Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alăptare Exclusivă 6 Luni A Sugarilor Sănătoşi Născuţi La Termen
Alăptare Exclusivă 6 Luni A Sugarilor Sănătoşi Născuţi La Termen
caracterizat de întroducerea altor lichide şi alimente solide (alimente complementare) pe lângă laptele
de mamă atunci când laptele de mamă singur nu mai acoperă necesităţile nutriţionale ale sugarului.
În mai 2001, Adunarea Generală OMS adoptă rezoluţia care prevede recomandarea ca diversificarea
alimentaţiei sugarilor să înceapă după 6 luni pe lângă continuarea alăptării până la 2 ani si dupa.
Perioada diversificării este o perioadă dificilă cu risc crescut pentru malnutriţie sau obezitate.
Cunoştiinţele inadecvate in ceea ce priveşte diversificarea sunt mai periculoase chiar decât lipsa hranei.
Diversificarea precoce
Diversificarea alimentaţiei sub 4 luni, practicată în ultimele decenii ale secolului trecut a condus la
dezvoltarea unor patologii de suprasolicitare a funcţiilor digestive, nepregătite pentru alimentele
nou întroduse.
Dezavantaje:
funcţii digestive nepregătite (sub 4-6 luni) pentru prelucrarea alimentelor solide (concentraţie
scăzută de chimiotripsină, carboxipeptodază, amilaza pancreatică duce la digestia incmpletă a
proteinelor şi amidonului).
funcţie renală insuficientă (sub 4-6 luni) pentru cantitatea crescută de minerale conţinut de
alimentele solide
valoare nutriţională scăzută a proteinelor din cereale şi vegetale faţă de lapte
cantităţile mari de hidrocarbonate şi densitatea calorică mare a făinoaselor favorizează hiperplazia
adipocitelor şi a obezităţii
făinoasele scad biodisponibilitatea unor principii nutritive chelaţi de fitaţi (calciu, zinc), iar
glutenul înainte de 6 luni predispune la enteropatie glutemică.
1
înlocuirea unor mese de lapte cu fructe şi legume scade cantitatea de lipide şi favorizează diareea
cronică nespecifică, iar conţinutul crescut de nitriţi (spanac şi legume rădăcinoase) determină
methemoglobinemie sub 4 luni.
laptele matern poate fi contaminat în intestinul subţire a sugarului cu substanţe provenite din
alimentele solide, care împiedică acţiunea lactoferinei şi reduc absorbţia fierului sau altor
substanţe din laptele uman prin antagonism fizic
excesul de lipide favorizează steatoreea (insuficienţa lipazei pancreatice şi a sărurilor biliare).
absorbţia unor molecule proteice heterogene datorită permeabilităţii crescute a mucoasei
intestinale sub 4-6 luni duce la producerea de precipitine şi reacţii de sensibilizare a mucoasei
intestinale responsabilă de tulburăririle digestive secundare şi manifestările alergice în copilărie -
sinteza de Ig A în concentraţii suficiente pentru a împiedica traversarea mucoasei digestive de
proteinele sensibilizante se produce în jurul vârstei de 7 luni!!!
senzaţia de saţietate produsa de alimentele solide favorizează spaţierea meselor şi creşterea
cantităţii de alimente la o masă, favorizând obezitatea prin stimularea sintezei colesterolului şi a
hiperlipidogenezei adaptative.
reduce riscul infecţiilor acute (după 6 luni, când începe diversificarea şi secreţia lactată este în
scădere, creşte iar nivelul de anticorpi şi rămâne la un nivel ridicat până la terminarea alăptării, la
2 ani este dezvoltat sistemul imunitar al copilului şi copilul se poate înţărca ).
reduce riscul bolilor cronice infantile.
reduce riscul obezităţii.
creşte dezvoltarea cognitivă (prin conţinutul de acizi graşi esenţiali).
împiedică deshidratarea în caz de boală şi asigură necesarul nutritiv în perioada de convalescenţă.
laptele de mamă continuă să aibă o contribuţie nutritivă importantă şi după primul an de viaţă
(asigură 35 % - 40% din necesarul energetic; 550g/zi)!!
Avantajele diversificării
favorizează dezvoltarea structurilor orale.
stimulează vorbirea timpurie.
dezvoltarea gustului.
aportul caloric mai bogat asigură un somn mai liniştit noaptea şi creştere ponderală rapidă.
alimentele bogate în fier (carne, gălbenuş de ouă, cereale) scad incidenţa anemiei hipocrome.
2
Nu se întâmplă nimic dacă copilul refuză diversificarea până la 8 luni, dacă suge bine!
Indiferent de ritmul diversificării baza râmăne tot suptul la sân până la 12 luni.
fiecare aliment nou trebuie introdus singur şi treptat, în cantităţi mici, crescânde (câte una apoi 2
-3 linguriţe suplimentate zilnic) pe lângă supturi frecvente până se înlocuieşte de tot o masă de
lapte. Între două alimente nou introduse trebuie să fie o distanţă de 5- 7 zile.
introducerea alimentului nou se face numai dacă copilul este sănătos! Se obsearvă reacţia copilului
la alimentul nou întrodus (vărsături, agitaţie, eczemă), şi dacă apar simptoame se opreşte
întroducerea alimentului, se aşteaptă o săptămână şi se întroduce alt aliment. Alimentul respectiv
se încearcă mai târziu.
alimentul nou se dă înainte de supt, dacă este un copil liniştit sau dacă este lacom, se dă după supt
(o lingutiţă apoi 2, 3 şi dacă îi place şi mai mult); dacă ajunge la 50 g de aliment şi la cel lacom se
poate da înainte de supt;
în 3-4 săptămâni (4-5 săptămâni) înlocuim o masă de lapte;
nu se recomandă generalizarea unui aliment care este primit cu plăcere la fiecare masă.
3
Cantitatea alimentelor complementare necesare la sugarii alăptaţi la sân :
137 - 187g/zi ( 130 - 200 kcal/zi ) la 6 - 8 luni
206 - 281g/zi (300 - 310 kcal/zi) la 9 - 11 luni
378 - 515g/zi ( 550 - 580 kcal/zi) la 12 - 23 luni
Consistenţa alimentelor se creşte treptat, odată cu creşterea în vârstă a copilului, adaptat la necesităţile şi
abilităţile copilui:
la început se întroduc alimentele lichide (sucurile, supa strecurată, cereale cu lapte) apoi
piureurile, apoi alimentele zdrobite (bucăţele mai mari) între 7 - 9 luni şi alimente care se pot ţine
în mână (biscuiţi, pâine).
la prepararea piureurilor se poate folosi lapte de mamă (la cartofi, legume, cereale) sau lapte praf
umanizat dar nu lapte de vacă sau de alimentară !!
la 12 luni majoritatea copiilor consumă alimente solide (de evitat alimentele cu care se poate
îneca: nuci, alune) din alimentaţia familiei (multe alimente fiind încă oferite semisolide).
Se creşte frecvenţa meselor cu alimente complementare o dată cu creşterea copilului. Numărul meselor
depinde de conţinutul energetic şi cantitatea alimentelor consumate la o masă. Se recomandă:
2 - 3 ori pe zi la 6 - 8 luni
3 - 4 ori pe zi + 1-2 gustări (o bucăţică de fruct sau pâine unsă) la 9 - 11 luni şi 22 - 23 de luni
Frecvenţa mai mare a meselor decât este necesar duce la înlocuirea excesivă a laptelui de mamă.
Dacă conţinutul energetic sau cantitatea de aliment consumat e mai mic sau copilul nu mai suge, se creşte
numărul meselor
Laptele de mamă are o contribuţie substanţială la asigurarea nevoilor nutriţionale ale sugarilor între 6 - 24
luni (mai ales în privinţa proteinelor, unele vitamine şi lipidelor)
Este necesară:
OMS recomandă implementarea acestei strategii generale în toate statele membre ale ONU în funcţie de
condiţiile naţionale.
Alăptarea se continuă şi după 1 an (1-2x/zi), se lasă să se producă înţărcarea când vrea copilul!
Copiii din familiile cu istoric alergic sunt predispuşi la alergie; pot face eczeme, seboree ale pielii păroase
a capului datorită alimentaţiei mamei cu alimente alergizante (mama trebuie să le evite) sau la
introducerea alimentelor solide.
Recomandări:
alăptare exclusivă 6 luni (fără ceai, lapte praf) şi continuarea alăptării şi după 1 an pe lângă
introducerea prudentă a alimentelor solide.
după 6 luni alimentele noi se introduc treptat, în cantităţi mici (câtă o linguriţă în plus zilnic),
întotdeauna numai un aliment o dată cu o pauză de 1 chiar 2 săptămână între 2 alimente nou
introduse;
se urmăreste apariţia unor reacţii la introducerea alimentului: agitaţie, vărsături sau regurgitări,
eczemă, scaune modificate, cu mucus. La apariţia acestor simptome se opreşte administrarea
alimentului şi după o săptămână se introduce alt aliment.
se evită administrarea alimentelor alergizante (să nu consume nici mama): lapte de vacă, ouă,
făină, cereale, roşii, ciocolată, peşte, citrice, nuci.
Exemple:
Fructe: Numai de la 6 luni!! sub formă de compot (pere, mere) apoi banane piure (banane coapte în
cuptor). Fructele cu sâmburi mici se întroduc după 12 luni, CITRICELE, strugurii numai după 18 luni.
Cereale: De la 6 luni se introduce câte un cereal, nu amestec. Se începe cu orez, secară sau ovâz. Făina de
grâu se introduce numai după 9 luni.
Legume: De la 6 luni la început morcovi, cartofi, conopidă, broccoli,nap. Spanacul şi fasolea după 8 luni,
roşiile şi porumbul numai după 18 luni.
Ouă: numai de la 12 luni !!! Se începe cu 1/4 de linguriţă de gălbenuş fiert tare, 3x/săptămână cel mult.
Apoi se creşte cu 1/2 linguriţă de fiecare dată, până când copilul poate mânca un gălbenuş întreg fără
6
simptoame. După ce s-a obisnuit cu gălbenuşul se dau cantităţi mici de albuş de ouă, crescând treptat.
Lapte: Lapte de mamă cel puţin până la 12 luni sau mai mult. Dacă este nevoie de lapte pentru prepararea
alimentelor solide se foloseşte lapte de mamă sau lapte praf cu hidrolizate de proteine (Nutramigen,
Alfare). Nu se dă lapte de vacă.
Peşte: Nu se dă sub 12 luni. Se începe cu tuna în conservă sau somon sau peşte proaspăt cu carne albă.
Alergia alimentară dispare la vârsta de 4 ani, când se pot introduce în timp de 3-6 luni alimentele care i-au
provocat alergie.
Alte recomandări pentru copiii din familii alergice: se evită săpunul, şamponul, lâna şi materialele
sintetice