LP 1 ENDOBAZA 2. Fosa craniană mijlocie 3. Fosa craniană posterioară FOSA CRANIANĂ ANTERIOARĂ 1. Limite: antero-laterală-scuama osului frontal ; posterioară-marginile posterioare ale aripilor mici ale osului sfenoid, procesele clinoide anterioare şi tuberculul şeii; inferioară- părţile orbitale ale osului frontal, lama ciuruită a etmoidului, aripile mici ale sfenoidului şi faţa superioară a corpului sfenoidului până la tuberculul şeii; 2. Suprafeţe şi elemente osoase: a. părţile orbitale ale osului frontal prezintă impresiuni digitate, eminenţe mamilare şi şanţuri vasculare. b. scuama osului frontal prezintă creasta frontală pe care se inseră coasa creierului. c. lama ciuruită a osului etmoid prezintă orificii prin care trec filetele nervilor olfactivi şi ramuri din artera etmoidală anterioară. Această lamă este împărţită în două zone de către crista galli, proeminenţă pe care se ataşează coasa creierului şi care delimitează posterior gaura oarbă.Cele două zone ale lamei ciuruite vin în raport cu bulbii olfactivi. d. aripile mici ale osului sfenoid prezintă posterior şanţurile sinusurilor sfenoparietale ale durei mater şi procesele clinoide anterioare pe care se inseră cortul cerebelului. e. faţa superioară a corpului sfenoidului - jugum sfenoidale este o suprafaţă patrulateră, care vine în raport superior cu tracturile olfactive şi cu girii drepţi ai lobilor frontali ai emisferelor cerebrale. - limbul sfenoidal este limita posterioară a jugumului sfenoidal. - şanţul chiasmatic conţine chiasma optică. - tuberculul şeii este o proeminenţă situată posterior de şanţul chiasmatic care limitează anterior şaua turcească. 3. Orificiile şi comunicările fosei craniene anterioare a. gaura oarbă conţine o venă emisară de la mucoasa nazală (vena etmoido- frontală) şi o prelungire a durei mater. b. orificiile şi canalele etmoidale anterioare şi posterioare conţin mănunchiurile vasculo-nervoase etmoidale anterioare şi respectiv posterioare. Fosa craniană anterioară. 1. creasta frontală; 2. partea orbitală a frontalului; 3. crista c. canalele optice conţin fiecare nervul optic şi artera oftalmică. galli; 4. lama ciuruită a etmoidului; 5. eminenţe mamilare; 6. proces etmoidal al d. orificiile carotico-clinoidiene se formează prin sudarea proceselor clinoide sfenoidului; 7. jugum sfenoidal; 8. şanţurile sinusurilor sfenoparietale; 9. fisura orbitală anterioare cu cele medii; sunt străbătute de artera carotidă internă şi plexul nervos superioară; 10. gaura rotundă; 11a. procesul clinoid mediu; 11b. canal carotico-clinoidian 12. aripa mare a sfenoidului; 45. tuberculul şeii 47. proces clinoid anterior; 48. canalul pericarotic intern. optic; 49. limbul sfenoidal; 50. şanţul chiasmatic; 51. aripa mică a sfenoidului; 52. canalul etmoidal posterior; 53. canalul etmoidal anterior; 54. gaura oarbă; 55. impresiuni digitate; FOSA CRANIANĂ MIJLOCIE 1. Limite: anterioară-marginile posterioare ale aripilor mici ale osului sfenoid, procesele clinoide anterioare şi tuberculul şeii; posterioară-marginile superioare ale stâncii temporalului şi marginea superioară a dorsum sellae; inferioară-faţa superioară a corpului sfenoidului, aripile mari ale sfenoidului, feţele anterioare ale stâncilor temporale; 2. Suprafeţe şi elemente osoase: a. faţa superioară a corpului sfenoidului prezintă şaua turcească în care se află fosa hipofizară ce conţine hipofiza. Lateral de o parte şi de alta prezintă procesele clinoidiene medii. b. feţele laterale ale corpului osului sfenoid prezintă şanţul carotic care are forma literei “S” şi conţine artera carotidă internă ce străbate la acest nivel sinusul cavernos. Marginea inferioară a şanţului se prelungeste posterior cu lingula sfenoidală. c. feţele cerebrale ale aripilor mari ale osului sfenoid prezintă: - gaura rotundă este situată între rădăcinile anterioară şi mijlocie a aripii mari şi conţine nervul maxilar. - gaura ovală este situată între rădăcinile mijlocie şi posterioară a aripii mari şi conţine nervul mandibular, artera meningee accesorie, nervul pietros mic (când acesta nu trece prin canalul Arnold). - gaura spinoasă conţine artera meningee medie, vena meningee medie şi ramura meningeală a nervului mandibular (nervul spinos). - canalul Vesale conţine o vena emisară de la sinusul sfenoidal şi se află localizat medial de gaura ovală. - canalul Arnold conţine nervul pietros mic şi se află postero-medial de gaura ovală. f. feţele anterioare ale stâncilor oaselor temporale prezintă următoarele elemente: - impresiunea trigeminală (Gasser) este situată posterior de vârful stâncii şi conţine ganglionul trigeminal (Gasser); posterior de impresiune se află tuberculul retrogaserian Princeteau. - eminenţa arcuată este localizată postero-lateral şi conţine în profunzime canalul semicircular superior. - tegmen tympani este o suprafaţă situată antero-lateral de eminenţa arcuată. Fosa craniană mijlocie. 9. fisura orbitală superioară; 10. gaura - hiatusul şi şanţul nervului pietros mare sunt dispuse postero-lateral de rotundă; 11. proces clinoid mediu; 12. aripa mare a sfenoidului; 13. impresiunea trigeminală. Prin hiatus trec nervul pietros mare şi ramura pietroasă din artera canalul Vesale; 14. şanţ carotic; 15. şanţul arterei meningee medii; 16. gaura spinoasă; 17. scuama temporalului; 18. canalul Arnold; 19. meningee medie. impresiunea trigeminală; 20. hiatusul şi şanţul nervului pietros mic; - hiatusul şi şanţul nervului pietros mic sunt situate localizate de hiatusul şi şanţul 21. hiatusul şi şanţul nervului pietros mare; 22. tegmen tympani; 23. nervului pietros mare. eminenţa arcuată; 24. şanţul sinusului pietros superior; 43. gaura ruptă; *marginea superioară a stâncii temporalului-prezintă incizura pentru nervul abducens (VI), 44. gaura ovală; 45. tuberculul şeii incizura trigeminală (Gruber) prin care trece nervul trigemen şi şanţul sinusului pietros superior. ORIFICIILE ŞI COMUNICĂRILE FOSEI CRANIENE MIJLOCII Gaura ruptă este delimitată anterior de marginea posterioară a aripii mari a osului sfenoid, antero-medial de faţa laterală a corpului sfenoidului, postero-medial de partea bazilară a occipitalului şi lateral de orificiul canalului carotic. Gaura ruptă este împărţită în două zone: 1. Zona medială este acoperită de un cartilaj, superior de care se află artera carotidă internă. 2. Zona laterală conţine : a. nervii pietros mare şi pietros profund se unesc şi formează nervul canalului pterigoidian care pătrunde în canalul cu acelaşi nume prin orificiul posterior situat în peretele anterior al găurii rupte. b. ramura anastomotică între artera carotidă internă şi artera canalului pterigoidian. c. ramul meningeal din artera faringiană ascendentă d. vene emisare de la sinusul cavernos. Fisura orbitală superioară face comunicarea cu orbita şi este delimitată superior de aripa mare a osului sfenoid, inferior de aripa mare a osului sfenoid şi medial de faţa laterală a corpului osului sfenoid. Prin această fisură trec următoarele elemente: a. nervii oculomotor (III), abducens (VI), nazociliar şi rădăcina simpatică a ganglionului ciliar care trec prin inelul tendinos comun (Zinn). b. venele oftalmice (superioară şi inferioară) c. nervii frontal, lacrimal şi trohlear (IV). d. ramura anastomotică între un ram recurent al arterei lacrimale şi artera meningee medie. Găurile rotundă, ovală, spinoasă, canalul Arnold şi Fosa craniană mijlocie. 9. fisura orbitală superioară; 10. gaura rotundă; 11. proces clinoid mediu; 12. aripa mare a sfenoidului; 13. canalul Vesale; 14. şanţ carotic; 15. şanţul arterei canalul Vesales de la nivelul aripii mari a osului sfenoid. meningee medii; 16. gaura spinoasă; 17. scuama temporalului; 18. canalul Arnold; 19. impresiunea trigeminală; 20. hiatusul şi şanţul nervului pietros mic; 21. hiatusul şi şanţul nervului pietros mare; 22. tegmen tympani; 23. eminenţa arcuată; 24. şanţul sinusului pietros superior; 40. dorsum sellae; 42.. procesul clinoid posterior; 43a. gaura ruptă; 43.b lingula sfenoidală; 44. gaura ovală; 45a. tuberculul şeii; 45b. şaua turcească; 45c. fosa hipofizară FOSA CRANIANĂ POSTERIOARĂ 1.Limite:anterioară:-marginile superioare ale stâncilor temporalelor, marginea superioară a dorsumului sellae; posterioară-scuama osului occipital; inferioară-feţele posterioare ale stâncilor temporale, osul occipital; 2.Suprafeţe şi elemente osoase: a.scuama osului occipital: -protuberanţa occipitală internă-care corespunde confluenţei sinusurilor venoase. -creasta ocicipitală internă -coboară de la protuberanţa occipitală internă şi se bifurcă inferior deasupra găurii occipitale mari. -şanţurile sinusurilor transverse-se extind lateral de la protuberanţa occipitală internă;pe marginile şanţului se inseră cortul cerebelului. b.părţile laterale (condilare) ale osului occipital-prezintă anterior tuberculul jugular pe a cărui versant posterior trec nervii glosofaringian (IX),vag (X) şi accesor (XI).Inferior de tuberculul jugular se află orificiul intern al canalului hipoglosului (prin care trec nervul hipoglos (XII),ramura meningee a nervului hipoglos,vene comitante şi ramura meningee din artera faringiană ascendentă). c.clivusul-este o pantă osoasă concavă la care participă lama patrulateră şi partea bazilară a osului occipital.Superior de clivus se află bulbul rahidian,puntea,artera bazilară şi părţile terminale ale arterelor vertebrale. Pe marginile laterale se află şanţurile sinusurilor pietroase inferioare.Marginea laterală a dorsumului Fosa craniană posterioară sellae prezintă două incizuri-una superioară prin care trece nervul oculomotor (III) şi una inferioară prin care 16.gaura spinoasă trece sinusul pietros inferior. 17.scuama temporalului 18.canal Arnold d.feţele posterioare ale stâncilor temporalelor-prezintă: 19.impresiunea trigeminală -şanţ pentru nervul abducens (VI) (neomologat N.A.) 20.hiatusul şi şanţul nervului pietros mic -porul acustic intern (porus acusticus internus)-este un orificiu de formă ovalară ce se continuă cu 21.hiatusul şi şanţul nervului pietros mare meatul acustic intern. Acesta are o direcţie oblică antero-laterală perpendiculară pe axul stâncii şi o lungime de 22.tegmen tympani 23.eminenţa arcuată 1 cm. El prezintă o creasta orizontală falciformă ce separă două zone:superioară şi inferioară. Zona superioară 24.şanţul sinusului pietros superior este împărţită de o creastă verticală în aria facială situată anterior (care reprezintă originea canalului facialului) 25.fosa subarcuată şi aria vestibulară superioară situată posterior. Zona inferioară-este împărţită de o creastă verticală în aria 26.şanţul sinusului sigmoid cohleară situată anterior şi aria vestibulară inferioară situată posterior. Foramen singulare Morgagni se află 27.şanţul sinusului lateral 28.creasta occipitală internă pe peretele posterior al meatului acustic intern la 1 mm de fundul meatului şi conţine nervul ampular posterior. 29.foseta vermiană Meatul acustic intern conţine nervii facial (VII), intermediar Wrisberg (VII bis), acustico-vestibular, artera 30.foseta ungheală auditivă internă, uneori bucla arterei cerebeloase antero-inferioare,venele auditive interne. 31.gaura occipitală mare -fosa subarcuată-este situată supero-lateral de porul acustic intern şi inferior de marginea superioară a 32.deschiderea apeductului vestibulului 33.porul acustic intern stâncii temporalului.Aici se deschide canalul pietro-mastoidian prin care trec venule. 34.şanţul nervului abducens -foseta ungheală-este o depresiune situată la cca 1 cm postero-lateral de porul acustic intern;la nivelul 35.clivus ei se află deschiderea apeductului vestibulului, care conţine saccus şi ductul endolimfatic, o arteră, o venă şi o 36.canalul hipoglosului prelungire a durei mater. 37.tubercul jugular 38.faţa posterioară a stâncii temporalului -şanţul sinusului sigmoid se află la joncţiunea dintre mastoidă şi stânca temporalului. 39.gaura jugulară e.feţele interne ale părţilor mastoidiene ale oaselor temporale prezintă şanţul sinusului sigmoid la 40.dorsum sellae nivelul căruia se observă gaura mastoidiană prin care trece o vena emisară de la sinusul sigmoid şi o ramură 41.şanţul sinusului pietros inferior meningee din artera occipitală. 42.procesul clinoid posterior ORIFICIILE ŞI COMUNICĂRILE FOSEI CRANIENE POSTERIOARE Gaura jugulară face comunicarea între fosa craniană posterioară a endobazei şi spaţiul retrostilian. Limitele găurii jugulare sunt:antero-lateral-incizura jugulară de pe marginea posterioară a stâncii osului temporal şi postero-medial-incizura jugulară de la nivelul părţii laterale a osului occipital. Ligamentul pietro- occipital (situat între procesul intrajugular al osului occipital şi tuberculul intrajugular al osului temporal) divide gaura jugulară în două părţi: 1. partea antero-medială-este subdivizată de o bandă fibroasă în două compartimente: a. anterior-ce conţine nervul glosofaringian (IX) şi sinusul pietros inferior; b. posterior ce conţine nervii vag (X), accesor (XI), artera meningee posterioară şi un ram meningeal din artera occipitală. 2. partea postero-laterală-la nivelul căreia sinusul Fosa craniană posterioară sigmoid se continuă cu vena jugulară internă. 24.şanţul sinusului pietros Gaura occipitală mare este limitată de partea bazilară (anterior), superior masele laterale (lateral) şi scuama occipitalului (posterior). Ea 25.fosa subarcuată 26.şanţul sinusului sigmoid stabileşte o comunicare între fosa craniană posterioară şi canalul 27.şanţul sinusului lateral vertebral. Gaura occipitală conţine: joncţiunea dintre măduva 28.creasta occipitală internă cervicală şi bulbul rahidian, rădăcinile spinale ale nervilor 29.foseta vermiană accesori (XI), arterele vertebrale împreună cu plexurile simpatice 30.foseta ungheală 31.gaura occipitală mare periarteriale, arterele spinale posterioare, artera spinală 32.deschiderea apeductului anterioară, tonsilele cerebeloase, meningele, prima denticulaţie a vestibulului ligamentului dinţat, ligamentul dintelui axisului şi membrana 33.porul acustic intern tectoria. 34.şanţul nervului abducens 35.clivus 36.canalul hipoglosului 37.tubercul jugular 38.faţa posterioară a stâncii temporalului 39.gaura jugulară 40.dorsum sellae 41.şanţul sinusului pietros inferior 42.procesul clinoid posterior Stabiliţi corespondenţe între următoarele imagini prin marcare cu indici numerici.
1.creasta frontală 29.foseta vermiană
2.partea orbitală a frontalului 30.foseta ungheală 3.crista galli 31.gaura occipitală mare 4.lama ciuruită a etmoidului 32.deschiderea apeductului vestibulului 5.eminenţe mamilare 33.porul acustic intern 6.proces etmoidal al 34.şanţul nervului abducens sfenoidului 35.clivus 7.jugum sfenoidal 36.canalul hipoglosului 8.şanţurile sinusurilor 37.tubercul jugular sfenoparietale 38.faţa posterioară a stâncii temporalului 9.fisura orbitală superioară 39.gaura jugulară 10.gaura rotundă 40.dorsum sellae 11.procesul clinoid mediu 41.şanţul sinusului pietros inferior 12.aripa mare a sfenoidului 42.procesul clinoid posterior 13.canal Vesale 43.gaura ruptă 14.şanţ carotic 44.gaura ovală 15.şanţul arterei meningee 45.tuberculul şeii medii 46.faţa anterioară a stâncii temporalului 16.gaura spinoasă 47.proces clinoid anterior 17.scuama temporalului 48.canal optic 18.canal Arnold 49.limbul sfenoidal 19.impresiunea trigeminală 50.şanţ chiasmatic 20.hiatusul şi şanţul nervului 51.aripa mică a sfenoidului pietros mic 52.canal etmoidal posterior 21.hiatusul şi şanţul nervului 53.canal etmoidal anterior pietros mare 54.gaura oarbă 22.tegmen tympani 55.impresiuni digitate 23.eminenţa arcuată 56.şaua turcească 24.şanţul sinusului pietros 57.fosa hipofizară superior 25.fosa subarcuată 26.şanţul sinusului sigmoid 27.şanţul sinusului lateral 28.creasta occipitală internă