Un alt tip de relief este relieful înalt numit altorelief (haut-relief) – fig. 36.

Aici
întâlnim proeminenţe mari, ca în natură, însă figurile sunt legate de un fundal, iar
înălţimea lor depăşeşte ½ din volumul total. Relieful înalt este de felul său monumental şi
asigură legătura strânsă a sculpturii cu spaţiul arhitectural. Pe alocuri acest alto-relief se
transformă în sculptură rond-bosse. „Exemplul cel mai elocvent de relief înalt îl
constituie însă grupul reprezentând Dansul, de contemporanul mai vârstnic al lui Rodin,
J. B. Carpeaux. Lucrarea, care împodobeşte faţada Operei din Paris, poate fi
considerată un stadiu de trecere de la relief la sculptura rotundă (…)” 1
Caracteristic reliefului, fie el: meplat (scobit sau incizat), basorelief (puţin înalt),
mezzorelief (înălţimea atinge jumătate din volumul existent) sau altorelief (înălţimea
depăşeşte jumătate din volumul existent), rămâne: „(…) însă faptul că imaginea nu se
mai adresează exclusiv privirii, ci trezeşte direct reprezentări de volum, de întindere şi
plasare spaţială, de masă şi de textură prin care se revelează
conţinutul lucrării.”2
Sculptura ronde-bosse sau rotundă se deosebeşte de
meplat, basorelief şi mezorelief, dar se aseamănă foarte mult
cu altorelieful. Ea se caracterizează în special prin volum şi
spaţiu, elemente care nu sunt privite aparte ci ne apar
întotdeauna în tandemul volum spaţiu.
Sculptura rotundă, ronde-bosse este o lucrare de
sculptură executată complet în relief, nefăcând astfel corp
comun cu fondul, ea putând fi văzută de jur împrejur, din orice
unghi înscriindu-se în spaţiu pe o structură axială multidi- 36. Carpeaux, Dansul 3

1
Adina Nanu, Pe scurt despre sculptură, Bucureşti, Editura Meridiane, 1966, p. 12.
2
Adina Nanu, Pe scurt despre sculptură, Bucureşti, Editura Meridiane, 1966, p. 13.
3
Jean-Baptiste Carpeax, 1827-1875, sculptor francez, Dansul, 1865-1969, piatră, 420/298/145 cm, Musée
d`Orsay, Paris, Realism, Joseph Manca, 1000 de sculpturi ale unor artişti de geniu,Traducere din limba
engleză de Ioan Danubiu, Oradea, Editura Aquila,, 2007, p. 364.