la administrarea parenterala,
pentru evitarea infectiilor nozocomiale.
Medicamentele astfel introduse au efect: - local sau general, acestea se resorb la nivelul
mucoasei digestive, patrund in sange desfasurandu-si efectul asupra intregului organism sau doar
asupra unor anumite organe. Medicamentele lichide se pot administra ca atare sau diluate cu apa,
ceai, lapte, iar pentru mascarea gustului dezagreabil pot fi indulcite cu mire, siropuri. Cand
medicamentele solide nu pot fi inghitite ca atare, se mojareaza (se piseaza) apoi pot fi diluate cu
apa sau ceai.
Astfel:
se utilizeaza calea subcutana cand substantele sunt
usor resorbabile, au densitate mica si presiune
osmotica apropiata cu cea a organismului, nu
provoaca iritatia sau lipoliza tesutului celular adipos
de sub piele;
se recurge la calea intramusculara daca densitatea
medicamentului este mai mare, daca prin stagnarea
in tesuturi ar provoca iritatia acestora, iar efectul
urmarit trebuie sa se instaleze rapid sau daca
intarzierea absorbtiei ar produce modificari in
compozitia medicamentului injectat;
.
calea intravenoasa se foloseste cand se asteapta o actiune
prompta si cand substanta medicamentoasa introdusa
printre tesuturi ar provoca distructii tisulare, nefiind
suportata de celulele tesuturilor moi;
Asistenta medicala masoara dimineata si seara functiile vitale, vegetative si le noteaza in FO;
urmareste zilnic comportamentul bolnavului – pozitia, atitudinea, expresia fetei, somnul si starea
psihica.
Realizeaza educarea pacientului cu privire la regimul de viata pe care trebuie sa-l adopte dupa
externare: se interzice consumul de alcool, cafea, tutun, explicand efectul nociv al acestora
asupra organismului.
Se combate obezitatea prin respectarea unui regim hipocaloric, hipoglucidic (mai ales in
cazul AVC ischemic).
reducerea miscarii
procesul de recuperare etapizat
individualizarea recuperarii
continuarea recuperarii
stimularea pacientului pentru propria recuperare
supravegherea factorilor de risc
evitarea efortului prelungit al pacientului
terapia recuparatorie sa fie obligatoriu avizata de catre medic
Etapele recuperarii :
- forta fizica
Capitolul 4
cu A.V.C.
- Studiu de cazuri -
4.1 Plan de ingrijire al pacientei P.V.
Prezentarea cazului
Conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu fiul ( casatorit); int-o casa cu patru camera si
dependinte, incalzire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in gospodarie si agricultura.
Motivele internarii
Antecedente medicale
- menopauza – la 54 ani;
Istoricul bolii
Protocol medical
Examen neurologic
-Atitudine = absente
-Sensibilitate = normal
-Vorbire = normal
Investigatii
Sectia Radioimagistica
Regiune examinata:craniu
Rezultat: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem
perifocal. Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata. Sistem
ventricular usor asimetric situate pe linia mediana
Analize de laborator
WBC=14.08/*10³/µL
LY#=0.65/*10³/µL
HGB=14.85/g/dl
MCHC=33.47/g/dl
NEU%=91.2%
HCT=44.35%
RDW=14%
NEU#=12.84/*10³/µL
BAS#=0.07/*10³/µL
MCV=86.28/fL
MPV=10.24/fL VSH(1h)=20
/mm
BIOCHIMIE NA(ser)=132/mm ol/l ̶ ̶ ̶
LDH=193/u/l
GOT=20/u/l
K(ser)=3.4/mm ol/l
GPT=25/u/l
Cl(ser)=91/mm ol/l
D.Bilir=0.29mg%
Protein. Totala=8.3
Glucoza=127/mg/dl
T.Bilir=0.61mg%
Lipide=688/mg/dl
Trigl.=52mg/dl
Ca=9.0/mg/dl
GGT=26/u/l
CPK=298/u/l
EXAMEN LCR ̶ LCR - aspect ̶ ̶
Aspect
sanghinolent
ENT(+++)
LCR - culoare
XANTOCRO M(
+)
LCR - R Pandy
Pozitiv(++)
LCR -
Albumina 0.52/g
‰
LCR - nr celule
256/mm³
LCR - nr
eritrocite
138.240/mm³
Apreciere nursing
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
incapacitatea de a comunica;
circulatie inadecvata;
1. Nevoia de a respira a respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capata oxigenul din mediul
inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon
rezultat din arderile celulare .
-lipsa
cunosterii
despre
boala sa
Manifesta
ri de
dependent
a
-senzatie
de
sufocare
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in
miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a pastra diferitelor
parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.
Manifestari de
dependenta
- imobilizare la pat,
grad limitat de miscare
- odihna si somn
deficitar prin stare de
disconfort
Manifestari de
dependenta
-insomnie
-epuizare
5. Nevoia de a fii curat si ingrijit: a fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele
sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat acestea sa-si
poata indeplini functiile.
-explic
pacientul
ui acesta
manevra
Prezentarea cazului
Motivele internarii
-hemiplegie stanga
-varsaturi alimentare
Antecedente medicale
Istoricul bolii
Examen neurologic
-Atitudine = absente
-Sensibilitate = normal
-Vorbire = normal
Investigatii
Examenul RMN
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
incapacitatea de a comunica;
circulatie inadecvata;
1. Nevoia de a respira a respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capata oxigenul din mediul
inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon
rezultat din arderile celulare .
-lipsa
cunosterii
despre
boala sa
Manifesta
ri de
dependent
a
-senzatie
de
sufocare
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in
miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a pastra diferitelor
parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.
Manifestari de
dependenta
- imobilizare la
pat, grad limitat
de miscare
- odihna si somn
deficitar prin stare de
disconfort
4. Nevoia de a dormi si odihni: este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se
odihni in bune conditii , timp suficient , astfel incat sa-i perita organismului sa obtina
randamentul maxim .
Manifestari de
dependenta
-insomnie
-epuizare
5. Nevoia de a fii curat si ingrijit: a fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele
sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat acestea sa-si
poata indeplini functiile.
-explic
pacientul
ui acesta
manevra
6. Nevoia de a elimina: eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de
substantele nefolositoare , rezultate din metabolism .
Prezentarea cazului
Motivele internarii
Antecedente medicale
- menopauza – la 50 ani;
Istoricul bolii
Protocol medical
Examen neurologic
Investigatii
CT cerebral nativ :
Concluzii : infarct subacut in teritoriul carotidian drp cu discret efect de masa . Infarcte cronice
lacunare pontin si lenticular stg .
Analize de laborator
LY#=1.68/*10³/µL
HGB=14.55/g/dl MCHC=33.12/g/dl NEU
%=95.4%
BAS%=0.6%
HCT=43.65% RDW=13.56% NEU
#=15.54/*10³/µL
BAS#=0.12/*10³/µL
MCV=95.36/fL MPV=10.56/fL LY
%=7.5% VSH(1h)=22/mm
BIOCHIMI NA(ser)=142/mm ol/l ̶ ̶ ̶
E
LDH=153/u/l
GOT=40/u/l
K(ser)=4.4/mm ol/l
CK-MB=6/u/l
GPT=25/u/l
Cl(ser)=95/mm ol/l
D.Bilir=0.29mg%
Protein. Totala=8.3
Glucoza=161/mg/dl
T.Bilir=0.71mg%
Lipide=628/mg/dl
Trigl.=132mg/dl
Ca=9.0/mg/dl
GGT=26/u/l
CPK=198/u/l
EXAMEN ̶ LCR-Aspect ̶ ̶
LCR sanghinolent
ENT(+++)
LCR-
culoare
XANTOCR
O M(+)
LCR-R
Pandy
Pozitiv(++)
LCR-
Albumina 0.
52/g‰
LCR-nr
celule
256/mm³
LCR-nr
eritrocite
138.240/mm
³
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
incapacitatea de a comunica;
circulatie inadecvata;
riscul de aparitie a
sindromului de inutilitate
social.
PLAN DE INGRIJIRE I (21.03-24.03.2012)
1. Nevoia de a respira a respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capata oxigenul din mediul
inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon
rezultat din arderile celulare .
-lipsa
cunosterii
despre
boala sa
Manifesta
ri de
dependent
a
-senzatie
de
sufocare
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in
miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a pastra diferitelor
parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.
- odihna si somn
deficitar prin stare de
disconfort
4. Nevoia de a dormi si odihni: este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se
odihni in bune conditii , timp suficient , astfel incat sa-i perita organismului sa obtina
randamentul maxim .
Manifestari de
dependenta
-insomnie
-epuizare
5. Nevoia de a fii curat si ingrijit: a fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele
sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat acestea sa-si
poata indeplini functiile.
-explic
pacientul
ui acesta
manevra
6. Nevoia de a elimina: eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de
substantele nefolositoare , rezultate din metabolism .
Factorii determinanti
etc.
Discutii
Indiferent de cauza care a dus la producerea accidentului vascular, problemele pacientilor sunt
- alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si senzorial, diminuarea fortei
musculare;
- alterarea comunicarii verbale;
- lipsa autonomiei in ingrijirile personale;
- alterarea conceptiei despre sine;
- alimentatie inadecvata prin deficit;
- riscul alterarii tegumentelor;
- risc de accidente ( caderi, loviri, raniri ).
Concluzii
1. AVC tranzitor reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratat la timp si corect se
transforma dupa mai multe repetari in accident ischemic constituit ( infarct cerebral ). In
functie de vasul afectat, deci de nivelul circulator de la care nu mai trece sangele,
simptomatologia este caracteristica.
3. AVC hemoragic – hemoragie cerebrala are drept cauza HTA si ateromatoza reprezinta una
din cele mai grave suferinte ale creierului, grefata de o mortalitate crescuta, iar pentru
supravietuitori, de sechele neurologice importante : paralizii, tulburari psihice.
BIBLIOGRAFIE
11. Atlas ADAM