Transformări de fază

 Faza unui sistem reprezintă o parte omogenă, distinctă din punct de

vedere fizic, delimitată de celelalte părţi ale sistemului printr-o suprafaţă bine
precizată.

 Prin transformare de fază (tranziţie de fază) se înţelege trecerea

substanţei dintr-o fază într-o altă fază.

 Două sau mai multe faze sunt în echilibru (echilibru de fază) dacă la
contactul acestora masa fiecăreia se menţine constantă în timp. Echilibrul a două
faze în contact presupune :

 echilibru termic între cele două faze (aceeaşi temperatură), nerealizarea

acestei condiţii determinînd un flux termic între componentele sistemului;
 echilibru mecanic (aceeaşi presiune), nerealizarea acestei condiţii
determinând un flux de substanţă între componentele sistemului.

 Vaporii aflaţi în echilibru dinamic cu lichidul din care provin se numesc

vapori saturanţi. La echilibrul dinamic numărul de molecule care părăsesc lichidul
este egal cu numărul moleculelor vaporilor care se reîntorc în lichid. Presiunea
exercitată de vaporii saturanţi, pm (presiunea maximă a vaporilor saturanţi)
reprezintă cea mai mare valoare a presiunii vaporilor pentru o temperatură dată şi
totodată este presiunea de echilibru lichid - vapori. Valoarea pm creşte neliniar cu
temperatura.

 Temperatură critică: pentru temperaturi mai mari decât această valoare,

substanţa se va afla numai în stare gazoasă, pentru orice valoare a presiunii.

 Stare critică :
 caracterizată prin parametrii pC, VC, TC;
 starea în care densitatea vaporilor devine egală cu a lichidului;
 starea în care tensiunea superficială a lichidului este zero.

 Denumirea de “vapori” este dată gazului aflat la temperaturi sub valoarea

temperaturii critice ce poate fi transformat în lichid.

 Stare triplă : starea în care pot coexista cele trei faze: faza solidă,
lichidă şi faza de vapori.

Procese cu tranziţie de fază

Tranziţii de fază se produc permanent atât la suprafaţa terestră, cât şi în atmosferă. De aceea este important
să cunoaşteţi care sunt aceste procese, în ce condiţii pot avea loc, care sunt factorii care influenţează
desfăşurarea lor, respectiv în ce condiţii se poate realiza echilibrul a două sau mai multe faze. Pentru bilanţul
energetic al sistemului Pământ-atmosferă, este de asemenea necesar să cunoaşteţi modul în care anumite
tranziţii de fază ale apei pot influenţa un astfel de bilanţ.

1
Descrierea proceselor
p : presiunea vaporilor Tf : temperatură de fierbere
Notaţii folosite: pm : presiunea vaporilor saturanţi Tt : temperatura de topire
p0 : presiunea atmosferică TC: temperatura ctitică

 Traziţiile de fază se produc izoterm.

 La o presiune dată, temperatura la care se produc procesele reversibile, este aceeaşi.

Fazele între care

Transformare de fază se produce Codiţii de desfăşurare a Observaţii
tranziţia tranziţiei de fază
Vaporizare Se poate produce numai la temperaturi mai mici decât TC
Valoarea presiunii vaporilor
în volum limitat  se produce instantaneu; saturanţi (pm):
 pentru o temperatură dată,
 procesul încetează atunci depinde numai de natura
când presiunea vaporilor substanţei;
 în vid din incintă devine egală  este independentă de masa
cu presiunea vaporilor vaporilor sau de masa lichidului
saturanţi (p = pm), situaţie cu care aceştia sunt în contact ;
în care vaporii din incintă  se menţine constantă dacă
devin saturanţi; temperatura lichidului nu se
modifică
Valoarea pm este independentă de
presiunea gazului din incintă,
 se desfăşoară relativ presiunea amestecului de gaze şi
 în atmosfera lent; vapori saturanţi fiind calculată ca
gazoasă suma presiunilor parţiale ale
lichid-vapori  procesul încetează atunci componentelor (presiuni pe care
vaporii din incintă devin fiecare componentă l-ar determina
saturanţi; dacă ar ocupa singură întregul
volum).
în volum nelimitat: Viteza de evaporare (masa de
lichid, sau volumul ce se evaporă
 se produce la suprafaţa în unitatea de timp) putând fi
lichidului; determinată cu ajutorul următoarei
relaţii:
 procesul are loc dacă: S(pm  p)
 evaporare v=K ,
 p0
S : aria suprafeţei la nivelul căreia
 procesul este favorizat se prodece evaporarea.
de prezenţa unor k depinde de unităţile alese (dacă
particule de praf, picături viteza se calculează ca debit de
de lichid, bule de gaz, volum sau debit masic), de natura
ioni substanţei, de viteza aerului la
suprafaţa lichidului.
La o presiune dată, Tf (temperatura
 se produce în toată masa vaporilor de la suprafaţa lichidului
 fierbere lichidului; în timpul fierberii) depinde numai
 procesul are loc dacă: de natura lichidului şi în mică
 măsură de presiunea de la

2
 suprafaţa lichidului.
Fazele între care
Transformare de fază se produce Codiţii de desfăşurare a Observaţii
tranziţia tranziţiei de fază
Se poate produce numai la temperaturi mai mici tecât TC

 procesul începe atunci

condensareaa când:
(lichefiere) vapori-lichid  Temperatura la care se produce
 procesul este favorizat schibarea fazei creşte neliniar cu
de prezenţa unor centri presiunea.
de condensare (particule
de praf, picături de lichid,
bule de gaz, ioni

Existenţa unui punct de topire este

solid-lichid: procesul se produce treptat, o caracteristică a solidelor
tranziţia la faza lichidă cristaline, deosebindu-le de cele
Topire  solid amorf- realizându-se într-un interval amorfe.
lichid de temperatură La o presiune dată, Tt depinde
numai de natura substanţei şi într-o
anumită măsură de presiunea ce
 solid cristalin- procesul se produce la o se exercită asupra corpului.
lichid anumtă temperatură bine Pentru o substanţă care se dilată la
determinată, Tt topire, temperatura de topire creşte
cu presiunea, iar pentru cele care
se contractă la topire, Tf scade cu
presiunea.
solidificare lichid-solid proces reversibil solidificării, prezentând aceleaşi caracteristici
 proces asemănător
evaporării, fiind definită o Temperaturi de sublimare îi
presiune maximă a corespunde o presiune de echilibru
vaporilor saturanţi, vapori a fazelor, reprezentând presiunea
sublimare solid-vapori aflaţi în echilibru cu faza vaporilor saturanţi.
solidă. Temperatura de sublimare creşte
 Acest proces are loc la o neliniar cu presiunea.
animită temperatură
(temperatură de
sublimare).

desublimare vapori-solid proces reversibil solidificării, prezentând aceleaşi caracteristici

Bilanţ energetic al proceselor

În timpul acestor transformări de fază, distanţele intermoleculare se modifică, ceea ce va determina schimbarea
valorii energiei interne a sistemului (pentru valori diferite ale distanţelor intermoleculare, energia potenţială
datorată interacţiunii dintre molecule are valori diferite). Atunci când valoarea distanţelor intermoleculare creşte,
Ep internă creşte, astfel U>0 (Ec datorată mişcării termice fiiind constată, tranziţiile de fază desfăşurându-se la
temperatură constantă). Pentru procesele ce se desfăşoară cu micşorarea distanţelor intermoleculare, energia
internă a sistemului scade, determinând scăderea energiei interme a sistemului (U<0). Modificându-se volumul
substanţei, sistemul va primi sau va ceda lucru mecanic, în funcţie de sensul desfăşurării procesului ( la creşterea
volumului, L>0, iar la comprimare L<0).

3
Aceste modificări energetice din sistem determină un schimb caloric de energie cu mediul exterior, cădura
schibată fiind numită căldulă latentă datorită faptului că aceste procese se desfăşoară la temperatură constantă.
Căldura latentă ce revine unităţii de masă, nortată cu , se numeşte căldură latentă specifică:

 = Q/m, []SI = J/kg

Tipul U L Bilanţul energetic

procesului
vaporizare UV > 0 LV > 0 QV = UV + LV > 0, sistemul primeşte căldură
QV/m = V ( căldură latentă specifică de vaporizare)
condensare UL < 0 LL < 0 QL = UV + LV < 0, sistemul cedează căldură V = L
( lichefiere) IQLI /m = L ( căldură latentă specifică de lichefiere)
 topi Ut > 0 Lt>0 sau Qt = Ut + Lt > 0, sistemul primeşte căldură
re Lt > 0 Qt /m = t ( căldură latentă specifică de topire)
 soli US < 0 LS<0 QS = US + LS < 0, sistemul cedează căldură t = s
dificare sau IQSI /m = s ( căldură latentă specifică de solidificare)
Ls>0
sublimare Usub > 0 Lsub > 0 Qsub = Usub + Lsub > 0, sistemul primeşte căldură
Qsub/m = sub ( căldură latentă specifică de sublimare)
desublimare Ud < 0 Ld < 0 Qd = Ud + Ld < 0, sistemul cedează căldură sub = d
IQdI /m = d(căldură latentă specifică de desublimare)

Analizând informaţiile prezentate în tabelul anterior, veţi constata faptul că valorile acestui coeficient sunt egale
pentru procesele vaporizare-condensare, topire-solidificare, sublimare-desublimare, acest lucru punând în
evidenţă reversibilitatea transformărilor de fază.

Semnificaţia punctului critic

Analizaţi diagramele prezentate în figura alăturată, diagrama izotermelor Adrews (obţinută în
urma comprimării izoterme a dioxidului de carbon), diagramă în care sunt puse în evidenţă şi zonele ce
corespund fazei de vapori, fazei lichide, zona palierelor, zonă ce corespunde vaporilor saturanţi, fiind delimitată
şi zona stării gazoase.

Remarcaţi faptul că:

 în urma unei comprimări izoterme, se obţin vapori saturanţi, în echilibru cu faza lichidă, presiunea
menţinându-se constată până când toată masa de substanţă se transformă în lichid.;
 fiind continuată comprimarea, pentru variaţii foarte mici ale volumului, presiunea creşte foarte mult,
remarcându-se astfel o caracteristică a lichidelor (cunoaşteţiI faptul că lichidele sunt practic
incompresibile);
 lărgimea palierelor se micşorează o dată cu creşterea
temperaturii; p gaz
 deasupra punctului critic (pC, TC, VC) nu mai poate fi obţinut
lichid prin comprimare.
lichid
Pentru a putea fi înţeleasă semnificaţia stării critice, este prezentată în
figura de mai jos dependenţa energiei potenţiale a interacţinii
Vapori
intermoleculare pentru un lichid. vapori
saturanţi

V
Diagrama Andrews

4
 d = distanţa de echilibru a moleculelor lichidului
Ep0 = minimul energiei potenţiale a interacţiunii
moleculare (- 0,7eV pentru apă, groapa de potenţial fiind
de ≈ 350 de ori mai adâncă faţă de hidroden)
R0 = raza de acţiune moleculară (de ≈ 8 ori mai mare
pentru apă, comparativ cu valoarea pentru hidrogen)

Ep
În
condiţiile
în care
d r
energia
cinetică Ep0 R0
medie a
moleculelor (ce depinde de temperatură, T) este mai mare decât adâncimea gropii de potenţial (Ep 0), nu mai
poate fi realizată faza lichidă, oricare ar fi presiunea exercitată., valoarea temperaturii pentru care energia
cinetică medie a moleculelor este egală cu Ep0 reprezintând temperatura stării critice, TC .

Echilibrul fazelor

Analizaţi diagrama echilibrului fazelor pentru apă, diagramă în care sunt prezentate
curbele p (T) ce corespund stărilor de echilibru dintre faze, fiind ales acest exemplu pornind de la importantul
rol al apei în natură.

 Remarcaţi cele trei curbe ce corespund echilibrului fazelor lichid–vapori (L-V), solid-vapori (S-V), solid-
lichid (S-L), precum şi punctul de intersecţie al acestora, punctul triplu, ce corespunde echilibrului celor
trei faze. Puteţi constata faptul că pentru o anumită valoare a presiunii, există o anumită valoare a
temperaturii pentru care se obţine echilibrul fazelor.

 Identificaţi în diagrama fazelor şi zonele din planul p,V ce corespund fazei solide, lichide, de vapori,
remarcând faptul că pentru orice valoare a presiunii, pentru T > T C
substanţa se poate afla numai în stare gazoasă. p
 Este de asemenea important să cunoaşteţi faptul că punctul triplu (ce S-L
corespunde echilibrului celor trei faze), prin parametrii ce-l definesc, lichid
reprezintă o caracteristică a fiecărei substanţe, existând şi substanţe ce TC
prezintă chiar mai multe puncte triple. L-V
solid gaz

Deoarece comportarea apei este un reper important al dezvoltării subiectului S-V vapori
prezentat, sunt prezentate în continuare câteva caracteristi ale acesteia ce se Punct triplu T
manifestă la tranziţiile de fază.
Diagrama echilibrului
de fază pentru apă
 Căldura latentă specifică de topire a gheţii este mai mare comparativ
cu a altor substanţe, iar acest lucru este important de cunoscut pentru
că astfel se justifică topirea lentă a zăpezilor, o valoare mai mare a acestui coeficient ar avea efecte
importante prin amploarea inundaţiilor ce se produc în urma topirii zăpezii.

 În tabelul de prezentare al bilanţul energetic al proceselor, remarcaţi exisţa un marcaj pentru

procedele de topire şi solidificare. La ce se referă această semnalare? Majoritatea substanţelor se
comportă la topire şi solidificare astfel : volumul lor creşte în urma topirii, contractându-se la
solidificare. Există însă substanţe, printre care şi apa, constituent chimic important al planetei noastre,
care prezintă o comportare mai specială, iar această comportare a apei are un rol important în natură.