15. John Goldthorpe afirma din perspectiva poziției convenționale în analiza claselor sociale că : (p.

287)
1. Munca femeilor este lipsită de importanță în comparație cu cea a bărbaților
2. Între munca femeilor și cea a bărbaților nu există o corelație directă
3. Femeile pot fi considerate ca aparțin aceleași clase ca si soții lor
4. Femeile si soții lor aparțin unor clase sociale sensibil diferite
5. Poziția convențională se dezvoltă pe o premisă egalitaristă

16. Criticile aduse poziției convenționale sunt: (p.287-288 )

1. Venitul femeilor este esențial pentru menținerea poziției economice și a modului de viață al familiei
2. Angajarea soțului poate influenta puternic angajarea celorlalți membrii ai familiei
3. Există familii în care munca soțului este într-o categorie de clasă superioară
4. Venitul femeilor in cadrul unei familii este unul marginal și neesențial
5. Creste procentul familiilor în care femeia este singurul susținător

17. Mobilitatea sociala se împarte în: (p.289 )

1. Mobilitate verticală
2. Mobilitate paralelă
3. Mobilitate laterală
4. O combinație între mobilitatea de interior și cea de exterior
5. O combinație între mobilitatea laterală și cea verticală

18. Mobilitatea laterală presupune: (p.289)

1. Mobilitatea indivizilor între orașe sau regiuni
2. Mobilitatea individului de la o clasă socială la alta superioară
3. Mobilitatea geografică a indivizilor
4. Mobilitatea indivizilor către grupurilor sociale exterioare
5. Suma mobilităților verticale și asimetrice ale oamenilor

19.Mobilitatea ascendentă reprezintă: (+)

1.Trecerea unui individ de la un grup la altul situat la același nivel în cadrul structurii sociale
2.Trecerea indivizilor dintr-un strat inferior într-un strat superior deja existent
3.Crearea de noi grupuri de astfel de indivizi si pătrunderea lor într-un strat superior alături sau în locul
grupurilor deja existente în acel strat
4. Migrația individului în cadrul unei structuri sociale inferioare
5. Mobilitatea socială către grupuri sociale ce au un ascendent pozitiv asupra altora

20.Mobilitatea descendentă : (+)

1. Reprezintă degradarea grupului in raport cu grupurile din aceeași regiune geografică
2. Particularizează fenomenul de coborâre sau urcare pe scara socială
3. Desemnează legitimarea descendenței grupului din grupuri recunoscute ca fiind superioare
4. Reprezintă degradarea grupului in raport cu grupul de origine sau chiar dezintegrarea sa socială
5. Reprezintă decăderea dintr-o poziție socială superioara la una inferioară
21.Mobilitatea intergenerațională reprezintă: (p.289)
1. Schimbarea statusului social al individului în raport cu cel avut de părinții/bunicii săi.
2. Schimbarea statusului social față de statusul social deținut anterior
3. O formă de mobilitate care aparține dimensiunii temporale
4. Păstrarea aceluiași statut social pentru o perioadă mai lungă de timp
5. Păstrarea statusului social al indivizilor în raport cu cel al generațiilor anterioare

22.Mobilitatea intrageneratională reprezintă: (p. 289)

1. Mobilitatea socială surprinsă de la o generație la alta
2. Schimbarea statusului individului în raport cu cel avut anterior
3. Mișcarea geografică între cartiere, orașe sau regiuni
4. Gradul în care indivizii se mișcă în susul sau în josul scării sociale pe parcursul vieții
5. Schimbarea statusului social al individului in raport cu cel avut de părinții/bunicii săi

23.După William Rubinstein (1986) la sfârșitul secolului XX în țările occidentale, cea mai sigura metoda de a
devenii bogat a fost: (p.293)
1. Să muncești din greu
2. Să fii suficient de stăruitor și perseverent
3. Să te naști bogat
4. Sa te bazezi mai mult pe talent decât pe muncă
5. Să ai spirit antreprenorial

24.Mobilitatea de la ocupațiile “gulere albastre” la profesiile de tipul “gulerelor albe” reprezintă: (p.295)
1. O formă a mobilității ascendente
2. O formă a mobilității descendente
3. O formă de mobilitate intragenerațională
4. O formă de mobilitate intergenerațională
5. O formă a mobilității orizontale

25.Care dintre următoarele variante reprezintă aspecte problematice în studierea mobilității sociale:
(p.295)
1. Eșantioane preponderent masculine
2. Percepția subiectivă a definițiilor date statusului social
3. Lipsa metodologiei de specialitate
4. Dificultatea de a face comparații între generații
5. Definirea subiectivă a profesiilor încadrate în categoria gulerelor albastre

26.Cele mai mari șanse să trăiască în sărăcie le au: (p.296)

1. Persoanele ce nu își declară statutul ocupațional
2. Bolnavii/Persoanele cu dizabilități
3. Oamenii în vârstă cu afaceri de succes
4. Oamenii care muncesc în industrie
5. Membrii familiilor numeroase sau ale familiilor cu un singur părinte
 27.Conform cercetărilor majoritatea britanicilor considera ca: (p.299)
a. Statul este răspunzător pentru oamenii care se afla în sărăcie
b. Cei săraci sunt responsabili pentru propria lor sărăcie
c. Majoritatea celor care beneficiază de ajutor social au posibilitatea să își găsească de lucru
d. Vina pentru situația oamenilor în sărăcie este a claselor superioare
e. Motivul existentei sărăciei este evoluția în timp a claselor sociale

28.Sărăcia absolută face referire la: (p.297)

1. Sărăcia de subzistență
2. Sărăcia subiectivă definită de fiecare om/grup social în parte
3. Sărăcia relativă la normele asumate la nivel internațional
4. Sărăcia etică și morală
5. Condiții minime pentru a susține o viață sănătoasă

29.În societățile moderne programele de reconversie de la asistența socială la muncă: (p.302)

1. Încurajarea celor ce primesc ajutor social să își găsească de muncă
2. Cei ce muncesc trebuie să aibă o atitudine drastică față de beneficiarii ajutoarelor sociale
3. Încurajare pozitivă a celor ce primesc ajutor social pentru a rămâne în zona de vulnerabilitate
4. Oferă o soluție prin reducerea sau eliminarea plăților de ajutoare sociale
5. Soluții pentru a diminua dependența de ajutor social al unor categorii sociale

30.Michael Albert in Capitalism vs Capitalism (1993) prezintă modelul american/britanic prin următoarele
caracteristici: (p.307)
1. piețe economice nereglate de stat
2. niveluri scăzute de asistență socială
3. niveluri ridicate de asistență socială
4. inegalități economice profunde între bogați și săraci
5. echitate și sustenabilitate socială prin sisteme de ajutoare sociale ridicate

31.Modelul Rinului este prezentat de Michael Albert in Capitalism vs Capitalism (1993) prin următoarele:
(p.307)
1. Interese colective mai importante decât cele individuale
2. Promovarea individualismului agresiv
3. Societăți profund egalitariste cu accente comuniste
4. Inegalități economice profunde între bogați și săraci
5. Comunitatea este importantă pentru asigurarea stabilității