Sunteți pe pagina 1din 6

Modul gerunziu

Clasa a VI-a

Să observăm!
În timp ce admira peisajul şi-a amintit poezia. Când a citit scrisoarea a aflat vestea tristă.
Admirând peisajul şi-a amintit poezia. Citind scrisoarea a aflat vestea tristă.
Reţine! Gerunziul este un mod nepersonal care exprimă o acţiune în desfăşurare.
Verbele la gerunziu se recunosc după terminaţia pe care o primesc:
-ând: mergând, făcând, ajutând, hotărând etc.
-ind: citind, scriind, fiind, oprind etc.

Verbele la gerunziu pot avea: - formă afirmativă: ascultând


- formă negativă: neascultând

Lucraţi în perechi! Alături de colegul/colega de bancă, notează cât mai multe verbe la modul
gerunziu, apoi adaugă alături forma de infinitiv:
Verbe la gerunziu Verbe la infinitiv
vrând a vrea

Citeşte cu atenţie enunţurile de mai jos şi indică funcţia sintactică pentru fiecare dintre verbele la
modul gerunziu:
Enunţ Funcţia sintactică
Ajungând în acel loc, a descoperit adevărul.
Aud cântând.
Se aude tunând.
Am văzut copii lucrând.
Venind la noi, am văzut incidentul.
Bătrânul mergea pe drum şchiopătând.

Reţine! Verbele la modul gerunziu nu pot îndeplini în propoziţie funcţia sintactică de predicat.
Ele pot îndeplini funcţia de: subiect, atribut, complement.

1. Completează definiţia după ce analizezi exemplele de mai jos:


Adverbul este parte de vorbire ……………………......care exprimă caracteristica unei
acţiuni, ...............,  .................,şi împrejurarea în care are loc o....................... .
Merge repede. (caracteristica unei acţiuni)
Stă bine. (caracteristica unei stări)
Are o privire destul de ageră. (caracteristica unei însuşiri)
Va veni aici, mâine. împrejurarea în care are loc o acţiune(locul şi timpul acţiunii) 
2. Grupează adverbele  acolo, acum, aşa, aici, altfel, nicicând, deasupra, îndată, oricum , în tabelul
de mai jos:
 
adverbe de loc adverbe de timp Adverbe de mod simple compuse
         
         
         
         
3. Precizează valoarea morfologică a cuvântului  frumos din enunţurile:
Frumosul cieşte. .................................
Copilul frumos citeşte..........................................
Citeşte frumos.....................................................
4. Construieşte propoziţii în care cuvântul primăvara  să fie, pe
rând,substantiv............................................................................................ şi
adverb:..............................................................................................................
 
5. Uneşte cuvintele din coloana A, cu sufixele corespunzătoare din colana B, formând astfel , prin
derivare, adverbe:
 
A  a târî                             B –eşte
     Prieten                              - iş
     Piept                                 - âş
     Actual                             -mente
 
 

 
 
6. Identifică adverbele din enunţurile date şi completează tabelul de mai jos după exemplul dat:

ENUNŢUL ADVERBUL FELUL DETERMINĂ FUNCŢIA


Complement
Câinele latră arţăgos. arţăgos adverb de mod Un verb(latră) circumstanţial de
mod
Merge repede.        
Rana suferindă odinioară 
       
e vindecată.
El se află aparentaproape.        

Hai acum!        
Mersul acolo nu mai e
       
valabil

Acela de aici e fratele lui.        

Primul de sus e vecinul său


       
.
    
7.Analizaţi morfologic şi sintactic adverbele din enunţurile  de mai jos:
a.  A mers până afară.
 
b.        Mănâncă încet.
 
c.         Mâine merg la munte.
 
 
d.        E bine de voi!
e.         Casa de acolo e a noastră.
8. Treceţi adverbul repede din enunţul Aleargă repede  la toate gradele de comparaţie învăţate
la adjectiv:Pozitiv...............
Comparativ de superioritate..............................; de egalitate.........................de
inferioritate................................
Superlativ -relativ de superioritate..............................; de inferioritate...........................
 - absolut..................................

Ortografia adverbelor si a locutiunilor adverbiale


a)Se scriu intr-un cuvant (adverbele compuse cu fuziune desavarsita)
-prepozitie + adverb (deasupra, degeaba, deplin)
-adjectiv+substantiv (bunaoara, deseori)
-adverb+ fie-/oare-/ori-/va- antepus sau postpus (fiecum, oricum, candva, cumva)
-adjectiv pronominal + adverb (alaltaieri)
-adverb + adverb (nicicand, nicicum, niciodata)
-adverb+ conjunctie (asadar)
b)Se scriu cu cratima:
-adjectivul asta + substantiv (asta-vara, asta-seara, asta-noapte)
-prepozitia dupa  + substantiv (dupa-amiaza, dupa-masa)
-prepozitia intru/dintru  + adverb (dintr-adins, intr-adancime)
-prepozitie compusa de-a din locutiunile adverbiale (de-a busilea, de-a berbeleacul, de-a valma)
-locutiunile adverbiale formate din :
-doua substantive (calea-valea)
-un substantiv+ un adverb (caine-caineste)
-doua verbe (treaca-mearga)
-doua adverbe (incet-incet)
c) Se scriu in cuvinte separate locutiunile adverbiale alcatuite din cuvinte care-si pastreaza intelesul
si pot exista independent in vorbire (de obicei, de jur imprejur, la maximum, la o parte, in afara,
intre timp, in van, pe negandite)