Sunteți pe pagina 1din 9

PERSIA ANTICA

Ahemenizii
CAMBYSE-fiul lui CYRUS, a fost asociat la domnie chiar din timpul vietii tatalui
sau, ca rege al Babilonului.
Puterea sa nu a fost recunoscuta de la inceput in intregul Imperiu Ahemenid. Abia
dupa 4 ani de rascoale a putut sa reia campanile intrerupte de moartea tatalui sau si sa
priveasca spre singurul stat civilizat din Orient care nu avea inca legaturi cu Persia-
Egiptul.
Dar fratele sau, BARDIYA-guvernator al provinciilor orientale, era un obstacol in
aceasta intreprindere si l-a asasinat in secret.
AMASIS, regele Egiptului s-a aliat cu insulele grecesti, cu POLYCRATE, tiranul
din Samos pentru a-si asigura o flota capabila sa se opuna celei a fenicienilor si ionienilor
supusi de persi, dar a suferit o mare deceptie. Singurul ajutor a fost din partea lui
PHANES din Halicarnas, care a tradat partida egipteana.
AMASIS a incheiat un acord cu sefii beduini pentru a traversa desertul dintre
Palestina si Egipt pe camile, dar a murit, iar fiul si succesorul sau, PSAMMETIC III nu
avea calitatile tatalui si din aceasta cauza, Egiptul a fost infrant in 525. PSAMMETIC a
fost executat, iar Egiptul a fost incredintat guvernatorului persan ARYANDES. Cambyse
a adoptat protocolul si vesmantul regal al faraonilor. MEMPHIS parea o excelenta baza
de operatiuni pentru cucerirea Occidentului.
Dupa predarea cetatii Cyrene, CAMBYSE se gandea sa atace Cartagina pe mare, dar
phenicienii, care ii erau indispensabili din acest punct de vedere, au refuzat sa strabata
Sahara. Contingentul trimis in recunoastere in 524 a fost inghitit de nisipurile miscatoare.
Urmatoarea tinta a fost Nubia (mai ales ca regatul Napata, cucerit de Egipt, se declara
acum independent). CAMBYSE a crezut ca poate traversa Nilul si apoi desertul, pana la
Napata. Dar a fost o iluzie.
Dezamagit de insuccesul celor doua expeditii, CAMBYSE a innebunit (era bolnav de
epilepsie din copilarie). Reintors la Memphis, a gasit orasul in sarbatoare (se ridica un
nou bou Apis). Imaginandu-si ca se bucurau de infrangerea sa, a torturat magistratii si
preotii si si-a ucis propria sora, pe Roxana.

1
A parasit Egiptul in 522, din cauza unei revolte in statele ocupate si proclamarii ca
rege a unui uzurpator, GAUMATA, care se dadea drept Bardiya. CAMBYSE s-a sinucis-
Herodot zice ca a cazut de pe cal.
GAUMATA a fost ucis in 521-intr-un complot al sefilor familiilor persane nobile.
I-a urmat DARIUS I.
Darius trebuit sa recucereasca un imperiu in care provinciile se rasculasera: Elamul
sub conducerea lui ATRINA, fiul lui UPADARMA- care va fi ucis de Darius.
In Babilon, NIDINTU- BEL (care se pretindea fiul lui NABONIDE) preluase puterea
sub numele de NABUCODONOSOR III.
Pornit in fruntea armatei sale, Darius nu a reusit sa traverseze Tigrul, din pricina unei
flote puternice, sustinute de o armata considerabila. Printr-un viclesug, Darius a reusit sa
treaca fluviul, atacand de doua ori Babilonul.
Pretutindeni izbucnesc revolte. Armata mezilor il proclama rege pe PHRAORTES,
un pretins descendent al lui CYAXARES. Darius si-a trimis unul dintre locotenenti- pe
VIDARNA- sa puna capat revoltei, dar se pare ca lupta a fost indecisa.
In Armenia, Darius l-a trimis pe DADARCHICH pentru a pune capat rascoalei (fara
success), apoi pe VALAUMIZA (tot fara success).
Dupa doi ani de asediu, Babilonul este, in sfarsit, cucerit. Apoi Darius il infrange pe
rebelul Phraortes, caruia ii taie nasul, urechile si limba si il orbeste.
Intre timp, Sagartia (actuala zona locuita de kurzi), s-a revoltat sub conducerea lui
TCHITRATACHMA, pretins descendent al lui Cyaxares. Darius a trimis impotriva lui
o armata medo-persana sub conducerea lui TAKMASPADA. Invins, Tchitratakchma a
avut aceeasi soarta ca si Phraortes.
In Persia, un al doilea fals Bardiya se declara rege si este infrant de generalul
ARTAWARDIYA. Apoi se revolta din nou Babilonul, instigat de un armean-
ARAKHA. In 7 ani si 19 razboaie, Darius a invins 9 pretendenti la tron, iar unitatea
imperiului a fost restabilita.
Darius a impartit imperiul in satrapii. La conducerea fiecarei provincii, alaturi de
satrap a asezat un commandant al trupelor si un secretar de stat, care primea ordine direct
de la curte. A inceput apoi construirea unui drum regal intre Sardes si Susa, de 2400 km,
traversand Frigia spre Pterium, vechea capitala a hititilor, apoi se indreapta spre S, pentru

2
a ajunge la Samosata. Pe drum a construit statii de posta si hanuri. Acest drum, traversand
muntii Asiei Minor avea rolul de a facilita transportul trupelor spre Occident.
Imperiul se extindea de la Marea Caspica la Caucaz si Marea Neagra; la V-Marea
Mediterana.
De ce a dorit Darius cucerirea Scythiei? Probabil datorita unei campanii proiectate
impotriva Greciei (dorita si de XERXES ). Campania viza anexarea ulterioara a Traciei
si Macedoniei, apoi a republicilor elenistice.Este posibil si ca regele persan sa fi dorit
stoparea inaintarii scitilor in Asia Anterioara. Inainte de a o porni cu armata la drum,
Darius i-a ordonat satrapului cappadoccian, ARIARAMNES sa faca o incursiune pe
coasta nordica a Pontului (515). Anul urmator, armata persana a traversat Bosforul. La
ordinul lui Darius, orasele grecesti din Asia Mica au construit un pod de vase, cu ajutorul
caruia regele a ajuns in Tracia, unde doar getii i-au tinut piept.
Cetatile grecesti din Thracia si Macedonia regelui AMYNTHAS au fost supuse.
HIPPIAS, tiranul Athenei, din familia lui Pisistrate, inlaturat in 510, se refugiase la
Sigeum, în Troada, de unde incerca sa obtina ajutorul satrapului din Sardes,
ARTAPHERNES, complotand impotriva atenienilor, care il expulzasera. La randul ei,
Athena, presata de spartiati, trimitea ambasadori catre vice- regele persan, oferindu-se sa
recunoasca suzeranitatea persana (508-506) . In cele din urma, satrapul Artapharnes a
acceptat . In 499-494 a izbucnit revolta ioniana .
Rebelii atenieni dobandeau si ei succese in Caria. Dar, flota greaca a fost atacata in
fata Miletului de navele feniciene si cipriote. Escadrele din Samos si Lesbos au dezertat
iar lupta a fost castigata, in 496, de persi.
A urmat caderea Miletului; centrul culturii ioniene. Persii si-au retras trupele din
Thracia si Macedonia, care au devenit pentru scurt timp independente. Dar, Darius s-a
hotarat sa recastige Tracia si a trimis armata condusa de nepotul sau Mardonius. In
campania din 493 el l-a invins pe Alexandros, fiul lui Amynthas regele Macedoniei si a
reinnoit tratatul.Urma atacarea Greciei, dar jumatate din flota care transporta provizii a
fost distrusa de o furtuna, si planul a trebuit abandonat pt. moment .
O a doua expeditie a fost incredintata medului Datis si persului Artapherne (fiul
satrapului Lydiei ). Distrugerea flotei persane a determinat mutarea itinerariului prin

3
campia Alaya in Cilicia. Naxos, Eubeea, Eritreea au fost cucerite fara ca atenienii sa faca
vreun gest pt. a le apara .
Hippias a indicat ca loc propice deplasarii cavaleriei, campia de la Marathon (490).
Atenienii au primit un ajutor de 1000 de soldati din Plateea, dar spartiatii nu au trimis
ajutorul promis, motivand ca nu puteau pleca in campanie decat pe luna plina. Grecii se
intrebau daca sa atace o armata mult mai numeroasa decat a lor. Intr-un consiliu de
razboi, MILTIADE i-a convins pe generali ca ofensiva ar fi benefica . Atenienii au
atacat rapid de pe ambele flancuri. Armata persana a batut in retragere, dar in apropiere
de Phaleros a intalnit armata generalului med DATIS. Atenienii s-au luptat cu disperare
infrangand trupele marelui rege.
Egiptul era in continuare guvernat de ARYANDES care incerca sa extinda frontierele
provinciei catre vest. Profitand de faptul ca dorienii din Cyrene isi asasinasera regele, pe
ARKESILAS III, la Barca, ARYANDES, instigat de PHERETIMA, mama tiranului
defunct care punea moartea fiului sau pe seama loialitatii fata de persi, a asediat si
cucerit orasul Barca, relegand o parte din populatie in Bactriana, unde a fost fondat un
nou oras.
Dupa acest moment, Aryandes a fost ucis-probabil si pentru ca emisese moneda
proprie, ceea ce constituia preludiul unei revolte. A urmat o perioada de prosperitate
pentru Egipt- a 6-a satrapie impreuna cu Cyrene, Barca si Nubia de Jos.
In toamna anului 486- dupa revolta taranilor egipteni, Darius a murit, dupa o domnie
de 36 de ani.
XERXES-succesorul numit chiar de el, nepotul lui CYRUS.
S-a crezut mult timp ca ARTABAZAN, unul dintre cei trei fii ai lui Darius, va fi
desemnat rege, dar cand Darius si-a exprimat vointa, nimeni nu a mai putut sa o conteste.
Xerxes avea 34 de ani, era violent, slab şi indolent. El nu a mai fost dispus sa organizeze
o expeditie contra Greciei. A fost, in schimb, nevoit sa inabuse revolta din Egipt, unde un
anume KHABBICHA preluase puterea de doi ani. In 484, egiptenii au fost invinsi, iar
AKHEMENES, fratele lui Xerxes desemnat ca satrap.
In 483, un oarecare CHAMACH- IRBA, de origine necunoscuta s-a proclamat rege
in Babilon. Un asediu de cateva luni a fost suficient pentru a pune capat domniei sale.

4
Templele au fost arse, iar tezaurul lui BEL- MARDUK luat. Babilonul nu si-a mai revenit
niciodata dupa acest dezastru.
In toamna anului 481, pregatirile pentru expeditia impotriva Greciei erau terminate,
iar trupele s-au adunat in Capadoccia, pentru a ierna in Lydia. Tot imperiul a furnizat
contingente armate: mezii, cissienii, hyrcanienii, asirienii, bactrienii, aryenii, partii, sacii,
indienii, etiopienii din Africa si Asia. Infanteria era sustinuta de combatantii in care trase
de magari, dromaderi sau cai. Flota de razboi era in majoritate alcatuita din fenicieni si
egipteni, fiecare nava avand si un numar de marinari persi sau mezi. Au fost alcatuite
doua poduri de vase intre Sestos si Abydos, unul pe Strimon. Armata a trecut astfel in
campia de la Doriscus.
Thessalienii au incheiat un acord cu persii. Spartiatii au incercat sa apere istmul
corinthic fara rezultat si au trimis 7000 de soldati comandati de Leonidas pentru a apara
trecatoarea de la Thermopyles. Dupa 4 zile (in care a asteptat sosirea flotei), Xerxes a
ordonat atacul. Primul asalt a fost fara succes. Dar, un tradator i-a indicat lui Xerxes un
pasaj prin munti. Contingentul phoceean care ii pazea, luat prin surprindere, a fost nevoit
sa se retraga. Cand vestea a ajuns la Thermopyles, contingentele s-au retras din lupta, mai
putin 300 de spartiati, thespienii si thebanii. Leonidas si soldatii lui au luptat pana la
ultimul.
Persii s-au indreptat apoi asupra Athenei (templul Athenei a fost incendiat).
Urmatoarea lupta a fost la Salamina, unde Xerxes a asistat la esecul trupelor sale.
Xerxes s-a gandit ca a sosit timpul sa recastige Asia si l-a lasat pe varul sau,
MARDONIUS in fruntea armatei cantonate in Thessalia. Ultimul corp de armata ramas
pe sol elen a fost infrant la Plateea, in primavara lui 479. (Moartea lui Mardonius a
hotarat soarta luptei).
Dupa campania in Africa (nereusita), in vara anului 465, Xerxes a fost asasinat de
prefectul palatului, eunucul ASPAMITHRES, si de comandantul garzii sale de corp-
ARTABANUS.

ARTAXERXES I (41 de ani de domnie). A avut o domnie linistita, exceptand primii


ani, cand HYSTASPES (fratele lui) a reclamat tronul.

5
(462- moare). A urmat o revolta in Egipt, condusa de INARUS, fiul libianului
PSAMMETIC. Pentru a razbuna moartea satrapului ahemenid, ucis de Inarus,
MEGAHYZE, satrapul Siriei, cu ajutorul flotei feniciene a pus capat revoltei, in 455.
Artaxerxes a murit in martie 424. A urmat domnia de 45 de zile a fiului sau,
XERXES II, ucis de SOGDIANOS, fiul amantei sale, ALOGOUNE.

Artaxerxes II, in vremea caruia, CYRUS CEL TANAR a inceput atacul Asiei
(401).
Traversand Anatolia si muntii Taurus, a ajuns la Eufrat. In preajma Babilonului,
la Cunaxa, s-a dat o noua lupta, in care grecii au iesit invingatori .Cyrus a murit, soldatii
s-au imprastiat, grecii s-au mutat pe Tigru. Conducerea armatei a fost preluata de
XENOPHON, care si-a propus sa o conduca inapoi in patrie. Ei s-au indreptat spre
izvoarele Eufratului. Este “retragerea celor 10.000, descrisa in Anabasis.
Persii au simtit slabiciunea grecilor, incurajand coruptia. Zidul dintre Athena si Pireu
a fost reconstruit din subventii persane. Egiptul a reusit spre 405 sa se elibereze, in
vremea lui NEPHORITES. In Asia Mica, popoarele indigene se revolta. In toamna
anului 387, incheie pace cu adversarii sai. Consulii grecesti din Asia si Cipru recad sub
“jugul persan”, cu o mare libertate administrativa, cu incurajarea unor dinastii locale
vasale persilor.
A urmat o revolta a Egiptului si a satrapilor din Asia Mica, ceea ce demonstreaza
slabiciunea puterii centrale. STATIRA, sotia lui ARTAXERXES a fost otravita. Ea avea
3 fii. DARIUS, mostenitor prezumtiv, OKHOS, ARIASPES. ARSAMES, fiul unei
concubine, cel mai drag regelui, a fost ucis la 24 de ani (358). OKHOS, singurul
supravietuitor,va prelua puterea, cu numele de ARTAXERXES III.
Prima sa masura a fost asasinarea tuturor printilor din familia regala pentru a evita
orice competitie. Situatia in Asia Mica nu se calmase (datorita instigarilor Egiptului). O
prima campanie, in 353 , nu a avut nici un succes. 5 ani mai tarziu, regele a luat personal
comanda trupelor, dupa ce doi dintre satrapii sai fusesera invinsi de TABNIT, regele
Sidonului (aflat in solda Egiptului). In fata desfasurarii fortelor persane, Tabnit a parasit
orasul, a fost prins si executat impreuna cu cetatenii care il insotisera.

6
Mentorul din Rhodos s-a alaturat armatei persane, care, cu ajutorul lui a ocupat
Pelusa si Bubastes, ceea ce a usurat ocuparea Egiptului, redus in 345 la statutul de
provincie persana. Tot el l-a ajutat pe Artaxerxes sa ocupe Asia Mica.
In 335, Artaxerxes a fost otravit de eunucul Bagoa. I-a urmat Oarses, fiul sau cel mic,
care a avut aceeasi soarta. In acelasi an, Bagoa sprijina urcarea la tron a lui DARIUS III
CODOMANUL. Dar pentru eunuc a urmat o mare dezamagire. Darius III s-a sustras
influentei lui si l-a obligat sa bea otrava pe care acesta i-o pregatise.
Intre timp, Alexandru, tanarul fiu al lui FILIP MACEDONEANUL a trecut
Hellespontul, in primavara anului 334, cu 40.000 de oameni. Victoria de la Granicos i-a
deschis portile Asiei Mici. Coloniile grecesti au fost declarate libere. Halicarnassul mai
rezista inca sub conducerea sefului persan ORONTOBATES.
Din Capadoccia, Alexandru a coborat in campiile Ciliciei, pentru a intalni armata
persana. Campul de lupta era nefavorabil cavaleriei persane, complet derutate. Au urmat
Syria, Gaza, Egiptul (care l-a primit ca pe un eliberator).
In primavara anului 331, a parasit Memphis-ul si dupa lupta de la Sangameus a
cucerit Babilon, Susa, Persepolis. Darius a fost obligat sa se retraga spre Orient. Mai
ramanea de cucerit platoul iranian. Darius III se gandea sa stranga trupe in Media, dar a
fost tradat si ucis de satrapii BESSOS si BARSAENTES. Cel de al doilea i-a succedat la
tron, sub numele de ARTAXERXES IV.
In N, Alexandru a cucerit Kyropolis (Oura-tule), iar in 327, dupa nunta cu ROXANA,
fiica lui OXYARTES a coborat in valea Indus, ajungand pana la Hypleas. Printii indieni,
PORUS si TAXELI s-au supus. SISIKOTTOS un alt print indian a fost asezat in
fortareata Aornos (Ranigarh), intre Kaboul si Valea Sindului. Dupa distrugerea capitalei,
armata a revenit in Persia, prin Khorasan sau Gedroria. La intoacerea in Babilon,
Alexandru, epuizat de oboseala, s-a imbolnavit de febra. A murit, dupa cateva zile, la 13
iunie 323, la 32 de ani, in palatul lui NABUCODONOSOR.

Organizarea I.Ahemenid
Regele, autocrat absolut guverna de departe. Popoarele supuse si-au pastrat propria
organizare, religia, sefii (fenicienii-regele, egiptenii-sefii nomelor, iudeii-statul lor

7
theocratic). Atata timp cat provinciile vasale recunosteau puterea regelui si plateau
impozitele, era liniste.
Toti supusii, pana la cei mai inalti demnitari, erau considerati sclavii (bandaka)
regelui. Acest imens stat a fost mentinut cu ajutorul unei administratii organizate dupa
modul asiro-babilonian. Imperiul era impartit in satrapii sau vice-regate, conduse de
satrapi. Fiecare satrap era secondat de un secretar sau cancelar care-l supraveghea pe
acesta in numele regelui.
Comanda trupelor era rezervata unui general (karanos). Fortaretele aveau un
guvernator propriu - arga-pat. Ordinele de la curte erau transmise prin curierii care
strabateau spatii immense.
Ochii si urechile imparatului erau pretutindeni. O simpla sesizare din partea acestor
spioni ducea la pedepse nemiloase. Generalii erau inlocuiti sau condamnati la moarte fara
drept de a se apara.
Una din principalele indatoriri ale satrapilor era perceperea impozitelor in natura si
bani. Existau circumscriptii de percepere a impozitelor (Herodot le numeste nome).
Asia Mica a fost impartita in 4 regiuni:
a) ionienii, corienii, licienii
b )missienii,lidienii
c) frigienii, paflagonienii,Helesspontul
d)Cilicia, Fenicia, Palestina, Cipru
Provinciile furnizau armata, caii, cainii de vanatoare, elefantii.
Pentru a veghea asupra persoanei regelui, s-a constituit o garda formata din mezi si
persi, alcatuita din 3 corpuri, inarmate cu arc, tolba si sageti.
Dupa ei urma un corp de 10.000 de oameni, numiti “nemuritori”, organizati in 10
batalioane. Cand cineva murea, era inlociut imediat astfel încat numarul lor sa ramana
constant. Aceasta era armata permanenta, la care se adaugau contingentele populatiilor
supuse.
Regele era judecator suprem, mai ales in probleme penale. In domeniul civil, el isi
delega proprii judecatori.
In vremea lui CAMBYSE, un judecator regal- SISAMNES, a fost condamnat la
moarte, pentru ca a acceptat bani, pentru a da un verdict nedrept. A fost jupuit, iar pielea

8
asezata pe scaunul de judecata, ocupat de fiul celui ucis. Legea nu permitea persilor sa-si
pedepseasca prea sever sclavii.
Rebelii erau pedepsiti prin taierea mainilor, nasului si urechilor, apoi prin
condamnarea la moarte.Intreaga familie era pedepsita la fel ca seful ei.

S-ar putea să vă placă și