FACULTATEA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE

GESTIUNE
MASTERAT: CONTABILITATE INTERNATIONALA
- ANUL II -

PROFESIA CONTABILA IN LUMEA ANGLO-SAXONA

STATELE UNITE ALE AMERICII
MAREA BRITANIE
CANADA
AUSTRALIA

PROFESOR: Conf. Univ. Dr. MIHAELA MINU

MASTERANZI:

1
Obiectiv

In lucrarea de fata tratam tema „Profesia contabila in lumea anglo-saxona”, mai

exact organizatiile profesionistilor contabili din unele tari ale lumii : Statele Unite ale
Americii, Marea Britanie, Canada si Australia.
In prima parte prezentam putina istorie a contabilitatii, a profesiei contabile, a
inceputurilor normalizarii contabile, a organismelor care le reglementeaza si a legaturilor
dintre acestea.
In cuprinsul lucrarii vorbim de profesia contabila si prezentam in principal istoric,
statut, membrii, implicare in normalizare si legaturile organismelor contabile din tarile
mai sus mentionate cu organisme similare din alte tari.
Cuprins:
 Introducere
 Organizaţii ale profesioniştilor contabili din unele ţări ale lumii:

 Statele Unite ale Americii

 Consiliul pentru Standarde de Contabilitate Financiară(FASB)
 Institutul American de Contabili Publici (AICPA)

 Centrul de audit de calitate (CAQ)

 Comisia Bursei de Valori din SUA (SEC)
 Marea Britanie
 ACCA
 Institutul Contabililor Autorizaţi din Scoţia (ICAS)
 Institutul expertilor contabili din Anglia şi Ţara Galilor (ICAEW)
 Institute of Chartered Accountants în Irlanda (ICAI)

 Canada

 Institutul Canadian al Contabililor Autorizaţi (cica

 Asociatia contabililor Generali din Canada (CGA)
 Societatea Contabililor de Administraţie al Canadei (CMA)
 Australia

 CPA Australia-Societatea australiană a experţilor în industrie

şi comerţ
 Institutul de Contabili Autorizati din Australia(ICCA)

 Concluzii

 Bibliografie

INTRODUCERE:

2
 Contabilitatea isi incepe istoria in Evul Mediu, fiind o necesitate la dezvoltarea
economiei monetare si aparitia germenilor capitalismului. Prima lucrare de literatura
contabila, cea a lui Luca Paciolo -Tratat de contabilitate in partida dubla, aparuta la
Venetia, in anul 1494,prezinta, pentru prima data de o maniera coerenta, descrierea
partidei duble, elementul cel mai caracteristic contabilitatii.
La cumpana dintre secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, Johann Wolfgang von
Goethe numea contabilitatea in partida dubla ca una dintre cele mai minunate inventii
ale spiritului uman.
Contabilitatea este stiinta si arta stapanirii afacerilor . Sau cum ar spune Bernard
Colasse, o tehnostiinta, adica o tehnica alimentata nu numai de cunostintele trecute,
generate de practica, ci si de rezultatele furnizate de cercetare. In postura de
tehnostiinta, ea ocupa un loc si un rol fundamental in societatea cunoasterii.
Istoria demonstreaza ca natura contabilitatii este, inainte de toate, fructul activitatii
si ingeniozitatii practicienilor, conducatorilor de intreprinderi si contabililor, mereu
dispusi sa gaseasca solutii tehnice noi, pentru a raspunde mai bine solicitarilor de
informare, aflate intr-o continua innoire.
Foarte multi economisti o considera un limbaj important in lumea afacerilor. Este
imposibil sa lucrezi astazi intr-o intreprindere multinationala sau intr-o intreprindere
mare, care se vrea cotata pe pietele financiare straine, sa fii implicat in raportarea
financiara, fara sa realizezi cat de benefic ar fi un limbaj contabil unic la nivel mondial.
Contabilitatea este insa departe de acest obiectiv. Contabilii vorbesc in limbi diferite si
dau interpretari diferite acelorasi evenimente si tranzactii. Si totusi, de la infiintarea
IASC, contabilitatea mondiala tinde sa vorbeasca acelasi limbaj contabil datorita
utilizarii Standardelor Internationale de Contabilitate .
Istoricul elaborarii standardelor internationale de contabilitate incepe cu formarea
IASC cand, la 29 iunie 1973, reprezentantii principalelor organizatii contabile din
Australia, Canada, Franta, Germania, Japonia, Mexic, Olanda, Marea Britanie,
Irlanda si Statele Unite ale Americii semnau, la Londra, acordul de creare a acestui
organism international, care avea ca obiectiv sa elaboreze si sa publice, in interesul
publicului, norme contabile internationale, ce vor trebui sa fie respectate cu ocazia
prezentarii conturilor anuale si situatiilor financiare, precum si sa asigure acceptarea
si aplicarea acestor norme la nivel mondial. IASC este o opera institutionala a
profesiei contabile. Organizatiile se refera la contabilii care exercita profesia lor in
mod liberal, dar si reprezentanti ai industriilor, finantelor, comertului, invatamantului,
serviciilor publice din lumea intreaga.
In octombrie 1977, a fost creata ‘Federatia Internationala a Expertilor Contabili’
(International Federation of Accountants: IFAC), cu ocazia organizarii celui de-al XI-
lea Congres International de contabilitate, care a avut loc la Munchen,
Din 1983, calitatea de membru IASC o au toate organismele profesionale ale
contabililor care sunt membre ale Federatiei Internationale a Expertilor contabili
(IFAC). La 1 ianuaie 2000 existau 143 de membri din 104 tari,reprezentand mai mult
de 2 milioane de contabili.
Pe plan tehnic, cele doua organisme au trebuit sa-si imparta actul de normalizare,
normele de audit fiind elaborate de IFAC, iar cele contabile, de IASC.
Normele IASC nu sunt impuse nici unei persoane, intreprinderi sau tari. De partea
lor nu pledeaza decat calitatea, spiritul de independenta si de expertiza in care sunt
elaborate. Ele nu au forta juridica a directivelor contabile comunitare. Nu exista decat
o versiune oficiala a normelor IASC: ce-a redactata si prezentata in limba engleza.
IASC timp de aproape trei decenii a fost organismul care asigura conceperea si
perfectionarea de norme contabile la nivel international.
3
 Multa vreme, pe parcursul secolului al XX-lea, profesionistul sau economistul
contabil a dezvoltat disciplina sa intre influenta pe care o exercitau cunostintele de
drept si cele economice. Primordialitatea jucata de natura juridica a textelor sale
reglementare, mai ales in Europa continentala, a ridicat contabilitatea la nivelul de
algebra a dreptului. Pe de alta parte, lumea anglo-saxona opera in judecatile ei
contabile cu primatul economicului asupra juridicului, ceea ce reprezenta o
interpretare a tranzactiilor si a altor fenomene tinand cont atat de continutul lor
econmic, nu numai de natura juridica.
Normalizarea si reglementarea au ca functie principala definire a informatiilor
financiare pe care o entitate trebuie sa le difuzeze, aceste procese contribuind la
asigurarea regiei jocului social si la arbitrarea diverselor interese divergente intre
producatirii si utilizatorii de informatii contabile.
Secolul XXI aduce in scena economisti contabili care indeplinesc roluri de
producatori de conturi, de auditori financiari, experti fiscali, analisti si consilieri
financiari care ajuta managerii si utilizatorii externi la fundamentarea si luarea
deciziilor operationale, de investire si de finantare. In postura de regizori, ei contribuie
la procesele traditionale de normalizare nationala si la cele de data mai recenta, de
normalizare regionala (de exemplu, europeana) si internationala, de asigurare a
convergentelor intre standardele contabile specifice diferitelor tari si standardele de
valoare mondiala, de asigurare a convergentelor intre referentialele contabile
international recunoscute.
Un studiu interesant al jocului social al contabilitatii (Colasse, 2005) presupune
analiza si interpretarea unor zone care exprima conflicte de interese ale diferitilor
actori: specialistii contabili sunt reprezentati de producatorii de conturi, auditorii
financiari si expertii fiscali; entitatile si utilizatorii externi sunt reprezentati de analistii
si consilierii financiari care ii ajuta pe managerii,finantatorii si alti utilizatori in
fundamentarea si luarea deciziilor. In sfarsit, reglementarile, standardele si
interpretarile la standarde sunt opera normalizatorilor. Trebuie sa se tina cont de
faptul ca zonele de analiza si de interpretare permit sa se defineasca strategii posibile
de normalizre, cu toate limitele pe care zonele respective le comporta.
Relatiile dintre actorii jocului social al contabilitatii, dintre acestia si cei care
elaboreaza standardele contabile (normalizatori sau regizori ai jocului) sunt foarte
complexe. Pentru ca „jocul” presupune comportamente, atitudini, interese. Este vorba
despre o lume in care neutralitatea regizorilor (normalizatorilor) este greu de
mentinut. Apare ca naturala respectarea unor norme deontologice ale jocului. Dar nu
toti actorii sunt dispusi, sunt obisnuiti cu legile nescrise sau scrise ale „fair”-lui.
Exceptia confirma regula, si reprezentantii profesiei contabile liberale, ca si cei ai
comisiilor de valori mobiliare ( adica tocmai garantii controlului de calitate ), sunt
educati in acest spirit.
Intensitatea jocului creste cu atat mai mult cu cat pe scena intervin si factorii
externi: armonizarea contabila europeana, normalizarea contabila internationala,
organismele europene si mondiale ale profesiei etc.
Dar,indiferent de gradul de obiectivitate (sau de subiectivitate) a jocului social, in
marea piesa care este sistemul contabil al unei tari, efectele se masoara ptin natura
produselor acestui sistem, in primul rand, a produselor finale (situatiile financiare).
Jocul social al contabilitatii devine tot mai interesant, pe masura ce creste gradul
de pregatire profesionala a actorilor. Investitia in formare devine o componenta
esentiala a succesului. Regizorii, adica normalizatorii, indiferent ca se plaseaza la
nivel national, supranational (directive europene ) sau international (IASB), sunt tot
mai des pusi in situatia sa lase in „cutia cu amintiri” tehnicile devenite atat de repede
depasite, sa-si reinnoiasca anual arsenalul de lucru.

4
 Noul organism international, Consiliul international de standarde contabile (IASB),
a inlocuit in 2001 Comitetul (IASC). In procesul de revizuire a standardelor,
obiectivele IASB au impus sa se elimine optiunile (altaernativele), redundantele si
conflictele aparute in continutul lor. Membrii Consiliului Standardelor Internationale de
Contabilitate (IASB) au inceput sa fie numiti de Fundatie, influenta directa a
Federatiei Internationale a Expertilor Contabili disparand. Cuvantul „Comitee“
(comitet) din denumirea organismului de dezvoltare a Standardelor Internationale de
Raportare Financiara (IFRS) a fost inlocuit cu „Board” (consiliu) cu o semnificatie cu
nuanta mai executiva si mai putin consultativa decat anterior.
Fundatia are ca membri marile firme private de contabilitate, institutii financiare, banci
centrale si de dezvoltare, alte organizatii profesionale contabile si organizatii
internationale. Fundatia are ca scop dezvoltarea in interes public a unui set unic
international de Standarde de Raportare Financiara cu aplicabilitate globala si
promovarea cat mai larga a adoptarii acestuia. Modul de selectie si numire a
conducerii Fundatiei urmareste asigurarea unei baze cat mai largi de abilitati
profesionale, perspective, experiente si apartenente regionale pentru a facilita
acceptarea universala a Standardelor.
Astazi, Standardele Internationale de Contabilitate adoptate de consiliu sunt utilizate
si de tari care nu sunt membre IFAC.
Preocuparea pentru standardizarea contabila este o activitate continua, standardele
fiind promovate, adoptate, apoi amendate si in final inlocuite cu altele noi, dupa cum o
cere dezvoltarea vietii economice mondiale.
Este important deci , ca profesionistii contabili, sa urmareasca evolutia corpului de
standarde in dezvoltarea sa si sa se puna permanent la curent cu aceasta.
Sunt de urmarit, in viitorii ani, efectele comertului electronic si internetului asupra
evolutiei contabilitatii, la nivel international si national.
Mediul economic actual prezintă ameninţări şi oportunităţi pentru contabilitate şi
pentru profesionistul contabil. Cercetările asupra profesioniştilor contabili sunt
importante pentru a înţelege societatea modernă deoarece aceştia au devenit o forţă
economică şi socială puternică (Cooper şi Robson, 2006).
Schimbările care apar în profesia contabilă au loc într-un context socio-
economic şi implică o restructurare la nivelul organismelor profesiei contabile.
Procesul de profesionalizare este influenţat de alinierea instituţională, adică de modul
cum practicienii se percep pe ei înşişi sau cum sunt percepuţi de societate.
Organizarea profesiei şi strategia organismelor profesionale oferă cadrul
general în care evoluează profesia contabilă.
Contabilitatea concurează cu alte domenii şi ocupaţii, motiv pentru care este
important să aibă o imagine bună, respectabilă, să ofere provocări şi recompense
pentru a atrage cei mai buni oameni.
Imaginea de om preocupat de calcule si de o muncă de rutină a dominat imaginea
contabilului, numit în literatura anglo-saxonă „beancounter”.
Dimnik şi Felton (2006) arată că profesia contabilă trebuie să se preocupe din
ce în ce mai mult de imaginea sa, mai ales în urma marilor scandaluri financiare.

Realizarea unui corp curent de norme nu se poate realiza decât prin punerea
în valoare a energiilor profesioniştilor contabili organizaţi pentru ca vocea lor să poată
fi auzită de mediul economic de afaceri şi de mediul social.
Pe de alta parte, nu trebuie neglijat rolul contabilului în „organizarea
întreprinderilor moderne, deoarece lui îi sunt încredinţate spre dirijare şi armonizare
cifrele privind mişcarea mijloacelor şi resurselor unei întreprinderi, care ordonate pe

5
anumite categorii, după o schemă bine stabilită, pot demonstra la un moment dat
situaţia – oricât de complexă – a unei întreprinderi.”
Rolul contabililor a evoluat o dată cu evoluţia contabilităţii, de la tehnică de
înregistrare a schimburilor comerciale, până la mijloc de control, elemen probatoriu şi
miză socială. De-a lungul timpului, delegarea atribuţiilor privind producerea
informaţiilor pe care le oferă contabilitatea a creat premisele apariţiei unei profesiuni
contabile de sine stătătoare, cu o importanţă tot mai mare şi având drept scop
legitimarea informaţiilor degajate de întreprinderi.
Profesiunile liberale (sau libere) trebuie înţelese ca profesiuni independente,
noncomerciale, străine de orice spirit speculativ, constituite în ordine, corpuri,
companii sau camere, cu componenţe de autoreglementare şi disciplinare,
recunoscute social prin promovarea unor norme proprii de executare a misiunilor ce
le sunt date în responsabilitate, dar şi a unor norme de etică şi deontolgie
profesională.
Factorii şi demersul istoric care au condus la configurarea actualelor sisteme
contabile naţionale au influenţat, în mod decisiv, formarea şi dezvoltarea profesiunii
contabile.
Lecţia de istorie a contabilităţii ne arată cum s-au format şi s-au dezvoltat două
culturi contabile diferite, unii autori le numesc rivale, sistemele contabile anglo-saxone
şi sistemele contabile europene continentale. Studiul conjuncturilor în care au apărut
ne poate oferi răspunsuri la o serie de întrebări referitoare la problemele de
armonizare şi internaţionalizare a contabilităţii zilelor noastre.
Este legic şi logic faptul că apariţia şi dezvoltarea profesiunii contabile , în
diferite forme de organizare, a urmat drumul parcurs de sistemele contabile,
încercând să răspundă solicitărilor acestor sisteme vizavi de cerinţele de informare
ale utilizatorilor informaţiilor financiare. De asemenea, este tot atât de adevărat că
această profesiune influenţează, la rândul ei,instituţiile şi sistemele de contabilitate.
Factorii care au influenţat apariţia diferitelor sisteme de contabilitate, precum şi
sistemele contabile înseşi, au influenţat în mod decisiv şi formele de organizare ale
profesiunii contabile.

La nivel internaţional, se conturează două mari grupe de ţări, şi anume:

 ţările continental-europene (Franţa, Germania, Italia, Elvetia etc); şi
 ţările anglo-saxone (UK, USA, Canada, Australia etc)
cu următoarele caracteristici:

Ţări continental-europene Ţări anglo-saxone

Sistem de drept scris Sistem de drept cutumiar
Finanţatorul principal: sistemul
Finanţatorul principal: bursa de
bancar valori
Contabilitatea conectată la fiscalitate
Contabilitate deconectată de
fiscalitate
Statul joacă un rol important în Profesia contabilă joacă un rol
normalizarea contabilă important în normalizare

Astfel, în ţările anglo-saxone în care finanţarea se obţine în special de la investitori,

comunicarea este orientată către aportorii de capitaluri. În plus, fiind ţări de drept
cutumiar, normalizarea contabilă se efectuează printr-un minimum de reglementare
legală şi, în cea mai mare parte, prin norme elaborate de profesia contabilă liberală.

6
 Aceasta oferă o mult mai mare flexibilitate actului de producere şi difuzare a
informaţiei contabile, un rol important jucându-l raţionamentul profesional.
In contabilitatile anglo-saxone rolul principal in emiterea de norme privind realizarea si
organizarea contabilitati firmelor il are asa numita profesie contabila liberala
reprezentata prin organizatii profesionale ale expertiilor contabili,sau contabili
autorizati din tarile respective.In cazul acestor state de obicei nu exista nici o lege a
contabilitati sau alt act legal care sa stipuleze modul de tinere si de organizare a
contabilitatii firmelor.
Principalul utilizator al situaţiilor financiare fiind investitorul, calcularea taxelor şi
impozitelor pe baza datelor contabile joacă un rol secundar, contabilitatea fiind
deconectată de fiscalitate, ea având în principal rolul de a asista procesul de investire
la bursa de valori.

Organizaţii ale profesioniştilor contabili din unele ţări ale lumii

În majoritatea ţărilor lumii există organizaţii ale profesioniştilor contabili care au

ca atribuţii principale să-i protejeze şi să-i reprezinte pe membrii lor, să stabilească
modul de exercitare a profesiei, să organizeze examenele profesionale etc. Vom
prezenta în continuare modul în care este organizată profesiunea contabilă în unele
dintre aceste tari: Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Canada si Australia.

Statele Unite ale Americii

In SUA profesia contabila este reglementata de trei organisme care contribuie

la fixarea modalitatilor de stabilire si publicare a situatiilor financiare:
- Institutul American al Contabililor Publici Autorizati (American Institute of Certified
Public Accountants-AICPA), cea mai inalta autoritate americana in domeniul contabil,
un fel de ordin al expertilor contabili si auditorilor, care are si rol normativ in
contabilitate. AICPA publica GAAP, GAAS- standarde general acceptate in domeniul
contabil si al auditului, precum si un cod etic profesional.
- Comisia Bursei de Valori din SUA -Securities Exchange Commission (SEC), care
are si functie de reglementare contabila pentru firmele ale caror actiuni sunt cotate la
bursa.
- Comisia Standerdelor de Contabilitate Financiara-Financial Accounting Standards
Board (FASB), organism independent, influentat in mica masura de catre
profesionistii contabili si guvern. FASB publica FAS-uri (Statements of Financial
Accounting Standards) si interpretari ale acestora.
Normele contabile sunt elaborate in cadrul FASB, prin colaborare cu SEC si membri
AICPA, in cadrul unui proces laborios, dupa care sunt promulgate drept GAAP-ri.

Istoric
Asociaţia Americană a Contabililor Publici (American Association of Public
Accountants-AAPA) a fost creată în 1887. Din 1896 s-a instituit obligativitatea
deţinerii unei diplome de expertiză contabilă pentru exercitarea profesiei. Ulterior,
câteva organisme, printre care şi AAPA, s-au reunit pentru a forma Institutul
American al Contabililor (American Institute of Accountants-AIA), devenit în 1932
Institutul American al Contabililor Publici Autorizaţi (American Institute of Certified

7
Public Accountants-AICPA), acesta fiind instanţa reprezentativă a experţilor
contabili în SUA.

Până la crearea FASB (Financial Accounting Standards Board), în 1973,

AICPA asigura normalizarea contabilă, cu predominanţă în sectorul privat. După
crearea FASB – organism privat de elaborare a principiilor contabile general admise
în SUA, AICPA avea să formeze ACSEC (Accounting Standards Executive
Commitee) pentru a asigura reglementarea contabilă şi în plus pentru a ajuta
membrii AICPA pe problemele contabile netratate de normele în vigoare, precum şi
pe aspecte specifice anumitor sectoare de activitate.

SEC (Securities and Exchange Commission), organism federal de

reglementare, creat de Congres în 1934, după criza bursieră din 1929, încredinţase
sectorului privat stabilirea normelor contabile şi, ca răspuns, profesia contabilă avea
să creeze CAP (Comitee of Accounting Procedure), înlocuit în 1959 de APB
(Accounting Principles Board) – tot o emanaţie AICPA.

Adeziunea la AICPA nu este obligatorie, dar CPA care exercită profesia

contabilă liberală sunt membri. În anul 1998, 300.000 de CPA erau membri AICPA.

Astăzi, există în fiecare stat un institut al CPA care eliberează diplome de

expert contabil, dar examenul final cade în responsabilitatea AICPA.

În ceea ce priveşte rolul organizaţiilor profesionale, societăţile de CPA ( de

experţi contabili) sunt independente de AICPA, dar există totuşi relaţii între acestea
(schimb de informaţii). AICPA şi societăţile de CPA au adoptat coduri de
deontologie profesională. Dezvoltarea societăţilor de CPA a determinat ca AICPA
să formuleze un ansamblu de recomandări şi reguli în materie de audit: “Statements
on Auditing Standards (SAS)”.

AICPA a elaborat reguli care vizează obligaţia auditorilor de a se supune

controlului de calitate, de a elabora anual un raport către AICPA, de a participa la
stagiile de pregătire profesională şi de a-şi acoperi riscurile printr-o formă de
asigurare.

Trebuie să amintim aici şi influenţa pe care o exercită marile firme de audit

(originea acestora fiind în mare parte în S.U.A.) care lucrează pentru marile societăţi
multinaţionale.

Ca membre IFAC, în S.U.A. mai există în domeniul auditului: Institute of

Management Accountants (IMA) şi National of State Boards of Accountancy
(NSBA).

Calitatea de expert contabil (contabil public autorizat) se obţine potrivit regulilor

stabilite în fiecare jurisdicţie a AICPA. De regulă, este necesară o experienţă între 1
şi 3 ani în domeniul reviziei, după care urmează un examen scris.

În SUA, distincţia între controlor legal al conturilor şi expert contabil nu există.

Auditul legal este obligatoriu pentru societăţile cotate, societăţile de investiţii,

societăţile care fac apel la împrumuturi publice şi societăţile cu un activ egal sau
8
superior valorii de 5 milioane dolari şi un număr de acţionari mai mare de 500.
Totuşi, toate societăţile americane pregătesc situaţii financiare pe care le supun
auditării înainte de a le trimite băncilor.

În S.U.A. distincţia între controlul (auditul) legal şi auditul contractual nu există

ca în ţările europene ( de exemplu, în Franţa), auditorul asumându-şi misiunea în
funcţie de circumstanţe. Legile fiecărui stat fixează condiţiile de audit legal, dar
diploma de CPA este obligatorie pentru exercitarea misiunii. Cu privire la durata
mandatului controlului legal, în S.U.A. vorbim de un singur exerciţiu cu posibilitatea
realegerii, spre deosebire de Franţa unde mandatul iniţial pentru auditorul legal este
de şase ani.

In SUA fiecare organizaţie profesională a elaborat câte o definiţie a auditului.

Astfel, Asociaţia Americană de Contabilitate (American Accounting Association-
AAA) consideră că “auditul este un proces sistematic şi obiectiv de obţinere şi
evaluare a probelor despre informaţiile referitoare la fenomene şi procese
economice cu scopul de a stabili gradul de corespondenţă între aceste informaţii şi
criteriile prestabilite şi de a comunica rezultatele obţinute utilizatorilor interesaţi”.

O altă organizaţie profesională, Institutul American al Contabililor Publici

Autorizaţi (American Institute of Certified Public Accountants-AICPA) apreciază că
auditul reprezintă examinarea situaţiilor financiare ale unei întreprinderi de către un
auditor independent având ca obiectiv “exprimarea unei opinii asupra imaginii fidele
pe care o dau conturile anuale în legătură cu situaţia financiară, rezultatele şi
modificările în situaţia financiară în conformitate cu principiile contabile general
acceptate”.

Activitatea de audit financiar-contabil în SUA se desfăşoară având drept

criteriu de referinţă Standardele de audit general acceptate (Generally Accepted
Auditing Standards-GAAS). Pentru buna lor aplicare a fost elaborat un Ghid al
standardelor în care întâlnim următoarea definiţie a auditului: “Un audit este o revizie
metodologică ca şi un examen obiectiv al unui element cuprinzând verificarea
informaţiilor specifice determinate de auditor sau prescrise de practica generalizată.
Scopul auditului este de a exprima o opinie sau de a trage o concluzie asupra
obiectivului auditului”.

În SUA, principiile contabile general acceptate, de obicei abreviat ca US GAAP

sau pur şi simplu GAAP, normele contabile sunt folosite pentru a pregăti şi prezenta
raportul de situaţii financiare pentru o mare varietate de entităţi, inclusiv
comercializate public şi companiile-private, precum şi entităţi non-profit.
Similar cu multe alte ţări care practică în cadrul sistemului de drept comun,
guvernul Statelor Unite nu stabileşte în mod direct standarde de contabilitate, în
credinţa că sectorul privat are o mai bună cunoaştere şi resurse. US GAAP nu este
scris în lege, deşi US Securities and Exchange Commission (SEC) impune ca
aceasta să fie urmată în raportarea financiară de către companiile cotate la bursă. În
prezent, Financial Accounting Standards Board (FASB) este cea mai inalta autoritate
în stabilirea principiilor contabile general acceptate pentru companii publice şi private,
precum şi entităţi non-profit. Pentru guvernele locale şi de stat, GAAP este
determinată de Consiliul pentru standarde de contabilitate Guvernamentale (GASB-
Guvernamentale Accounting Standards Board), si funcţionează în conformitate cu un

9
set de ipoteze, principii, şi constrângeri, diferite de cele standard din sectorul privat-
GAAP.
În conformitate cu Codul AICPA de etică profesională, în sensul articolului 203
- Principiile de contabilitate, un membru trebuie să plece de la GAAP dacă în urma ar
conduce la o denaturare semnificativă asupra situaţiilor financiare, sau ar fi
înşelătoare. La plecare membri trebuie să menţioneze, dacă este posibil, într-o
declaraţie motivele pentru care respectarea principiului de contabilitate ar avea ca
rezultat inducerea în eroare financiara. În conformitate cu Articolul 203-1-Plecari din
stabilirea principiilor de contabilitate, plecarile sunt rare, şi au loc de obicei atunci
când nu există legislaţie nouă, evoluţia unor noi forme de tranzacţii de afaceri, un
grad neobişnuit de materialitate, sau existenţa unor practici de conflict.

Cerut de către SEC in 1939, AICPA a numit Comisia pentru procedură de

Contabilitate (PAC). În perioada 1939 - 1959 PAC a emis 51 de Buletine de cercetare
contabila care s-a confruntat cu o varietate de probleme de contabilitate în timp util.

Cu toate acestea, abordarea problemei nu a reuşit să dezvolte atât de necesar

organismul structurat pe principii contabile. Astfel, în 1959, a creat AICPA principiilor
contabile Board (APB), a cărei misiune a fost de a dezvolta un cadru general
conceptual. Acesta a emis 31 de avize şi a fost dizolvată în 1973, pentru lipsa de
productivitate şi eşecul de a acţiona cu promptitudine.

Consiliul pentru Standarde de Contabilitate Financiară(FASB)

Dându-şi seama de necesitatea de a reforma APB, liderii în profesia contabilă

a numit un Grup de Studiu privind stabilirea principiilor de contabilitate. Acest grup a
stabilit că APB trebuie să fie dizolvată şi un nou standard de stabilire a structurii sa fie
creat. Această structură este formată din trei organizatii: Contabilitate financiară
Foundation (FAF, le selectează membrii FASB, fondurile şi supraveghează activităţile
acestora), contabilitate financiară Consiliul Consultativ pentru Standarde (FASAC),
precum şi organizarea majora care operează în această structură Consiliul pentru
Standarde de Contabilitate Financiară (FASB-Financial Accounting Standards
Board).
FASB are 4 tipuri majore de publicatii:
    1. Declaraţiile de Financial Accounting Standards - cea mai autoritară publicaţie
GAAP . Mai mult de 150 au fost emise până în prezent.
   2. Declaraţiile de Concepte financiare de contabilitate - primele emise în 1978. Ele
fac parte din proiectul FASB a cadrului conceptual şi stabileasc obiective mai departe
fundamentale, precum şi concepte ca utilizarea FASB în elaborarea standardelor de
viitor. Cu toate acestea, ele nu sunt o parte din GAAP. Au fost 7 concepte publicate
până în prezent.
    3. Interpretări - să modifice sau să extindă standardele existente. Au fost
aproximativ 50 de interpretări publicate până în prezent.
    4. Buletine tehnice - linii directoare privind normele de aplicare, interpretări, şi
opinii. De obicei, rezolvă unele probleme foarte specifice de contabilitate, care nu va
avea un semnificativ, efect de lungă durată.

FASB nu este un organism guvernamental.

FASB face parte dintr-o structură care este independenta de orice altă
activitate şi organizaţie profesionala.
10
 FASB este supusă supravegherii de către Fundaţia financiar-contabila (FAF),
care selectează membrii FASB şi guvernamentale Accounting Standards Board şi a
fondurilor din ambele organizaţii. Consiliul de Administraţie al FAF, la rândul său,
este selectat în parte de către un grup de organizatii, inclusiv:

 Asociatia Americana de Contabilitate

 Institutul American de Contabili Publici
 CFA Institute
 Directori financiare internaţionale
 Guvernul Ofiţerii Finance de asociere
 Institute of Management Accountants
 Asociaţia Naţională de Conturi de stat, Comptrollers şi trezorierii
 Titluri de valoare, Industry Association

Structura FASB este foarte diferita de predecesorii săi în multe feluri. Bord este
format din cinci membri cu normă întreagă. Aceşti membri este necesar sa rupa toate
legăturile anterioare cu întreprinderile şi instituţiile pe care le-a servit înainte de a se
alătura FASB. Acest lucru este pentru a asigura imparţialitatea şi independenţa
FASB. Toţi membrii sunt selectati de către FAF. Aceştia sunt numiţi pentru un
mandat de cinci ani şi sunt eligibili pentru un termen suplimentar de cinci ani. În
suplimentare pentru membrii full-time, există aproximativ 68 de membri de personal.
Acest personal esteformat din "profesionişti atrasi de la contabilitatea publica,
industrie, academie, guvern, plus personalul de sprijin."

Misiunea FASB este "de a stabili şi îmbunătăţi standardele de contabilitate şi

raportare financiară pentru îndrumarea şi educarea publicului, inclusiv a emitenţilor,
auditorilor, şi utilizatorilor de informaţii financiare."

Pentru a realiza acest lucru, FASB are cinci obiective :

 Îmbunătăţirea raportării financiare concentrându-se pe caracteristicile

principale de relevanţă şi fiabilitate, precum şi cu privire la calităţile de
comparabilitate şi de coerenţă.
 Păstrea standardelor actuale pentru a reflecta modificările în metodele de a
face afaceri şi în economie.
 Luarea în considerare cu promptitudine a oricarei zone semnificative de
deficienţă în raportarea financiară, care ar putea fi îmbunătăţită prin stabilirea
de standard.
 Promovarea convergenţei internaţionale a standardelor de contabilitate în
acelaşi timp cu îmbunătăţirea calităţii raportării financiare.
 Îmbunătăţirea înţelegerii comune privind natura şi scopul de informaţii în
rapoartele financiare.

FASB urmăreşte un proiect de convergenţă cu Consiliul pentru Standarde

Internaţionale de Contabilitate (IASB) şi Standardele Internaţionale de Raportare
Financiară (IFRS). Pe 18 septembrie 2002, în Norwalk, Connecticut, FASB şi IASB a
emis un memorandum de înţelegere. Acest document prezinta planuri de a converge
IFRS şi US GAAP într-un singur set de standarde de înaltă calitate şi compatibile. Ca
parte a proiectului, FASB a început de la principiul costului istoric, la valoarea justă.

11
 La 1 iulie 2009, FASB a anunţat lansarea Standardelor sale de Contabilitate
de Codificare, declarând că este "singura sursa de autoritate SUA neguvernamentala
pentru elaborarea principiilor contabile general acceptate." Codificarea nu trebuie să
fie confundata cu conceptul FASB-cadru, un proiect început în 1973 pentru a dezvolta
o bază solidă teoretică pentru elaborarea standardelor de contabilitate în Statele
Unite.

În scopul de a stabili principiile de contabilitate, fiecare declaraţie publica

FASB, abordeaza probleme generale sau specifice de contabilitate. Aceste declaraţii
sunt:

 Declaraţiile de Financial Accounting Standards

 Declaraţiile de Financiar Contabilitate Concepte
 Interpretări FASB
 FASB tehnice Buletine
 Abstracts EITF

În 1984 FASB a creat emergente Task Force (EITF), care se ocupa cu noi şi
neobişnuite tranzacţii financiare care au potenţialul de a deveni comune (de exemplu,
de contabilitate pentru companii bazate pe internet). Acesta acţionează mai mult ca
un filtru problemă pentru FASB - se ocupă cu EITF pe termen scurt, oferind
răspunsuri în timp util la problemele financiare, lăsând pe termen lung, problemele
mai penetrante pentru FASB. Acest grup (EITF) include 15 persoane, atât din
sectorul public şi privat cuplat cu reprezentanţi ai FASB şi un observator SEC.
 
* Guvernamentale Accounting Standards Board (GASB-Consiliul pentru standarde
de contabilitate Guvernamentale) : creat în 1984 are structura similară cu cea a lui
FASB.
  * Alte organizaţii influente (de exemplu, Asociatia Americana de Contabilitate,
Institutul Contabililor de administraţie, financiar Directori Institute)
  * Alte organizaţii influente de asociere Guvernul Finante Officer's (GFOA), de
asemenea, influenţează politicile financiare pentru guverne. Dezacordurile dintre
GFOA şi GASB sunt rare, dar poate continua timp de mulţi ani.

În Statele Unite, GAAP derivă, în ordinea importanţei, de la:

    1. emisiunile de la un organism cu autoritate desemnat de Institutul American de
Contabili Publici (AICPA) a Consiliului (de exemplu, Financial Accounting Standards
Board Declaratii, AICPA principiilor contabile Avize consiliul de administraţie, precum
şi AICPA Contabilitate Buletine de cercetare);
   2. alte emisiunilor AICPA, cum ar fi AICPA Ghiduri Industrie;
   3. practică industrie; şi
   4. în para-literatură de contabilitate, sub formă de cărţi şi articole.

GAAP a avut rolul de lider în elaborarea de conturi pentru întreprinderile de

afaceri. FASB a emis standardele de contabilitate de codificare, care a reorganizat
mii de declaraţii US GAAP în aproximativ 90 subiecte de contabilitate utilizând o
structură coerentă.În 2008, Comisia Valorilor Mobiliare a emis o preliminară "foaie de
parcurs", care poate conduce Statele Unite de a abandona principiile contabile
general acceptate în viitor (care urmează să fie stabilite în 2011), şi să se alăture
Raportarilor Financiare Internaţionale, cu sediul la Londra, utilizate de 100 de ţări din
întreaga lume.
12
 Codificarea este în vigoare pentru perioadele intermediare şi anuale care se
încheie după 15 septembrie 2009. Toate documentele de standarde de contabilitate
existente sunt înlocuite după cum este descris în FASB-Declaratia Nr 168 pentru
standarde de contabilitate CodificationTM şi ierarhia principiilor contabile general
acceptate. Toate celelalte documente contabile care nu sunt incluse în Codificare
sunt nonautoritative.
Pentru a pregăti elementele constitutive pentru schimbare, FASB a furnizat un
număr de instrumente şi resurse de formare profesională.
În timp ce Codificarea GAAP nu se schimbă, se introduce o nouă structură-
unul care este organizat într-un utilizator uşor accesibil, de sistem online de
cercetare. FASB se aşteaptă ca noul sistem sa reduca cantitatea de timp şi efort
necesar pentru a cerceta o problemă de contabilitate, sa reduca riscul de
nerespectare a standardelor, prin gradul de utilizare mai bună a literaturii, sa
furnizeze informaţii corecte cu actualizări în timp real, sa elibereze noi standarde, şi
sa acorde asistenţă FASB - cu eforturile de cercetare necesare - în timpul procesul
de standardizare.

Institutul American de Contabili Publici (AICPA)

Este un organism naţional,o asociaţie de profesionisti contabili (revizori

contabili-CPAS )în Statele Unite, cu mai mult de 330.000 de membri din afaceri şi
industrie, practica publică, guvern şi educaţie; studenti afiliati şi asociaţii
internaţionale . Originile sale sunt din 1887, atunci când a fost formata Asociatia
Americana de Contabili Publici. După numeroase schimbări de nume, şi după ce a
absorbit , în 1936, Societatea Americana de Contabili Publici (o federaţie a
societăţilor de stat, fondata în 1921), in 1957 ,a fost adoptata denumirea actuală .

Aceasta stabileşte standarde etice pentru profesia contabila şi standardele de

audit din SUA folosite pentru auditul societăţi private; a celor de stat (federal),
precum şi pentru guvernele locale şi a organizaţiilor non-profit.

Aproximativ 40% dintre membrii săi sunt angajaţi în practica de contabilitate

publica, în domenii precum audit, contabilitate, fiscalitate, consultanta generala de
afaceri, evaluarea de afaceri, planificarea financiară personală şi a tehnologiei de
afaceri. Cea mai mare parte (60%) din membrii săi sunt revizori contabili (CPAS)
care lucrează în industrie, guvern şi educaţie. Din cauza rolului major detinut de
AICPA în auto-reglementare, o mare parte a resurselor AICPA sunt dedicate aceastei
funcţii şi a programelor conexe pentru a promova , consolida si perfectiona profesia
de contabil .

Pentru aceasta ofera o gama larga de servicii :

- furnizeaza beneficii grupurilor membre;

-elaboreaza standarde de practica pentru membrii sai (APC);

-ofera indrumare si consultanta atat pentru membri sai cat si pentru agentii
guvernamentale (de exemplu SEC);

-suport tehnic la telefon,material educationale,conferinte si publicatii tehnice;

13
-specializare in mai multe domenii economice cum ar fi specialist financiar in
planificarea financiara personala ,in domeniul tehnologiei de afaceri si de evaluare de
afaceri;

-acordarea de sprijin pentru comunitatea academică şi care reprezintă profesia în faţa

Congresului şi agenţiile federale;

-publica articole in Jurnalul de Contabilitate si de consultant fiscal;

-ofera sprijin substantial pentru programele de contabilitate ale colegiilor si

universitatilor care pregatesc viitori profesionisti contabili;

-deruleaza ample programe de inters public ,de exemplu: Una dintre cel mai
important este un program numit premiat la “360 de grade” de cunostinte financiare ;

-incurajaza membrii CPAS sa joace rolul de lideri voluntari in educarea publicului

American , de la copii de scoala la pensionari , pe teme financiare.

AICPA cu sediul la New York, ai cărei membri sunt Contabili Publici.

AICPA pregăteşte de examinare CPA şi oferă informaţii educaţionale şi stiri
pentru membrii săi.

Contabili Publici (CPAS) pot pregăti declaraţiille fiscale, reprezintă

contribuabilii în timpul desfasurarii auditului IRS, şi pot fi chemati pentru a face
analize fiscale complexe.
AICPA are un birou si la Washington şi un comitet de acţiune politică. Multe
din activităţile sale de la Washington au un aspect de interes public. AICPA şi
membrii săi pot să facă recomandări pentru Congres şi o serie de agenţii federale, în
expertize tehnice, cum ar fi impozitare şi contabilitate. În aceste zone, AICPA
încearcă să fie numai o resursă tehnică, mai degrabă decât să recomande poziţii de
politică.
AICPA seturi de acceptat, în general, standardele profesionale şi tehnice
pentru CPAS în multe domenii. Până în anii 1970, AICPA a avut loc un monopol
virtual în acest domeniu. În anii 1970, cu toate acestea, a transferat responsabilitatea
pentru stabilirea principiilor contabile general acceptate (GAAP) pentru a forma
Financial Accounting Standards Board (FASB.) Ca urmare a acestui fapt, a păstrat
funcţia de a stabili standardele sale în domenii cum ar fi auditul situaţiilor financiare,
de etică profesională, atesta servicii, firma CPA control al calităţii, CPA practica
fiscală şi practici de planificare financiară. Înainte de legea Sarbanes-Oxley,
standardele AICPA în aceste domenii au fost considerate "general acceptate" pentru
toţi practicanţii CPA.
La începutul anilor 2000, factorii de decizie politică publică a concluzionat că,
situaţiie financiare de audit ale societăţilor publice sa fie reglementate de către US
Securities and Exchange Commission, un organism abilitat al guvernului care ar
putea oferi mai multa autoritate decât o asociaţie profesionala non-guvernamentala,
cum ar fi AICPA. Ca urmare, legea Sarbanes-Oxley a creat Consiliul de
Supraveghere a Companiilor Publice de Contabilitate (PCAOB), care are competenţă
aproape asupra fiecarei zone a practicii APC în ceea ce priveşte companiile publice.
In toamna anului 2006, AICPA şi Consiliul (PCAOB) au lansat o campanie
naţională de încurajare a americanilor în vârstă de 25-34 de ani "Feed Porcul", ca un
pas cheie spre construirea unui viitor solid financiar pentru ei şi familiile lor. Feed

14
Porcul(a hrani porcul) este o campanie mass-media multi-naţionala, la banca
Beniamin (featuring Benjamin Bankes) figureaza un porc îmbrăcat cu dimensinui de
adult, si este destinata pentru a evoca pusculita. Scopul campaniei este de a livra un
mesaj puternic despre importanţa şi beneficiile de economisire. Un site oferă gratuit
informaţii financiare şi instrumente pentru a ajuta tinerii "constructori de carieră" să
preia controlul asupra finanţelor lor şi pentru a construi securitatea financiară pe
termen lung.
AICPA şi membrii săi fac recomandări pentru a ajuta Congresul şi un număr
de agenţii federale să serveasca mai bine public, prin expertiză tehnică, in ceea ce
priveste impozitarea şi contabilitatea. AICPA încearcă să fie numai o resursă tehnică,
mai degrabă decât să recomande poziţii de politică. De exemplu, în dezbaterea de
securitate socială, AICPA dezvoltă cărţile albe care se afla în toate opţiunile şi
argumentele pro şi contra ale fiecărei opţiuni pentru a ajuta factorii de decizie. Un
proces atent este folosit pentru a elimina orice prejudecată politică în astfel de
analize. Biroul din Washington, de asemenea, reprezintă profesia în chestiuni de
interes specific pentru membri.
Politic Comitetul de acţiune al AICPA este un factor care contribuie la
reprezentanţii Congresului SUA şi al senatorilor, care sta pe diferite comisii legislative
relevante pentru CPAS.
Contabilii Publici sunt licenţiati de state membre si acestia trebuie să respecte
legile şi reglementările din statul în care sunt licenţiati. Pentru auditurile care implică
fonduri federale, guvernul Accountability Office-a emis standarde suplimentare
denumit în mod obişnuit Yellow Book.
În plus, AICPA a fost o sursă primară pentru definirea principiilor contabile
general acceptate de stat şi de guverne locale prin emiterea unui audit Industrie Ghid
şi declaraţiile de poziţie.
AICPA este un membru de frunte al Federaţiei Internaţionale a contabililor.

    Centrul de audit de calitate (CAQ) este de tip autonom, un grup non-profit
creat de profesia de audit public pentru ajutorul investitorilor şi a emitenţilor într-un
moment de creştere a complexităţii financiare şi a globalizării pieţei. CAQ public
prevede că misiunea sa este de a stimula încrederea în procesul de audit şi pentru a
ajuta investitorii şi pieţele de capital prin avansarea de sugestii constructive pentru
schimbare pe baza profesiei de audit, valori fundamentale de integritate,
obiectivitate, onestitate şi încredere.
CAQ a fost lansat în ianuarie 2007, este situat în Washington, D.C. şi
aproximativ 800 de firme publice din SUA sunt membrii ai companiei de audit. CAQ
este afiliat cu Institutul American de Contabili Publici, cea mai mare organizaţie
profesională pentru contabili în Statele Unite.
CAQ, serveste ca un catalizator pentru a aduce participanţii de pe piaţă,
împreună pentru a discuta despre modalităţile de a moderniza raportele de afaceri,
încurajând o mai bună înţelegere a valorii companiei de audit public şi furnizarea de
informaţii cu privire la aspectele cheie în contabilitatea publică şi a informaţiilor
financiare.
CAQ este guvernat de un consiliu compus din nouă CEO de la Institutul
American de Contabili publici şi firme de contabilitate din SUA şi din reprezentanţi ai
emitentului şi a comunităţilor investitorilor. CAQ este în întregime finanţată de cotizatii
membre.
Noua legislaţie ridică noi probleme importante de responsabilitate şi a
responsabilităţii, atât pentru întreprinderile eliberarea situaţiile financiare şi auditori
publice companiei, care, prin lege, să certifice-le. CAQ, aos activităţi se concentreze

15
pe rezolvarea acestor probleme, în vederea menţinerii unei pieţe stabile pentru
investitori într-un nou, încă dezechilibrat climatului de afaceri, create de factori cum ar
fi dezvoltarea rapidă a tehnologiei informaţiei, scandaluri financiare şi de un mediu
global de afaceri.
Având în vedere că profesia contabilă certifică toate situaţiile financiare
publice, auditorii publici sunt supraarbitri facto sau intermediari între, pe de o parte, le
şi, pe de altă parte, investitorii şi autorităţile de reglementare. Astfel, auditorii
companiei publice au o miză importantă în menţinerea obiectivitatii şi a calităţii
raportării financiare, care certifică fiabilitatea unei societăţi. Calitatea informaţiilor
financiare a auditurilor publice este esenţială pentru pieţele de capital, deoarece
investitorii şi întreprinderile se bazează pe aceste informaţii.
Activităţile CAQ, se concentrezea pe cercetare, dialog şi recomandări în ceea
ce priveşte respectarea contabilitatii şi problemele ridicate de Legea Sarbanes-Oxley
din 2002, în special secţiunea referitoare la stabilitatea pieţei, şi prioritatea care îi
revine prin CAQ subliniază rolul crucial al profesiei în încrederea investitorilor şi
stabilitatea pieţelor de capital.
Legea Sarbanes-Oxley a mandatat managementul companiei pentru a
proiecta şi pune în aplicare controale interne asupra raportării financiare şi ofiţeri de
companie pentru a întreţine aceste controale.
CAQ, de asemenea, facilitează şi produce iniţiative de cercetare pentru a
aborda problemele noi sau semnificative legate de audituri publice şi încrederea
investitorilor.
Centrul de audit de calitate este condus de un consiliu de conducere care
cuprinde liderii firmelor de contabilitate, investitorilor şi a comunităţilor emitentului.
Trei membri ai publicului, aduce o perspectivă din afara centrul de audit de calitate
(CAQ). Consiliul de conducere supraveghează activităţile CAQ şi stabileşte comitete,
grupuri consultative şi grupuri de lucru.
Consiliul de conducere CAQ se compune în prezent din doisprezece membri:
    * Barry Melancon, Presedinte si CEO, American Institute of CPAS
    * Charles M. Allen, CEO, Crowe Horwath LLP
    * Dennis M. Nally, preşedinte şi Senior Partner, PricewaterhouseCoopers LLP
    * Ed Nusbaum, Director General Executiv şi Partener, Grant Thornton LLP
    * Barry Salzberg, CEO, Deloitte & Touche LLP SUA
    * David R. Scudder, Managing Partner, McGladrey & Pullen, LLP
    * James S. Turley, preşedinte şi CEO, Ernst & Young LLP
    * John B. Veihmeyer, America preşedinte şi vicepreşedinte SUA, KPMG, LLP
    * Jack Weisbaum, CEO, BDO Seidman, LLP
Directorul executiv al CAQ, Cynthia M. Fornelli, conduce operaţiunile organizatiei si
rapoarteaza direct consiliului de conducere.

Comisia Bursei de Valori din SUA (SEC)

In 1933 Congresul a adoptat Legea Valorilor Mobiliare pentru a reglementa piaţa

primară, piaţa de titluri noi. Actul dine 1933 a necesitat o companie care să prezinte
informaţii financiare verificate în mod independent, o declaraţie de înregistrare,
precum şi un prospect pentru Federal Trade Commission.

In 1934 a fost creat Securities Exchange Commission (SEC), dându-i

puterea de a reglementa bursele de valori şi practici comerciale de pe piaţa
secundară (o piaţă pentru acţiunile tranzacţionate).

16
 În general, comisia urmăreşte să protejeze investiţiile publice prin prevenirea
înşelăciuni, manipularii,fraudei, şi a altor abuzuri pe pieţele de valori mobiliare.

Iată un exemplu de activitate care intră în domeniu SEC: dacă cineva

achizitioneaza mai mult de 5% din capitalul unei societăţii, el trebuie să raporteze
SEC în termen de 10 zile de la cumpărare, din cauza ameninţărilor de preluare pe
care aceasta le poate provoca.

SEC este formată din cinci comisari, numiţi de către preşedintele Statelor
Unite, prin rotaţie, pentru cinci ani. Preşedinte comisiei este desemnat de către
preşedinte şi, pentru a asigura independenţa sa, nu mai mult de trei membri ai
Comisiei pot fi din acelaşi partid politic.

Pentru a-si realiza atribuţiile, comisarii au subordonati contabili, avocaţi şi

birouri regionale în unsprezece oraşe.

Structura organizatorică a SEC cuprinde opt divizii : Divizia de Corporate

Finance (responsabil pentru revizuirea declaraţiilor de înregistrare, oferte de licitaţie,
precum şi fuziuni şi achiziţii ), Divizia de reglementare a pieţei (supravegheaza
pietele si participantii de pe piata), Divizia de management al investiţiilor, Divizia
de Executare - este bratul de ancheta al SEC(biroul de acord, inspecţii, şi
examinăriledetermina daca toate organizatiile de investitii sunt in conformitate cu
Legea Valorii Mobiliare), Divizia de taxe, Biroul de consultant general, Oficiul
Valorilor Mobiliare municipale şi Oficiul de investitii in educaţie.

Actiunile intreprinse de SEC sunt în mare măsură de remediere. O activitate

comună tuturor diviziilor este reglementarea. Adoptarea de noi reguli precum si
modificarea celor existente sunt de obicei realizate în şedinţe deschise. Celor afectati
de schimbările regululilor li se permite să îşi prezinte poziţiile şi să facă comentarii
într-o sedinta deschisa.

În cadrul SEC, divizia de Corporation Finanţe urmareste ca societăţile

emitente de valori sa se conformeaze legislatiei. Divizia de reglementare a pietei
completează normele adoptate pentru schimburile de titluri de valoare pentru a
proteja investitorii.

SEC asigura respectarea urmatoarelor legi: Legea Valorilor Mobiliare din

1933, a Securities Exchange Act din 1934, Holding Company Act din 1935, Trust Act
din 1939, Actul de 1940 privind societatile de investitii.

Primele trei resonsabilitati din statut, au fost atribuite ca răspuns la presiunea

de protecţie mai mare a investitori ca urmare a scăderii drastice a valorilor titlurilor de
valoare, după octombrie, 1929,

Legile administrate de către SEC sunt destinate pentru a oferi investitorilor un

grad mai mare de siguranţă. Aceste legi au determinat mutarea responsabilităţii
pentru calitatea şi starea de bunuri vândute de la cumpărător către vânzător. Cu
toate acestea, statutul SEC nu garantează investitori împotriva pierderilor.

Legea Valorilor Mobiliare din 1933 reglementează Ca toate ofertele publice de

valori mobiliare în comerţul interstatal sau prin mesajele e-mail trebuie să fie
17
înregistrate la SEC înainte de a fi oferite spre vânzare, cu rezerva unor derogări
pentru anumite tipuri de titluri de valoare speciale , cum ar fi titlurile de stat şi ofertele
intrastatale. Dispoziţiile de înregistrare se aplică emitenţilor de valori mobiliare sau a
altor persoane care acţionează în numele acestora. Emitenţii trebuie să depună o
declaraţie de înregistrare cu SEC care sa conţina date financiare şi alte date
relevante privind emitentul şi valorile mobiliare care sunt oferite. Legea Valorilor
Mobiliare din 1933 interzice, de asemenea practici frauduloase sau înşelătoare O
mare parte a activităţii SEC este de a analiza documentele de înmatriculare solicitate
prin Actul de 1933 şi de a le înregistra când este necesar. Practicile de manipulare
şi declaraţii false şi înşelătoare sunt interzise.

Cu toate acestea, o aprobare a declaratiei SEC nu semnifica faptul ca

informatiile sunt corecte .

Inregistrarea presupune , de exemplu, dezvăluirea scopurilor şi obiectivelor,

numărul de acţiuni al companiei care sunt de vânzare; ce intentioneaza emitentul să
fac cu banii, statutul companiei privind impozitare; planurile de contingente în cazul în
care apar probleme juridice, veniturile si cheltuielile, precum şi riscurile inerente ale
întreprinderii. Înregistrarea constă din două părţi: un prospect, care urmeaza sa fie
furnizat fiecarui participant intresat de tranzactionare, şi alte informaţii care nu sunt
publice, dar sunt disponibile în fişiere SEC pentru verificare. O declaraţie de
înregistrare este în general valabila douăzeci zile de la depunere.

Actul din 1934 îşi propune să ofere publicului informaţii adecvate cu privire la
companiile de valori mobiliare cotate la bursă. Sub rezerva anumitor excepţii,
cerinţele de publicitate se aplica nu numai companiilor devalori mobiliare cotate la
bursa ci si pentru toate societăţile comerciale cu mai mult de cinci sute de acţionari şi
mai mult de 5,000,000 dolari în active.

Companiile trebuie să depună declaraţii detaliate la SEC, la prima

înregistrare,în conformitate cu Actul din 1934 şi trebuie să prezinte rapoarte periodice
comisiei.

Marea Britanie
Deşi obligaţia privind controlul legal al conturilor a fost instituită în Marea
Britanie de la mijlocul secolului al XIX-lea, abia prin legea societăţilor (Companies
Act) din 1948 s-au cerut garanţii de competenţă pentru persoanele care efectuau
acest control. Astfel, pentru a exercita controlul legal, persoana trebuia să fie
autorizată de Ministerul Comerţului sau să fie membră a uneia din următoarele
organizaţii profesionale agreate de acest minister:

         Institutul Experţilor Contabili din Anglia şi Ţara Galilor (Institute of

Chartered Accountants in England and Wales-ICAEW) creat în 1870;
         Institutul Experţilor Contabili din Scoţia (Institute of Chartered
Accountants in Scotland-ICAS) creat în 1854;
        Institutul Experţilor Contabili din Irlanda (Institute of Chartered
Accountants in Ireland-ICAI) creat în 1888;
18
          Asociaţia Contabililor Autorizaţi (Chartered Association of Certified
Accountants-ACCA) creată în 1904.

În aceste organizaţii există între 30 şi 50% profesionişti care îşi desfăşoară

activitatea liberal.

Obţinerea diplomei de expert contabil presupune o procedură specială care

diferă de la o organizaţie la alta. Mai mult, pentru a efectua auditul legal al
conturilor, un auditor trebuie să fie membru al unui Corp de Supervizare Recunoscut
(Recognised Supervisory Body-RSB) ori să fie supus autorizării şi controlului său.

Pe lângă organizaţiile enumerate anterior, mai există două asociaţii

profesionale care însă nu au fost agreate de Ministerul Comerţului pentru ca
membrii lor să poată efectua controlul legal al conturilor societăţilor comerciale. Este
vorba de Institutul Contabililor de Gestiune (Chartered Institute of Management
Accountants-CIMA) şi de Institutul de Finanţe Publice şi Contabilitate (Chartered
Institute of Public Finance and Accountancy-CIFRA).

În Marea Britanie, fiecare societate este obligată să aibă un auditor legal

desemnat de adunarea generală. Dacă aceasta nu desemnează un auditor,
Ministerul Comerţului poate numi în fiecare an un auditor. Pentru societăţile de
persoane nu există obligativitatea de a numi în fiecare an un auditor. Ca o
particularitate pentru Marea Britanie este faptul că, în societăţile mici, profesionistul
contabil poate să-şi asume atât ţinerea contabilităţii, cât şi controlul conturilor,
putând realiza, de asemenea, reprezentarea fiscală şi consilierea în orice problemă.

Experţii contabili pot efectua multe misiuni, pe lângă cea de auditor legal,
pentru unele cerându-se o autorizare prealabilă. Astfel de misiuni pot fi: lucrări
contabile, audit contractual, asistenţă şi consultanţă fiscală (această misiune este
împărţită între experţi contabili, experţi fiscali şi jurişti), lichidare şi administrare de
societăţi, organizare şi planificare strategică, studii de fezabilitate, consultanţă în
materie de informatică şi resurse umane. Pentru particulari, profesioniştii contabili
care au fost agreaţi în acest sens pot da oferi consultanţă în materie de plasamente
ori succesiune.

În Marea Britanie nu sunt formulate reguli de incompatibilităţi generale,

profesioniştii contabili fiind liberi să aprecieze situaţiile care îi pot duce la pierderea
independenţei.

Pe lângă activităţile profesionale pe care le desfăşoară, profesioniştii contabili,

prin organizaţiile lor profesionale, participă la procesul de normalizare contabilă şi
profesională.

Asociatia Contabililor Autorizati (ACCA)

Association of Chartered Certified Accountants (ACCA) este o organizaţie

globală de experţi contabili fondată în Anglia, Marea Britanie (1904) şi cu sediul la
Londra, care conferă calificarea profesională de Chartered Certified Accountant
(iniţiale ACCA sau FCCA) pe plan mondial. ACCA este una din cele mai mari
organizaţii de contabili din lume şi are în prezent una dintre cele mai rapide rate de
19
creştere a numărului de membri şi studenţi (peste 122 000 de membri şi 325 000 de
studenţi şi afiliaţi în 170 de ţări).

Pe lângă sediul central din Londra, ACCA mai deţine un centru administrativ la
Glasgow şi 80 de birouri locale, dintre care unul la Bucureşti; furnizand servicii si
sprijin pentru membrii, studentii si terte parti.

ACCA este membru fondator al International Federation of Accountants (IFAC).

Termenul de 'Chartered' din calificarea ACCA se referă la Carta regală

conferită în 1974 de Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit.

Întrucât titlul de Chartered Certified Accountant este protejat legal, persoanele

care îl folosesc pentru a se desemna trebuie să fie membri ai ACCA şi, dacă
desfăşoară misiuni de expertiză contabilă sau audit, trebuie să repecte reglementări
adiţionale, cum ar fi cele care instituie necesitatea de a deţine un certificat de liberă
practică, obligaţia de a încheia asigurări de răspundere civilă şi obligaţia de a se
supune la controale din partea ACCA.

Istoria ACCA începe în 1904, când opt persoane au format o organizaţie

numită 'the London Association of Accountants'. Această iniţiativă avea drept scop
oferirea unui acces mai deschis la profesia contabilă decât era posibil în acel
moment, în principal prin institutele de experţi contabili din Anglia şi Țara Galilor
(ICAEW) şi Scoţia (ICAS). În 2007, obiectivul ACCA este acela de a deveni cea mai
mare organizaţie profesională globală ca reputaţie, influenţă şi număr de membri.

A încheiat mai mult de 50 de parteneriate contabile pe plan global, prin

intermediul cărora furnizeaza calificări şi o serie de servicii care promovează
standarde globale, ajută la dezvoltarea profesiei contabile şi creşte valoarea
contabililor la locul de muncă. Lucreaza îndeaproape cu peste 470 de
furnizoriînregistraţi de cursuri şi aproape 8.500 de companii care angajează contabili
şi profesionişti în domeniul finanţelor.

Foloseste expertiza şi experienţa pentru a lucra cu guverne, agenţii donatoare

şi corpuri profesionale pentru a dezvolta profesia contabilă. Avem ca scop obţinerea
şi promovarea celor mai inalta standarde profesionale.

Reputaţia ACCA se bazează pe cei peste 100 de ani de experienţa în

furnizarea de calificări contabile şi financiare. Tradiţiile sunt completate de către o
gândire modernă, sustinuta de o comunitate globala diversa.

Reputaţia ACCA continuă să crească deoarece calificările atrag un mare

număr de noi studenţi în fiecare an, subliniind atracţia faţă de contabilitate ca bază a
unei cariere de succes. Contabilii profesionişti calificati de către ACCA au aptitudini si
cunostinţe care sunt cerute de către angajatori şi au potenţialul de a progresa pentru
a obţine cariere satisfăcătoare in multe pozitii in contabilitate si mediul de afaceri.

De asemenea ACCA datoreaza mare parte din reputaţie şi rolului activ pe care
îl joacă în dezvoltarea profesiei contabile, lucrând cu multe organizaţii contabile la
nivel local, regional şi internaţional. ACCA este reprezentată în comitete şi organizaţii
financiare cheie pe plan mondial şi este influentă în politica publică. ACCA este o
20
organizaţie care joacă un rol activ in procesul de modelare al profesiei viitorului. un rol
activ în procesul de modelare al profesiei viitorului.

Mai mulţi oameni se califică local cu ACCA decât cu orice alt corp contabil
internaţional. În 2005, au fost admişi 7,179 de noi membrii - numărul de membrii la
nivel global a fost de 109,588 până la sfâşitul lui 2005, cu aproape 30% mai mult faţă
de ultimii 5 ani. Toţi membrii ACCA au îndeplinit aceleaşi criterii, din Trinidad până în
Tanzania, din România până în Pakistan.

ACCA este perceput ca un exemplu de excelenţă în educaţie, training şi

reglementare de către multe asociaţii contabile şi de către autorităţi.

O cronică a datelor importante din istoria ACCA şi a predecesorilor săi este:

 1930 : London Association of Accountants duce o campanie încununată de

succes pentru a obţine dreptul de a audita companii
 1933 : London Association of Accountants este redenumită London
Association of Certified Accountants
 1939 : Corporation of Accountants (organism scoţian, fondat în 1891)
fuzionează cu London Association of Certified Accountants pentru a deveni
Association of Certified and Corporate Accountants
 1941 : Institution of Certified Public Accountants (fondată în 1903, şi
incorporând Central Association of Accountants din 1933) fuzionează cu
Association of Certified and Corporate Accountants
 1971 : Association of Certified and Corporate Accountants este redenumită
Association of Certified Accountants
 1974 : Majestatea Sa Regina conferă Carta regală
 1977 : Asociaţia devine membru fondator al International Federation of
Accountants (IFAC).
 1984 : Association of Certified Accountants este redenumită Chartered
Association of Certified Accountants
 1996 : Chartered Association of Certified Accountants este redenumită
Association of Chartered Certified Accountants. Membrii obţin dreptul de a
folosi titlul de Chartered Certified Accountant (Iniţiale ACCA sau FCCA).
Association of Authorised Public Accountants devine o filială a ACCA.
 1998 : Programa de examene a ACCA formează baza programei globale
pentru calificările contabile a Naţiunilor Unite, publicată în 1999.
 2004 : ACCA îşi sărbătoreşte centenarul prin activităţi desfăşurate pe tot
mapamondul. Numărul de membri depăşeşte 100 000.

ACCA oferă următoarele calificări:

A. Calificarea ACCA

Calificarea ACCA este principala calificare oferită de ACCA. După promovarea

a până la 14 examene profesionale, completarea unui modul despre etica
profesională şi obţinerea unei experienţe profesionale relevante şi supervizate de trei
ani, o persoană poate deveni Chartered Certified Accountant.

 Conform tradiţiilor ACCA, accesul la examene este deschis pentru toate

persoanele care au terminat un ciclu de educaţie secundară (la nivel de
21
 bacalaureat) şi sunt înscrise într-o formă de învăţământ superior (pe care ar
trebui s-o finalizeze înainte de obţinerea calităţii de membru).
 Ca parte din Calificarea ACCA, ACCA oferă în colaborare cu Oxford Brookes
University un titlu universitar de licenţă (Bachelor of Science) în contabilitate
aplicată, după terminarea modulului Fundamentals (primele nouă examene)
din cadrul calificării şi depunerea unui proiect de cercetare).
 Programa de examene actuală (syllabus), introdusă în decembrie 2007, constă
într-un număr de până la 14 examene, deşi în anumite cazuri pot fi disponibile
scutiri de anumite examene. Examenele (papers) sunt împărţite în două
module - Fundamentals (9 papers) şi Professional. În modulul Professional
există patru examene opţionale (din care trebuie alese două) şi trei examene
de bază, care sunt obligatorii pentru toti candidaţii.
 Materiile examinate includ contabilitatea financiară, contabilitatea de gestiune,
audit financiar, fiscalitate , drept, management financiar, informatică de
gestiune şi management strategic.

Examenele ACCA se susţin concomitent oriunde în lume, de două ori pe an, în

iunie şi în decembrie. Primele trei examene din Calificarea ACCA pot fi susţinute şi pe
calculator, în orice moment al anului.

În prezent, în România există un singur centru de examene ACCA, la

Bucureşti. Centrul este gestionat de British Council.

B. Certified Accounting Technician (CAT)

Aceasta este o calificare contabilă pentru începători. Deşi CAT este o calificare
de sine stătătoare, de obicei persoanele care studiază pentru CAT o consideră o
introducere în contabilitate, înainte de începerea studiilor pentru Calificarea ACCA.

C. Alte calificări

 un MBA (pentru membrii ACCA, oferit în cooperare cu Oxford Brookes

University)
 Diploma in Financial Management (DipFM). Introdusă la mijlocul anilor 1980
sub denumirea de Certified Diploma in Accounting and Finance, aceasta este
o calificare financiară destinată managerilor nefinanciari.
 Diploma in International Financial Reporting (DipIFR)
 Certificate in International Auditing (CertIA)
 Certificate in International Financial Reporting (CertIFR)
 International Certificate in Financial English (oferit în cooperare cu
Universitatea din Cambridge)

Calitatea de membru

Persoanele interesate de Schema profesională se înscriu iniţial ca studenţi.

După terminarea examenelor ACCA, studenţii devin automat afiliaţi ACCA.

Pentru a deveni membri asociaţi (Chartered Certified Accountant), afiliaţii trebuie să fi
acumulat trei ani de experienţă contabilă relevantă şi supervizată, pe care s-o poată
dovedi. Odată ce şi această condiţie este îndeplinită, afiliaţii devin membri asociaţi

22
prin hotărârea Consiliului ACCA, în continuare având dreptul de a fi desemnaţi cu
denumirea de Chartered Certified Accountant şi putând utiliza iniţialele ACCA.

De la 1 ianuarie 2008, calitatea de membru senior, sau Fellow, se acordă

automat membrilor cu vechime neîntreruptă de cinci ani, cu condiţia respectării
cerinţelor privind Dezvoltarea Profesională Continuă (Continuous Professional
Development - CPD).

Membrii seniori ai ACCA folosesc iniţialele FCCA în loc de ACCA.

La sfârşitul anului 2006 erau 115 345 de membri şi 296 000 de afiliaţi şi
studenţi în 170 de ţări.

Dezvoltare profesională continuă

Înainte de 2005, Dezvoltarea Profesională Continuă (CPD) era obligatorie

numai pentru deţinătorii de certificate de liberă practică şi de licenţe pentru
insolvenţă. Din 2005, ACCA a extins obligativitatea CPD la toţi membrii, în trei faze:

 Faza 1: Începând cu 1 ianuarie 2005, pentru membrii admişi pe sau după 1

ianuarie 2001 (şi toţi deţinătorii de certificate de liberă practică şi de licenţe
pentru insolvenţă)
 Faza 2: Începând cu 1 ianuarie 2006, pentru membrii admişi între 1 ianuarie
1995 şi 31 decembrie 2000
 Faza 3: Începând cu 1 ianuarie 2007, pentru membrii admişi pe sau înainte de
31 decembrie 1994.

Recunoaştere legală

Europa

(A.)Regatul Unit şi Republica Irlanda

 Calificarea ACCA este pe deplin recunoscută în Regatul Unit şi în Republica

Irlanda.
o În conformitate cu Carta regală conferită de Majestatea Sa Regina,
ACCA lucrează în interesul public.
o Doar ACCA, ICAEW, ICAI şi ICAS pot să-şi autorizeze membrii să
desfăşoare activităţi de audit, insolvenţă şi consultanţă pentru investiţii
în Regatul Unit şi Republica Irlanda.
 În afara acestor ţări, recunoaşterea legală de către autorităţile guvernamentale
sau recunoaşterea reciprocă de către institute similare variază de la ţară la
ţară. Chiar şi acolo unde nu există o recunoaştere legală sau reciprocă,
membrii ACCA pot beneficia, în anumite cazuri, de avantaje la susţinerea
examenelor profesionale locale. În plus, în multe cazuri, puternica reputaţie
globală a ACCA ar putea face inutilă ob'inerea unei calificări locale.

(B.)Uniunea Europeană (UE), Spaţiul Economic European (SEE) şi Elveţia

 Calificarea ACCA este recunoscută prin lege de toate statele membre ale
Uniunii Europene, în conformitate cu directiva privind recunoaşterea reciprocă

23
 a calificărilor profesionale. Această recunoaştere se extinde şi asupra ţărilor
din Spaţiul Economic European şi Elveţiei. De exemplu, un membru ACCA
poate practica profesia contabilă în toate statele membre ale UE, SEE sau în
Elveţia, dar pot folosi doar desemnarea ACCA sau Chartered Certified
Accountant şi nu desemnarea calificării contabile locale. Accesul la calificările
contabile locale se face prin promovarea unui test de aptitudini. Este însă
necesar ca membrul ACCA în cauză să fie cetăţean al unui stat membru al
SEE sau al Elveţiei pentru a putea beneficia de prevederile acestei directive.

(C.)România

 Pe lângă recunoaşterea conferită de directiva europeană, membrii ACCA

beneficiază în România şi de acordurile semnate de ACCA cu Corpul
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) şi cu
Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR). Membrii ACCA pot obţine
calitatea de expert contabil sau de auditor financiar prin prezentarea de dosare
şi susţinerea de interviuri la cele două organisme profesionale.

(D.)Turcia

 ACCA şi TÜRMOB (Uniunea Camerelor Experţilor Contabili Certificaţi din

Turcia) au semnat în 2004 un acord de parteneriat care le permite membrilor
TÜRMOB rezidenţi în Turcia să urmeze Schema profesională a calificării
ACCA şi să devină membri ACCA.

(E.)Alte ţări

 Calificarea ACCA este în prezent recunoscută de organizaţii naţionale de

experţi contabili cu care organizează scheme de examinare comune în
următoarele ţări:
o Cipru (Institutul Experţilor Contabili Certificaţi din Cipru);
o Malta (Institutul Experţilor Contabili din Malta);
o Armenia (Asociaţia Experţilor Contabili şi Auditorilor din Armenia);
o Georgia (Federaţia Georgiană a Experţilor Contabili şi Auditorilor
Profesionali).

La sfârşitul anului 2006 existau 64.574 de membri şi 91.379 de studenţi şi

afiliaţi în vestul Europei, Regatul Unit şi Irlanda, precum şi 3.279 de membri şi 17.273
de studenţi şi afiliaţi în Europa Centrală şi de Est.

În România sunt în prezent în jur de 400 de membri ACCA şi 3.000 de studenţi şi

afiliaţi.

America de Nord

(A.)Statele Unite ale Americii (SUA)

 Nu există deocamdată niciun acord de recunoaştere reciprocă între ACCA şi

AICPA/NASBA dar au existat negocieri în acest sens. În prezent, acestea sunt
suspendate în urma unei decizii a instituţiei de reglementare a profesiei
contabile din Regatul Unit, Professional Oversight Board of Accounting.

24
 Trebuie remarcat că dacă ACCA ar dobândi recunoaşterea legală în SUA,
fiecare stat în parte ar trebui să acorde reciprocitatea pe propriul său teritoriu.
 În prezent, calitatea de membru ACCA este recunoscută de Colorado State
Board of Accountancy, care consideră că aceasta îndeplineşte cerinţele legate
de educaţie pentru a da dreptul membrilor să susţină examenul pentru
obţinerea calificării de Certified Public Accountant (CPA). Majoritatea
membrilor ACCA care promovează examenul CPA pot solicita acordarea unei
licenţe CPA în statul Colorado, după o evaluare a calificărilor.

La sfârşitul anului 2005 erau 1.315 membri ACCA în SUA.

(B.)Canada

 ACCA a semnat un acord de recunoaştere reciprocă cu CGA Canada, care a

intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007.
 ACCA este recunoscută de guvernul canadian ca fiind o calificare eligibilă
pentru auditul instituţiilor guvernului federal din Canada.
 ACCA Canada întreprinde acţiuni pentru obţinerea recunoaşterii pentru
exercitarea activităţii de audit statutar în provincia Ontario, în condiţiile
legislaţiei locale.

În 2006, ACCA avea 1.100 de membri şi peste 400 de studenţi în Canada,

majoritatea locuind în provincia Ontario.

Parteneriate globale

Parteneri profesionali

 ACCA are în prezent parteneriate cu următoarele instituţii profesionale:

o Securities & Investment Institute (SII) din Marea Britanie
o Institute of Internal Auditors (IIA)
o Chartered Institute of Taxation (CIOT) din Marea Britanie
o Association of Corporate Treasurers(ACT) din Marea Britanie.

Relaţii cu universităţi

 ACCA a stabilit relaţii cu un număr de universităţi, care oferă membrilor ACCA

accesul la educaţie universitară şi postuniversitară în domeniul contabilităţii şi
în alte domenii.
o Relaţia dintre ACCA şi Oxford Brookes University din Marea Britanie le
permite studenţilor şi membrilor ACCA să obţină un titlu universitar de
BSc (Honours) în contabilitate aplicată. De asemenea, cele două
instituţii au lansat împreună un program MBA.
o ACCA şi School of Oriental and African Studies (SOAS) de la
Universitatea din Londra au semnat un acord de parteneriat global prin
care membrii şi afiliaţii ACCA au posibilitatea de a obine diploma
postuniversitară în management financiar public acordată de SOAS.
o ACCA a semnat un acord cu Universitatea din Cambridge care a dus la
lansarea Certificatului Internaţional de Engleză Financiară (Cambridge
ICFE), un nou examen de limbă engleză din domeniul financiar.

25
 o Împreună cu Said Business School de la Universitatea din Oxford,
ACCA oferă Diploma în Strategie Financiară, un curs la nivel de
masterat
o ACCA şi Edinburgh Business School din cadrul Heriot-Watt University
au semnat un acord care le permite studenţilor ACCA din partea 3 a
examenelor, afiliaţilor şi membrilor să acceadă uşor printr-un transfer
gratuit de credite şi scutiri de examene obţinute la înscriere la programul
MSc în management financiar organizat prin educaţie la distanţă sau
prin cursuri organizate la o reţea globală de centre.
o ACCA a intrat într-un parteneriat cu Universitatea din Exeter pentru a
oferi membrilor accesul la educaţie postuniversitară în leadership (titlul
de MA în leadership).

Reprezentare internaţională

 ACCA este reprezentată în numeroase comitete şi organizaţii internaţionale.

o Federaţia Contabililor din ASEAN (AFA)
o Confederaţia Contabililor din Asia Pacific (CAPA)
o Comitetul Cosultativ al Corpurilor de Experţi Contabili (CCAB) din
Marea Britanie
o Federaţia Contabililor din Africa de Est, Centrală şi de Sud (ECSAFA)
o Grupul Consultativ European pentru Raportarea Financiară (EFRAG)
o Federaţia Experţilor Contabili Europeni (FEE)
o Federaţia Experţilor Contabili Mediteraneeni (FCM)
o Global Reporting Initiative (GRI)
o Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC)
o Institutul Experţilor Contabili din Caraibe (ICAC)
o Asociaţia Inter-Americană a Contabililor (IAA)
o Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilităţii
(SEEPAD)

Institutul expertilor contabili din Anglia şi Ţara Galilor (ICAEW)

Institute of Chartered Accountants din Anglia şi Ţara Galilor (ICAEW) a

fost stabilită printr-o Cartă Royal în 1880. Aceasta are peste 130.000 de membri.
Peste 15.000 de membri din aceste trăiesc şi muncesc în afara Regatului Unit.
Institutul are, de asemenea 9000 de studenţi.

Institutul este membru al Comitetului Consultativ de Contabilitate Bodies

(CCAB), formată în 1974 de către organismele profesionale contabile majore în
Regatul Unit şi Irlanda. Caracterul fragmentat al profesiei contabile din Marea Britanie
este în parte din cauza absenţei unor dispoziţii legale pentru un contabil să fie
membru al uneia dintre multe Institute. Acest lucru se datorează faptului că contabil
termen nu are aceeaşi protecţie juridică în Regatul Unit, ca cea acordată, să zicem,
medici şi avocaţi. Există, totuşi, anumite drepturi legale şi taxele care sunt disponibile
pentru contabili profesional calificat. De exemplu, persoanele care operează în
zonele de audit şi de insolvenţă trebuie să fie înregistrate şi numai membrii
organismelor contabile anumitor (cum ar fi ICAEW) sunt eligibile pentru această
înregistrare. De asemenea persoanele care se descriu ca fiind "contabili" trebuie să
fie membru al unui organ de contabilitate care deţine o "Royal Charter" şi în cazul în

26
care lucrează în practica publică aceste contabili trebuie să respecte reglementările
suplimentare, cum ar fi deţinerea asigurării de răspundere civilă şi de a prezenta
pentru a regulate şi independente inspecţii.

ICAEW are 2 birouri; cea principală este în Moorgate, Londra şi celălalt în

Europa Centrală Milton Keynes, în nou construit Hub: complexe MK.
Până la mijlocul secolului al XIX-lea rolul contabililor în Anglia şi Ţara Galilor a
fost limitat la cel al contabililor, în care contabilii doar în registrele de ceea ce oamenii
de afaceri au avut alti achiziţionate şi vândute. Cu toate acestea, cu o creştere de
societăţi cu răspundere limitată şi pe scară largă de fabricaţie şi logistică în Marea
Britanie victorian o cerere a fost creat pentru mai multe punct de vedere tehnic
contabili competenţi pentru a face faţă complexităţii crescânde a operaţiunilor de
contabilitate care se ocupă de amortizare a activelor, de evaluare de inventar şi
Companiile legislaţia fiind introduse.

Pentru a îmbunătăţi statutul lor şi critica de combatere a standardelor scăzute,

contabili, în oraşele din Marea Britanie au format organismele profesionale. ICAEW a
fost format din cinci dintre aceste asociaţii care au existat în Anglia, înainte de
înfiinţarea sa de către Royal Charter mai 1880.

1. Societatea Incorporated a Contabililor Liverpool, format în ianuarie 1870;

2. Institutul Contabililor de la Londra a fost format în noiembrie 1870, care
cuprinde 37 de membri, sub conducerea lui William Quilter. În 1871, a
standardelor pentru aderare au fost stabilite cu noi membri care au cunoştinţe
şi de a arăta de aptitudini, prin care trec cu succes un examen oral. Iniţial
Institutul Londra limitat la statutul de membru în acest oraş, ci ca alte institute
au fost stabilite în altă parte (de exemplu, în Manchester si Sheffield) a fost
decis pentru a elimina această restricţie şi, ca atare, în 1872 ea pur şi simplu,
a devenit cunoscută sub numele de Institutul Contabililor pentru a reflecta noile
sale acoperire naţională;
3. Institutul Manchester a Contabililor, înfiinţat în februarie 1871;
4. Societatea de Contabililor în Anglia (1872);
5. Institutul Sheffield a Contabililor (1877).

Sediul Institutului, Sala Contabililor, în City of London, a fost conceput în stil

italian renascentist de către John Belcher în 1890. A fost construit de Colls & Sons.
Aceasta este în general considerată ca fiind una dintre cele mai bune exemple de
arhitectura victoriana baroc.

În 1948, institutul a primit o Cartă Serviciul.

În 1957 ICAEW a fuzionat cu Societatea Contabililor Incorporated (fondată în

1885 ca societatea Incorporated a Contabililor şi Auditorilor).

În 2005, ICAEW a încercat să fuzioneze cu Chartered Institute of

Management Accountants (CIMA) si Chartered Institute of Finantelor Publice si
Contabilitate (CIPFA). Cu toate acestea, acest proiect s-a dovedit fără succes.
Institutul a anunţat, că a fost considerare dropping de referinţă în Anglia şi Ţara
Galilor, în titlul său de a deveni Institute of Chartered Accountants. Cu toate acestea,
acest plan a fost, de asemenea, retras.
27
 Institutul a introdus o programă nouă în 2007. În scopul de a face mai
atragatoare pentru elevi , examenele obligatorii va deveni mai flexibile, bazate pe o
structura modulara. În plus faţă de hârtie pe baza evaluărilor, există acum computer
bazat pe evaluări de întrebări de testare obiectiv (cu variante multiple).

Pentru a fi admişi la statutul de membru al ICAEW, solicitanţii trebuie să

completeze, în general, 450 zile de experienţă de lucru relevante (de formare) şi sa
treca o serie de examene. Experienţa de muncă durează între trei şi cinci ani şi
trebuie să fie cu un angajator (sau angajatorii) aprobat de Institutul de formare
profesională. Examinările sunt în două etape, etapa profesionala (douăsprezece
lucrări) şi stadiu avansat (două lucrări şi un studiu de caz, care trebuie să fie luate în
ultimul an de formare).

Membrii existenti ai CPA Australia (Sub rezerva pentru a îndeplini anumite

criterii), ACCA, CIMA şi CIPFA de peste cinci ani de membru pot fi admisi, sub
rezerva trecând un examen de Experienţa şi sponsorizarea de către doi membri
ICAEW. Membrii de organisme echivalente din alte ţări din Spaţiul Economic
European şi Elveţia pot fi, de asemenea, admisi la statutul de membru, după trecerea
unui test de aptitudini, cu condiţia să fie un cetăţean al unui stat SEE sau Elveţia.

Institutul a încheiat acorduri de recunoaştere reciprocă cu:

 Institute of Chartered Accountants of Scotland

 Institute of Chartered Accountants în Irlanda
 Institute of Chartered Accountants din Australia
 Canadian Institute of Chartered Accountants
 Hong Kong Institutului de Contabili Publici
 Noua Zeelandă Institute of Chartered Accountants
 Africa de Sud Institute of Chartered Accountants
 Institute of Chartered Accountants din Zimbabwe

Membrii ICAEW pot fi admisi la statutul de membru deplin al instituţiilor de mai

sus, după ce trece un test de aptitudini si alte cerinţe specifice.

Membrii au desemnarea ACA (Associate Chartered Accountant) sau FCA

(Fellow Chartered Accountant), după numele lor.

Fellowship este destinat să desemneze pe cei care au atins un nivel mai ridicat
de experienţă profesională. Aceasta se acordă, la cerere, pentru acei membri care
au atins cel puţin zece ani de membru şi care, la data punerii în aplicare, s-au
conformat cerinţelor Institutului pentru dezvoltare profesionala continua, în ultimii trei
ani şi nu au nici taxe restante disciplinare împotriva lor.

Institutul Contabililor Autorizaţi din Scoţia (ICAS)

Institutul Contabililor Autorizaţi din Scoţia (ICAS- Institute of Chartered

Accountants of Scotland ) este organismul Scotian profesional de contabilitate al
Expertilor Contabili si Auditorilor. El are sediul in Edinburgh.

ICAS este un membru al Comitetului Consultativ de Contabilitate Bodies (CCAB)

28
şi Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC).

Institutul Contabililor Autorizaţi din Scoţia (ICAS) este primul corp profesional de
contabili din lume, care primesc Carta Regala în 1854. Membrii Institutului proveneau
de la:

1. Societatea Contabililor din Edinburgh, format în 1854;

2. Institutul Glasgow al Contabililor şi Actuaries, format în 1854;
3. Societatea Aberdeen a Contabililor, formata in 1867.

Aceste trei organisme au fuzionat pentru a forma Institutul Contabililor

Autorizaţi din Scoţia, în 1951. Acesta a fost primul care a adopta denumirea "Expert
contabil" şi abrevierea "CA" si reprezinta un privilegiu exclusiv în Marea Britanie
pentru membrii Scottish Institute.

 ICAS are peste 16.000 de membri la nivel mondial care lucrează în practica
publică, industrie, comerţ, sectorul public şi educaţie. Calitatea de membru
este, în general, obţinuta prin introducerea unui contract de pregătire cu o
firmă de contabilitate, perioadă în care studentul câştiga experienta şi trece un
număr de examene. Desemnarea CA este rezervat exclusiv pentru utilizarea
lor în Marea Britanie. ICAS este singurul organism din Regatul Unit charter de
contabilitate pentru a oferi educaţie şi formare profesională, precum şi
examinările, pentru toţi studenţii săi.

 De la mijlocul anilor 1990, ICAS pregateste elevii situati în Anglia şi Ţara

Galilor, şi, în acest sens concurează cu ICAEW.

 ICAS are un regim special accelerat de intrare pentru membrii de Chartered

Institute of Fiscalitate.

Institutul a încheiat acorduri de recunoaştere reciprocă cu:

 Institute of Chartered Accountants în Anglia şi Ţara Galilor

 Institute of Chartered Accountants în Irlanda
 Canadian Institute of Chartered Accountants
 Institute of Chartered Accountants din Australia
 Noua Zeelandă Institute of Chartered Accountants
 Africa de Sud Institute of Chartered Accountants
 Hong Kong Institutului de Contabili Publici

Membrii ICAS pot primi calitatea de membru deplin al instituţiilor de mai sus,
după ce trec un test de aptitudini sau sunt supusi altor cerinţe specifice.

Membrii organismelor echivalente din alte state membre europene din Spaţiul
Economic şi Elveţia pot fi, de asemenea, admisi la statutul de membru, după trecerea
unui test de aptitudini, cu condiţia să fie un cetăţean al unui stat SEE sau Elveţia.

Un acord de recunoaştere reciprocă între Institut şi Chartered Institute of

Finantelor Publice si Contabilitate (CIPFA) a fost pus în aplicare în 1996. Cu toate
acestea acest lucru a fost reziliat de către ICAS în 2005.

29
 În conformitate cu Carta Regala, ICAS lucrează în interes public. Obiectivul
ICAS este de a susţine integritatea şi demnitătea profesiei contabile în interesul
societăţii şi de membru, prin excelenţă în educaţie şi dezvoltarea de contabilitate şi
prin intermediul serviciului membrilor şi punerea în aplicare a standardelor
profesionale.

ICAS este un organism profesional desemnat în conformitate cu Legea

serviciilor financiare de firmele de acordare a licenţelor de AC pentru a evita o serie
de incidente ale activităţii de afaceri in investiţii. Acesta este un organism recunoscut
profesional în conformitate cu legea în materie de insolvenţă să elibereze permise
pentru AC individuale pentru a efectua numirile de insolvenţă. ICAS este de
asemenea un organism calificat recunoscut, precum şi un organism de supraveghere
recunoscut în legătură cu compania de audit în conformitate cu Companies Act 1989.

ICAS este capabil de a autoriza membrii sa efectueze audit, de a se ocupa de

insolvenţă şi de investiţiile de lucru in afaceri din Regatul Unit, Republica Irlanda şi
Luxemburg. Acest drept este deţinut în comun cu ACCA, ICAEW şi ICAI

Institute of Chartered Accountants în Irlanda (ICAI)

Institutul Experţilor Contabili din Irlanda (ICAI) este un organism

profesional de contabilitate din Republica Irlanda şi Irlanda de Nord.

Este singura organizaţie, în Irlanda, cu dreptul de atribuire a denumirii Expert

Contabil.

Fondată în 1888, Institutul a rămas ca un organism unic în timpul şi după

Partition din Irlanda în 1922. Începând din 2009, are 17.000 de membri şi este
considerat a fi atât un organism profesional al irlandezilor, cat şi al britanicilor.

Membrii Institutului utilizeaza abrevierea ACA. Membri de rang înalt poate fi

aleşi Fellows şi folosesc abrevierea FCA.

Institutul a încheiat acorduri de recunoaştere reciprocă cu instituii egale în

Anglia si Tara Galilor, Scotia, Australia, Canada, Africa de Sud, Noua Zeelandă,
Hong Kong şi Statele Unite ale Americii sale. Membrii calificati ai Institutului pot de
asemenea beneficia de directivele europene de calificare profesională.

ICAI face parte din Comitetul Consultativ al organismelor contabile şi membrii

sunt autorizati să efectueze audit, proceuri de insolvenţă şi a investiţiilor de lucru in
afaceri.

ICAI este unul din şase organisme de contabilitate ale Irlandei recunoscute de
Autoritatea de Supraveghere Audit şi Contabilitate (IAASA), care aprobă organismele
contabile sa elibereze certificate de audit şi a bunelor practici "Conturi înregistrate".

În 2007, a fost înfiinţat Consiliul Reglementarilor Contabile pentru a dezvolta

standarde de conduită profesională şi pentru a supraveghea respectarea lor de catre
membri, firme membre, filiale şi studenţi.

30
 Consiliul este cel mai înalt organ de guvernare al Institutului, stabilind strategia
sa şi politica, precum şi decizia cu privire la alocarea de resurse pentru diverse
programe. Consiliul este compus dintr-un total de 23 de membri, cu o posibilă
adăugare de 3 co-optati. Conform legii au obligatia să prevadă răspândirea
geografică a membrilor Consiliului între Republica Irlanda, Irlanda de Nord şi Marea
Britanie, precum şi echilibrul între membri, în practică, şi membri în afaceri.

Canada
Contabilitatea s-a dezvoltat în sectorul privat fără intervenţia guvernului. Nu
există politici contabile legiferate, dar există câteva tipuri de rapoarte/situaţii cerute
de legea societăţilor (la nivelul statelor/provinciilor, dar şi la nivel federal). Se
menţionează tipul rapoartelor cerute, dar nu conţinutul lor.

Elaborarea de norme contabile şi de audit este în responsabilitatea CICA

(Canadian Institute of Chartered Accountants). Această activitate a început după al
doilea război mondial, iar în 1968 recomandările au fost grupate într-un manual. În
acelaşi an, CICA a emis o recomandare care arăta că orice abatere de la norme
trebuie indicată în anexe sau în raportul auditorilor.

Organizaţii profesionale

 CICA - Canadian Institute of Chartered Accountants;

 CGA – Certified General Accountants Association of Canada;
 SMA – Society of Management Accountants of Canada.

Fiecare organizaţie are propriile reguli de acces. Pentru CICA şi SMA

acordarea calităţii este de competenţa filialelor, spre deosebire de CGA unde
această calitate este acordată de asociaţia naţională. Fiecare provincie îşi stabileşte
propriile reguli. Astefl, există restricţii, în unele provincii, în ceea ce priveşte
efectuarea auditului. De exemplu, în Ontario, Quebec ş.a. doar experţii contabili pot
presta servicii de audit, în timp ce în British Columbia orice profesionist poate face
audit.

Accounting Standards Board (AcSB) şi Auditing Standards Board (din

cadrul CICA) au rolul de a elabora standarde în aceste domenii. Se remarcă dorinţa
de adoptare a IAS, dar mai ales „apropierea” de US GAAP. La nivelul organismelor
de reglementare bursieră există acorduri de recunoaştere reciprocă a situaţiilor
financiare întocmite potrivit standardelor din fiecare ţară (de exemplu, SUA,
Canada).

Legea societăţilor cere auditarea firmelor private, iar legea de organizare a

bursei cere ca toate companiile publice să fie auditate. De la această regulă fac
excepţie întreprinderile mici. Raportul de audit se distribuie acţionarilor.

Cerinţe pentru a deveni expert contabil:

 absolvirea unei facultăţi de minimum 4 ani;

31
  absolvirea unui număr de cursuri de contabilitate, fiscalitate şi audit
(chiar şi ulterior);
 experienţă de 2 sau 3 ani într-o firmă de expertiză contabilă autotizată
pentru stagiu;
 promovarea Uniform Final Examination (4 examene de 4 ore case-
orientated).

Este posibil ca înainte de UFE, care se organizează de corpul profesional

central, organizaţiile profesionale locale să impună cerinţe suplimentare (sistemul
educaţional e descentralizat). Se testează cunoştinţele din domeniile: evaluare,
diagnostic, analiză, raţionamente, comunicare scrisă. Nu este o examinare
„tehnică”, ci interdisciplinară, care are ca obiectiv identificarea problemei centrale.

Publicarea raportului de audit este obligatorie doar pentru societăţile publice.

Accounting Standards Board (AcSB) a aprobat standardele de final de

contabilitate pentru întreprinderile private în Canada. Noile standarde vor fi emise
până la sfârşitul anului şi va fi disponibile pentru anul 2009 de raportare pentru
entităţile care aleg să le adopte devreme.

Standardele de final de contabilitate pentru intreprinderile private furnizeaza

întreprinderilor canadiane capacitatea de a alege să adopte noi standarde "made in
Canada" sau Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).
Întreprinderile private trebuie să decidă pe care dintre seturile de standarde să
adopte începand de la 1 ianuarie 2011.

Standardele de întreprinderi private s-au dezvoltat dintr-un proces de

consultare îndelungat, care asigura faptul că întreprinderile private de toate
dimensiunile din Canada au fost în măsură să asigure o contribuţie la procesul de
standardizare. Consultarea a fost cheia de a produce noi standarde de raportare
financiară care să răspundă nevoilor celor două: întreprinderile private şi utilizatorii
situaţiilor lor financiare.

Modificări notabile includ o simplificare a recunoaşterii, evaluarii şi prezentarii

în zone care au fost identificate ca fiind mult prea complexe, în special de
contabilitatea pentru instrumente financiare. Contabilitatea simplificata, necesită un
consum mai mic de valori corecte. Noi standarde, de asemenea, reduce semnificativ
sarcina de cerinţe de publicitate.

Institutul Canadian al Contabililor Autorizaţi (cica) este cea mai veche

organizatie şi membrii săi beneficiază de dreptul de a profesa în întreaga ţară şi
Insulele Bermude.
Membrii Asociaţiei Contabililor generale din Canada (CGA) pot profesa, în
practica publică, în industrie şi în comerţ. Cu toate acestea, ei nu se bucură de
drepturi de practică la nivel naţional, recunoaşterea fiind limitată în prezent pentru
provinciile vestice, cum ar fi British Columbia şi Alberta si unele dintre provinciile
maritime.
Organismul rămas este societatea de gestionare a Contabililor din Canada
(CMA), care este organul de conducere recunoscut de contabilitate, în Canada.
32
În Ontario, legislaţia a fost adoptată la drepturi de acordare a accesului in practică
atât membrilor CGA şi CMA. Această legislaţie este pusă în aplicare în prezent .
Cica si CMA şi-au anunţat, de asemenea, planul de a fuziona inca de la începutul
anului 2005. Prezenta propunere este pentru ratificarea deplină.
Ca şi în SUA, o mare cantitate de control este atribuita la provincii, având
birouri naţionale, toate organismele contabile au sediile provinciale. Organismele
naţionale sunt responsabile de toate aspectele de politică (standardele de audit,
programele şcolare şi a documentelor de examinare), şi institutele provinciale sunt
responsabile cu administrarea acestor politici. Institutele provinciale sunt, de
asemenea, responsabile pentru stabilirea criteriilor de admitere pentru calitatea de
membru, deşi în cele mai multe cazuri, orientare este solicitată de la organismul
naţional.
În 1988, au existat discuţii incununate de succes pentru a uni profesia în
Quebec si British Columbia. În Quebec s-a propus ca toate cele trei organisme
contabile de provincie sa fuzioneze pentru a forma un nou organism. Membrii
organizaţiilor propuse s-ar fi unit sub numele de organismul Expertilor Contabili si
apartenenta lor naţionala ar fi la Istitutul Canadian al Contabililor. Toţi studenţii care
doresc să adere la noul organism ar lua o uniformă comuna şi in final are loc
examinarea, si ar putea trece, fie în practica publică sau industrie. Unul dintre
rezultatele acestei fuziuni propuse ar fi fost faptul că Institutul canadian ar fi câştigat
7000 de membri.
Alta fuziune propusa a fost în British Columbia, unde a fost sugerat că Institutul
canadian şi societatea ar trebui să fuzioneze. Diferenţa dintre aceasta şi fuziunea
propusă în Quebec a fost aceea că membrii individuali ar menţine afilierea lor cu
organizatiile lor existente şi sistemele lor actuale de examinare ar rămâne, deşi
acestea ar fi administrate de către o comisie comună de învăţământ.
Cu toate acestea, ambele fuziuni au fost amânate pe termen nelimitat, ca
urmare a opoziţiei membrilor individuali şi a organismelor naţionale. Fuziunea în
Quebec a fost respinsă deoarece contabilii nu au dorit sa acordate denumirea lor
membrilor altor organisme, precum şi CGA şi CMA au fost nemulţumiţi ca pierd
membri pentru Institut. În British Columbia, fuziunea a fost amânată, deoarece
membrii ambelor organisme care lucrează în industrie au considerat că ar fi fost ca a
doua rata de contabili, în cazul în care fuziunea mergea înainte.

În Canada, Expertii Contabili trebuie să fie membri ai Institutului Canadian al

Contabililor Autorizaţi (cica). Cu toate acestea, un membru cica trebuie să aibe
calitatea de membru cel puţin a unui Institut de CA (sau ordre în franceză) a unei
provincii canadiene sau teritoriu. Nu este posibil să se alăture cica direct.
Drepturilor de audit sunt reglementate de către guvernele provinciale. În British
Columbia, Corporaţii Business Act (care a înlocuit cu mult timp în urmă de companie
Act) prevede că numai AC, CGAs (Contabililor General), sau orice persoană căreia i-
a fost acordată o licenţă de contabilitate de către organismul de reglementare pot
accede la companiile de audit public. În Prince Edward Island, numai cei cu
calificarea CAS şi CGAs pot accede la contabilitatea publică şi audit, în conformitate
cu Legea Contabilităţii publice şi audit . În toate celelalte provincii, cu excepţia
Quebec şi Ontario (detaliate mai jos), numai cu calificarea CAS, CGAs, şi CMAs
(Certified Accountants Management) se poate ajunge la companiile de audit public.
Din punct de vedere istoric, Quebec şi Ontario au acces AC la companiile de
audit public. Cu toate acestea, CGAs şi CMAs pot accesa profesia de audit
selectând o listă a organismelor publice în Quebec. În 2004, guvernul Ontario a

33
adoptat o lege care ar permite CAS, CGAs şi CMAS să practice de contabilitate
publică în cadrul reconstituirii unui Consiliu al Contabilului Public.
Numai calificativele CGAs, CMAs si CAS pot fi eligibile pentru licenţele de
contabilitate publică.
În Quebec, situaţia este în prezent în curs de revizuire şi de provocare în baza
Acordului de comerţ intern (AIT). În august 2005, AIT a emis un raport care
recomandă Quebec pentru a modifica legislaţia sa, prin deschiderea de audit public la
calificarea contabililor care nu sunt AC.

Mărimea organismelor contabile variază în Canada. În Ontario si Quebec, CA

este mai mare decât CGA sau CMA, cu toate acestea CGA are cea mai rapidă
creştere între cele trei organisme. În Manitoba şi Columbia Britanică, CGA este cel
mai mare organism de contabilitate.
Corpul Canadian al Expertilor Contabili utilizează o abreviere CA. Cu toate
acestea, un CA canadian, care este membru al unui institut de diferite / ordre de cea
a provincia sau teritoriul în care acesta îşi are reşedinţa se pot confrunta o restricţie
privind utilizarea abrevierii în provincii sau teritorii diferite.
CA canadiană este una dintre denumirile de contabilitate câteva care pot fi
transferate la un CPA americană prin intermediul unui examen de reciprocitate.
Calificarea pentru a deveni un CA, necesită un grad de licenţă, plus
experienţă şi în funcţie de provincie, pregătire suplimentară. Pentru candidaţii din
toate provinciile (şi Bermuda) sunt necesare 3 zile consecutive pentru a trece
evaluarea (UFE).

Institutul Canadian al Contabililor Autorizaţi (CICA)

Institutul Canadian al Contabililor Autorizaţi (CICA) este un grup privat,

organizatie non-profit al cărui scop principal este de a dezvolta principiile contabile
general acceptate (GAAP) în Canada, în interesul publicului. Cica a fost reţinut în
1902 printr-un act al Guvernului Canadei.

Institutul Canadian al Contabililor Autorizaţi (CICA), împreună cu

provinciile, şi institutele Bermuda / Ordre ale expertilor Contabili contin aproximativ
75000 membrii CAS şi 12000 de studenţi în Canada şi Insulele Bermude. Cica
efectuează cercetări în probleme de afaceri curente şi sprijină contabilitatea, auditul şi
de asigurare a standardelor pentru afaceri, nu-pentru-profit şi de guvern. Aceasta
orientare pe probleme de control şi de guvernare, publica literatura de specialitate,
dezvolta programe de educatie continua si reprezinta profesia CA, la nivel naţional şi
internaţional. Cica este membru fondator al Federaţiei Internaţionale a Contabililor
(IFAC) şi Global de contabilitate Alliance (GAA).

Istorie

Cica a fost fondată în 1902 printr-un act special al Legislativului din Canada ca
Asociaţia Dominion a Contabililor Autorizaţi (daca). DACA a început implicarea sa în
stabilirea standardelor pentru politicile contabile, în 1934, atunci când Amendamente
la Canada Companies Act a fost votată. În 1938, provinciile au fost de acord că
statutul de membru ar trebui să fie determinat de o evaluare uniformă. În 1951, isi
schimba denumirea în Institutul Canadian al Contabililor. În 1968, cica a lansat
recomandarea sa din versiunea sa din GAAP canadiene, care a fost publicat în
Manualul cica. În 1972, AdministraţiaValorilor Mobiliare din Canada proclamă că
34
provinciile Comisiilor de Valori Mobiliare trebuie să ia în considerare Manualul cica ca
bază pentru GAAP. În 1975, Manualul Cica a fost încorporat în Canada Corporaţii
Business Act şi după aceea este utilizat de către fiecare societate în Canada, la
pregătirea situaţiilor financiare. O fuziune a fost propusă între cica şi societatea
Contabililor de administraţie al Canadei în 2004, dar, prin fuziunea a căzut pe baza
de opoziţie în termen de ambele organizaţii. În 2005, cica propune o convergenţă
spre Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, iar acest lucru este
confirmat în 2008, cu data de tranziţie set de 2011.

Rezentare generală

Cica este o organizaţie non-profit înfiinţată printr-un act special al Parlamentului

canadian în 1902. Legea din 1990 este cunoscuta sub numele de Institutul canadian
al Experţilor Contabili si reflecta mandatul curent şi competenţele cica.

Lucrând în colaborare cu institutele de provincie / ordre, cica depune toate

eforturile pentru a se asigura că profesia este bine poziţionată pentru a răspunde
provocărilor şi capitaliza oportunităţile prezentate in piata de astazi. Se execută
strategia sa de sprijin, prin stabilirea în contabilitate, audit şi de asigurare a
standardelor pentru afaceri, nu-pentru-profit şi de guvern, precum şi prin dezvoltarea
şi livrarea de programe de educaţie. De asemenea, oferă o gamă de servicii, precum
şi literatura de specialitate, în domeniul cercetării şi dezvoltării de proprietate
intelectuală; orientări cu privire la problemele de gestionare a riscurilor şi de
guvernare, precum şi favorizarea relaţiilor cu principalele părţi interesate la nivel
naţional şi internaţional.
Misiunea cica este de a stimula încrederea publicului în profesia de către CA,
care acţionează în interesul public şi să îi ajute membrii Excel. Cica serveşte
intereselor publice şi profesia de CA, prin furnizarea de lideri pentru a susţine
integritate profesională, standardele şi primatul contabililor autorizati din Canada la
nivel naţional şi internaţional. Acest lucru se realizează prin creşterea calităţii şi
credibilitatea informaţiilor financiare şi a altor produse utilizate în sectoarele privat şi
public pentru măsurarea şi îmbunătăţirea performanţei organizaţionale.

Calificarea în calitate de membru

CAS sunt admişi la profesia lor, prin intermediul Institutelor din provincii /
Ordre. Aceste organisme sunt responsabile pentru stabilirea şi administrarea
procesului de calificare, criteriile de admitere şi a unor standarde de performanţă în
cadrul jurisdicţiilor lor. Învăţământul pre-calificare este livrat la nivel regional prin
intermediul unuia dintre cele patru sisteme din Canada:
        • Oceanul Atlantic Şcoala of Chartered Contabilitate | Atlantic Canada (care
include Bermuda)
        • Ordre des comptables este de acord du Québec | Québec
        • OACI Professional Program Ontario
        • CA Şcoala de Afaceri | Western Canada (care include teritorii)

Rolul cica - în mod concertat cu toate provinciile, teritoriile şi Insulele Bermude este
de a dezvolta şi menţine coerente, standarde uniforme pentru procesul de calificare a
profesiei. Aceste standarde riguroase şi uniforme asigură portabilitatea desemnării
CA din Canada şi la nivel internaţional prin numeroase acorduri cu fiecare ţară în
parte.
35
Indivizii cu denumiri de contabilitate din organisme de contabilitate din multe regiuni
în afara Canadei sunt admişi la profesia canadiană în condiţiile de calificare şi
angajamente internaţionale.

Admiterea la profesia de CA necesită:

        • Un grad universitar - În timp ce majoritatea candidaţilor îşi continua studiile de

afaceri, o diplomă de candidat universitar poate fi in orice domeniu sau disciplina.
Multe AC cu grad mare de succes reprezintă Licenţiaţii în arte, ştiinţă, inginerie şi alte
discipline. În plus, unele jurisdicţii permit excepţii de grad pentru studenţi maturi.
        • cursuri universitare specificate sau echivalente - Acestea pot fi achiziţionate în
timpul studiilor universitare de licenţă, pe o jumătate de normă în timp ce baza de
completare o reprezintă cerinţele de experienţă practică, sau prin intermediul unor
programe postuniversitare recunoscute.
        • Finalizarea unui Institut al provinciei / Ordre program de student profesional
sau echivalent. Aceste programe oferă absolventului la nivel de cursuri pentru a se
asigura tuturor candidaţilor dobândirea competenţelor necesare pentru CA. Toţi
candidaţii trebuie să se înregistreze la Institutul lor Provincial / Ordre în timp ce-şi
completază cerinţele de experienţă practică . Aceste programe sunt concepute pentru
a completa experienţa la locul de muncă.
        • Experienţă practică, cu indicarea unui birou de formare aprobat de un institut
Provincial / Ordre. Birouri de instruire aprobate, în general, sunt firme CA, birouri de
Conturi provinciale sau naţionale generale, corporaţii de conducere selectate si
organizatii guvernamentale care au programe de training recunoscute de CA.
        • Un grad trece în UFE - Evaluarea profesiei comune.

Cica în sine nu admite ca şi membri studenţii; statutul de membru este derivat

din calitatea de membru într-una din cele 10 provincii şi trei institute teritoriale ale
Expertilor Contabili si a Institutului de Contabili din Bermude, cunoscute sub numele
de colectiv al Institutului provinciei / Ordre a Contabililor ( Picas / Ordre). Picas /
Ordre sunt împuternicite prin legi provinciale de a reglementa şi reglementează
profesia contabilă în termen de autorizare în jurisdicţiile lor.
Cica lucrează în parteneriat cu numele şi pe seama Picas / Ordre la:
        • Evaluarea calificării proceselor organismelor contabile străine pentru a
determina măsura în care acestea sunt echivalente cu procesul canadian
        • Negocierea recunoaşterii reciproce a acordurilor cu organismele de
contabilitate, procese a căror calificare este substanţial echivalentă;
        • Determinarea învăţământului suplimentar, de evaluare şi cerinţele de
experienta pentru membrii organelor de contabilitate revizuite consideră că nu sunt în
mod substanţial echivalente.

Evaluările organismelor străine-sunt pentru contabili instruiţi, iar negocierile

pentru acordurile de recunoaştere reciprocă sunt efectuate de către organisme
profesionale internaţionale ale evaluare Board (IQAB).

Organismele desemnate de contabilitate

Aceste organisme desemnate de contabilitate sunt considerate de către profesia

canadiană CA si urmează să fie în mod substanţial echivalente. Membrii acestor
organisme contabile generale califica cu minim de cerinţe suplimentare calitatea de
membru în profesia canadiana CA.
36
        • Ordre des Experts Comptables (Franţa)
        • Institutul Japonez al Contabililor Publici
       • Institutul Contabililor Autorizaţi din Australia
        • Institut d'Réviseurs des Intreprinderi de Belgique
        • Institute of Chartered Accountants din Anglia şi Ţara Galilor
        • Hong Kong Institutului de Contabili Publici
        • Institute of Chartered Accountants în Irlanda
        • Instituto Mexicano des Contadores públicos
        • Nederland Instituut van Registrul Contabililor
        • Noua Zeelandă Institute of Chartered Accountants
        • Institutul Contabililor Autorizaţi din Scoţia
        • Africa de Sud Institute of Chartered Accountants
        • Asociaţia Naţională de Stat al camerelor de contabilitate în Statele Unite

Organisme de contabilitate neechivalate

Patru organisme străine desemnate de contabilitate s-a hotărât să nu fie echivalate.

Aceste organisme de contabilitate au fost revizuite de către IQAB şi s-a hotărât să nu
fie echivalate în procesul canadian de calificare:
        • Societatea Australiena de Contabili
        • Institutul de Contabili Publici Filipine
        • Institutul Contabililor Autorizaţi din Sri Lanka
        • Asociaţia Experţilor Contabili din Regatul Unit

Organisme de contabilitate în prezent în curs de revizuire

Patru organisme sunt în curs de revizuire în mod suplimentar: Institute of Chartered

Accountants din Bangladesh, India, Pakistan şi Zimbabwe.

Membri ne-evaluati ai Organismelor de contabilitate

Persoanele care sunt membre ale organismelor profesionale de contabilitate care nu

au fost revizuite de către IQAB, sau care nu sunt membre în nici un organism
profesional de contabilitate pot solicita o evaluare individuală corespunzătoare.
Această reexaminare va identifica orice educaţie suplimentară, şi, sau cerinţele de
experienţă individuală ce trebuie să fie completate pentru a se califica pentru
calitatea de membru în profesia canadiană CA.

Guvernanţa

Activităţile cica sunt supravegheate de un consiliu de administraţie format din 12

membri, inclusiv preşedintele şi vice-preşedinte; doi reprezentanţi din fiecare din cele

patru regiuni geografice - Ontario, Québec, regiunea de Vest şi regiunea de Est, şi

doi directori publici, care nu sunt contabili autorizati.

Numirea directorilor regionali este responsabilitatea regiunilor de numire. Numirea

preşedintelui de intrare şi de vicepreşedinte, şi a directorilor publici se face de către
Consiliul de Selecţie, ai căror membri sunt aleşi ofiţeri de prim rang ai Institutelor /
Ordre; preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului de administraţie şi doi membri numiţi
de la general de membru de către Consiliul de cica.
37
Responsabilitatea pentru funcţiile care sunt comune pentru toate Institutele / Ordre şi
criticile pentru succesul profesiei canadiene CA sunt împărţite între institutele / Ordre
şi cica. Structura actuală de guvernare pentru profesia de CA a fost formalizată prin
semnarea Protocolului pentru acordul din 2006 de către toate Institutele / Ordre care
cuprindeau profesia CA. Protocolul a atribuit rolul de conducere a profesiei CA
Consiliului de directori (CSE), având responsabilitatea de supraveghere de intrare în
drepturi în Consiliul de administraţie cica. Funcţiile comune de planificare strategică,
de protecţie a publicului şi de etică, de comunicaţii, precum şi de educaţie şi de
calificare sunt gestionate de MCP. Standardul de sprijin setare este furnizat de cica.

Asociatia contabililor Generali din Canada (CGA)

Certified General Asociatia Contabililor din Canada (CGA) este organizaţia

umbrelă pentru Contabili Generali. CGA-Canada reprezinta 71000 de membri şi
studenţi în Canada, şi mai mult de 80 de ţări din întreaga lume.

Istorie

 1908 de naştere a denumirii: Un trio de canadiani din Pacific contabili

feroviari, sub forma de asociere Contabili canadian ".
 1913 Asociaţia devine charter federale: Acum, cunoscut sub numele de
Asociatia Contabililor generale ", grupul este încorporat federal, devenind o
organizaţie profesională de auto+reglementare, capabilă de a stabili
standarde şi examenele de admitere. Desemnarea CGA, născută în 1908,
este acum confirmată.
 1921 Expansion începe: Primul capitol este format, în Toronto. În următoarele
două decenii, capitole sunt stabilite în Montreal, Quebec, Vancouver,
Winnipeg, Halifax şi Regina.
 1932 prima femeie CGA: Ivy Cox devine prima femeie CGA aasociatiei.
 1945 Teritoriile provinciei, şi regionalele (offshore) afiliate sunt mai târziu
stabilite în conformitate cu statutul lor proprii.
 1948 origini bilingvă: Examenele sunt oferite în engleză şi franceză în
Quebec. A trece la o organizaţie bilingvă este în curs de desfăşurare.
 Anii 1950 CGA-British Columbia şi la Universitatea din British Columbia
Şcoala de Comert dezvolta un program de cinci ani de prelungire, disponibil în
campus sau prin corespondenţă. Acest program este ulterior adoptat în alte
jurisdicţii şi devine un standard naţional de curriculum.
 1964 Programul de educaţie funcţionează la nivel internaţional: Programul de
educaţie este extins şi în Caraibe şi Insulele Bermude.
 1974 Cod de Etică consacrat: CGA-Canada aprobă ceea ce a devenit din
Codul de principii etice şi reguli de conduită.
 1977 membru fondator al IFAC: CGA-Canada, devine membru fondator al
Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC).
 1982 certificate oficial: La nivel naţional, Asociaţia Generală a Contabililor
devine Certified Accountants general de asociere.
 1988 Premiul John Leslie este stabilit în onoarea preşedintelui asociaţiei
fondator şi preşedinte, şi îi recunoaşte servicii exceptionale.
 1987-1991 competenţa pe bază de educaţie contabilă: o revizuire majoră a
programului de educaţie CGA este finalizată. Competenţei-obiectivele de
38
 bază, accentul de management şi integrarea de etică şi tehnologia informaţiei,
semnele devin ale programului revizuit.
 1998 gradul necesar: CGAs sunt acum necesare pentru a obţine o diplomă de
licenţă înainte de certificare. Parteneriatele sunt dezvoltate cu universităţi
pentru a oferi la distanţă-învăţare opţiuni.
 2003 link-uri din Asia securizate: CGA-Hong Kong –ului îi este acordat statutul
de afiliat. Materialele de educaţie CGA sunt oferite la mai mult de o duzină de
universităţi chineze.
 2006 oportunităţi în întreaga lume: CGA-semnează cu Canada un acord de
recunoaştere reciprocă cu Asociaţia Experţilor Contabili, cel mai mare şi cel
mai rapid asociaţie de contabilitate din lume.
 2008 Centennial aniversare: CGA-Canada, a 100 ani de activitate şi naşterea
desemnării CGA.
 2008 de recunoaştere reciprocă acord cu CPA Australia: CGA-semnează cu
Canada, un acord de recunoaştere reciprocă cu CPA Australia
 2009 de recunoaştere reciprocă acord cu CPA Irlanda: CGA-Canada şi CPA
semnează cu Irlanda un acord de recunoaştere reciprocă.

Certified General Accountant (CGA) este denumirea profesionistilor care

sunt membrii ai Asociaţiei Generale Contabililor din Canada (CGA-Canada) şi ai unei
asociaţii provinciale sau teritoriale CGA, sau o asociaţie CGA de peste mări.
Teritoriilele provinciale, şi asociaţiile offshore afiliate CGA lucrau în colaborare cu
CGA-Canada ca o federaţie.

Un CGA este un contabil profesionist cu experienta in finante, fiscalitate,

strategii de afaceri, audit, management şi leadership de afaceri. CGAs trebuie să
îndeplinească cerinţele de educaţie, de experienţă şi de condiţiile de examinare
stabilite, şi în mod regulat îmbunătăţite, prin CGA-Canada.

CGA-Canada a avut 45500 de membri şi 25500 de studenţi, în 2008, ceea ce

reprezintă cea mai rapidă creştere şi îl desemnează al doilea cel mai mare organism
profesional de contabilitate, în Canada. Programul CGA de studii profesionale este oferit
în Canada, Bermude, Caraibe, Hong Kong şi China continentală.

CGAs locul de muncă în întreaga lume în industrie, comerţ, finanţe, guvern,

practica publică şi nu-pentru sectorul non-profit.

Istorie

Asociaţia Naţională, în primul rând este cunoscută sub numele de Asociaţia

Contabililor canadieni, a fost fondată în 1908 de către un trio de canadian Pacific
contabili de căi ferate din Montreal, Quebec. Cinci ani mai târziu, în 1913, Asociaţia
Contabililor Generali , aşa cum a fost atunci cunoscută, a primit o cartă de la
Guvernul Canadei.

Educaţie

CGA-profesional al Canadei este un program de educaţie bazat pe

competenţă. Competenţa pe bază de învăţământ cere candidaţilor să îndeplinească
sarcinile şi rolurile la standardele aşteptate în mediul de lucru.

39
 Cunoştinţele, aptitudinile şi valorile profesionale cerute unui CGA sunt
reflectate într-o listă de competenţe. Aceste competenţe se extind peste trei domenii:
profesionalism, conducerea şi cunoştinţele profesionale. Ele sunt validate periodic
prin analize sondaj extinse. CGA competenţei detalii cadru de 130 competenţele
cerute unui nou certificat CGA.

Program complet academic constă din 19 de cursuri, două cazuri de afaceri,

precum şi examene de calificare profesională, toate distribuite pe cinci nivele:
Nivelurile 1 la 3 (Studii Foundation), nivelul 4 (Studii Avansate), precum şi nivelul de
calificare APCE.

CGA-Canada este lider în furnizarea de educaţie profesională on-line de

contabilitate. Prin utilizarea Internetului, elevii pot completa studiile lor cu ajutorul unui
sistem care integrează materialul scris, ghiduri de studiu, video şi audio de
instrumente, forumuri de discutii, grupul de studiu de caz şi munca de proiect, de
cercetare de web si e-mail.

În plus faţă de propriul program on-line de studii, CGA-Canada a dezvoltat, de

asemenea, parteneriate gradul online, cu mai multe universitati canadiene.

CGA-Canada dezvoltă şi susţine poziţii de cercetare cu scopul de a influenţa

politica socială, de reglementare şi de stabilire a standardelor.

Acorduri de recunoaştere reciprocă

La 18 decembrie 2006, CGA Canada şi Asociaţia Experţilor Contabili (ACCA)

au anunţat un acord de recunoaştere reciprocă, care să intre în vigoare la 1 ianuarie
2007.

La data de 8 aprilie 2008, CGA Canada şi Australia CPA au intrat într-un acord
de recunoaştere reciprocă şi de a extinde acoperirea globală, a ambelor organizaţii
pe continente noi.

La data de 3 iunie 2009, CGA Canada şi CPA Irlanda a intrat într-un acord de
recunoaştere reciprocă. MRA instituie un parteneriat strategic între cele două
organizaţii de contabilitate de conducere şi oferă membrilor posibilitatea de a se
califica pentru o altă denumire.

Societatea Contabililor de Administraţie al Canadei (CMA)

Societatea Contabililor de administraţie al Canadei (CMA), este de

asemenea cunoscută sub numele de CMA, desemnează premiile Certified
Management Accountant în Canada.

Cu 50.000 de certificate de membri în întreaga lume CMA Canada, prin

intermediul filialelor sale provinciale şi teritoriale, acordă o denumire profesionala in
contabilitate de management strategic şi este responsabil pentru stabilirea
standardelor, acreditarea şi dezvoltarea profesională continuă a CMA.

CMA oferă o perspectivă de integrare la procesul de luare a deciziilor de

business, aplicând o combinaţie unică de expertiză în contabilitate, management si
40
strategie pentru a identifica noi oportunităţi de piaţă, asigurarea responsabilităţii
corporative, şi ajută organizaţiile să menţină o pe termen lung avantaj competitiv.

Pentru a optimiza performanţele întreprinderilor globale şi să se dezvolte

competenţe de management strategic de contabilitate, CMA Canada oferă programe
executive inovatoare de dezvoltare, cursuri online avansate, recunoscute la nivel
internaţional şi publicaţii de gestionare a cunoştinţelor.

CMA Canada continuă să se stabilească acorduri de recunoaştere reciprocă

(MRAs) şi alianţe strategice cu asociaţiile profesionale de contabilitate, ale căror
obiective strategice şi standardelor se aliniază cu cele ale CMA Canada.

La 12 decembrie 2008, CMA Canada şi Asociaţia canadiană a Consultantilor

în Management (CMC-Canada) au format o alianţă strategică. Decizia se bazează
pe o recunoaştere a importanţei tot mai mare a profesiei de consultanţă în
management în Canada şi pe plan internaţional, precum şi prezintă domenii cu
iniţiative comune, inclusiv dezvoltarea profesională, cercetare şi oferă membrilor din
ambele denumiri acces mai mare la început de resurse de calitate.

La 3 aprilie 2008, CMA Canada şi Australia CPA a intrat într-o MRA să

dezvolte în continuare relaţia dintre cele două organisme şi să stabilească linii
directoare privind modul în care membrii calificaţi pot câştiga de membru de
reciprocitate.

CMA Canada a aprobat, de asemenea, reînnoirea MRAs cu două alte

organisme internaţionale de contabilitate - Chartered Institute of Management
Accountants (CIMA) si Chartered Institute of Finantelor Publice si Contabilitate
(CIPFA). Ambele profesii au sediul în Regatul Unit şi impulsul de reînnoire va duce la
iniţiative consolidate.

Contabilii in Canada

In Canada profesia de contabil/economist are un spectru desul de larg din care

se pot distinge doua nivele: un grup a celor care proceseaza facturile, documentele
de plata, expediere, statele de plata, etc., si un grup de specialisti in domeniul
contabil, financiar sau economic.

•••Grup A Cei care lucreaza la primul nivel nu au nevoie de studii superioare. Ei pot
lua cursuri sau programe de 1–2 ani si deveni membrii intr-o serie intreaga de
asociatii profesionale, recunoscute de industrie, dar nesanctionate de lege.
Cu un minim numar de cursuri sau chiar bazat pe experienta din Romania, contabilii
romani pot lucra in acest domeniu. In general aceste asociatii profesionale accepta
cursuri luate in alta tara sau examene confirmatoare cursurilor oferite de asociatie.
•••Grup B Pentru grupul de specialisti e nevoie de absolvirea unui program de
facultate. Profesiile in Canada sunt Chartered Accountant (CA), Certified General
Accountant (CGA), si Certified Management Accountant (CMA). Conform legii, pentru
profesarea meseriei de economist sau contabil, specialistii trebuie sa fie acceptati
intr-una din cele trei asociatii descrise mai jos. Absolventii facultatilor din Ro pot
deveni membrii, dar trebuie sa ia cursuri si sa dea examene.
41
••Titlul de Chartered Accountant (CA) e cea mai inalta treapta in ierarhia contabilitati.
Numai un CA poate face financial audits.

Australia
În Australia, contabilitatea este supusă normelor elaborate de stat şi celor
elaborate de organizaţiile profesionale. După ce mulţi ani reglementarea s-a făcut
descentralizat (Australia fiind stat federal), în 1961 s-a adoptat o Lege a societăţilor
care avea ca obiectiv reducerea diferenţelor din legislaţia anterioară.

Există două organizaţii profesionale : ASCPA – Australian Society of Certified

Practicing Accountants (Societatea australiană a experţilor în industrie şi comerţ) şi
ICAA– Institute of Chartered Accountants in Australia (Institutul auditorilor
financiari).

Elaborarea normelor în domeniul contabilităţii şi al raportării informaţiilor

financiare se face de către AASB – Australian Accounting Standards Board, AASE
– Australian Associated Stock Exchanges şi ASIC – Australian Securities and
Investments Commission.

Auditing Standard Board elaborează standardele de audit care pentru a fi

utilizabile trebuie să aibă aprobarea ASCPA şi ICAA şi să fie aprobate de stat printr-
un act normativ. Standardele contabile sunt obligatorii pentru societăţi, iar unele
sunt valabile numai pentru diferite organizaţii/sectorul public.

Legea societăţilor prevede care sunt societăţile obligate să aibă unul sau mai
mulţi auditori. Auditorii trebuie să fie înregistraţi la ASIC. Pentru aceasta ei trebuie
să fie membri ai ASCPA ori ICAA, să fi obţinut o diplomă de la o altă instituţie
indicată expres, să aibă experienţă ca auditori şi să fie capabili să-şi îndeplinească
sarcinile în mod corect.

La grupuri, în mod inevitabil, se utilizează munca unui alt auditor. Din acest
motiv, auditorii grupului trebuie să verifice munca auditorilor filialelor, să le aprecieze
independenţa şi să obţină diverse informaţii de la aceştia.

CPA Australia-Societatea australiană a experţilor în industrie şi comerţ

CPA Australia isi are originea intr-un numar de asociatii profesionale de
contabilitate fondate in Australia in anii 1880 si 1890, precum si in primele doua
decenii ale anilor 1990.
Una dintre aceste asociatii profesionale, a fost Incorporated Institute of
Accountants Victoria (Victorian Institute),care a fost fondat ca rezultat al unei reuniuni
a 80 de practicieni contabili, in Aprilie 1886.
Institutul Victorian a fost inclus ca si companie in grupul „Victorian Companies
Act” in 1887. Aderarea la acest institut a fost deschisa tuturor contabililor. Serviciile
42
institutului au fost extinse in toate statele, iar in anul 1921, numele i-a fost schimbat
in Commonwealth Institute of Accountants (Commonwealth Institute).

Fondarea institutului Victorian a fost urmata in iulie 1894 de fondarea

Institutului Federal al Contabililor (Federal Institute of Accountants), care, de
asemenea, a fost inglobat in Victoria. Documentul fondator al acestuia urmarea
includerea contabililor, societatilor, si auditorilor.
In anul 1910, a fost fondat in New South Wales un al treilea
organism,Asociatia Contabililor din Australia, - the Association of Accountants of
Australia- , care, mai tarziu a fost absorbit de Societatea Contabililor din Australia.
Acest organism s-a extins mai tarziu in toate statele. Scopul acestuia a fost indreptat
mai ales catre contabilii de societati comerciale, care, prin actul constitutiv, trebuiau
sa intruneasca doua treimi din numarul total al membrilor.
In anii 1920, alte doua organisme contabile au fost formate.Acestea au fost:
Institutul Australian al Contabililor de Costuri si Institutul Contabililor Autorizati din
Australia, anterior numit Corporatia Australiana a Contabililor Publici. Ultimul
organism si-a schimbat denumirea, fiind catalogat sub denumirea Royal
Charter(Carta Regala) in anul 1928.
In anul 1952, Institutul Commonwealth si Institutul Federal, au decis sa
fuzioneze prin absorbtie cu Societatea Contabililor din Australia.Acest organism a stat
la baza organizatiei actuale, cu numele schimbat in Societatea Australiana a
Contabililor Practicieni Autorizati in anul 1990, si apoi in CPA Australia in anul 2000.
In anii 1950, Asociatia Contabililor din Australia, precum si alte organizatii mai
mici, au fuzionat, urmate in anul 1966 de Institutul Australian al Contabililor de
Costuri.
Fuziunea dintre CPA Australia si Institutul Contabililor Autorizati din Australia,
a fost pentru prima data propusa in anul 1969. De atunci, a avut loc o serie de discutii
si negocieri referitoare la fuziune, dar pana acum, cele doua organisme nu au fost
mandatate de catre membrii lor, sa formeze o singura asociatie profesionala. Ambele
organisme continua sa coopereze in domeniile referitoare la profesie.
CPA Australia continua sa conduca si sa reprezinte profesia financiar –
contabila si de afaceri, promovand rolul CPA la nivel national si international,
furnizand si dezvoltand invatarea si cunoasterea pe termen lung pentru membrii sai,
anticipand nevoile acestora, intr-o lume in schimbare.
Organisme de standarde internationale
Informatii despre implicarea CPA Australia in organismele de stabilire a
standardelor internationale
Consiliul pentru Standarde internationale de contabilitate
Australia a fost membru fondator al IASB, predecesorul IASC. Australienii sunt
si au fost implicati activ pe toate nivelurile IASB, inclusiv ca si membri ai insusi IASB,
personal IASB, membri ai consiliului de consultanta privind standardele IASB, oameni
de incredere ai fundatiei IASC, oferindu-si de asemena sprijinul, sau pur si simplu
fiind membri ai grupurilor de lucru IASB.
Consiliul pentru standarde internationale de audit si asigurare
IAASB functioneaza ca un organism independent de normalizare, sub
auspiciile IFAC. CPA Australia, este membru deplin al IFAC.

43
Dintre cei 17 membri ai IAASB, face parte si dl.Ian McPhee, ca reprezentant al
Australiei.
Consiliul pentru standarde internationale de contabilitate publica
IPSASB functioneaza ca un organism independent de normalizare, sub
auspiciile IFAC. Australia este mebru cu drepturi depline IFAC.Reprezentantul actual
al Australiei la IPSASB este dl. Peter Batten.

Consiliul pentru standardele internationale de etica pentru contabili

IESBA dezvolta standardele si ghidul de etica utilizate de catre profesionistii
contabili.IESBA functioneaza ca un organism independent de normalizare, sub
auspiciile IFAC. Australia este mebru cu drepturi depline IFAC. Reprezentantul actual
al Australiei la IESBA este d-na Alice McCleary.
Consiliul pentru Standardele Internationale de educatie contabila
IAESB are drept scop sa imbunatateasca educatia contabila din intreaga lume.
IAESB se axeaza pe domenii de acreditare, educatie, experienta practica, si
competente profesionale. Reprezentantul actual al Australiei la IAESB este
profesorul Kim Langfield-Smith.
CPA Australia este condusa de catre consiliul de directori CPA Australia,
precum si de un director executiv, care este numit de catre consiliul de directori.
Acesta supervizeaza activitetea celor 11 comitete, inclusiv comitetele de consultanta,
conformitate si directoare.
Reprezentantul consiliului CPA Australia, numeste consiliul de directori.
CPA Australia, este de asemenea ghidat de constitutie si legi, ca si de standardele
profesionale aplicabile.
CPA Australia este unul dintre cele 3 organisme contabile profesionale din
Australia, celelalte fiind Institutul National al Contabililor si Institutul Contabililor
Autorizati din Australia.
CPA este un acronim pentru Certified Practising Accountant, spre deosebire
de Statele Unite ( si alte tari) care folosesc Certified Public Accountant.CPA Australia
este unul dintre cele mai mari organisme de contabilitate din lume, avand membri in
toata zona Asia Pacific, la fel ca si pe plan intern.
Programul CPA contine 14 segmente de educatie si o cerinta de experienta
practica completa. Programul educational al CPA contine doua parti: nivelul de baza
si nivelul profesional
Pentru a fi CPA, candidatii trebuie sa detina o diploma de studii
postuniversitare, recunoscuta de CPA Australia,si sa demonstreze competenta in
cunoasterea nivelului de baza, sa promoveze cu succes examenele profesionale intr-
un interval de 6 ani, si sa demonstreze experienta practica.
Nivelul de baza, reprezinta primele opt examene ale programului, fiecare fiind
construite pentru a evalua cunostintele tehnice obtinute prin experienta practica sau
teoretica, pentru a se asigura ca participantii sunt gata sa preia nivelul profesional al
programului CPA. Finalizarea unui grad de acreditare sau recunoastere, asa cum ar fi
cel de contabil, intalneste deseori cererile nivelului de baza, si permit candidatilor sa
treaca la nivelul profesional.

44
 Nivelul profesional este compus din sase segmente postuniversitare si
formeaza pe aceasta baza puternica cu analiza si judedcata la un nivel superior,
procesul decizional si de raportare, concentrandu-se pe arii care asigura ca un
membru CPA este evaluat de catre orice angajator la nivelul eticii, guvernantei,
spiritului de conducere cel al strategiei.
Cerinta de trei ani de experienta practica, parte a nivelului profesional al
programului CPA, a fost conceput ca raspuns la nevoile diferintelor parti interesate
incluzand angajatorii si absolventii. Cerinta experientei practice dezvolta candidatilor
indemanari tehnice, de afacer, de lideri dar si eficacitate personala.
Punctul de intrare al candidatilor in programul CPA va fi determinat de o
evaluare individuala de educatie si experienta primara . Finalizarea unui grad de
acreditare sau recunoastere, asa cum ar fi un grad de contabil va intalni deseori toate
cerintele nivelului de baza si iti va permite sa incepi nivelul profesional.
Indeplinirea a 120 de ore trienale de Dezvoltare Profesionala Continua (DPC)
(pe o perioada de trei ani) cu un minim de 20 de ore in fiecare an este necesara
pentru continuarea calitatii de membru. Membrii trebuie sa-si monitorizeze propriile
lor ore si sa declare conformitatea acestora cu reinnoirea anuala ca si membru. CPA
Australia efectueaza, de asemenea, controale aleatorii pentru a confirma ca
indeplinesc cerintele CPD.
Membrii cu drepturi depline din CPA Australia utilizeaza o abreviere (CPA
(Aust.) in Hong Kong). Membrii seniori pot deveni Fellows si pot utiliza litere ca
FCPA, (FCPA (Aust.) in Hong Kong).
CPA Australia are aproxiomativ 122,000 de membrii (CPA/FCPA/ASA).O
proportie crescanda a acestor membrii sunt din alte tari sau australieni aflati in
strainatate.
Evaluarea indemanarilor
CPA Australia este urmarita de catre Departamentul de Imigratie si Cetatenie (DIAC)
pentru a evalua din stainatate contabili calificati care doresc emigrarea in Australia in
conformitate cu urmatoarea clasificare a standardului australian de ocupatie (ASCO),
codurile fiind:
Contabili (ASCO code 2211-11)
Contabil,trezorieri corporatisti (ASCO code 2213-11)
Contabil, auditori externi (ASCO code 2212-11)
Directori financiari (ASCO code 1211-11)
Oragnizatii inrudite
In cadrul australian de reglementare, CPA Australia si Institutul Contabililor
Autorizati, coopereaza intr-un rol consultativ in formularea si interpretarea
standardelor de contabilitate. Ambele organisme coopereaza indeaproape pe
probleme profesionale, precum si in redactarea manualelor. A existat o discutie
despre fuzionarea membrilor ambelor organisme, dar nu exista planuri concrete
pentru o asemenea miscare.O astfel de masura ar putea fi considerata un lucru
controversat, avand in vedere diferitele cerinte de acceere in fiecare organizatie.
Recunoastere reciproca
CPA Australia are acord de recunoastere reciproca cu urmatoarele:
 Asociatia Generala a Contabililor Autorizati din Canada (CGA-Canada)

45
  Societatea Contabililor de administratie a Canadei (CMA Canada)
 Institutul de Contabililor Publici Hong Kong (HKICPA)
 Institutul Contabililor Autorizati din India (ICAI)
 Institutul Malaiezian al Contabililor (MIA)
 Institutul de Contabililor Publici din Singapore (ICPAS)
 Institutul Autorizat al Contabililor de Management (CIMA)
 Institutul de Contabililor Publici Autorizati din Irlanda(CPA Ireland)
 Institutul American de Contabili Publici /Asociatia Nationala de Stat al
camerelor de Contabilitate (AICPA)

Institutul de Contabili Autorizati din Australia(ICCA)

Institutul de Contabili Autorizati din Australia (Institutul) este organismul

profesional de contabilitate reprezentand Contabilii Autorizati din Australia. Acesta
are peste 50,000 de membrii si 12,000 studenti. Este un membru fondator al Aliantei
Mndiale de Cntabiliate (GAA)
Istoria
Institutul de Contabili Autorizati din Australia a fost constituit de Royal Charter
in anul 1928. Institutul functioneaza acum sub Supplemental Royal Charter (modificat
din cand in cand), acordat de Guvernatorul General, in numele Reginei Elizabeth II
pe data de 19 August 2005.
Admiterea la statutul de membru
Pentru a deveni membru al Institutului, Contabililor Autorizati trebuie
termineProgramul Contabililor Autorizati care include obtinerea Diplomei de Licentiat
al Contabilului Autorizat in contabilitate (GradDipCA) si trei ani de experienta practica.
Acest Program este disponibil pentru absolventii care detin fie un grad de contabil, fie
nu.
Gradul de contabilitate
Exista doua cai pentru cei care nu au absolvit contabilitatea pentru a putea
accede la Programul Contabililor Autorizati:
1. Institutul acrediteaza Cursul de Conversie pentru absolvire : este disponibil la
cele mai multe facultati din Australia.
Obtinerea diplomei de Contabil Acreditat
Componenta GradDipCA al Programului de Contabili Autorizati consta in
urmatoarele 5 module, fiecare putand dura aproximativ 14 saptamani de studiu
pentru finalizare:
 Audit si Asigurare;
 Impozitarea;
 Management de Contabilitate si Analiza;
 Contabilitatea financiara si Raportare;
 Etica si Aplicare in afaceri

46
Institutul este singurul organism australian de contabilitate profesionala recunoscut in
a-ti oferi o recunostinata in invatamantul superior.
Experienta practica
Pentru a satisface cerintele de experienta practica pentru a deveni un Contabil
Autorizat, trebuie sa indeplinbesti urmatoarele:
1. Sa fii angajatul unei organizatii recunoscute de Institut pentru cel putin 17.5 hpw in
acelasi timp, terminand si GradDipCA
2. Inregistrand experienta ta de lucru cu un mentor expert contabil
3. Aplicarea pentru calitatea de membru cu drepuri depline dupa finalizarea
GradDipCA si acumularea a cel putin trei ani de experienta practica.
Componenta membrilor
Exista un numar pentru diferite categorii de membrii:
 Membrii: Au titulatura CA (Contabil Autorizat) dupa numele lor.
 Fellows:Au titulatura FCA (Fellow Charted Accountant), dupa numele
lor. Acesti membrii au fost nominalizati pentru avansarea de la
Fellowship, ei fiind membrii pe parcursul a 10 ani si fiind intr-o pozitie de
seniori pentru 7 ani. Pentru a putea fi avansat Fellow membrul trebuie
sa demonstreze veleitati de lider.
 Membru afiliat:Au un grad de contabilitate si sunt membrii de cel putin 5
ani, dar nu si-au finalizat Programul de Contabili Autorizati
 Profesor de contabilitate:Pentru a fi membru in aceasta categorie este
necesar un Doctorat sau Master de cercetare, cu un rol important in
contabilitate,s afi detinut o pozitie importanta de conducere intr-o
Academie pentru cel putin 5 ani si sa detii cunostinte de Taxe si
impozite in Australia precum si legi aferente si de asemenea, sa detii
referinte de la 2 Contabili Autorizati si directorul lor de Scoala si un alt
profesor dintr-o Academie..
Educatie Continua
Contabilii Autorizati isi continua educatia proprie in sensul a a-si asigura cele mai
inalte standarde de intagritate si profesionalism.Un Contabil Autorizat trebuie sa
indeplineasca 120 de ore De Educatie Continua Profesionala la fiecare 3 ani.
Acorduri reciproce
Ca membru al Aliantei Mondiale de Contabilitate, Institutul a incheiat acorduri
reciproce cu urmatoarele organisme de contabilitate din stainatate:
 Institutul American al Contabililor Publici (AICPA)
 Institutul Canadian al Contabililor autorizati (CICA)
 Institutul de Contabililor Publici Hong Kong (HKICPA)
 Institutul Contabililor Autorizati din Anglia si Tara Galilor (ICAEW)
 Institutul Contabililor Autorizati din Irlanda(ICAI)
 Institutul Contabililor Autorizati din Scotia (ICAS)
 Institutul Auditorilor Publici din Germania (IDW)
 Institutul Japonez al Contabililor Publici Autorizati (JICPA)

47
  Institutul Contabililor Autorizati din Noua Zeelanda (NZICA)
 Institutul Contabililor Autorizati din Africa de Sud (SAICA).

Concluzii
Reflectarea fidelă a realităţii economico-financiare şi a consecinţelor sale
sociale, umane, instituţionale sunt atributele definitorii ale contabilităţii, pentru
perfecţionarea căreia se bat, se luptă şi muncesc astăzi cei mai redutabili specialişti
în “ştiinţa conturilor”. Preocupaţi de standarde, de convergenţă, de reflectarea
contabilă a realităţii, profesioniştii contabili se preocupă în fapt de economie, de
instituţii, de oameni. Este poate, cea mai frumoasă parte a profesiei contabile. Este
unul din motivele pentru care Uniunea Europeană a luat în considerare oportunitatea
recunoaşterii profesiei contabile la nivel european. În faţa provocărilor europene,
contabilitatea românească nu putea să rămână pasivă şi fără reflexe. Ea s-a adaptat
proceselor de normalizare, armonizare şi convergenţă, atât prin intermediul unor
instituţii naţionale, cât şi prin acţiunea organismelor ce reprezintă profesia contabilă.

Procesul de armonizare a contabilităţii româneşti cu cerinţele Standardelor

Internaţionale de Contabilitate (IAS/IFRS) şi cu Directivele contabile europene, care
armonizează regulile şi principiile de referinţă cu privire la elaborarea situaţiilor
financiare anuale ale instituţiilor publice, reprezintă una dintre cele mai curajoase
provocări pentru mediul administrativ. Există o terminologie-cheie care a învăluit
lumea europeană dezvoltă şi toate marile puteri economice ale lumii, dar pe care noi
abia le descifrăm, cum ar fi: Principiile Contabile General Acceptate în Statele Unite –
US GAAP –. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară – IFRS. Standarde
de Contabilitate pentru Sectorul Public – IPSAS.

Standardele Internaţionale de Contabilitate vin cu un bagaj cultural greu, ele se

fundamentează pe raţionamentul profesional, realizat prin apelul la principii, şi care
poate conduce la mai multe solutii pentru o anumită problemă dată, departe de o
rigoare absolută de tipul 1 + 1 = 2!

Ca o concluzie, menţionăm că pe plan internaţional, organizarea profesiunii de

audit financiar se stabileşte în jurul a trei axe principale:

-  definirea statutului, precizând în particular condiţiile de acces la profesie şi

exercitarea sa;

-  definirea regulilor de comportament şi de competenţă generale, regrupate

astfel: reguli de independenţă, de secret profesional şi de formare;

48
 -  controlul calităţii, care este calificat ca intern ( când este efectuat de auditor
asupra activităţilor sale) sau extern ( când este efectuat de organizaţii
profesionale).

Toate aceste aspecte stau la baza garantării calităţii opiniei emise de auditorul
financiar.

În concluzie, menţionăm că normele internaţionale de audit constituie un

ansamblu de practici de referinţă de natură să amelioreze calitatea informaţiei
financiare pe pieţele internaţionale. Ele servesc ca bază pentru dezvoltarea
directivelor naţionale în ţări în care profesia contabilă este relativ redusă sau în curs
de evoluţie, aşa cum este şi ţara noastră.

Pricipalii actori ai pieţei globale (societăţile cotate, analiştii financiari şi

investitorii, organismele de reglementare etc.) au început din ce în ce mai mult să fie
interesaţi în existenţa unui referenţial contabil unic, reprezentat de norme contabile
de bună calitate, care să permită comunicarea financiară între operatorii de pe pieţele
internaţionale de capitaluri.
Soluţia de compromis a fost găsită în octombrie 2002, organismul internaţional
de normalizare contabilă (IASB: International Accounting Standards Board, engl.) şi
cel american (FASB: Financial Accounting Standards Board, engl.) semnând la acea
dată un acord (numit de la „Norwalk”, sediul FASB), având ca finalitate asigurarea
unei convergenţe mai importantă a referenţialelor contabile emise de cele două
organisme de reglementare contabilă. Oficialii celor două organisme de normalizare
contabilă au declarat că asigurarea convergenţei normelor contabile la nivel mondial
semnifică alinierea normelor contabile considerate de bază, prin adoptarea variantei
doctrinare considerată cea mai bună: dacă norma americană (US GAAP) este mai
bună se schimbă norma internaţională şi invers. Pe de altă parte, convergenţa
presupune şi o aliniere a referenţialelor contabile naţionale la normele IFRS emise de
IASB, până la această dată IASB realizănd o serie de acorduri cu organisme de
normalizare contabilă din diferite ţări.

49
BIBLIOGRAFIE

 Liliana Feleaga,Nicolae Felega

Contabilitate Financiara-O abordare europeana si internationala
Vol. 1-Contabilitate Financiara Fundamentala
Ed.Economica,Bucuresti,2007

Articole de specialitate de pe website-urile:

 ICAEW (www.icew.co.uk)
 ACCA (www.accaglobal.com)
 www.cfainstitute.org
 www.irecson.ro
 www.cica.ca
 www.cpaaustralia.com.au
 www.iasb.org.uk
 www.icaew.co.uk
 "http://en.wikipedia.org/wiki/Financial_Accounting_Standards_Board”
 "http://en.wikipedia.org/wiki/Certified_of_GeneralAccountants_of_Association_of_Canada”
 "http://en.wikipedia.org/wiki/Institute_of_Chartered_Accountants_of_Scotland"
 "http://en.wikipedia.org/wiki/ Association _of_Chartered_Certified_Accountants"
 "http://en.wikipedia.org/wiki/CPA_Australia"

50