SEMNE SI SIMPTOME IN CHIRURGIA GENERALA

Competenta specifica:
Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale
Competente vizate:
1.Definirea si recunoasterea semnelor si simptomelor generale in chirurgie
2.Cunoasterea si analizarea principalelor afectiuni esofagiene

Eructatie=emisia unei cantitati de gaze care provine din stomac,prin cavitatea

bucala,insotita de un zgomot (ragaiala)

Regurgitatie=returul alimentelor din stomac sau esofag in gura,la putin timp de

la deglutitie

Pirozis=senzatie de arsura pe esofag urmata de regurgitatii acide

Contractura=contractie prelungita,reversibila si involuntara a musculaturii

striate

Hiperemie=congestie locala

Frison=contractie involuntara a musculaturii,ducand la tremuraturi si senzatie

de frig cateva secunde,minute,ore

Anorexia,greata,varsatura,meteorismul,diareea,constipatia,hematemeza,melena,r
ectoragia,durerea,febra,tumefierea,cefaleea,tahicardia,dispneea,adenopatia-vezi
semiologia
 28.11.18
PATOLOGIA ESOFAGULUI

I. STENOZELE SAU STRICTURILE ESOFAGULUI

Stenoza esofagiana=ingustarea lumenului esofagian datorita oricarui mecanism
cu exceptia cicatrizarii vicioase
Strictura=cicatrizare vicioasa

1. Etiopatogenie
-leziuni mecanice-corpi straini
-esofagite in cursul bolilor infectioase(angina difterica,febra tifoida,etc.)
-ingestie voluntara sau accidentala de substante caustice(cauza cea mai
frecventa)
-ulcerul peptic esofagian
-sifilisul,etc.

2. Simptomatologie
-disfagia-progresiva,la inceput pt. solide,apoi semisolide si lichide-este semnul
cel mai frecvent
-regurgitatia si varsaturile insotite sau nu de dureri retrosternale-sunt
caracteristice:
-in stricturile superioare-regurgitatia este imediata cu alimente nedigerate
-in stricturile joase-regurgitatia este tarzie si fetida
- scadere ponderala pana la casexie

3. Diagnostic
-se stabileste prin:
- anamneza corecta
- ex. radiologic-apare un traiect esofagian filiform,neregulat
 - esofagoscopie cu biopsie

4. Tratament
-se face in functie de faza evolutiva a leziunilor esofagiene
a.In faza de esofagita cronica.
-trat. conservator prin dilatatia stenozelor ,de 2 ori /saptamana,cu dilatatoare
de calibru 20-22 la adulti si 15-17 pt. copii,insotite de controlul periodic al
rezultatelor
b.In faza de stenoza organica
-trat. chirurgical care urmareste:
-crearea unei posibilitati de alimentare a b., ca urmare a suprimarii
tranzitului esofagian-gastrostomia,jejunostomia(cai temporare)
-restabilirea tranzitului oro-gastric-prin esofagoplastii (inlocuirea
esofagului patologic cu un segment al tubului digestiv;materialul folosit poate
fi:stomac,jejun,colon )
-cel mai practic si mai folosit procedeu este procedeul DAN GARILIU-
consta in confectionarea unui tub gastric din marea curbura,folosind
vascularizatia splenica

II. CANCERUL ESOFAGIAN

Este o afect. frecventa si grava,reprezentand 80-86% din bolile esof.Este de 4 ori
mai des intalnit la barbati,intre 50-60 ani.

1. Etiopatogenie
-lez.iritative cr.esofagiene
-leucoplazii luetice
-cicatricile dupa arsuri prin substante caustice
-ulcerele peptice,tumorile benigne esof.
-diverticulii esof.

2. Simptomatologie
-disfagia-primul semn-initial minora,pt. alimente solide, apoi pt. lichide
-durerea-cu 2 forme:
-la deglutitie-in cancerul segm. sup.-este provocata de trecerea alim.
-permanenta-retrosternala sau mediastinala-in Ca. jos situate
-sialoreea-sec. afectarii nervilor vagi-in Ca. sup.
-regurgitatiile si halena fetida-mai putin importante
-alte semne de vecinatate:
-raguseala(prin paralizia n. recurent)
-crize de dispnee
-aritmii cardiace
-casexia

3. Investigatii
-ex.radiologic baritat al esofag.
-putem intalni rigiditatea per. esof.;
-incontinenta cardiei;
-imagine lacunara in lumen;
-imagine de ulceratie maligna;dilatatia esof. supraiacent
obstacolului;imagine de stenoza filiforma
-esofagoscopie cu biopsie

4. Tratament
-este prin excelenta chirurgical
a.Metode paliative-
-gastrostomia-indic. la Ca.avansate,la tarati si batrani
-anastomozele esogastrice paliative-in Ca. jos situate, inoperabile
b.Metode de exereza (a scoate)-la b. cu stare gen. buna cand tum. nu este extinsa
la organele vecine;exereza trebuie sa fie larga,sa treaca mult deasupra tum.(min.
5 cm) si sa ridice tesutul periesofagian
-esofagectomie largita -in Ca. 1/3 medii a esof.; continuitatea tranzitului se
face fie cu o ansa jejunala izolata,fie cu stomacul ascensionat in torace,fie cu
colonul
-esofagectomia totala-in Ca. 1/3 medii esof.

III. VARICELE ESOFAGIENE

Sunt dilatatii permanente si deformante ale venelor din reteaua esofagului.

1. Etiopatogenie
-hipertensiunea portala-se reflecta in in reg. esof. inf. si a cardiei, unde exista
una din comunic. anatomice ale sist. port si cav, prin dilatatiile varicoase ale
venelor esofag.
-tumori mediastinale pe sgm cav sup.

2. Simptomatologie
-tb. clinic al cirozei decompensate
-aparitia varicelor preceda ascita (imp)
-singurul semn este hemoragia produsa de ruptura acestora

3.Investigatii
-ex. radiologic baritat in strat subtire
-endoscopia
 4.Tratament
-scleroza endoscopica a varicelor cu diferite subst.(de ex. alcool absolut)
-chirurgical-in varicele rupte cu hem.-hemostaza prin ligaturi ale acestora

IV. HERNIILE HIATALE

Def. Acele hernii care se produc prin hiatusul esofagian largit anormal.

1. Etiopatogenie
-factorul congenital
-hipoplazia orificiului esofagian si a struct.conjunctive periesofagiene
-sarcina
-obezitatea
-efortul

2.Clasificare
a.Hernii paraesofagiene-rare-cardia este in pozitie normala si hernia se produce
lateral de esofag prin migrarea marii tuberozitati gastrice,de obicei inaintea si in
stanga esofagului
b.Hernii cardio-esofagiene prin alunecare-cele mai frecvente-in care cardia
insotita de o portiune de stomac aluneca in mediastinul posterior
c.Hernii mixte

3.Simptomatologie
-durere egigastrica si retrosternala,cu iradiere in spate si spre reg. mamare;ap.
frecvent dupa mese copioase sau in dec. lat. dr.,noaptea
-pirozisul
-regurgitatiile postprandiale cu caracter acid
-refluxul esofagian accentuat in poz. aplecat inainte sau semnul „siretului”

4. Investigatii
ex. radiologic-prin pasaj baritat in ortostatism si in poz.Trendelenburg
(semnul”siretului”)
-endoscopia

5. Complicatii
-esofagita peptica
-hemoragia digestiva
-complicatii mecanice -compresiuni ale plamanului,inimii,strangularea sau
incarcerarea herniei cu sau fara perforatia pungii herniare

6. Tratament
-unele hernii mici,fara semne functionale,nu necesita trat.
-trat. Medical -priveste esofagita de reflux:regim igieno-dietetic,postural(evitand
dec. postural),alcaline,antispastice
-trat. Chirurgical -reducerea herniei si ingustarea hiatasului largit prin sutura
pilierilor cu fibre neresorbabile
 5.12.18

PATOLOGIA STOMACULUI SI A INTESTINULUI SUBTIRE

I.ULCERUL DUODENAL
-Termenul de ulcer=existenta unei ulceratii, adica a unei pierderi de substanta
care intereseaza mucoasa stomacului si duodenului ;
-este similar cu termenul de ulcer peptic folosit in literatura anglo-saxona.
-Este o af. cr. si recurenta ,profunda si bine delimitata a bulbului duodenal si a
canalului pyloric
-afecteaza la fel de frecvent ambele sexe
-este o patogenie

1.Etiopatogenie
-un dezechilibru intre fact. agresivi(HCl si pepsina) si fact. de protectie(mucusul
gastric,bicarbonatul si prostaglandinele)
-infectia cu Helicobacter pylori
-fact. genetici
-gr. sangv. O 1
-la barbatii albi-incidenta crescuta a antigenului HLA-B 25
-fumatul

2.Simptomatologie
-durerea epigastrica cu character de eroziune,taietura sau arsura
-apare la 90 min. pana la 3 ore dupa masa si trezeste deseori b. noaptea;
-se amelioreaza la cateva min. dupa masa sau dupa adm. de antiacide;
-poate dura zile ,sapt. sau luni cu perioade de acalmie, avand caracter sezonier
-rar-scadere ponderala
-multi pacienti nu prezinta simptome de ulcer

3. Diagnostic
-prin anamneza corecta
-ex. baritat al tractului gastroint. sup. :crater discret al portiunii initiale a
bulbului duodenal
-endoscopie cu biopsie
-Teste diagnostice pt.H.pylori
-Serologie

4. Tratament
Obiective:
-Eradicarea H.pylori
-claritromicina 500 x 2/zi
-amoxicilina 1 gr x 2/zi asociat cu esomeprazol 40 mg x 1/zi
- durata tratamentului – 10 zile si se continua cu esomeprazol 6 saptamani
- Tratament chirurgical-
-Vagotomie cu antrectomie-2 procedee:
-Anastomoza Billroth 1-se sectioneaza trunchiul vagal, se extirpa antrul
iar continuitatea tractului gastrointestinal se reface aducand stomacul restant la
duodenul proximal
-Anastomoza Billroth 2-continuitatea se reface cu o ansa jejunala
-Vagotomie cu piloroplastie
-Vagotomie gastrica proximala( supraselectiva)
II. ULCERUL GASTRIC
Este mai frecvent la barbati, intre 50-60 ani.

1. Etiopatogenie
-Dezechilibru intre factorii agresivi si cei protectori gastrici
-Infectia cu H.pylori
-Secretia gastrica acida este normala sau redusa fata de UD
-Medicamente(salicilati si alte AINS)

2. Simptomatologie
-Durerea epigastrica-poate fi precipitata sau accentuata de ingestia alimentelor
iar ameliorarea durerii dupa alimentatie sau dupa antiacide este mai putin
frecventa
-Greata, varsaturi
-Scadere ponderala ca rezultat al anorexiei
-Semne de HDS ( hematemeza , melena) in caz de perforatie (in 25 % din
cazuri)

3. Diagnostic
-Anamneza
-Ex. radiologic baritat-este frecvent localizat la nivelul micii curburi
-endoscopie cu biopsie-se iau cel putin 6 biopsii din marginea interna a ulcerului
-Teste de diagnostic a H. pylori

4. Tratament
A.Tratament igieno-dietetic si medicamentos
-Intreruperea utilizarii medicamentelor cu potential ulcerogen
-Evitarea cofeinei, alcoolului
-Tripla asociere din UD+inhibitor de receptori H 2

B.Tratament chirurgical-rar este indicat-se foloseste antrectomia cu

anastomoza Billroth 1

III.CANCERUL GASTRIC
Adenocarcinomul gastric(uzual denumit Ca.gastric ) este responsabil pentru
95% din nr. total de tumori gastrice maligne.Este mai frecvent la barbati,intre
60-70 ani.

1. Etiologie
-Consumul de alimente conservate,afumate si condimentate
-Ulcerul gastric,gastrita atrofica produsa de H.pylori
-Fumatul,gastrectomia partiala in antecedente
-Expunerea la radiatii,istoric familial,etc.

Stadializarea CT a Ca.gastric
Std.1 –Formatiune intraluminala,fara ingrosarea peretului
Std. 2-Ingrosarea peretului >1 cm
Std. 3-Invazia directa a structurilor adiacente
Std. 4-MTS

2.Manifestari clinice
-Anorexia cu scadere ponderala-in 95% din cazuri
-Hematemeza masiva-la 5% din pacienti
-Greata si varsaturi-cand leziunile distale obstrueaza pilorul
-Durerea este tardiva si rareori intalnita
-La palpare se poate simti frecvent o masa tumorala abdominala(in 50% din
cazuri)

3. Diagnostic
-EDS cu biopsie
-Rdf. cu bariu
-CT abdominala-pt.stadializarea preoperatorie
-Ecografie endoscopica-ofera date despre profunzimea penetratiei tumorale prin
per.gastric
-Laparoscopia-ca o tehnica de stadializare pt.a determina MTS mici
intraperitoneale si hepatice nevizualizate la CT

4. Tratament
-in primul rand chirurgical-gastrectomia radicala subtotala-este excizat 50-85%
din stomac+2 cm din duodenul proximal iar continuitatea este restabilita prin
gastrojejunostomie
-splenectomia si gastrectomia totala-cand lez.este extinsa
-radio-si chimioterapia-sunt putin utile,doar in scop paliativ-se folosesc 5-
fluorouracil,adriamicina,mitomicina C,citozin-arabinozida,etc.

IV. BOALA CROHN(ENTERITA REGIONALA)

Este un sdr.anatomo-clinic caract. printr-o infl.granulomatoasa, nespecifica,
necrozanta si cicatrizanta, cu evolutie subacuta sau cronica.

1. Etiopatogenie
-necunoscuta
2.Simptomatologie

-variata si inselatoare
-Forma acuta-ap.mai ales in copilarie,cu debut brusc si semne de apendicita ac.
(durere,greata,varsaturi,febra,aparare sau contractura musculara in fosa iliaca
dr.);
-frecvent apare diareea apoi Ap mezenterica satelita ,lipsind
modif.vasculare
-Formele cronice
-Forma colitica-dureri in fosa iliaca dr..la 5-6 ore dupa mese
-diareea cu scaune sangvinolente
-Forma ocluziva-este expresia stenozei foarte stranse a lumenului intestinal
-Forma pseudotumorala(supurata)-prezenta plastronului in fosa iliaca dr.sau in
pelvis ,cu tendinta la fistulizare-se manifesta prin dureri,fen.subocluzive si
diaree

3.Diagnostic
-In forma colitica-ex.baritat per os -evid.stenoza filiforma a unei anse
ileale,lipsa de omogenitate a lumenului,cu aspect polilacunar
-laparotomie exploratory
-In forma ocluziva-ex. rad.- niveluri de lichid si gaze in intestine,stenoza
filiforma a ileonului,dilatatia anselor supraiacente
-In forma supurata-ex. baritat si fistulografie

4.Tratament
-se stabileste in fc.de forma clinica
A.In formele acute -trat.medic.
-in peritonita ac.prin perforatie sau necroza ileala-rezectie int.de urgenta
B.In formele cr.-initial trat.medic.
-trat.chir.in al 2-lea sau al 3-lea an de evolutie-rezectie int.sau derivatie int.
-Indicatia int.chirurgicale este data de:

- Formele colitice
-Repetarea hemoragiilor
-Agravarea starii de denutritie
-Persistenta fenom.subocluzive
-Instalarea ocluziei sau a altor complicatii(abcese,fistulizari)

V. SARCOMUL INTESTINAL
Este o tumora maligna a intestinului subtire ce apare mai des la varstele tinere.

1.Simptomatologie
-Tulburari dispeptice-dureri abd.difuze,intermitente,alternanta de diaree cu
constipatie,greata
-Subocluzii intermitente-colici intestinale cu sediul mezogastric urmate de
borborism,emisie de gaze si materii fecale(sdr. Konig)
-Hemoragii digestive cu anemie secundara hipocroma
-Rar-tumora palpabila pe intestine

2.Diagnostic
-Rdf.abd.pe gol(in ortostatism si in dec.lateral)
-Ex.baritat-stenoza tumorala a int.
-dilatatie cu staza in ansa supraiacenta obstacolului
-stenoza in unghi mai mult sau mai putin ascutit

3.Tratament
-chirurgical-extirparea tumorii si a int.adiacent patologic,ablatia larga a
teritoriului mezenteric afferent

VI. TUMORILE BENIGNE DE INTESTIN SUBTIRE

Sunt mai frecvente decat cele maligne,aparand mai ales la femei.
Sunt:
-Polipii adenomatosi
-Sdr.Peutz-Jeghers
-Leiomioamele
-Fibromul

1.Polipii adenomatosi
Se prezinta fie ca o tumora unica(polip solitary),fie ca formatiuni
multiple(polipoza difuza).

Aspecte clinice
-o parte din ei sunt complet asimptomatici,fiind descoperiti cu ocazia unei
interv.chir.sau la necropsie
-frecvent tb.clinic este complicat de sangerari int.,ocluzii sau subocluzii si
degenerare maligna

Tratament
-polipectomie
-se recomanda sa fie examinate si celelalte segmente digestive