Procesul de ingrijiri a pacientilor

consumatori de droguri

Drogurile sunt acele substante chimice sau naturale – in stare solida,

lichida sau gazoasa – care dupa ce sunt introduse in organism, modifica
imaginea asupra propriei persoane si asupra realitatii inconjuratoare.
Folosirea drogurilor poate crea dependenta fizica si psihica sau tulburari
grave ale activitatii mentale si ale comportamentului.

Dependenta fizica este reactia organismului uman la drog.

Substantele chimice din drog se integraza in organism, chiar daca sunt
toxice, iar atunci cand organismul nu le mai primeste, intra in alerta violenta,
exprimata prin stare generala alterata, greturi, voma, diaree, transpiratie,
tahicardie (puls accelerat), dureri, spasme, tremur. Dependenta fizica se mai
face simtita o vreme chiar si dupa abstinenta si incetarea simtomelor de
sevraj, ceea ce poate favoriza revenirea la consum. Totusi dependenta fizica
nu se intalneste la toate tipurile de droguri. Astfel in cazul consumului de
marihuana nu apare dependenta fizica, in schimb in cazul consumului de
heroina aceasta se instaleaza de la prima doza.

Dependenta psihica, care este si cea mai importanta, se manifesta

printr-o nevoie irezistibila de a folosi drogul, pentru a influenta, a schimba
sau a controla dispozitia sufleteasca, sentimentele sau constiinta de sine.
Este intalnita la toate tipurile de droguri.

Starea de dependenta este greu de depasit in unele cazuri. Dependentul

poate alege intre a incepe un tratament (detoxificare) sau a lua o alta doza.
Din nefericire, cea mai usoara cale este sa continue consumul de droguri.
Aceasta este o alegere fatala.

Toleranta la drog, apare atunci cand organismul se obisnuieste cu

prezenta unei anumite substante si se adapteaza la aceasta. Ca atare pentru
obtinerea unei anumite stari, toxicomanul trebuie sa mareasca dozele. Astfel,
un toxicoman ajunge sa suporte doze care pentru personae normale ar fi
fatale.
 Sevrajul desemneaza simtomele fizice si psihice care apar atunci cand
un individ este privat de drogul de care devenise dependent sau la scaderea
accentuata a dozelor.

Supradoza inseamna introducerea in organism a unei cantitati de

substanta mai mare decat poate suporta acesta si ca urmare pot
aparea reactii ale organismului deosebit de periculoase: incostienta, oprirea
inimii, insuficienta cardiovasculara, fiecare din aceste efecte putand conduce
la coma sau deces.

Supradoza intervine:

– cand consumatorul utilizeaza o doza prea puternica in raport cu cea

obisnuita;

– cand se foloseste un produs insuficient diluat sau amestecat cu alte

substante;

– atunci cand se continua consumul dozei uzuale in paralel cu

medicatia din cura de detoxificare.

Flash este senzatia de placere intensa care apare in momentul

injectarii drogului.

[………]

Cauze care determina consumul de droguri

Cauzele care determina cosumul de droguri sunt multiple. Unii oameni

traiesc un sentiment de plictiseala, de vid, de singuratate, sunt deprimati si
nelinistiti, sufera de anumite tulburari de comportament. Altii nu reusesc sa
faca fata problemelor la scoala, facultate, serviciu, familie. Relatiile cu ceilalti
sunt prea complicate, le este teama de viitor si nu stiu ce vor face in viata.

Sintetizand cele mai sus prezentate, putem spune ca factorii care determina
consumul de droguri sunt:

– problemele personale, necazurile, disperarea;

– singuratatea, lipsa de prieteni;

– curiozitatea, tentatia fructului oprit;

– dorinta de senzatii tari;

– plictiseala, lipsa unor preocupari interesante;

 – teribilismul (nevoia de a iesi in evidenta);

– tulburarile comportamentale sau de personalitate, drogul fiind privit

ca un medicament pentru tratarea acestor tulburari;

– esecul profesional sau familial;

– anturajul;

– climatul familial defavorabil;

– nivelul educational si cultural redus;

– lipsa informatiilor sau informatiile false cu privire la droguri;

– imitarea modelelor din filme.

In multe din aceste situatii drogul apare ca o solutie salvatoare care le

rezolva toate greutatile pana in ziua in care realizeaza ca problemele lor,
departe de a fi rezolvate, sau agravat, relatiile cu familia si ceilalti
deteriorandu-se, in final, dandu-si seama ca au fost prinsi intr-o capcana.

Tipuri de consumatori

In functie de gradul de dependenta fata de drog, consumatorii se impart in

urmatoarele categorii:

1. Ocazionali – consuma doze moderate, in ocazii exceptionale,

motivate ca scop recreativ sau experimental. Exista riscul de a trece de la
folosirea intermitenta la cea constanta. Intereseaza mai ales starile
emotionale determinate de drog.

2. De “week-end’’ – consuma doze mari, luate intermitent, la sfarsit de

saptamana, cu scopul de a „uita” dificultatile existentei sau esecurile vietii
cotidiene. Apare sentimentul de vinovatie si chiar de auto-ura. Creste riscul
de a trece la folosirea regulata a unor doze mai mari. Se instaleaza un ciclu
de trairi emotionale: consum – culpabilizare – remuscare – nevoie de consum
crescut.

3. Toxifilici – consum regulat, de doze moderate, avand convingerea ca

se pot lasa oricand. Consumul aproape zilnic indica existenta unei probleme
de natura chimica, care duce la dependenta sau la nevoia de droguri mai
puternice. Abstinenta, chiar daca are loc, nu duraza.

4. Toxicomanii – consuma doze mari, regulate si droguri diferite. Acestia

sufera de toxicomanie, prin aceasta intelegandu–se acea intoxicatie cronica
voluntara care duce la pierderea libertatii de a se abtine de la folosirea
drogului; dependenta este clara, afectand progresiv viata sociala, starea
materiala, existenta in general[2].

Toxicomania poate fi majora in cazul consumului de heroina, cocaina, alcool

si minora in cazul tabagismului, cofeismului. Iar dupa numarul drogurilor
administrate putem vorbi de monotoxicomanie (administrarea unui singur
drog) si politoxicomanie (folosirea mai multor droguri).

Cei mai multi dintre clientii nostri fac parte, probabil, din ultimele doua
categorii, deoarece acestia isi pierd libertatea de a alege si de a fi ei insisi.
Viata lor nu se mai desfasoara in mod normal, isi pierd locul de munca,
familia, prietenii, au probleme cu somnul si de adaptare. De fapt viata lor se
reduce la o cautare nesfarsita a dozei de fiecare zi, iar ca sa gaseasca banii
necesari pentru cumpararea dozei sunt dispusi sa faca orice : sa minta, sa
insele, sa fure, sa se prostitueze, sa faca trafic de droguri sau chiar crima.
Argumentele morale sau rationale, dovedirea efectelor distructive (fizice sau
psihice) nu mai pot inlatura nevoia de drog.

Toxicomanii sunt urmariti de o senzatie permanenta de lipsa de incredere si

de dragoste, atat „in sine”, cat si „in jur”. Propria lor imagine este
devalorizata, iar raportarea la celalalt, perceputa in mod negativ: „Nu fac doi
bani, se aude adesea, si nici societatea”.

Efectul substantelor si a comportamentelor asociate (fuga, manipulare,

minciuna) duce foarte frecvent la o destructurare a personalitatii si la o
regresie a facultatilor de adaptare, cu atat mai mult cu cat sistemul de valori
elaborat in timpul copilariei iese afara din joc, iar notiunile de respect si
demnitate sunt eclipsate

Simptomele fizice ale consumatorilor de droguri:

• schimbarea ritmului de mers, încetinit sau legănat, o slabă coordonare a

mişcărilor;

• ochii roşii şi înlăcrimaţi, pupilele dilatate sau micşorate;

• palmele umede şi reci, mâinile tremurânde;

• faţa roşie sau palidă;

• miros de substanţe la expiraţie, din corp sau de pe haine;

• secreţii nazale abundente, extremităţi reci;

• urme de înţepături pe antebraţe sau picioare;

• stări de greaţă şi vomă frecvente, transpiraţii excesive;

• tremur al mâinilor, picioarelor sau capului;

• puls neregulat.

Simptomele comportamentale ale consumatorilor de droguri:

• schimbarea în atitudine, comportament sau personalitate fără o cauză

aparentă;

• schimbarea activităţilor, intereselor sau hobby-urilor;

• scăderea performanţelor şcolare (în muncă), întârzieri (absenţe)

nemotivate, abandon şcolar;

• schimbarea comportamentului în familie;

• dificultăţi de concentrare;

• o lipsă de motivaţie în general, pierderea energiei, a stimei de sine, o

atitudine de nepăsare;

• frecvent hipersensibili, îşi pierd repede cumpătul sau au resentimente

puternice;

• stări de iritabilitate sau mânie;

• stări de dezorientare;

• comportament excesiv de secretos;

• nevoie permanentă de bani, fiind predispuşi la săvârşirea de infracţiuni în

scopul obţinerii resurselor necesare;

• comportament paranoic, stări depresive;

 • neglijarea igienei personale.

Cheia este schimbarea; este important să urmăriţi orice schimbare

semnificativă a semnelor fizice, de personalitate, de atitudine sau de
comportament.
 Semne fizice :
- pierderea /creşterea poftei de mîncare, o inexplicabilă scăderea sau
creşterea în greutate, orice schimbare a obiceiurile alimentare.
- schimbarea ritmului mersului, o încetinire sau o înţepenire a mersului, o
slabă coordonare a mişcărilor
- insomnie, trezirea la ore neobişnuite, o lene neobişnuită
- ochii roşii şi înlăcrimaţi, pupile mai mari sau mai mici decat de obicei, blank
stare
- palme umede şi reci, maini tremurătoare
- faţă roşie sau palidă
- miros de substanţe la expiraţie, din corp sau de pe haine
- foarte activ, excesiv de vorbăreţ
- secreţii nazale ca la răceală, extremităţi reci
- urme de înţepături pe antebraţe sau picioare
- mereu mucos, greţuri şi vome frecvente, sau transpiraţii excesive
- tremurături ale mîinilor, picioarelor sau capului
- puls neregulat
 Semne comportamentale:
- schimbare în atitudine, comportament sau personalitate fără o cauză
aparentă
- schimbarea prietenilor sau evitarea celor vechi, nu vrea să vorbească
despre prietenii cei noi sau aceştia sunt cunoscuţi ca şi consumatori de
droguri.
- schimbare în activităţi, hobby-uri sau interese
- scăderea performanţelor şcolare, sau la muncă, întatzieri la şcoală,
absentări nemotivate sau abandon şcolar
-schimbarea comportamentului acasă, pierderea interesului pentru familie şi
activităţile de familie
- dificultăţi de concentrare, distrat, uituc
- o lipsă de motivaţie în general, pierderea energiei, a stimei de sine, o
atitudine de nepăsare
- frecvent hipersensibil, îţi pierde repede cumpătul, sau are resentimente
puternice
- stări de iritabilitate sau mînie
- stare de prostraţie sau dezorientare
- comportament excesiv de secretos
 - accidente de maşină
- necinste cronică
- o nevoie inexplicabilă de bani, fură bani sau obiecte pentru a fi vîndute
- paranoia
- schimbări ale obiceiurilor de toaletă

Clasificarea drogurilor:
 Droguri care inhiba centrii nervosi: - cannabis
 opiacee : - opiu
- morfina
- derivatii de morfina
- heroina
- metadona
- petidina
- codeina
- barbiturice
- tranchilizante
 Droguri care stimuleaza centrii nervosi: - cocaina
- amfetamine
- crack-ul
 Droguri halucinogene: - LSD
- ecstasy
- phenciclidina
- peyote
- psilocybina si psilocyna
 Inhalanti: - solventi organici
- lacuri, vopsele(„Aurolac”)
- gaz
- adezivi
- benzine usoare
Problema drogurilor:

Manifestările

 schimbări bruşte de la starea de fericire la tristeţe;

 irascibilitate sau agresiune;

 lipsa poftei de mâncare;

 pierderea interesului pentru hobby-uri,sport,învăţătură,prieteni;

  accese de moleşeală şi insomnie;

 acte de furt,minciuni;

 lipsa inexplicabilă de bani sau de bunuri din casă;

 deţinerea de prafuri,tablete,capsule,fiole de aluminiu,seringi şi ace.

Principalele riscuri sunt:

 producerea unui accident sub influenţa drogurilor;

 câteva categorii de droguri pot îngreuna sau bloca respiraţia;

 supradoza accidentală poate duce la inconştienţă sau chiar la moarte;

 dependenţă,după utilizarea regulată.

Tratamentul farmacologic

 În general, tratamentul farmacologic constă în detoxifiere (detox sau

dezintoxicare) şi în substituţie. Farmacoterapia dependenţei de droguri
cuprinde însă şi alte tipuri de tratamente, administrate, ca şi
tratamentul de substituţie, după cura de dezintoxicare, şi menite să
susţină menţinerea stării de abstinenţă (cum ar fi antidepresivele sau
antagoniştii).