Ex.1 pag.

148

1.Apă subterană -apa acumulată în porii, fisurile rocilor sau în golurile subterane;
2.Apă ascensională- apa aflată într-un strat acvifer captiv sub presiune, și care se ridică la
suprafața solului fără a-l depăși;

3.Ape dulci sunt considerate cele care conțin o cantitate de săruri de cel mult 0,5g/l .Dacă acest
indicator depășește 0,5g/l sunt numite ape minerale.

4.Apele libere, neacoperite cu roci impermeabile ,sunt numite ape freatice.

5.Izvoarele sunt stratele de roci acvifere care sunt atacate de eroziune și apa iese la suprafață.
Ex.2 pag.148

1.Care sunt unitățile acvatice ale uscatului?

Unitățile acvatice ale uscatului sunt: apele subterane, râurile , lacurile, ghețarii și mlaștinile.

2.Ce factori determină scurgerea subterană?

Factorii ce determină scurgerea subterană sunt precipitațiile atmosferice care se infiltrează în

scoarța terestră și umplu golurile și fisurile rocilor. Apele infiltrate formează scurgerea
subterană.

3.De ce depinde distribuția și circulația apei în scoarța terestră?

Distribuția și circulația apei în scoarța terestră depinde de porozitate, permeabilitate ,gradul de

tasare și capacitatea de absorbție a rocilor.

4.Ce reprezintă apele arteziene?

Apele arteziene sunt straturi de apă captivă aflate sub presiune între două strate impermeabile
care în timpul forajului se ridică mai sus de stratul acvifer. 5.După ce criterii se clasifică
izvoarele?

Izvoarele se clasifică după următoarele criterii:

-după temperatură:

Izvoare reci-acele la care temperatura apei este egală cu temp. medie anuală a aerului din
regiunea respectivă.
Izvoare termale-acelea care au temperature apei mai ridicată decât temperature medie a celei
mai calde luni a anului din regiunea respectivă;

-după modul apariției apei la suprafață:

În descendente-se formează atunci când direcția de scurgere a pânzei de apă coincide cu

direcția de înclinație a versantului.

În ascendente-sunt caracteristice pentru regiunile cutate sau faliate și au un debit constant;

-după cantitatea de săruri dizolvate în apă: Izvoare cu apa dulce și minerală.

6.Care este importanța apelor subterane?

-Apele subterane alimentează râurile și lacurile;

-participă la modificarea reliefului;

-sunt utilizate ca apă tehnică, necesară în diverse ramuri ale economiei și pentru irigație;

-asigură covorul vegetal cu umezeală;

-din apele subterane minerale se extrag cantitați mari de substanțe chimice prețioase: sarea,
iod, acid boric, clorură de sulfat de sodiu, bor etc.

Ex.4 pag.148

Pânzele de ape freatice se alimentează cu precipitațiile atmosferice, cu apele provenite din

topirea zăpezilor sau prin infiltrația apei râurilor. Pânzele de apă freatică se găsesc la diferite
adâncimi(1,5-60,0 m). Pânzele captive se alimentează cu apele atmosferice prin locurile unde
lipsește sa este erodat stratul impermeabil superior. Apele captive se divid în două grupuri:
-ascensionale sau straturi acvifere fără presiune -straturi de apă captivă aflate sub presiune .

Ex.7 pag.148 Apele subterane au o mare importanță, deoarece ele alimentează râurile și
lacurile. Scurgerea subterană contribuie la migrația elementelor chimice în interiorul scoarței
terestre, la formarea și acumularea unor noi formațiuni minerale și roci. Apele subterane
participă la modificarea reliefului și asigură covorul vegetal cu umezeală. Apele subterane sunt
pe larg utilizate ca apă tehnică, necesară în diverse ramuri ale economiei, de asemenea pentru
irigație. Apele termale au proprietăți terapeutice fiind folosite pentru scopuri balneologice. În
unele țări pe vaza energiei termice a apelor subterane funcționează electrotermocentrale.
Ca să protejăm apele subterane trebuie să oprim cantitățile mari de substanțe toxice care
pătrund în apele subterane din deșeurile deversate de fabrici și uzine.

Ex.3 pag.148 Rocile premiabile sunt: nisipul și pietrișul

Ex.1 pag.151

1.Rețea hidrografică- totalitatea albiilor prin care se scurg apele de suprafață;

2.Deltă- formă de relief cu aspect de triunghi, creată prin despărțirea în mai multe brațe a unui
fluviu la vărsarea lui în mare sau ocean unde lipsesc mareele, curenți litorali.

3.Liman- gură largă, în firmă de pâlnie, la vărsarea unor fluvii, inundată de ape ca urmare a
ridicării nivelului marin sau datorită barării gurii de vărsare cu un cordon marin.

4.Estuar- gură a unui fluviu, sub formă de pâlnie, care se varsă într-o zonă cu maree puternice.
5.Afluent- curs de apă care se varsă într-o apă mai mare.

Ex.2 pag.151

1.Ce reprezintă un râu?

Râul reprezintă o apă curgătoare, formată prin unirea mai multor pâraie, care se varsă într-un
alt râu, mare sau în ocean.

2.Care sânt elementele unui râu?

Confluenți, afluenți, bazin hidrografic, izvor, curs și gura de vărsare.

3.Ce tipuri de curenți fluviali de disting?

Divergenți, convergenți și cu o singură direcție.

Ex.7 pag.151

În anii secetoși debitul unui râu scade → producerea de energie electrică a hidrocentralelor
scade odată cu aceasta.