Particularitati ale mecanismelor patogenetice si raspunsul morfoclinic

specific in protozooze si helmintoze la rumegatoare

Asa cum se stie, parazitii au diverse modalitati de actiune asupra gazdelor,
mecanisme care, in functie de mai multi factori (stadiul parazitului, locul
parazitarii, gradul infestatiei, etc.) determina din partea gazdei un raspuns mai
mult sau mai putin evident , cunoscut prin ceea ce numim boala parazitara.

Acest lucru de intampla de cele mai multe ori, dar sunt si situatii cand gazda nu
are un raspuns evident, ceea ce in practica se spune ca se manifesta
asimptomatic.

Spre deosebire de alte discipline medicale, unde agentii etiologici isi manifesta
agresivitatea intr un mod mai insidios, in cazul parazitismului, faptul ca se stie
morfologia parazitului si ciclul biologic ne ajuta sa intelgem mai usor mecanismele
de “atac” ale acestora si, in consecinta si raspunsul din partea gazdei.

In ceea ce priveste subiectul de azi, o sa aduc in discutie principalele modalitati de

agresiune ale unor protozoare si helminti asupra rumegatoarelor.

Asadar , sa luam in analiza protozoozele:

Trichomonoza care, dupa cate stim , este produsa de protozoarul Trichomonas

foetus, un flagelat de dimensiuni mici pana in 11 microni. Se localizeaza pe
mucoasele genital ale femelelor si masculilor , in egala masura, insa mai manifesta
este la female..

Trichomonas deranjeaza in primul rand simpla prezenta pe mucoase-actiune

mecanica, mecanica iritativa. Prezenta flagelilor, miscarea acestora “deranjeaza”,
determinand din partea gazdei, respective a mucoasei un raspuns…tradus printr-o
inflamatie in dinamica.., de la o hiperemie usoara, secretie mai abundenta, dar
parstrandu si caracterul , limpede, curata, fara miros . In timp , prin inmultirea
parazitilor, acesta actiune se amplifica, inflamatia devine mai intensa, de la
catarala , la purulenta. La aceasta contribuie atat parazitii, care numeric devin mai
numerosi, dar si a microbismului din zona, care si ei, microbii pe masura ce se
schimba ph ul local devin si ei mai numerosi. In asa fel, pe mucoasa se formeaza
un fel de “ciorba” un suc in care se regasesc parazitii, microbii, metabolitii
acestora . si, daca la inceput sunt afectate mucoasele vulvara, vaginale, prin
trecerea timpului, tendinta este de ascensiune spre uter. In aceasta faza de
inceput animalul manifesta boala, pentru ca deja este boala, prin scurgeri mai
abundente de mucus, prurit genital. Atentie la prurit! In majoritatea citarilor din
literatura se spune ca daoar femelele manifesta pruritul. La o analiza atenta din
punct de vedere clinic se observa ca si masculii manifesta prezenta parazitilor
printr o exacerbare a instinctului genezic..

Pe langa aceste actiunea mecanica, iritativa, se adauga si actiunea toxica.

Toxicitatea este data atat direct, prin metabolitii parazitilor, apoi prin ceea ce
rezulta urmare a “cadavrelor” de paraziti. Indirect prin microbismul local , prin
faptul ca toata “chimia” zonei afectate este modificata, chiar prin degenerarea
mucoasei , aparitia ulcerelor si …tot cortegiul alterarii arhitectonicii locale. In cazul
femelelor gestante si daca parazitii au acces la nivelul placentoamelor, determina
schimbari ale acestora care pana la pot avea efect desprinderea si avortul..

Asadar, in cazul lui tricomonozei , patogeneza este manifestata relativ simplu, iar
raspunsul gazdei este gradual pe masura actiunii in timp si numeric a parazitilor.
Sigur, raspunsul depinde de sex, starea fiziologica, etc.

Pe un model asemanator, sa luam exemplu Babesioza. Aici putem discuta , de ce

nu, chiar de o prelungire a unei suferinte declansata initial de prezenta capuselor,
care la rumegatoare se localizeaza mai ales la nivel ingvinal, uger, testicule… noi
nu putem face un marcaj strict asupra unui parazit sau altul, actionand conjugat ,
raspunsul clinic si chiar morphologic poate fi altul decat daca ar fi doar unul dintre
paraziti. Ba, mai mult exista posibilitatea mascarii unor semne clinice. Exemplu
pruritul consecutiv “alergiei” la saliva capuselor. In fine, trecand la Babesia, stim
ca se localizeaza in hematii. Deci, prima actiune pe care o determina este de
natura traumatica, penetrand membrane. De fapt , prima si prima actiune este
chiar prezenta parazitului in sange.. un fel de “infectie” care este resimtita de
gazda si exprimata si hipertermie. Apoi, ce am zis cu penetrarea hematiei. In timp
babesiile se multiplica, in asa fel vom avea doua categorii de “cadavre” babesii si
hematii iar ca actiuni, .. toxicitatea, anemia. Aceste fenomene delcanseaza apoi in
serie activarea unor enzime, urmata de vasodilatatie hipotensine, tahicardie. In
vase se mai produce un fenomen. Urmare a schimbarii “chimiei” hematiilor,
acestea fie adera la peretii vaselor, fie se aglutineaza intre ele, mai ales cele
incarcate cu babesii, in asa fel incat apare infarctul , mai ales in vasele cu calibru
mic (rinichi). Asadar, este un fenomen destul de complex, aici pe langa actiunea
agresiva propiu zisa a babesiilor, parca si organismul lucreaza impotriva lui insusi.

In consecinta, mai toate functiile sunt afectate, ca raspuns al organelor afectate.

Interpretrea trebuie facuta cu discernamant sin in cunostinta de cauza, in context
epidemiolog. Babesioza, pana la urma, este o boala sistemica. Ceva similar se
intampla si in toxoplasmoza.

La fel , chiar daca actioneaza in principal la nivel de enterocite, in eimerioza ,

mecanismele sunt asemanatoare, de aceea la vitei si in concordanta cu
patogenitatea eimeriilor ( rata de multiplicare), evolutia poate fi rapida evident,
cu sfarsit letal.

Mai departe, in cazul helmintozelor lucrurile se intampla cumva asemanator. Si

aici patogenitatea este resimtita de catre gazda in functie de natura parazitului,
ma refer la dimensiuni ( la care se adauga diversele “ornamentatii, cum ar fi
chetii, aripioarele, papile, etc.).

Sa luam spre exemplu, infestarea cu Fasciola hepatica. Aici mecanismele

patogenetice se manifesta inca din momentul agresiunii asupra peretelui
intestinal. Pur si simplu penetrarea acestuia declanseaza o reactie de raspuns,
enterita. In functie de gradul de invazie, poate fi simpla si mai putin tradusa clinic,
dar in situatia unei invazii massive, fenomenele sunt mai profunde, apare enterita
hemoragica, etc. Si tot asa, pe langa actiunea mecanica, invazia cu formele tinere
de Fasciola hepatica, poate sa determine peritonita, care se poate complica din
cauza posibilei insamantari cu microbe preluati din intestine.., apoi invazia
ficatului. Sigur, se observa ca simpla “trecere” a parazitilor prin diversele “statii”
poate genera un complex morfopatologic, exprimat clinic mai mult sau mai putin.
Evident ca, organele afectate in functie de parazit, pot avea si o reactive celulara,
de pilda eozinofilie, care poate fi depistata in laborator. Iata, daca ne amintim de
migratia ascarizilor in general, iar la rumegatoare in mod special. Stiti ca exista
situatia pasajului prin vasele sanguine , glanda mamara , acini glandulari, lapte..
Privite de la suprafata aceste lucruri pot trece neobservate clinic, dar sa ne
gandim ca parazitii, larvele lor in migratie, sunt organime vii, influneteaza asupra
“terenului” pe care l ating. Ganditi va , comparand apa marii prin care , in mod
natural inoata pestii, care si ei influenteaza calitatea apei (hematii cu babesii), dar
in cazul cand pe acolo mai trec submarine, sau sunt aruncate deseuri toxice. Se
schimba atat calitatea apei , dar si pestii se imbolnavesc sau isi schimba
comportamentul. Cam asa trebuie vazute lucrurile si aici. Si aceste schimbari,
observate, demonstrate si correct interpretate fac posibil un diagnostic corect si
apoi aplicarea unui tratament corespunzator.

Tot legat de prezenta helmintilor, ganditi va la chistul hidatic!!! Acolo , in diversele

organe unde se localizeaza aceste larve se intampla un adevarat razboi intre larva,
care este ceva viu si in crestere, cu metabolism , cu eliminare e substante straine
organului gazda. Nu e o simpla prezenta fizica care agreseaza organul, aici
progresiv in timp, de aceea nici nu e diagnosticabila clinic de cele ma multe ori,
(dar si aceasta determina incapacitate functionala), adaugati la aceasta tot ce se
poate intampla.. in aval. (pulmonic, ficat, cord).

Concluzionand, se observa ca, desi simple mecanismele patogenetice, determina

un raspuns foarte complex atat morphologic, prin afectarea structurii organelor,
dar si un raspuns clinic.

Cu scuze pentru greselile “scapate” va multumesc, va urez sa fiti sanatosi si sa

aveti parte de o zi frumoasa!

In loc de final: credeti ca acest covid 19 este sensibil la zambet? Nu stim, poate ca
nu i face rau, dar sigur, ne face noua bine. Zambiti!