UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii
MANAGEMENT

PROIECT

Conducător ştiinţific
Prof. univ.dr.ec.ing
Tiberiu FORIȘ

Absolvent
Nicolae COCONETE

Braşov
2017
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii
MANAGEMENT

PLANUL DE AFACERI
Studiu de caz : S.C Monkey Business Aventura Parc
S.R.L

Conducător ştiinţific
Prof. univ.dr.ec.ing Tiberiu FORIȘ
Absolvent
Nicolae COCONETE

Braşov
2017
3
CUPRINS
Introducere..................................................................................................................................4
CAPITOLUL I SCURT ISTORIC AL FIRMEI.........................................................................6
1.1Scurt istoric............................................................................................................................6
1.2 Evoluția firmei....................................................................................................................10
1.3 Strategii ale firmei ( SMART)...........................................................................................11
CAPITOLUL II PLANUL DE AFACERI...............................................................................12
2.1 Localizarea parcului............................................................................................................12
2.1.1 Accesibilitate....................................................................................................................13
2.1.2 Structuri de agrement.......................................................................................................13
2.1.3 Tarife practicate...............................................................................................................14
2.2 Planul de afaceri.................................................................................................................15
2.2.1 Descrierea activităților și a tehnologiilor aplicate în cadrul proiectului..........................16
2.2.2 Piața țintă.........................................................................................................................20
2.3 Impactul proiectului............................................................................................................22
3.4 Prognoze și indicatori financiari.........................................................................................22
3.4.1 Prognoză privind veniturile..............................................................................................22
2.4.2 Prognoză asupra chetuielilor desfășutrate în derulare proiectului...................................24
2.4.3 Previzionarea contului de profit și pierdere.....................................................................26
2.4.4 Previziune fluxului de numerar în perioada de implementare.........................................29
2.4.5 Indicatori financiari..........................................................................................................29
2.5 Studiu de fezabilitate...........................................................................................................31
2.5.1 Obiectivele propuse.........................................................................................................31
2.5.2 Descrierea funcțională a proiectului................................................................................31
2.5.3 Date tehnice ale proiectului.............................................................................................32
2.5.4 Caracteristici principale ale construcției..........................................................................33
2.6 Forța de muncă necesară demarării proiectului..................................................................34
2.7 Strategiile de marketing ale firmei......................................................................................35
CAPITOLUL III CONCLUZII ȘI PROPUNERI.....................................................................38
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................40

4
 Introducere

Planul de afaceri poate fi văzut că un rezumat concis și cuprinzător.El prezintă

imaginea actulala a afacerii ,obiectivele și felul în care acestea se pot realiză,structură să
puțind varia în funcție de natură afacerii urmărite.
Planul de afaceri este un document scris care oferă o imagine de ansamblu a
companiei viitorului acesteia și a situației sale financiare.El explică situația prezența a
firmei,ce plănuiți să faceți în viitor,cum veți acționă ,cît de mult va costă și care vor fi
veniturile asociate.În general un plan de afaceri conține o descriere a companiei a produselor,
a serviciilor a pieței-țintă,a planului de marketing,a strategiei de vînzări,o prezentare a
documentelor financiare și a echipei de management.
În primul rînd planul de afaceri este un instrument de lucru folosit pentru a începe și
de a derula o afacere care necesită resurse materiale,financiare și umane.Acesta este folosit
atît pentru firme start-up pentru a-și trasă un itinerariu necesar cît și de companii deja
existențe pentru a-și putea îndeplini cu success obiectivele stabilite.
Din păcate mulți antreprenori asociază planul de afaceri doar cu momentul demarării
unei firme noi sau pentru a obține o finanțare.Chiar dacă acestea sunt cele mai frecvențe
utilizări, ele nu sunt totuși singurele, planul de afaceri fiind un instrument valoros și pentru
operarea efectivă a afacerii indiferent dacă această are sau nu nevoie de finanțare.
În final toate afacereile au nevoie de planuri de afaceri pentru a-și optimiza procesul
de dezvoltare și a-și atinge obiectivele propuse pentru a se asigură că nu se îndepărtează de
linia care și-au trasat-o.
Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil întreprinzătorilor care
creează o specietate sau caută parteneri,managerilor care propun proiecte noi altor persoane
sau instituții firmelor care doresc să lanseze produse /servicii noi sau doar să-și gestioneze
mai bine activitățile instituțiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiții.
Ceea ce trebuie reținut este că rolul unui plan de afaceri nu este doar de a demonstra
că afacerea merită finanțată ci în primul rînd de a ghida inteprinzatorul încă din primul an de
operare a afacerii.Planul de afaceri impune în primul rînd auto disciplină inteprinzatorului.El
schițează filozofia companiei precum și liniile directoare după care îți desfășoară activitatea.Îl
obligă pe inteprinzator să gîndească și să cerceteze planurile și perspectivele companiei pe
termen lung.Îi impune planificarea detaliată pas cu pas a afacerii și anticiparea problemelor
care se pot ivi în fiecare etapă.După demararea afacerii, planul de afaceri menține atenția

5
managerilor focalizată asupra obiectivelor majore nepermițînd că operațiunile de zi cu zi să le
distrugă atenția de la acestea.
Planul de afaceri nu reprezintă un formular ce trebuie completat la cererea unui ofițer
de credite,un element birocratic ce trebuie realizat pentru a obține o anumită sumă din partea
unui finanțator.El reprezintă însuși esența afacerii și transpune pe hîrtie obiectivele
inteprinzatorului necesitînd astfel maximă atenție și seriozitate.
Ceea ce trebuie înțeles este că planul de afaceri nu este un pașaport pentru obținerea
finanțării ci o cale de evidențiere a flerului și spiritului anteprenorial,a ideii de afaceri
promovate.El nu este un glob de cristal în care se ghicește viitorul ci un instrument bine
elaborat și fundamentat ,un ghid al evoluției viitoare în afaceri bazat pe analize și date
concrete.Un specialist în investiții a estimate că în țările cu economie de piață dezvoltată,
potențialii investitori resping 60% din propunerile de investiții în prima jumătate de oraș iau
în considerare 15% ajungînd în fază negocierilor cu doar 5% din propuneri.
Așadar,dintr-o perspectivă foarte simplistă,planul de afaceri este orice plan care ajută
o afacere să privească în viitor, să aloce resurse, să concentreze asupra punctelor-cheie și să se
pregătească pentru eventualele probleme și oportunități.El este un instrument al prezentului
elaborat prin aproximații successive,utilizînd experiență și realizările din trecut ale firmei
pentru a proiectă în mod realist cale spre viitor.El are că drept scop cel mai avantajos și
realizabil compromis între ceea ce dorește și ceea ce poate să facă firmă respectivă.
Planul de afaceri este un document scris care descrie natură afacerii,piață
țintă,avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor,precum și resursele și
aptitudinile de care dispun propietarii afacerii.El este un document de reflectare cît mai exact
a activității companiei pe un anumit interval de timp, de regulă 12 luni luînd în calcul
perioadă următoare (2 până la 4 ani). Puține companii planifica activitatea pentru mai mult de
cinci ani datorită nesiguranței ce caracterizează aceste previziuni.
Lucrarea de față cuprinde este structurtată în 3 capitole. În primul capitol sunt redate
date depsre firmă, în capitolul al doilea sunt redate informații privind planul de afaceri, iar în
capitolul al treilea vom reda câteva conlcluzii și propuneri.

6
 CAPITOLUL I SCURT ISTORIC AL FIRMEI

1.1Scurt istoric

Firma Monkey Business Aventura Parc a fost înființată în anul 2007 și are ca principal obiect de
activitate prestarea de servicii recreative. Forma juridical de fucționare este societate cu răspundere limitată.
Misiunea firmei este să acceseze noi resurse și tehnologii care să conducă la îmbunătățirea activitățiilor
recreative și de petrecere a timpului liber.
De asemenea ea își propune să atragă cât mai mulți clienți, indiferent de catergoria de vârstă, statul
social sau venit.
În prezent firma deține la Brașov un parc de aventură, care are o suprafață de 1,5
hectare,  dispune de 15 trasee de dificultate progresivă. Fiecare participant la aventură
primește un echipament de securitate cu 2 carabiniere, care trebuie folosite în permanență
pentru siguranță.
Fiecare traseu are un anumit nivel de dificultate, care este simbolizat de o culoare specifică,
după cum urmează :
Figura 2.1 Listă trasee parc

Sursa : site-ul firmei

 4 trasee mov pentru copiii sub 8 ani, traseele mov au un sistem de securitate fără
manipularea carabinierelor, pentru maximum de siguranță;

7
 Traseu copii sub 8 ani

 3 trasee galbene pentru copiii de la 8 ani impliniți și pentru începători, traseele

galbene nu depășesc o înălțime de 3 metri;

Traseu copii peste 8 ani

 3 trasee verzi care sunt ușoare;

8
 Traseul verde

 2 trasee albastre care sunt de dificultate medie, considerate a fi cele mai plăcute, fiind
nici prea ușoare și nici prea grele, ci atât cât să fie distractive;

Traseul albastru

9
  2 trasee rosu și 1 traseu negru care cer deja energie, forță și tehnică, pe aceste trasee
avem parte de adrenalină la maxim;

Traseul roșu

Traseul negru

 "Marea Tiroliana peste Lac" - lungime dus 307 de metri, lungime întoarcere 200 de
metri;1
1
http://www.parc-aventura.ro/ro/prezentare, accesat la 01.01.2017

10
 Tiroliana

1.2 Evoluția firmei

Ocupând locul al doilea în cadrul pieței de agrement din România în anul 2016, firma
Monkey Business Aventura Parc, câștigă premiul pentru cea profitabilă întreprindere mică
din industria activitățiilor sportive, de relaxare și agrement.

Analizând bilanțul firmei în perioada 2009-2015 din tabelul 2.2, vom putea realiza o
previziune a posibilităților acesteia de a-și extinde sfera de influență pe piața agrementului din
România.

Tabeul 2.2. Indicatori din contul de profit și pierdere

Indicatori din Contul de

Profit și Pierdere/ milioane Anul 2014 Anul 2015
lei
Cifra de afaceri 1.221.941 2.542.582
Total venituri 1.251.884 1.546.000
Total cheltuieli 1.170.443 1.285.222
Profit brut 81.441 260.778
Profit net 68.410 219.054
Numar salariați 15 25

După cum se observă comparativ cu anul 2014, în anul 2015 firma a îregistrat un
profit de 3 ori mai mare. Acest lucru i-a permis să achiziționez materiale noi și să angajeze
încă 10 persoane.

11
 Vedem de asemnenea că veniturile încasate din prestarea serviciilor au crescut cu
aproximativ 12,3% comparativ cu anul 2014.

Cheltuilile au cresc și ele cu 9,1% , comparativ cu 2014, datorită modernizărilor pe

care firma le-a făcut.

1.3 Strategii ale firmei ( SMART)

Pe termen scurt firma dorește să implementeze următoarele stategii :

 Creșterea cifrei de afaceri cu 15% față de anul precedent;

 Atragerea unui număr mai mare de clienți străini;
 Diversificarea pachetelor oferite, prin acordarea unor stimulente și bonificații,
care să stârnească loialitatea;

Pe temen mediu firma are următoarele strategii:

 Creșterea cotei de piața;

 Crearea de parteneriate cu federațiile sportive;
 Consolidarea puterii în cadrul industrie de agrement

Pe termen lung, firma își propune să:

 Să încheie parteneriate, în special cu furnizorii;

 Să îmbunătățească relația cu clienții, prin crearea evenimentului ” Ziua
Porților Deschise” ;
 Să participe la diverse evenimente legate de agrement și industria de loisir ;
 Să activeze și în perioda de iarnă și primăvară ;
 Să își extindă activitatea prin deschiderea de noi parcuri .

CAPITOLUL II PLANUL DE AFACERI

12
 Firma Monkey Business Aventura Parc, dorește să își extindă activitatea prin
deschiderea celui mai mare parc de agreement din Transilvania în localitatea Băile Tușnad.
Firma odată cu deschiderea acestui parc, își va deschide primul IMM datorită numărului mare
de angajați pe care îl va avea.

Parcul va avea o suprafață de 30 hectare, unde sunt amenajate în prezent, printre

altele, piscine exterioare cu plajă, un râu artificial de aproape 300 m pentru tubbing & rafting,
un lac artificial pentru plimbări cu barca/hidrobicicleta, un bazin de dimensiuni
olimpice, terenuri de sport, patinoare artificiale şi un amfiteatru în aer liber.
Vizitatorii pot opta pentru activităţi recreative precum înot, sărituri în apă de la
tobogan, sărituri la trambulină, plajă, hochei, patinaj pe gheaţă, patinaj pe role, tenis de
câmp, baschet, fotbal, curling sau tubbing, paintball și un traseu de biciclete( vezi anexele).

2.1 Localizarea parcului

Stațiunea Băile Tușnad este situată la o altitudine medie de 650 de metri, pe versantul
vestic al masivului vulcanic Ciomatul, în defileul Oltului pe malul stâng, în partea sudică a
depresiunii Ciucului,între munți Harghita și Bodoc. 
Băile Tușnad se află la 32 km. sud de Miercurea Ciuc și 37 km. nord de Sfântu
Gheorghe, are 1.641 locuitori, fiind orașul cu cea mai mică populație din România.
Existența apelor minerale din Băile Tușnad cu efecte curative folosite de către
localnicii satelor din zonă a fost menționată încă din sec. 18. Data probabilă pentru fondarea
stațiunii este anul 1842, când vindecarea miraculoasă a unui fiu de cioban a atras atenția
asupra efectului terapeutic al apelor minerale de aici. La scurt timp, în anul 1845, la Băile
Tușnad, oameni cu inițiativă din Tușnad, Vrabia, Cozmeni și Lăzărești pun bazele unei
societăți pe acțiuni condusă de către 6 persoane de încredere în vederea exploatării stațiunii.
Climatul în staţiune este unul subalpin, cu veri călduroase şi ierni geroase.
Temperatura medie anuală este de 17,5º C vara și -7 º C iarna , iar precipitaţiile
însumează în medie 700 mm anual.2
Factorii naturali de cură sunt reprezentaţi de: aerul proaspăt de munte, apele termale
sărate, sodice, sulfuroase, de mare concentraţie (188,5 g/l) şi nămolul mineral sulfuros.
Stațiunea în 1842 este parțial distrusă în luptele grele iar reconstrucția începe abia în
1852, când în același loc se construiesc vile de tip elvețian, zona fiind cunoscută și până azi ca
“Mica Elveție”.3

2
http://bestofromania.eu/tusnad/, accesat la 01.02.2017
3
http://bestofromania.eu/tusnad/, accesat la 01.02.2017

13
 Staţiunea poate fi vizitată în orice anotimp, existând posibilităţi de petrecere a
timpului liber indiferent de temperatură ambientală. Vara, se pot face drumeţii, plimbări cu
bicicletă, plimbări cu căruţa la stâne şi pe „Drumul Apelor Minerale”, rafting şi kayaking pe
Olt, zboruri cu parapanta, turism cultural, iar iarna se poate schia, se pot face plimbări cu
sania trasă de cai, drumeţii de iarnă. În zonă exista numeroase trasee marcate ce permit
descoperirea unor frumoase obiective naturale create datorită fenomenelor vulcanice.4

2.1.1 Accesibilitate

 rutier: Brașov – Sf. Gheorghe – Băile Tușnad – Miercurea Ciuc DN 12 la 67 km de

Brașov, 37 km de Sf. Gheorghe, 32 km de Miercurea Ciuc; Bacăau – Comănești –
Miercurea Ciuc DN 12 A.
 feroviar: magistrala București – Brașov – Sf. Gheorghe – Băile Tușnad – Ciceu –
Deda – Baia Mare, stație Băile Tușnad.
 aerian: cel mai apropiat aeroport este la Târgul Mureș

2.1.2 Structuri de agrement

Fiind o stațiune turistică cu un specific balneo-climateric, majoritatea structurilor de

agreement aparțin de spațiile de cazare de aici. Există însă câteva excepții și anume :
 Lacul de agrement Ciucaş din mijlocul staţiunii  Băile Tuşnad a fost creat special, în
scopuri turistice folosindu-se apa râului Olt. Pe malul lacului există bărci de închiriat
care așteaptă să plimbe tusiștii curioși.

 O3zone Wellness & Spa este mică bijuterie a Complexului O3zone unde toţi cei care
sunt interesați găsesc o piscină cu apă încălzită şi cu o instalaţie de înot contra
curentului situată într-un ambient deosebit, un jacuzzi profesional și o zonă de fitness
dedicat iubitorilor de mişcare.5

 Club Aventura, este situal lângă lacul Ciuncaș. Parcul are două trasee pentru copiii
între 5 şi 9 ani, compuse din 9 jocuri, care se termină în tiroliană, dar şi un traseu
galben, de nivel redus spre mediu, şi un traseu verde, pentru avansaţi, la înălţime mai

4
https://www.tourist-informator.info/ro/Lac-agrement-Baile-Tusnad/Lacul-Ciucas-19306.html, accesat la
01.02.2017
5
http://www.laculsfantaana.ro/ro/Hotel-Baile-Tusnad/Hotel-O3Zone-u26021.html, accesat la 01.02.2017

14
 mare. De altfel, toate traseele se termină cu tiroliana, care au lungimi diferite, în
funcţie de dificultate.6

 Teren de minigolf suedez, aparține de pensiunea Iris, însă oferă posibilitatea turiștilor
să achiziționeze bilete de acces la teren. Pensiunea dispune de toate accesoriile
necesare.7

 Pârtie de ski, este o pârtie roşie cu nivel mediu de dificultate şi are lungimea de 500
de metri. Altitudinea de plecare este la 750 de metri, are o diferenţă de nivel de 100 de
metri şi înclinaţia de 22%. Se desfăşoară pe o lăţime de 40 de metri, ocupă 2 hectare şi
are altitudinea de coborâre la 650 de metri. Pârtia Tuşnad are o capacitate maximă de
700 de persoane. Este deservită de un teleski monopost şi de un baby ski cu scaun
mobil, tunuri de zăpadă, nocturnă şi ski-pass cu cartele magnetice.8

2.1.3 Tarife practicate

Pentru accesul la spa& wellness tarifele sunt:

Bilete de intare valabile 3 ore:

 Adulți: 30 lei.. Suprataxă 30 de minute:  5 lei

 Copii < 130 cm înălțime: 15 lei. Suprataxă 30 de minute: 2 lei
 Copii < 3 ani - gratuit.

Bilete de o zi - un singur acces pe zi

 Bilet de intrare adulti: 80  lei

 Copii < 130 cm inaltime: 30 lei
Abonamente - un singur acces pe zi

 Adulti 10: 250 lei.. Suprataxă 30 de minute: 5 lei. Valabilitate: 30 zile. Reducere: 50
lei.

6
https://www.tourist-informator.info/ro/Parc-de-distractie-Baile-Tusnad/Club-Aventura-27485.html, accesat
01.02.2017
7
http://www.irispanzio.ro/kikapcs.php, accesat 01.02.2017
8
https://www.tourist-informator.info/ro/Partie-de-schi-Baile-Tusnad/Partia-de-schi-19305.html, accesat
01.02.2017
http://www.laculsfantaana.ro/ro/Partie-de-schi-Baile-Tusnad/Partia-de-Schi-u19305/1-prezentare-
generala.html,accesat la 01.02.2017

15
  Adulti 20: 500 lei. Suprataxă 30 de minute: 5 lei. Valabilitate: 60 zile. Reducere: 100
lei. 9

Pentru plimbările cu barca pe lac, pe o durată de 30 minute sunt percepute următoarele

tarife :

 Adulți :15 lei
 Copii :10 lei

Pentru accesul la parcul de aventură, se percep următoarele tarife:

 Copii între 5-9 ani : 20 lei

 Copii peste 10 ani, adulți : 25 lei10

Pentru accesul pe pârtia de ski, tarifele variază astfel :

Tabel 2.1 Tarife percepute pe pârtia de ski

Puncte Preț(lei)
3 8
12 12
20 35
30 45
50 60

De asemenea există un centru de închiriere echipamente (schiuri, bețe și clăpari, placa

de snowboard și bocancii de snowboard (boots)) la 25 lei/ program de zi sau de seară.Pentru
accesul de la terenul de minigolf se percep tarife de 30 lei pentru o durată de 2 ore.

2.2 Planul de afaceri

Orice afacere trebuie pregătită în prealabil și de aici apare necesitatea elaborării unui
plan de afaceri. Intreprinzătorul realizează o prognoză a afacerii pe termen mediu (5 ani).
Planul de afaceri este un instrument prin care se prezintă sub formă scrisă obiectivele care se
doresc a fi realizate, etapele și resursele necesare pentru realizarea acestor obiective. 11
Elaborarea unui plan de afaceri este absolut necesară în următoarele situații:

9
https://www.tourist-informator.info/ro/Centru-Wellness-Spa-Baile-Tusnad/Baia-Termala-si-Centru-Wellness-
20577.html, accesat la 01.02.2017
10
http://www.pensiuni-vile-transilvania.ro/index.php?m=51&frid=118, accesat la 01.02.2017
11
L Guga, Managementul IMM-urilor, Editura Universităţii TRANSILVANIA din Braşov 2009, pag.84

16
  în cazul unei întreprinderi în curs de înființare (date tehnice etc.) mai ales dacă se
apelează la credite bancare ;
 când se dorește dezvoltarea unei întreprinderi sau modernizarea prin realizarea de
investiții ;
 ori de câte ori se modifică strategia conducerii ;
 se vinde întreprinderea sau se cesionează ;12

Planul de afaceri prezintă următoarele avantaje:

 Asigurarea unei imagini de ansamblu asupra activitătii ;

 Ajută la evaluarea mai corectă și mai realistă a unor idei de afaceri ;
 Este un instrument care dacă este folosit corespunzător asigură o conducere
eficientă ;
 Permite comunicarea ideilor de afaceri persoanelor din exteriorul firmei. 13

2.2.1 Descrierea activităților și a tehnologiilor aplicate în cadrul proiectului

Investiţia are drept scop realizarea unei parc de agrement care va presta servicii
recreative, fiind încadrată la cele mai de top afaceri în această industrie.
Servicii şi capacităţi rezultate în urma implementării proiectului, capacităţile de
producţie proiectate pentru cele două categorii de servicii sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 2.2 Principalele activități/servicii vândute

Activitate/ An 2017/locuri 2018/locuri 2019/locuri 2020/locuri 2021/locuri
Baschet 20 20 20 20 20
Cățărări 100 100 100 100 100
Ciclism 40 40 40 40 40
Curling 10 10 10 10 10
Hochei 50 50 50 50 50
Înnot 50 50 50 50 50
Paintball 40 40 40 40 40
Plimbare cu
hidroblicicleta/barca 40 40 40 40 40
Tenis de camp 8 8 8 8 8
Tiroliana 20 20 20 20 20
Tubbing 15 15 15 15 15
Alimentație 200 200 200 200 200

12
http://docslide.net/documents/plan-de-afaceri-578b6e51b5942.html, accesat la 01.02.2017
13
A.M Grigore, Managementul IMM, Note de curs, pag. 67

17
 Forţa de muncă necesară în derularea acestui proiect, ţinând cont de viitoare
dimensiunea a întreprinderii este prezentată în tabelul de mai jos :
Tabelul 2.3 Forța de muncă necesară
Număr posturi
Specialitatea/meseria
Fără proiect Cu proiect
Ajutor contabil 2 2
Ajutor manager 4 8
Auditor 0 2
Contabil Expert 0 1
Director financiar 0 1
Instalatori 0 1
Jurist 0 5
Manager HR 0 1
Manager proiect 0 3
Paznici 0 1
Recrutator 0 2
Reprezentat PR 0 2
Specialist comerț 0 2
Specialist marketing 0 10
Supraveghetori șantier 0 10
Total, din care: 0 51
- permanenţi 6 51
- sezonieri 0 0

Am considerat că sunt suficienţi 51 angajaţi, pentru faza de derulare a procesului având

în vedere faptul că vom lucra dor cu firme de specialitate din domeniul construcției,
instalațiilor etc.

După ce am stabilit numărul de angajați, este necesar să afișăm și o listă cu lucrărilor

bunurilor, serviciilor ce fac obiectul investiției propuse.

Tabelul 2.4 Lista lucrărilor,bunurilor, serviciilor ce fac obiectul investiției propuse

Preţ total Valoare

euro euro Linie
Nr. Cantitat Eligibil/
Denumirea lucrărilor / bunurilor/ serviciilor UM bugetar
crt. e Totală neeligibil*
ă
( cuTVA) (fără
TVA)
Lucrări de construcții
1 Anfiteatru Buc 1 500.000 405.000   95.000
2 Bazine de înnot Buc 3 100.000 81.000   19.000
3 Clădiri Buc 2 400.000 324.000   76.000
4 Lac artificial Buc 1 1.000.000 810.000   190.000
5 Patinoar Buc 1 1.000.000 810.000   190.000

18
 6 Pârtie curling Buc 1 50.000 40.500   9.500
7 Râu artificial Buc 1 500.000 405.000   95.000
8 Tenen patinaj role Buc 1 100.000 81.000   19.000
9 Teren de sport Buc 1 10.000 8.100   1.900
10 Teren tenis de camp Buc 1 25.000 20.250   4.750
11 Traseu biciclete Buc 1 30.000 24.300   5.700
TOTAL 3.715.000 3.00.150   705.805
 Dotări (active corporale)
 1.  Aparate de cafea  Buc 2 200 162 38
2  Balansoar  Buc  3  1.319 1.103 206
3  Bănci  Buc  20  1.000 810 190
4  Birouri  Buc 10  1.100 891 209
5  Copiatoare Xerox  Buc  2  1.500 1.215 285
6  Cuptoare  Buc 2 1.000 810 190
7  Cuptoare cu microunde  Buc 3 400 324 76
8  Dozator apă  Buc 6  184 149 35
9  Dulap de pastrare acte  Buc  6  1.900 1.539 361
10  Farfuri  Buc  500  350 233 67
11  Foisor  Buc  3  2.834 2.295 539
12  Frigidere  Buc 4  4.500 3.645 855
13  Hote  Buc 2  1.800 1.458 342
14  Imprimante  Buc 2 250 192 48
15  Laptop  Buc  10  10.000 8.100 1.900
16  Leagane  Buc 10 400 324 76
17  Materiale construcții  Buc  - 4.000.000 3.240.000 760.000
18  Mese  Buc 65 3.000 2.430 570
19  Oale  Buc  30  2.500 2.025 475
20  Pahare  Buc  400  270 219 51
21  Porti de fotbal  Buc  2  151 122 29
22  Prosoape  Buc 50 200 162 38
23  Scaune  Buc 250  1.500 1.215 285
24  Scaune birou  Buc  10  340 275 65
25  Tacamuri  Buc  400  200 162 38
26  Tigai  Buc  30  1.400 1.134 266
27  Topogane apă  Buc  2 5.000 4.050 950
28  Unelte  Buc  100  2.000 1.620 380
29  Ustensile de bucataruie  Buc 50  1.000 810 190
30 Aragaz   Buc 2  1.800 1.458 342
31 Barci gonflabile Buc 20 200 162 38
32 Bărci Buc 10 10.000 8.100 1.900
33 Căști paintball  Buc 100 4.444 3.600 844
34 Căști protective  Buc 200 2.000 1.620 380
35 Centrală termică  Buc 1 2.000 1.620 380
36 Coș baschet Buc 2 500 405 95
37 Crose hochei Buc 30 1.000 810 190
38 Dușuri Buc 30 667 540 127
39 Echipament paintball Buc 100 3.266 2.645 621
40 Echipamente cataract  Buc 200 20.000 16.200 3.800
41 Frângie M 100 500 405 95
42 Hidrobiciclete  Buc 20 21.600 17.496 4.104
43 Mingi baschet Buc 20 200 162 38

19
 44 Mingi fotbal Buc 20 200 162 38
45 Mingi paintball  Buc 20.000 276 224 52
46 Mingi tenis Buc 100 200 162 38
47 Palete tenis Buc 30 400 324 76
48 Patine Buc 100 5.000 4.050 950
49 Program de gestiune  Buc 1 100 81 19
50 Pusti paintball  Buc 100 4.622 3.744 878
51 Role Buc 100 5.000 4.050 950
52 Skiuri pentru apă Buc 50 2.000 1.620 380
53 Telefoane birou Buc 20 4.000 3.240 760
54 Terenuri  Ha  30 300.000 243.00 57.000
55 Topogan Buc 2 1.000 810 190
56 Trambulină Buc 5 5.000 4.050 950
56 Vâsle Buc 20 858 695 163
57 Veste de protective Buc 100 2.000 1.620 380
TOTAL 4.407.483 3.357.772 844.532

 1.  Licențe- softuri  Buc  10  10.000 8.100 1.900

2 Programe de conta Buc 1 100 81 19
3 Program de gestiune Buc 1 100 81 19
4 Taxe notariale Buc 1 2.000 1.620 380
5 Taxe de înregistrare la registrul comerțului Buc 1 100 81 19
6 Soft comandă mâncare Buc 1 1.000 810 190
TOTAL 13.300 10.773 2.527

 1 Cursuri de formare angajați Buc 3 2.000 1.620 380

2 Implementare sistem POS Buc 1 200 162 38
3 Servicii de administrare site Buc 1 1.000 810 190
4 Servicii de apă și canalizare Buc 1 3.000 2.430 570
Servicii prestate de firme specializate în domeniul
5  Buc 1 1.000.000 810.000 190.000
construcțiilor
6 Servicii presate de o firma de curățenie Buc 1 200.000 162.000 38.000
7 Servicii de pază Buc 1 30.000 194.300 5.700
8 Servicii de salubritate Buc 1 200.000 162.000 38.000
9  Servicii de telefonie si internet  Buc 1 200 162 38
10 Servicii de transport Buc 1 5.000 4.050 950
11 Cursuri de formare angajați Buc 3 2.000 1.620 380
TOTAL 1.460.000 1.339.154 274.246
TOTAL 1+2+3+4 9.593.783 7.770.964   1.822.819

Așadar valoarea totală a proiectului atinge suma de 9.593.783 euro. Din aceștia
1.822.819 reprezintă valoare neeligibilă, sau cum se mai spune valoarea taxei adaugate.

Proiectul prin investiţiile preconizate va oferi servicii de agrement, alimentaţie şi

relaxare. Furnizorii de materii prime pentru desfăşurarea activităţilor din parcul de agrement
(alimentaţie,echipamente ) sunt reprezentaţi în primul rând de agriculotorii din localitatea

20
Băile Tușnad, și în al doilea rând de angosiștii care vând en-gros aceștia fiind în principal din
municipiile Covasna şi Harghita.

De asemenea în ceea ce privește construitea clădiriilor și a spațiilor în care se vor

plasa diferitele activități, firma va lucra cu firme specializate din domeniu construcțiilor,
instalațiilor, amenajării etc.
Pentru partea de echipamente și amenajarea corespunzătoare a traseelor, firma va
lucra cu actualii furnizori sau parteneri.

2.2.2 Piața țintă

Piața țintă căruia se adresează proiectul este formată din persoane care au un venit
mediu pe economie,famililor cu copii sau cuplurilor care doresc să își petreacă weekend-ul
sau vacanța într-un loc în aer liber.
De asemenea tinerilor iubitori de aventură sau copiilor care vor să își petreacă
vacanțele într-un loc care să le consume energia. Pentru estimarea tarifului mediu zilnic pe
piața de agrement s-au luat în considerare următoarele:
- Nivelul tarifelor prcaticate de concurență;
- Nivelul dotărilor, amenajărilor şi a serviciilor oferite de parc;
- nivelul de securitate;
În ceea ce priveşte tarifele practicate de celelalte parcuri de agrement din zonă, acestea
se diferenţiază astfel:
Tabelul 2.5 Tariful mediu practicat pe piața parcurilor de agreement
Tip/ Tarife individuale Tarife familie Oră
Vârstă (lei) (lei) suplimentară(lei)
Adulți 50 45 20
Copii între 4-9 ani 30 25 12
Copii între 10-17 ani 40 35 15

În general, tarifele întâlnite în parcul de agrement, se situează la un nivel cuprins

între 60- 70% din tarifele practicate în industria de agrement.
Pentru început şi aceast parc de aventură va fi nevoit să practice tarife destul de
ridicate, pentru a-și scoate o parte din investiție. Astfel tarifele practicate de parc sunt
reprezentate în tabelul de mai jos :
Tabelul 2.6 Tarife practicate de parcul aventura
Oră
Tarife individuale (lei) Tiroliană Abonamente
Tip suplimentară(lei)

21
Adulți de la 18 ani 40 10 17 800
Copii între 4-7 ani 25 10 0 500
Copii între 8-11 ani 26 10 13 600
Elevi/ Studenți 35 15 10 700
Grupuri adulți 35 10 15 0

Se pot stabili mai multe de strategii de preţ, în vederea creşterii nivelului de ocupare
a parcului de agrement,dintre acestea le amintim pe cele mai importante:

 prețuri care presupun stimulente și bonificații. Ca de exemplu la intrarea unui grup

de 10 persoane în parc, aceste beneficiază de un tur cu tiroliana gratuit. Sau fiecare
persoană care vine în parc va primi un tricou inscripționat cu logo-ul întreprinderii.
 prețuri promoționale. Ca de exemplu în luna iulie toate persoanele care vor veni în
parcul de agrement vor beneficia de o reducere de 15% la toate serviciile furnizate de
noi.
 prețuri diferențiate. Ca de exemplu în extrasezon vindem bilete de acces la parcul de
agrement cu 20% mai mari, iar după aceea le scădem la același preț inițial.

2.3 Impactul proiectului

Investiţia propusă are un impact deosebit de mare asupra localității Băile Tușnad,
deoarece duce la :
 dezvoltarea zonei din punct de vedere economic, dar putem spune că
îmbunătățește imaginea stațiunii. Astfel oamenii nu vor veni aici doar pentru
a-și trata boliile sau penrtru a beneficia de câteva zile de odihnă, ci vor veni
pentru a face mișcare în aer liber și pentru a costrui amintiri de neuitat alături
de cei dragi;
 o ofertă turistică diversificată, prin punerea la dispoziția clienților a o serie
de servicii de relaxare, agrement, tratamente etc. Acest lucru va duce la
creșterea încasărilor la bugetele locale. Cu banii respectivi primăria va putea
dezvolta infrastructura din zonă și facilitarea accesului;
 crearea de noi locuri de muncă, prin angajarea localnicilor și încurajarea
tinerilor să rămână în zona rurală. Prin realizarea acestui proiect vom crea
aproximativ 124 locuri de muncă;
 dezvoltarea industriei locale, pentru că vom achiziționa produse
naturale(fructe,legume, brânză, lapte, unt, vin, țuică, siropuri, gemuri) de la

22
 producători, care le vom folosi la activiateta de restaurant, dar și produse
meșteșugărești pe care le vom vinde la standurile special amenajate;
 desfășurarea unei activități nepoluante pentru mediu înconjurător și
conservarea fluorei .

3.4 Prognoze și indicatori financiari

3.4.1 Prognoză privind veniturile
În continuare vom realiza o prognoză a veniturile din activitatea de exploatare clasificate pe
criterii de proveniență :
 Servicii de agrement :

- capacitatea parcului de agreement ;

- durata de funcţionare anuală: permanent;
- tarifele preconizate pe 3 ore variabile;
- gradul mediu de ocupare anual şi trimestrial;
Calculul şi rezultatele prognozate vor fi prezentate în tabelul de mai jos

Tabeulul 2.7 Venituri din activitatea de agrement în lei

Indicatori/ An 2017 2018 2019 2020 2021
Nr. zile de funcţionare 356 356 356 356 356
T14 I 92 92 92 92 92
T II 91 91 91 91 91
T III 92 92 92 92 92
TRIM IV 90 90 90 90 90
Nivelul mediu de
60% 70% 70% 85% 90%
ocupare
TI 25% 25% 25% 25% 25%
T II 60% 70% 80% 85% 90%
T III 50% 50% 50% 50% 50%
T IV 20% 20% 20% 20% 20%
Număr bilete vândute 1.000.000 1.500.000 2.000.000 2.500.000 3.000.000
Tarif mediu intrare 40 40 40 40 40
100.000.00
Total venituri 40.000.000 60.000.000 80.000.000 120.000.000
0

14
T= trimestru

23
 Conform tabelului spunem că aștepăm o creștere cu 10% în fiecare an al gradului de
ocupare. De asemnea se preconizează că numărul de bilete vândute va crește în fiecare an cu
66%. Parcul va funcționa 365 zile, desfășurând activități specifice sezonului.
 Servicii de alimentaţie publică
Veniturile din alimentaţie (în sistem restaurant) au fost determinate luând în
considerare următorii factori :
- numărul de locuri ocupate la mese;
- număr de zile de desfășurare a activității;
- numărul de clienți care au frecventat restaurantul pe parcursul anului ;
Aceste venituri provin în cea mai mare parte, de clienţii parcului de agrement, dar și de
alți clienți care pot cumpăra o masă aici.
Metoda de calcul, precum şi previziunile făcute sunt prezentate în tabelul de mai jos,
însă trebuie să reamintim că aceste valori din tabel sunt sume previzionate ele pot depăși
așteptările financiare previzionate sau nu.

Tabelul 2.8 Venituri obținute din activitatea de alimentație în lei

Indicatori/ An 2017 2018 2019 2020 2021

Nr. zile de funcţionare 356 356 356 356 356
Nr. locuri la masă  6  6  6  6  6
Grad ocupare 0,60 0,70 0,70 0,85 0,90
Nr. locuri/masa
200.000 300.000 400.000 500.000 550.000
comercializate
Încasare medie
25 30 35 40 45
RON/zi/client
TOTAL VENITURI 5.000.000 9.000.000 14.000.000 20.000.000 24.750.000

Conform tabelului preconizăm o creștere a veniturilor încasate cu 55,55% în fiecare

an. Pe lângă acest lucru se observă faptul că atât numărul de mese vândute cât și
gradul de ocupare sunt în creștere.
 Alte servicii

Aceste venituri au fost estimate la 10% din veniturile totale din alimentaţie și intrarea în
parc vor proveni din:
- telefon, fax, acces la calculatoare cu internet;
- excursii;
- consumaţii suplimentare la restaurant

24
 2.4.2 Prognoză asupra chetuielilor desfășutrate în derulare proiectului

Cheluielile din activitatea de exploatare le vom împărți pe grupuri de costuri și anume:

 cheltuieli cu materile prime și materiale cosumabile acestea reprezintă 41,69% din

valoarea totală a bugetului alocat pentru demararea acestui proiect;
 cheltuieli cu taxe și impozite, reprezintă 2% din suma alocată;
 cheltuileli cu active corporale reprezintă 39% din valoarea totală a proiectului;
 cheltuieli cu active necorporale( softuri, licențe) acestea reprezintă 0,13% din
valoarea totală a proiectului;
 cheltuieli cu servicii prestate de terți, reprezintă 15,21% din valoarea totală a
proiectului;
 cheltuieli cu apa, electricitate și canalizare după cum urmează:

Tabel 2.9 Cheltuieli pe parcursul duratei de exploatare

Energie electrică
Consum mediu zilnic (Kw) 600 650 700 800 700
Număr zile de activitate 365 365 365 365 365
Nivel de ocupare 60% 70% 70% 85% 90%
Tarif mediu (RON/Kw) 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35
Cheltuieli energie electrică 76.650 83.038 89.425 102.200 89.425
Apă
Număr locuri vândute 1.000.000 1.500.000 20.000.000 2.500.000 3.000.000
Consum mediu zilnic (mc) 20 20 20 20 20
Preț mediu (RON/mc) 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50
Cheltuieli apă 10.950 10.950 10.950 10.950 10.950
Canalizare
Debit zilnic (mc) 73 73 73 73 73
Consum zilnic (Kw) 600 650 700 800 700
Număr zile de activitate 365 365 365 365 365
Nivel de ocupare 60% 70% 70% 85% 90%

25
 Preț mediu (RON/Kw) 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35
Cheltuieli energie electrică 76.650 83.038 89.425 102.200 89.425
Substanţe tratare (RON) 1000 1000 1000 1000 1000
Total canalizare 30.000 30.000 30.000 30.000 30.000
Salubritate
Număr locuri vândute 1.000.000 1.500.000 20.000.000 2.500.000 3.000.000
Preț mediu (RON/loc-vandut) 40 40 40 40 40
Cheltuieli salubritate 109.600 109.600 109.600 109.600 109.600
Energie termica
Număr locuri vândute 1.000.000 1.500.000 20.000.000 2.500.000 3.000.000
Preț mediu (RON/loc-vandut) 40 40 40 40 40
Cheltuieli energie termică 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000
TOTAL cheltuieli utilități 315.850 328.626 341.400 366.950 341.400

 chetuieli cu plata salariilor și contribuția la asigurările sociale de sănătate, după

cum urmează:

Tabelul 2.10 Repartizarea cheltuielilor pe salarii

Sume plătite
Număr Salariu la Cheltuileli
Specialitatea/meseria
posturi brut/lună asigurări/lun totale/an
ă
Ajutor contabil 2 2.500 575 1.825.000
Ajutor manager 8 2.500 575 7.300.000
Auditor 2 5.000 1.151 3.650.000
Contabil Expert 1 6.000 1.380 2.190.000
Director financiar 1 7.000 1.611 2.555.000
Supraveghetor 1 5.000 1.151 3.650.000
Jurist 5 3.000 691 5.475.000
Manager HR 1 6.000 1.380 2.190.000
Manager proiect 3 6.000 1.380 2.190.000
Paznici 1 2.000 460 730.000
Recrutator 2 3.000 691 2.190.000
Reprezentat PR 2 3.000 691 2.190.000
Specialist marketing 2 3.500 806 2.555.000
Bucătar + echipa 10 3.500 806 12.775.000
Îngrijitori parc 10 3.000 691 10.950.000
Total 51 61.000 14.039 62.415.000

26
 După cum se observă întreprinderea plătește salarii lunale de 61.000 lei dintre acești
a14.039 lei reprezentând contribuțiile acesteia la asigurările sociale.

2.4.3 Previzionarea contului de profit și pierdere

În tabelul de mai jos am considerat necesar să realizăm o previziune a sitației din

contul de profit și pierdere a întreprinderii, deoarece proiectul se va realiza și accesând o parte
din sumă necesară prin intermediul fondurilor europene, licitații și emiterea de acțiuni. Așadar
un plan bine elaborat, crește nivelul de credibilitate din partea investitoriilor.

Tabelul 2.11 Contul de profit și pierdere previzionat15

Nr. Exercitiul financiar

Denumirea indicatorului
Crt
Precedent Încheiat Previzionat Previzionat Previzionat Previzionat
A B 2016 2017 2018 2019 2020 2021
1. Cifra de afaceri neta (rd. 02 la
1 45.000.000 69.000.000 94.000.000 120.000.000 144.750.000
04)
         Productia vanduta (ct. 701 la
2 40.000.000 60.000.000 80.000.000 100.000.000 120.000.000
708)
        Venituri din vanzarea
3
marfurilor (ct. 707)
        Venituri din subventii de
expl. aferente cifrei de afaceri nete 4
(ct. 7411)
2. Variatia stocurilor      Sold
5
creditor
          (ct. 711)                Sold
6
debitor
3. Productia imobilizata (ct. 721
7
+0722)
4. Alte venituri din exploatare (ct.
8 5.000.000 9.000.000 14.000.000 20.000.000 24.750.000
758 + 7417)
VENITURI DIN
EXPLOATARE – TOTAL (RD. 9 45.000.000 69.000.000 94.000.000 120.000.000 144.750.000
01+05+06+07+08)
5. Cheltuieli cu materiile prime
(ct. 601 la 604 + 606 la 608 - 10 16.450.000.000
7412) 1.000.000 500.000 250.000 200.000

15
Schemă luată de pe http://www.rasfoiesc.com/legal/contabilitate/BILANTUL-CONTABIL-SI-CONTUL-
DE28.php, accesat la 01.02.2017

27
    Cheltuieli cu energia si apa (ct.
11
605-7413) 87.600 93.988 100.375 113.150 100.375
    Cheltuieli privind marfurile (ct.
12 130.000
607) 180.000 100.000 80.000 100.000

6. Cheltuieli privind personalul

13 67.539.235 67.539.235 67.539.235 67.539.235 67.539.235
(rd.14 + 15)

        Cheltuieli cu salariile (ct.

14 62.415.000 62.415.000 62.415.000 62.415.000 62.415.000
641-7414)
        Cheltuieli cu asigurarile si
15 5.124.235 5.124.235 5.124.235 5.124.235 5.124.235
protectia sociala (ct. 645-7415)

7. Ajustarea valorii imobilizarilor

corporale si necorporale (rd.17 la 16 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000
18)

        Cheltuieli cu amortizarile si
17 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000
provizioanele (ct. 6811+ 6813)
        Venituri din provizioane (ct.
18
7813 + 7815)
8. Alte cheltuieli de exploatare 19 121.000 121.000 121.000 121.000 121.000
        Cheltuieli privind prestatiile
externe (ct. 611 la 614 + 621 la 20
628 -7416)
        Cheltuieli cu despagubiri,
21
donatii (ct. 658)
CHELTUIELI DE
EXPLOATARE – TOTAL (rd. 22 16.517.710.235 68.710.235 68.210.235 67.960.235 67.910.235
10 + 13 + 16 + 19)
A. REZULTAT DIN
23
EXPLOATARE
        Profit (rd. 09-22) 24 289.765 25.789.765 52.039.765 76.839.765

        Pierdere (rd. 22-09)   16.472.710.235        

9. VENITURI
FINANCIARE (CT. 761 LA 768 25 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000
+ 788)
10. CHELTUIELI
FINANCIARE (663 LA 668 + 26 7.000 7.000 7.000 7.000 7.000
688)
B. REZULTAT FINANCIAR 27          
        Profit (rd. 25-26) 28

        Pierdere (rd. 26-25)   3.000 3.000 3.000 3.000 3.000

C. REZULTAT CURENT
29
(A+B)          
        Profit (rd. 23-27) 30 16.472.707.235        
        Pierdere (rd. 24-28)     292.765 25.792.765 52.042.765 76.842.765
11. VENITURI 500.000
31
EXTRAORDINARE (CT.771) 600.000 800.000 1.000.000 1.200.000
12. CHELTUIELI
32 250.000
EXTRAORDINARE (CT. 671) 300.000 400.000 500.000 600.000
D. REZULTAT
33  
EXTRAORDINAR        

28
         Profit (rd. 31-32 34 250.000 300.000 400.000 500.000 600.000
        Pierdere (rd. 32-31  

13. VENITURI TOTALE (rd.

35 45.510.000 69.610.000 94.810.000 121.010.000 145.960.000
09 + 25 + 31)
14. CHELTUIELI TOTALE
36 16.517.967.235 69.017.235 68.617.235 68.467.235 68.517.235
(rd. 22 + 26 + 32)
E. REZULTAT BRUT 37          
        Profit (rd. 35-36) 38   592.765 26.192.765 52.542.765 77.442.765

        Pierdere (rd. 36-35)   16.472.457.235        

15. Impozit pe profit (ct. 691 -
39  
791) (E × 16%)        
F. REZULTAT NET 40 94842.4 4190842.4 8.406.842.4 12.390.842.4
        Profit (rd. 37-39)     497.923 22.001.923 44.135.923 65.051.923
        Pierdere (rd. 38)   16.472.457.235        

2.4.4 Previziune fluxului de numerar în perioada de implementare

Fluxul de numerar este de obicei considerat a fi sumă totală de numerar care este
generată și primită de către o societate, împreună cu sumă cheltuită pentru organizare. În
general, urmărirea fluxului de numerar reprezintă înregistrarea imediată a tranzacțiilor într-un
jurnal. Monitorizarea fluxului de numerar este considerată esențială pentru a avea o imagine
exactă a stabilității financiare a afacerii. De multe ori, fluxul de numerar poate furniza
informații ce pot fi utilizate pentru a îmbunătăți situația economică a business-ului.16

În cazul nostru fluxul de numerar va provenii din :

 surse proprii;

 fonduri europene:

 investitori.

Așadar din surse proprii va fi acoperită suma de 2.000.000 euro, din fonduri europene
suma de 10.000.000 euro și de la investitori suma de 5.000.000 euro.

2.4.5 Indicatori financiari

Folosind datele previzionate anterior vom efectua un calcul al indicatorilor financiar,
luând ca perioadă de operare 5 ani, după finalizarea investiției. Indicatorii calculaţi sunt:
16
http://pafaceri.ro/ce-este-fluxul-de-numerar/, accesat la 01.02.2017

29
 1. Cheltuielile de exploatare (Ce) = cheltuieli aferente veniturilor din exploatare şi au
fost calculate conform celor prezentat mai sus.
2. Cheltuielile financiare (Cf). Sunt cheltuieli cu dividendele pentru acționari;
3. Disponibilul de numerar curent ester rezultatul final al fluxului de numerar aferent
perioadei de exploatare. 17
4. Durata de recuperare a investiţiei (Dr) – s-a calculat folosind formula : Dr =

VI
Pn mediu
5. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) – reprezintă capacitatea
societăţii de acoperire a cheltuielilor financiare (dividendele datorate acționarilor). S-a

Re
calculat după formula : Ga = Cf 18

6. Profitul net (Pn) = Rezultatul exercițiului – Valoare impozit

7. Rata de actualizare – este de 8%, folosită pentru actualizarea fluxurilor de numerar
viitoare.
8. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) = Total intrări numerar (exclusiv
plăţi pentru impozit pe profit şi TVA) / (rambursarea datoriilor).
9. Rata rentabilităţii capitalului investit (rRc). S-a calculat după formula :rRc=

Pn
x 100
VI
Re xploatare
x 100
10. Rata rezultatului din exploatare (rRe) folosind formula rRe = Ve
11. Rata îndatorării (ri) s-a calculat ca raport între total datorii şi total active:ri =

TD i
x 100
TAi
unde:
TDi = total datorii în anul i;
TAi = total active în anul i.19

17
http://docslide.net/documents/plan-de-afaceri-578b6e51b5942.html, accesat la 01.02.2017
18
http://docslide.net/documents/plan-antreprenoriat-plan-de-afaceri.html, accesat la 01.02.2017
19
Formule luate de pe http://docslide.net/documents/plan-de-afaceri-578b6e51b5942.html, accesat la
01.02.2017

30
 12. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea de bază a parcului
de agrement, calculate pornind de la capacitatea totală a parcului şi de la tarifele posibil
a fi practicate pentru serviciile oferite.
13. Valoarea investiţiei (VI) = valoarea totală a proiectului fără TVA
14. Valoarea netă actualizată (VNA). S-a calculat după formula:
n
FN i FN N
∑ i
+ −VI
VNA = i =1 ( 1+ r ) ( 1+r )n r
unde:
r este rata de actualizare egală cu 8% (r = rata dobânzii de refinanţare BCE
(2%) + marja de risc pe ţară (6%).20
FNi = fluxul de lichidităţi net din anul i;
VI = valoarea investiţiei.
Toţi indicatorii economico - financiari determinaţi în scopul analizei proiectului de
investiţii sunt indicatori ai activităţii efective a parcului de agrement, ţinând seama de
caracterul particular al surselor de investiţii, respectiv surse proprii şi suse din fonduri
europene/ investiții.
Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ai parcului de agrement pe o
perioada analizată de 5 ani, este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 2.12 Evoluția indicatorilor fnanciari pe o durată de 5 ani
Nr. Total(lei) Total(lei) Total(lei) Total(lei) Total(lei)
Indicatori
crt. 2017 2018 2019 2020 2021
1 CE 16.517.710.235 68.710.235 68.210.235 67.960.235 67.910.235
2 CF - - 1.100.096 2.206.796 3.252.596
3 DR - 152 3 34 23
4 GA - - -2,12 -1,66 -1,38
5 PN -16.472.457.235 497.923 22.001.923 44.135.923 65.051.923
6 RA (%) 8 8 8 8 8
7 RAFN - 69.610.000 94.810.000 121.010.000 145.960.000
8 RC - 21.77 % 1% 29% 58% 86%
9 RE -36,66% 0,72% 23,40% 36,77% 44,94%
10 RI - - 0,011% 0,56 % 0,46%
11 VE 45.000.000 69.000.000 94.000.000 120.000.000 144.750.000
12 VI 75650000 - - - -
13 VNA 290.778.571 561.857.142 765.428.571 977.142.857 1178678571

20
http://docslide.net/documents/model-plan-de-afaceri.html, accesat la 01.02.2017

31
 2.5 Studiu de fezabilitate
2.5.1 Obiectivele propuse

Firma Monkey Business Aventura Parc își propune următoarele obiective :

 schimbarea structurii turiştilor pe grupe de vârstă prin dezvoltarea turismului de
agrement;
 cresterea gradului de ocupare
 creşterea cotei de piata la 12%;
 creşterea salariului mediu la grupele de personal de baza din întreprindere (bucătari,
ospătari, etc) cu 50% pana în anul 2019;
 creşterea productivitatii muncii cu 20% pana în anul 2019.

2.5.2 Descrierea funcțională a proiectului

Structura terenului ne permite să construim 3 clădiri acoperite , una reprezentând

restaurantul + sediul administrativ, iar cea de a doua reprezentând bazinul de înnot care este
acoperit. Astfel prima clădire va avea următoarea structură:
Subsol: Beci
Parter : bucătărie, restaurant + grup sanitar
Etajul 1: sediu administrativ + grup sanitar
Clădirea numărul 2 va avea doar parter, aceasta fiind folosită pentru depozitarea
echipamentelor.Apovizionarea se va face prin intermediul furnizorilor, marfa urmând să fie
depozitată în locurile special amenajate.

2.5.3 Date tehnice ale proiectului

Terenul pe care urmează să se realizee construcția are o suprafață de 50 hectare și

va aparține în totalitate firmei S.C Monkey Business Aventura Parc S.R.L prin încheierea
contractului de vânzare-cumpărare nr.1897/28.11.2017.
Terenul este situat la ieșire din localitatea Băile Tușnad. El se învecinează cu râul
Olt la Nord, drumul național DN 12 la sud, la est cu localitatea Băile Tușnad și la vest cu
pădurea. Pe suprafața plată a terenului vor fi construite următoarele:
 o clădirea principală , se va amplasa pe un teren plat, și va avea o suprafață
de de 10.500 mp și o înălțime de 30 m.
 o a doua clădire va fi construită pe un sol ai argilos, având o dimensiunde de
150mp și o înălțime de 10m.
 o a treia clădirea care va avea o suprafață de 4800mp, având o înălțime de
32
  15m,aici va fi bazinul olimpic cu 10 culoare.

Caracteristicile solului
Terenul de fundare este format la suprafaţă din sol nisipos, argilos/argilă grasă cca
0,70 m, după care urmează un strat de argilă prăfoasă cu pconv = 100 kg/cmp, pentru
încărcări fundamentale. în zona clădirii nivelul pânzei freatice este sub 70 m la faţa terenului.
Adâncimea de îngheţ a zonei este conform STAS 6054/77 de h=0,90 m.
Din punct de vedere STAS 10.101/21-92 (zăpada) amplasamentul se află în zona B,
cu greutatea de referinţă gz =2 KN/mp pentru o perioada de revenire de 10 ani.
Conform STAS 10.101/20 -90 (vânt) amplasamentul este în zona B – presiunea
dinamică de baza la 10 m înălţime de teren gv = 0,42 KN/mp.Din punctul de vedere al clasei
de importanţă a construcţiei, conf. normativului P100/92, tabel 5.1, este clasa III - construcţie
de importanţă normală.21

2.5.4 Caracteristici principale ale construcției

În cele ce urmează vom prezentat carecteristicile clădirilor, și anume :

- deschiderile acestora ;
- traveiul ;
- aria construită ;
- aria desfășurată ;
- numărul de nieveluri și dimensiunea acestora ;
- volumul construit.

Construcţia propusă a se edifica, va fi realizată din fundaţii, stâlpi, grinzi şi planşee

din beton armat, iar închiderile din cărămidă GV.
Suprafaţa construită la sol a clădirilor este prezentată în tabelul de mai jos :
Tabelul 2.13 Suprafețe clădiri
SUPRAFAŢĂ (mp)
Specificaţie
Construită Utilă
Clădirea 1 10.500 7875
Clădirea 2 150 112.5
Clădirea 3 4.800 3600
Anfiteatru 3.800 2850

21
http://www.proiectare-structuri-rezistenta.ro/documents/NP112-04.pdf, accesat la 01.02.2017

33
 TOTAL 19.250 14.438

Clădirile vor avea incorporate următoarele rețele:

 energie electrică, alimentarea fiind realizată de compania Electrica;
 apă curentă;alimentarea fiind realizată de compania Apa;
 canalizarea, va fi realizată tot de compania Apa;
 încălzirea termică și gaz; va fi realizată de compania GazProm

Instalațiile cu care vor fi dotate clădiriile sunt :

 instalații electrice;
 instalații temice;
 instalații de apă și canalizare;
 grupuri sanitare.

2.6 Forța de muncă necesară demarării proiectului

Ţinând seama de capacitatea parcului de agrement, și de dimensiunile acestuia vom

prezenta lista de angajați necesari derurării unei activități normale, în tabelul de mai jos:

Tabelul 2.14 Numărul de angajați

Funcţia Număr posturi Salariul lunar - €

Administrator 3 500
Ajutor bucătar 10 1.000
Antrenor cătărări 3 900
Antrenor înnot 3 900
Antrenor traseu bicicletă 5 900
Auditor 2 1.000
Bucătar 3 2.000
Casieri 12 700
Contabil junior 2 800

Director financiar 1 3.000

Director parc 1 5.000

34
 Expert contabil 2 2.000

Femeie service 5 400

Ingineri 4 1.000
Îngrijitor piscină 2 400
Îngrijitori 10 400

Manager HR 2 1.500

Manager parc 2 2.500

Paznic 5 450
Personal parc 30 700
Recrutatori 2 600

Reprezentant PR 1 700
Responsabil aprovizionare 3 600
Salvamar 2 500
Secretară 1 500
Specialist marketing 3 800
Staff HR 5 600

Total 124 30.350

2.7 Strategiile de marketing ale firmei

Așadar fiind o zonă cu un potențial turistic și economic deoasebit, acest proiect

va duce la crearea a 124 locuri de muncă, și la plata unor salarii de 30.350 euro lunar.
Firma își propune să adopte următoarele strategii pe termen scurt, mediu și lung:
Termen scurt
 măsuri de stimulare a cererii în perioada de extrasezon, în special pe baza
elementului preţ, prin lansarea de oferte speciale, cu conţinut minimal;
 Creşterea cotei de piaţă în domeniul turismului de agrement (piaţă aflată în
creştere), prin: valorificarea avantajelor competitive deţinute - săli,
echipamente, personal, un portofoliu substanţial de clienţi şi comunicarea
acestora către publicul-ţintă vizat, prin intermediul distribuţiei (inclusiv

35
 Transilvania Travel) şi al publicităţii.
Termen mediu
 majorarea cotei pe piaţa internă a turismului de agreement și relaxare, prin
intensificarea activităţii de contractare, în scopul creşterii zilelor-turist şi al
valorii valorificărilor: stabilirea de contacte directe cu agenţiile de turism
interne;
 crearea unor programe comune, adaptate specificului pieţelor pe care acestea
activează (sindicate, studenț, elevi, ş.a.m.d.);
 mailing către cluburile şi federaţiile sportive, pentru promovarea ofertei de
relaxare pentru sportive;
 colaborarea cu alți agenți economici din domeniul touristic pentru ofertarea
reciprocă a unor pachete de servicii pentru salariaţi, în special în extrasezon;

Termen lung
 realizarea unor materiale referitoare la mișcarea în aer liber;
 intensificarea participării la diverse evenimete dedivcate sănătății și sportului ;
 organizarea de prezentări ale parcului ;
 contactarea şi atragerea de noi parteneri (tour-operatori de pe aceste pieţe),
mai cu seamă prin participarea la târguri internaţionale şi cu materiale de
prezentare diverse, mai elaborate;
 organizarea ulterioară de vizite de documentare (info-trip-uri) pentru noii
parteneri, cuprilejul căreia le sunt prezentate materiale cu privire la parc și
activitășiile de agrement ;

În ceea ce privește strategiile de marketing ale întreprinderii legate de : preț, produs,

promovare și plasament(distribuție), acestea sunt prezentate mai jos.

În ceea ce privește strategia de preț, firma dorește să devină competitivă pe piața de

agrement, astfel ea va merge pe următoare structură:

 stategia prețurilor diferențiate, aceasta va consta în crearea unor pachete pentru

fiecare profil de consumator ( de la copii de 4 ani pană la adulți de 65 de ani);

36
  strategia prețurilor bazate pe stimulente și bonificații, constă în acordara
anumitor bonusuri sau gratuități. Primiii 100.000 de clienți vor primi din partea
parcului un tricou gratuit.

 stategia prețurilor promoționale, aceasta va cuprine o paletă largă de oferte în

sezonul estival și nu numai. Firma va oferii discounturi primilor 10.000 de
clienți care vor vizita pentru pirma oară parcul, sau celor care vor veni să
serbeze alături de aceasta ziua deschiderii;

În ceea ce privește produsul/serviciul vândut firma și-a stabilit următoarele starategii:

 vânzarea de produse naturale, bio, la un preț avantajos pentru clienții parcului;

 punerea la dispoziția clientului a unor palete largi de servicii, aceste pot costa
în a avea acces la parc pe durata unei zile însoțit de un antrenor;

 servicii care se adresează copiilor, prin crearea unor oferte și meniuri adresate
acestora;

 servicii care se adresează tinerilor iubitori de mișcare și aventură în aer liber.

Politica de promovare a firmei se rezumă la următoarele:

 Publicitatea în mediul online, prin crearea unei pagini de facebook, unde

întreprinderea îi va înștiința pe clienți de ofertele, evenimentele care vor
apărea;

 Crearea unui site propriu, unde clienți vor găsi informații despre tot ceea ce îi
interesează;

 Reclama plătită folosită pentru a stimula curiozitatea clienților, care îi va aduce

în parcul nostru,

 Afișe stradale pentru informare;

 Radio pentru reclamă și informare, folosit pentru a aduce la cunoștiință ofertele

noastre celor care nu au acces la televizor sau internet;

37
  Concursuri;

Strategia de distribuție folosită de firmă va fi una directă și intensivă. În sensul că

întreprinderea va distribui toate serviciile clienților prin aparat propriu.

CAPITOLUL III CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Planurile de afaceri mai sunt numite și planuri strategice planuri investiționale, planuri
de expansiune, planuri de operare, planuri anuale și planuri interne.Toate acestea sunt planuri
de afaceri însă servind unor scopuri diferite și avînd destinatari diferiți, accentuează anumite
secțiuni sau prezintă unele informații mai detaliat.Planul de afaceri diferă în funcție de
obiectivele urmărite existînd astfel mai multe tipuri de planuri fiecare cu rol sau definit.
Planul de afaceri cel mai cunoscut este cel pentru start-up care prezintă pașii ce
trebuie urmați de o firmă la început de drum.Acestea acoperă secțiuni standard precum și
descrierea afacerii produsului/serviciului,a pieței ,strategia ,modalitatea de
implementare,echipă de management și analiză financiară.Analiză financiară include
previziuni de vînzare,cont de profit și pierdere,bilanțul și situația fluxurilor de numerar.Rolul

38
acestui tip de plan este în general de a ghida inteprinzatorul și de a obține finanțare pentru
demararea afacerii.
Planurile interne nu sunt destinate investitorilor externi,băncilor sau altor teti ci doar
membrilor companiei.Acestea nu includ în mod necesar descrierea companiei sau a echipei de
management,avînd că rol informarea și motivarea angajaților.De cele mai multe ori angajații-
cheie au nevoie de mai multe informații pentru a se implică 100% într -un proiect ,un
astfel de plan avînd rolul de a-i convinge de necesitatea implementării proiectului și mai ales
de contribuția lor.
Un plan de operare este în general un plan intern puțind fi numit și un plan
anual.Acesta detaliază puncte-cheie ale implementării unui proiect dat,termene limită și
responsabilități ale echipei de management.

Propuneri de finanțare
Fiind un proiect de mare anvergură, în cazul în care întreprinderea nu va reușii să
acceseze suma de 10.000.000 euro bani europeni nerambursabili, se recomandă folosirea
următoarelor variante:
 Credite de investiții, acestea nu reprezintă cea mai bună variantă, însă în condițiile în
care banca ne oferă o dobândă preferențială, poate constitui un atuu acesarea lui ;
 Împrumuturi de la parteneri, pot constitui și ele o variantă, atâta timp cât aceștia ne
oferă un interval de timp mare pentru a le restituii banii;
 Accesare fonduri de investiții, se face prin accesarea de credite de la societăți de
investiții, de notat că acestea nu sunt bănci, și prezintă un risc mare, deoarece dobânda
de creditelor este una variabilă și nu fixă.
 Fuzuiunea, poate reprezenta o variantă atunci când găsesc o firmă cu multe lichidități
care vrea să își extindă domeniul de activitate. Dezavantajul ar fi acela că fiecare parte
va primi un procent din profit pe măsura acținulilor deținute în firmă.

39
BIBLIOGRAFIE
1. .http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-Curs-MRU-Zi-2012-
2013.pdf
2. http://bestofromania.eu/tusnad/
3. http://docslide.net/documents/plan-de-afaceri-578b6e51b5942.html
4. http://docslide.net/documents/plan-de-afaceri-578b6e51b5942.html
5. http://docslide.net/documents/plan-antreprenoriat-plan-de-afaceri.html
6. http://www.irispanzio.ro/kikapcs.php
7. .http://www.laculsfantaana.ro/ro/Hotel-Baile-Tusnad/Hotel-O3Zone-u26021.html
8. https://www.merriam-webster.com/dictionary/source
9. http://pafaceri.ro/ce-este-fluxul-de-numerar/
10. http://www.parc-aventura.ro/ro/prezentare

40
11. http://www.pensiuni-vile-transilvania.ro/index.php?m=51&frid=118
12. http://www.scritub.com/management/OPORTUNITATEA-DE-AFACERI-SI-
PL16120201924.php
13. https://www.tourist-informator.info/ro/Parc-de-distractie-Baile-Tusnad/Club-
Aventura-27485.html

41