METODE gr INSTRUMENTE DE

EVALUARE INTERACTTVA

1. Prezenta[i opinia proprie in ceea ce privegte

dialectica >9
strategie- metodd de evaluare
2. Argumentafi urmdtoarea afirmafie: Rezultatele
,, mai Chestionarea orald
slabe ale unor elevi, la unele obiecte
de invdf6m0nt, s_
ar datora nu atAt dificultdfilor generate de structura
intrinseci a cunogtinfelor, cit grJutdfilor Este frecvent folositd in procesul evaludrii qi
de adaptare a reprezintd o formd specificd de conversafie. se urrniregte at0t
elevilor la una sau la alta din meiodele
profesor." (J. piaget, 1965)
folosite de cantitatea, cdt gi calitatea cunogtin{elor, priceperilor pi
3. Identifica{i gi alte criterii de clasificare a metoderor deprinderilor elevilor, dar qi capacitatea acestora de a opera cu
evaluare.
de ele in practic6. "chestionarea oral6 const[ in realizarea unei
4. Propunefi o taxonomie proprie a metodelor
conversalii prin care profesorul urmdregte identificarea
de cantitdfii gi calitdlii insrrucfiei". (C. Cucog, 1999, pag.l0g)
evaluare qi autoevaluare.
5. Argumentafi in minim doudzeci de cuvinte In cadrul chestiondrii orale se disting dou6 forme:
imbindrii armonioase in evaluare a
necesitatea chestionarea oral[ curentd gi chestionarea oral[ final6.
metodelor Chestionarea orald curentd se folosegte, de obicei, in cadrul
tradifionale cu cele complementare.
lecfiilor de cdte ori se ivegte prilejul. se poate efectua frontal,
individual sau combinat. Chestionarea orald finald se
folosegte la sfdrgit de capitol, semestru sau an gcolar, in ore
special destinate acestui scop.
In practica evaludrii este eficientl imbinarea
chestiondrii orale realizatl" frontal (intreaga clasb) cu procedee
de ascultare individuald. Educatorul igi proiecteaza eqantionul
de confinut ce va fi evaluat, dar qi eqantionul de subiec{i
evaluafi. Este important ca stabilirea acestui eqantion s6 se
realizeze conform unor criterii qtiinfifice prestabilite,
inldturdnd aleatorul gi factorii de distorsiune.
Propunem in continuare o analizd, a avantajelor qi
dezavantajelor utiliz[rii acestei metode de evaluare:

130
131
 Avantaie
. Aceastl metod[
fav onzeazd comunicarea
educafiona16, elevul
avtnd posibilitatea de a-
gi justifica rdspunsurile,
de a particiPa la
confrunt[rile de idei qi de
opinii in cadrul clasei.
Prin intermediul cone-
xiunii inverse se Pot
corecta sau comPleta
rdspunsurile elevilor,
ajutAndu-i s6-qi dea
seama cAt qtiu gi cum au
invdfat, direclionindu-i
dacd este cazul in
expunerea lor.
. Se rcalizeazd o .
verificare directd Pe
fondul unei comunicdri
totale. Cadrul didactic
poate interveni
cu
intrebdri suPlimentare,
determinflndu-l Pe elev
s6-gi expund cdt mai
bine cuno$tinfele.
. Exigenta moderatd,
dublatd de argumentarea
notdrii este aPreciatd de
elevi gi pdrinfi.
r32
Dezavantaie . FolositA in exces conduce
. Unii elevi emotivi se la monotonia evaluirii,
blocheaz[ mai ales clnd fiind speculatl de elevi. ca
sunt ironizafi de ceilalfi un prilej de evadare, gdsind
elevi sau chiar de educator. pretexte pentru a se
. Intreblrile au un grad de sustrase.
dificultate diferit.
. Sondajul realizat de
educator are un volum
redus, f'eedback-ul fiind
Comportamentul educa- mereu incomplet.
torului, manifestat prin r Tensiunea psihicd creatd
nerdbdare, indulgenfd sau repetat conduce la uzura
exigenfd exageratd deter- fiziologicd a elevilor,
mind caracterul subiectiv al provocind repulsie fall de
notarii, fiind treptat respins evaluare.
de colegi qi elevi. . Timpul nu permite o
verificare completd a
cunostintelor predate.
Examinafea sqmafd, pentru Tabel 4.3. Avantajele qi dezavantajele utiliz[rii chestiondnt
numeroqi educatori debu- orale
tanfi chestionarea frontali
fiind un refugiu.
t*:i.
' Formularea greqitd a
'
,.,; 1y.r S"i . ,r
intrebdrilor de sprrjin, prin ,;:s*":y'^.'ii/
J4-,'"'AY*
Suprapunerea unor intre- \ttr
.i:l*i I
d'=
b[ri. <H:o Cerinle tn formularea Si adresarea
ore ctld u tntreb drilor
c
. Transformarea intr-un
simplu dialog evaluator- Sd fie centrate pe obiectivele operalionale, vizind
evaluafi, ignordnd ceilalfi confinutul esen{ial;
elevi. SA fie precis determinate, clare gi concise.
. Atentia distributivd insufi- inlSturdnd inexactitatea, complexitatea sau
cientS" unele aspecte rele- ambiguitatea;
vante fi ind necontrolate.
r33
 . SA se elimine caracterul sugestiv qi
conservatorismul, ce-l oblig[ pe elev si reproduci
exact ideile educatorului;
. Sd fie adresate intregii clase gi, apoi,s[ fie numit
un elev pentru a rispunde ;
Elevul care rlspunde sd nu fie intrerupt, doar dac[
se abate de la temd se intervine cu intrbdri de
sprijin;
SI solicite implicarea tuturor elevilor in sesizarea
abaterilor de la subiect, completarea, aprecierea
sau corectarea r[spunsului ;
I SI nu ofere posibilitatea evaddrii din lecfie;
t Sd nu fie prea numeroase, fraclionarea excesiv[ a
examin[rii putdnd dezorganiza r[spunsul;
Intreblrile ajut[toare vin s[ faclliteze procesul
asociativ din mintea elevului, fdcdnd apel la
concentrare ;
I Sl fie inldn{uite logic;
I Sd vizeze nivelul de pregdtire gi inlelegere a
elevului, capacitatea acestuia de a opera cu
cunogtinfele in plan mintal gi practic-aplicativ;
S[ alterneze intrebarea centrald (ce delimiteazi
precis tema) cu intrebdrile ajutdtoare, subordonate
celei dintdi ;
Sd elimine tensiunea emofionalI, creAnd un climat
de incredere qi echitate;
Sd faciliteze intrarea in efortul intelectual cu mult
tact, implicdnd un minim de tensiune psihic[
pentru mobilizarea for{elor, fdr[ a provoca
incordarea emofionald excesivd ; .
Rispunsurile trebuie sd fie notate obiectiv,
elimindndu-se, pe cdt posibil, orice notd de
subiectivitate.
134
Probele scrise
Reprezintd modalitd'1i de colectare a informaliilor privind
randamentul qcolar, completand chestionarea orald, elevii fiind
implicafi in elaborarea, construc,tia gi exprimarea efectivd a
ideilor. "Elevii au $ansa sd-gi prezinte achiziliile educafiei frr6
intervenfia profesorului, in absenfa unui contact direct cu acesta.
Anonimatul lucrdrii, ugor de realizat, ingdduie o diminuare a
subiectiv^itd{ii profesorului". (C. Cucog)
In acest sens se utilizeazl urmdtoarele
. .fi$e de evaluare formativd folosite instrumente :
in cadrul unor
secvenfe de invdtare ;
. probe scrise de control curent (lucrdri de control),
care cuprind cdteva intrebdri din lecfia precedentl gi
dureaz6. 15-20 de minute. Se urmdregte verificarea
con$tinciozitdfii pregdtirii, capacitatea de a formula
rlspunsuri precise intr-un timp relativ
. probe scrise de control la sf0rgitulscurt. unui capitol,
folosite mai ales in condi{iile aplicdrii unui sistem
de evaluare continui ;
. lucrdri scrise semestriale (teze), de obicei,
pregdtite prin leclii de recapitulare sau de sintez[.
Se urmiregte aprecierea capacit[fii elevilor de a
selecta gi sistematiza esen{ialul dintr_un volum
mare de cunogtin{e.
lucrdri de tip obiectiv, care confin cAteva intrebdri
la care elevii rdspund in scris succesiv, iar
corectarea se face de c6tre elevi fie frontal, fie prin
schimbarea lucrdrilor intre ei.
135
 Analizd criticd a acestei metode permite surprinderea
principalelor avantaje qi dezavantaje:
Avantaie
' Asigurd elevilor emotivi,
celor cu un ritm lent,
posibilitatea de a prezenta
toate cunoptinlele f[rd si fie
stresati.
. Verificarea qi evaluarea unui
numdr mai mare de elevi.
. in notare, acegtia se clasific6 in itemi obiectivi, semiobiectivi
Intreblrile au un grad de
dificultate identic pentru to{i
elevii 9i verific[ acelagi
continut.
. Obiectivi
Acestea sunt formulate clar
qi concis, acoperind o mare
parte din conlinutul vizat sd
fie evaluat.
In ceea ce privegte evaluarea
formativd, figele de evaluare
aduc informa{ii importante pe
parcursul inv[f6rii, per-
mi{dnd corectarea gre-qelilor
gi reglarea, din mers, a
procesului de predare-
invdfare, constituind un real
suport pentru oblinerea unor
rezultate oozitive.
. Permit compararea rezul-
tatelor, fiind modalit6!i
economice de verificare.
Tabel 4.4. Avantaje gi dezavantaje in utilizarea probelor scrise
136
Dezavantaie
. Educatorul nu poate Structura probele de evaluare
corecta pe loc unele
erori in formularea Sunt elaborate de educatori. caracterizindu-se prin
r[spun-surilor. flexibilitate, concordanfa dintre obiectivele proiectate,
conlinuturile selectate pentru evaluare qi itemii formulafi.
' Elevii nu sunt direc- Itgmul este o intrebare, o problemd, o temd (teoretici,
practicd) sau o unitate de continut ce alcdtuiegte o parte
lionali prin intreb[ri inclependenta a unui test. in funciie de gradul Oe obiectiVitate
daci fac unele confuzii.
' Cregte rolul intAmpl[rii
gi subiectivi, avdnd urmdtoarele caracteristici
in notare, mai ales
:
atunci cdnd con{inutul
Tiowrt de itemi Curacteristici
evaluat este redus.
. Grad ridicat de obiectivitate in
evaluarea rezultatelor qcolare;
. Intrd in structura testelor de progres, in
special a celor standardizate;
. Punctajul se acordd sau nu in funcfie de
marcarea rdspunsului;
. Schemele de notare detaliate nu sunt
necesare.
. Sarcina este puternic structuratd;
Semiobiectivi
' R[spunsul cerut este limitat ca spatiu,
fbrmi, con{inut prin structura intrbdrii;
. Elevul demonstreazd nu doar
cunoa$terea, ci gi abilitatea de a structura,
elabora rispunsul clar gi concis;
.
Reduc libertatea de a reorganiza
informafia gi de a formula rdspunsul in
forma doritd.
. Grad scdzut de
Subiectivi obiectivitate in
r37
 ?T
l. Citeqte cu atenfie urmdtoarele enunfuri qi noteazd
evaluarea rezultatelor gcolare; ,,A" pentru adevdrat, ,,F' pentru fals in cdsufa aldturatd
. Relativ u$or de construit, vizeazd acestora:
originalitatea, creativitatea, caracterul Podul construit de Apolodor din Damasc a dat
personal al rdspunsului; posibilitatea dacilor sd treac[ Dunbrea pentru a lupta cu
. Utllizati frecvent in evaluarea romanii.
traditional[. Burebista a fost un mare rege dac.
Tabel 4.5. Tipuri de itemi qi caracteristicile lor 2. Citegte cu atenlie urmitoarele enun{uri gi selecteaz5
rdspunsul corect, incercuind litera din fala acestuia:
Pentru a formula corect acegti itemi este necesara a. Romanii se ocupau cu cre$terea albinelor,
cunoagterea principalelor categorii, dar mai ales aplicarea animalelor qi mineritul.
algoritmului de construcfie, care va fi prezentat in cele ce b. Dacii nobili purtau cugm6.
armeazd. Q ltemi cu alegere multipld
. Sunt frecvent utiliza{i pentru mdsurarea
rezultatelor gcolare, cunoagterea terminologiei, a
principiilor, metodelor qi procedeelor qtiinfifice,
capacitatea de a interpreta relafia cauzd- efect, de a
argumenta faptele.
Itemi obiectivi ' Presupun exitenfa unei premise( enun!) gi a unei
liste de alternative (solufii posibile), rdspunsurile
J ltemi cu alegere duald incorecte (plauzibile qi paralele) fiind numite
. Sunt frecvent utilizafi pentru identificarea relaliilor distractori.
de tip cauz[-efect; recunoa$terea de termeni, date,
. Sarcina elevului este sd aleagd, un singur rdspuns
principii, diferenlierea intre enunluri factuale sau corect sau cea mai bunf, alternativd.
de opinie.
. Selectarea rdspunsului corect se realizeazd prrn'.
. Sarcina elevului este sd selecteze rdspunsul corect, incercuire, bifare, subliniere, colorare, hagurare.
din cele doud posibile (adevdrat/fals; Exemple:
da"/nu ;corecVgreqit ;aco r dl dezacor d; general/particul
1. Alegefi un rdspunsu corect din alternativele
ar;mai mare/mai mic; variantal/varianta2; enunf prezentate, haqurflnd in c[sufa al[turatd acestuia:
de opinie/enun{ factual) . In anul 1595 a avut loc un eveniment istoric important:
. Selectarea rdspunsului se realizeazd prin bifare, bdtdlia de la Posada
colorare, subliniere, incercuire. bitllia de la Clluglreni fl
Exemple: urcarea pe tron a lui Mihai Viteazuf-l

139
r38
 F
2. Selectafi rlspunsul corect, dintre solufiile date, Doiprieteni Ion Creangd
sublinindu-l cu o linie: Ciobdnild Barbu gefdnescu Delavrancea
Electronii au sarcind electricd: Bunica Anton Pann
neutri Povestea unui om leneq Vasile Voiculescu
pozitivd
negativd
Q ltemi de tip pereche ,"fqffi i;
. Sunt utiliza{i frecvent pentru mdsurarea /-.,$::'l'\rj
'ttJ*tt p>'
informa(iilor factuale, a abilitdfiilor de a identifica *t='.;'
relaliile existente intre doud nofiuni, simboluri, 1,u--\:-: Itemisemiobiectivi
fenomene.
' Elementele din prima coloanl se numesc premise, Q Itemi cu rdspuns scurt
iar in a doua coloan6 sunt rdspunsurile (fiind n Sarcina elevului este sd fonnuleze rdspunsul sub
reprezentate grafic sau pictural). f,orma unei prr:poziEii,fraze, numdr, simbol.
. Sarcina elevului este: sA stabileascd coresponden{e, . Cerin{a este de tip intrebare direct6.
asociafii intre cuvinte, propozitli, fraze,litere, alte Exemple:
categorii de simboluri dispuse pe doul coloane' 1. Rispundeli scurt la urmdtoarea intrbare :
. Selectarea rbspunsului corect se face pe baza unor Cine este autorul romanului Neamul $oimdregtilor?
criterii enun{ate in instrucfiuni, prin trasarea unor 2. Scrieli al[turat formula urmdtorei substan{e
sdge{i ce stabilesc diverse tipuri de relafii: termeni- chimice:
defini1ii, reguli-exemple, simboluri-concepte, Acid sulfuric
principii-clasificdri, p[4i componente- J Itemi de completare
intrebuin![ri. . Sarcina elevului este s[ completeze o afirmafie
Exemple: lacunard, cu unu sau dou[ cuvinte, care si se
1. Uni{i prin sdgefi anii de desfdqurare din prima incadreze in contextul - suport.
coloan6. cu evenimentele istorice corespunzdtoare, din cea . Cerinfa este de tipul afirmafiei incomplete.
de-a doua coloan6: Exemple :
t395 bdtdlia de la Nicopole Completali spafiile libere cu cuvintele care lipsesc
T5I4 bitdlia de la Rovine pentru a realiza un text coerent, respectdnd adevdrul istoric:
r437 bdtdlia de la Podul inalt a fost un priceput gi ddrz conducdtor de oqti,
r396 Rbscoala de la BobAlna venind sd cucereasc[ finutul Daciei. El a adunat numerogi
r475 R6scoala condusd de Gh. Doja soldali ca sd-l infrdngd pe....
2. Trasali o linie pentru a uni titlul textului, din prima Q intrebdri structurate
coloani cu autorul acesteia, din cea de-a doua coloan6:

t40 141

-=-qill+
 7(
r O intrebare structurat6 este formati din mai multe
subintrebdri de tip obiectiv, semiobiectiv sau
minieseu, legate intre ele printr-un element comun.
r Q intrebare structuratd include: un material/stimul
(date, texte, grafice etc.); subintrebiri; date
suplimentare; alte subintreblri.
. Subintrebdrile pot viza: reproducerea informafiilor
(defini1ii, enumerdri etc.), aplicarea cunogtiinfelor,
analiza, sinteza lor, formularea de ipoteze, judec[{i
de valoare.
Exemple:
Ce ape str[bat teritoriul l[rii?
Care sunt principalele rduri de la noi?
Notafi pe harta primitd traseul str[bdtut de cel pufin.
trei rAuri importante din partea de vest a fdrii.
Itemi subiectivi
Q Rezolvarea de probleme
Presupune antrenarea elevului intr-o activitate
nou6, diferitd de activitlfile curente.
Utilizarea acestora vizeazd dezvoltarea
creativitdlii, a gdndirii divergente, a imaginafiei, a
capacitdlii de generalizare.
. Comportamentele evaluate sunt din sfera aplicdrii
sau explordrii.
Exemplu:
142
-qF$
Adina are 42 de timbre, iar fratele sdu cu 12 rruri
pufine. Ei au aqezat timbrele cdte 9 pe fiecare pagintr :r urrrri
clasor. C0te pagini au completat?
Q ltemi de tip eseu
. Solicitd elevului abilitatea de a evoca, organiza qi
integra ideile, de a se exprima personal in scris, dc
arealiza, interpreta gi aplica datele.
. Sarcina elevului este sd construiascd, sd producf,
un rdspuns liber, in conformitate cu un set de
cerinfe date.
. in funclie de tipul r[spunsului solicitat existd trei
tipuri de eseu : structurat (rdspunsul este orientat
prin indici, cerinfe); semistructurat gi nestructurat
(valorificd gdndirea creadvA, originalitatea,
inventivitatea).
Exemple:
1. Alcdtuifi o compunere dupd urmdtorul plan de idei:
prezentarea generald a Daciei; caracterrzarea lui Decebal;
caracteizarea lui Traian; descrierea primului rdzboi daco-
roman ; descrierea celui de-al doilea rdzboi daco-roman ;
prezentare consecinf elor acestor rdzb o aie. (eseu structurat)
2. Elaborafi un eseu de maxim 200 de cuvinte cu titlul:
P oezia eminescian6 (eseu semistructurat)
Ceringe in planiftcarea Si utilizarea
probelor de evaluare
Sd se incadreze in regimul normal de efort al
elevilor :
t43
 fT
t Sd asigure trrnpul necesar pentru preg6tire ; tr Ordonarea itemilor in functie de: natura,
I Sd evite supraincdrcarea programului elevilor ;
compexitatea gi dificultatea cunoqtiinfelor,
a Si nu urmdreascd surprinderea elevilor in situafii urmirind cre$terea progresivd a gradului de
critice ; dificultate gi ordinea ciclicb a acesteia.
Sd ofere elevilor posibilitatea de a se manifesta tr Elaborarea instruc{iuniior de aplicare, plasate la
deplin ; inceputul probei.
Alegerea temelor supuse evaluf,rii ridici probleme, u Formularea criteriilor de evaluare Ei a
evitOnd simpla reproducere din memorie; performanlei minime admise.
Sd solicite o selecfie qi prelucrare a conlinuturilor u Stabilirea punctajului (pe item qi pe intrega prob6).
insuqite, vehicularea acestora in contexte variate, n Stabilirea timpului (aprox. 60-80 sec./item).
chiar noi; n Aplicarea propriu-zisd presupune condi{ii
Educatorul va realiza notalii marginale pe fiecare favorabile (iluminat, temperaturd), aqezarea optiml
lucrare scris[, urmlnd ca acestea sb fie aduse in a elevilor, comunicarea timpului efectiv de lucru,
clasb qi argumentate, astfel incdt elevii sd ra asigurarea linigtii.
cunogtinld de gregelile lor, cunoscind criteriile de fl Valorificarea rezultatelor ce necesitd corectarea
notare. probelor de evaluare in funcfie de punctajul
Gregelile caracteristice vor fi re{inute pe fiqe de
stabilit, totalizarea punctelor qi transformarea
evidenll a erorilor tipice, pentru a analiza acestora in not6, calificativ etc., finalizdndu-se prin
impreund cu elevii curba lor de evolulie qi a adopta comunicarea punctajului oblinut elevilor qi
mdsuri de prevenire qi ameliorare.
argumentarea notei.

€u
Fazele proiectdrii probelor de evaluare
fl9,'
oI Probele practice si grafice

n Formularea obiectivelor operafionale urm[rite in De{in un loc insemnat in evalurea priceperilor qi

evaluare. deprinderilor formate in cadrul activi6tiilor practice, fiind
tr Stabilirea num[rului de itemi prin alcdtuirea unui utilizate preponderent la disciplinele: chimie, biologie, frzicd,
inventar minim qi formularea lor, a variantelor de educa{ia fizicd, lucru manual, educafie plastic[, matematicS.
intrebdri. in cadrul acestor probe sunt verificate qi evaluate cunogtinfele
tr Identificarea modalitdlilor de rdspuns. teoretice necesare lucrbrilor respective gi aplicarea lor in

145
t44

']qFFE-

practica, cat gi gradul de stdpinire a priceperilor
deprinderilor formate prin procesul de predare-invdfare .
Metoda testelor
Testele sunt considerate instrumente de verificare gi
evaluare, care vizeaz[ mdsurarea qi aprecierea achizifiilor
informafionale qi forma{ionale ale elevilor, respectiv stabilirea
lacunelor in insugirea cunoqtiin{elor, capacitdlilor gi
competenlelor acestora. Acestea sunt probe de evaluare
standardizate, qtiinlifice, obiective. Principala condilie este
agadar standardizarea, care se referd la: condifiile de aplicare,
formularea rdspunsurilor, criteriile de apreciere a rezultatelor,
pdstrarea identidlii acestuia in toate aplicaliile realizate.
"Testul este o probd standardizatd care asigurd o obiectivitate
mai mare in procesul de evaluare". (C. Cucog, 1998, pag.l l1)
C e rinle privind elab o rare a t e st
Validitatea - capacitatea de a oferi informatii
despre variabila pe care o mdsoard
Fidelitatea - gradul de constanfd al testului, prin
apliciri succesive se oblin aceleagi rezultate, sau
diferente minime ;
r46
ll
Omogenitarea - echivalenfa dintre diferitele p64i
$1
ale testului, unitatea de structurd gi conlinut
;
Etalonarea operafia statisticd de stabilire a
relafiei directe dintre valorile testului, obfinute prin
experimentare qi unit[file scdrii metrice adopiate.
Etalonul este sistemul de referinfd stabilit plnt.u
valorile unui test, obfinute in urma aplicdrii
acestuia pe un eqantion reprezentativ.
Relafia testului cu alte teste mdsura in care acesta
-
se apropie sau se depdrteazd de alte teste
;
Stabilirea condifiilor de urilizare (aplicare,
corectare, interpretare a rezultatelor obtinute).
Clasificarea testelor
Holban, I (1995) realizeazd, o clasificare a acestora in
funcfie de domeniului de cercetare in care se incadreazd,
distingdnd intre :
r teste psihologice ce studiazd parametrii
psihologici ai personalitalii (teste psihodiagnostice,
de memorie, de inteligenf[, proiective etc.i;
I teste pedagogice ce studiazd fondul
elor informalional gi educalional al persoanei ;
' teste sociometrice - ce anarizeazd structura
grupurilor sociale gi relafiile interindividuale din
; cadrul acestora.
Holban, r. anarizeazd diferenfa specificd a testelor de
cunogtiinfe, in raport cu cele prezentate interior. in func{ie
de
obiectivele proiectate se vorbeqte despre urmdtoarele
categorii :
147
-quF'*
 tT
. teste docimologice ; limbajului gtiinfific al
I testele psihologice de cunoqtiinfe ;
elevilor.
r testele pedagogice de cunoqtiinle - ce au o . Au un grad mare de ' Conlinutul lor este u$or
aplicabilitate extinsd la scara intregului proces de fidelitate, (de incredere, transmisibil de la un grup
invdldmdnt (macronivel) pentru organizarea de mdsurare). la altul.
invdfdmdntului in ansamblu, fie la scara I Fot fi corectate qi . Creazd la elevi o "tehnicd
demersului didactic (micronivel), vizAnd repetate, oferind a rdspunsurilor", ce
ameliorarea practicilor educative. posibilitatea de a controla afecteazd cunoa$terea
condi giile de aplicare. nivelului real al
capacitSlilor intelectuale
sau Dractice investisate.
Tabel 4.6. Avantaje qi dezavantaje in utilizarea testelor
docirnolosice
Testele docimologice

Reprezintd un set de probe sau intrebdri ce vtzeazd

verificarea nivelului asimildrii cuno$tintelor qi al capacitalilor
de a opera cu acestea, prin raportarea rdspunsurilor la o scard
de apreciere elaborati in prealabil - etalon' Indeplinesc o Criterii de clasificare a testelor docimologice
funcfie docimologicd, de examinare qi notare, folosindu-se la
concursuri, promov6ri sau examindri curente (Holban, I., Q Dupd momentul intervenliei:
1995, p. 19-20). Teste ini[iale - sunt folosite in scopul realizdrri
in continuarc prezentdm avantajele 9i dezavantajele unei evaludri inifiale, fiind administrate la
utiliz[rii testelor docimologice: inceputul unui program de instruire. Ele oferd
educatorului date cu privire la nivelul anterior de
Avantaiele Dezavantsie cunogtinfe qi la capacitatea lor de invdlare , pe baza
' Acoperd o arie mare din . Solicitd automatisme cdrora este alcdtuit viitorul program de instruire.
confinutul predat. intelectuale qi practice, Teste de progres sau formative - se administreazd
valorificdnd insuficient pe tot parcursul procesului de predare-invdfare,
sdndirea reflexiv[. dup[ fiecare capitol sau dupi un numdr de leclii
. Verificd un num[r mat . Implicd de multe ori mai dificile, dar importante pentru infelegerea
mare de obiective ale rdspunsuri inchise, fdrd a celor ce urmeaz6. Rezultatele ob{inute oferd
actului didactic. contribui la imbogdtirea informalii cu privire la eficienla metodologiei

148
r49
 aplicate, permi{dnd reluarea unor probleme Testul, ca instrument de evaluare standardizat, se deosebegre
nein{elese, organizarea unor activitAfl didactice fundamental de probd, care reprezinti un instrument de
diferen{iate, anumi te completdri s au si s tema tizdn. evaluare elaborat ocazional nestandardizat.
. Teste finale - sunt folosite dup6 parcurgerea unui
capitol, la incheierea unui semestru sau an gcolar.
Intreblrile din cadrul lor vor fi centrate pe e%i'",
obiectivele didactice majore ale programului de
"l*L',9r+c,
instruire, vizdnd mai multe elemente esenfiale qi
capacitatea elevilor de a opera cu cunoqtin{ele
.fi- vr'),rK
r
asimilate.
UF{L proiectarea unui test docimologic
J Dupd scopul evaludrii:
. Testele prognostice - au ca scop sd prevadd nivelul
Aceasta constituie o activitate complexi gi dificild, ce
presupune respectarea urmdtoarelor etape:
competenfelor ce vor putea fi atinse de elevi,
conform obiectivelor invildrii. Acestea sunt: de
. Stabilirea obiectivelor opera{ionale qi a
nivel, de aptitudini, standardizate, normative. conlinuturilor ce vor ft verificate
. Testele diagnostice - vizeazd reglarea preddrii / Se urmdregte asigurarea unei concordanfe intre
confinuturile evaluate gi obiectivele operafionale proiectate.
invdfdrii, pentru a ajuta qi motiva elevul in Aceast[ concordanfd decurge din relafiile obiectivi-confinut,
invdlare, informAnd familia asupra situa{iei
predare-invifare-evaluare. Recunoagterea acestei rela{ii
copilului. Acestea sunt: de progres, formative,
implicd eliminarea situafiilor surprizd din partea elevilor faf6
criteriale.
. Testele de inventariere - urmdresc evaluarea de
de conlinutul probei.
bilanf, realizatd la sf0rgitul unui curs gcolar (temd,
. Documentareastiinlificd
capitol, semestru, an gcolar). Acestea sunt: Are ca rezultat stabilirea elementelor esenfiale,
semnificative pentru infelegerea continutirilor vehiculate.
normative, sumative, standardizate.
. Elaborarea testului docimologic
Q Dupd modul de realizare: eseu, cu rdspuns Se realizezd prin formularea intrebdrilor in concordanfd cu
de completat, de selecfie.
obiectivele pedagogice proiectate. Aceastd operafie mai este
Rezultd cd aqa-numitele "teste" concepute de cadrele
numitd gi "avansarea unei ipoteze" ( C. Cucog). Alegerea
didactice gi utilizate in procesul didactic nu indeplinesc
tipurilor de intrebiri (cdrora le corespund rispunsuri desihise
cerinfele formulate anterior, fiind teste pedagogice de
sau inchis-e) este funcfie de natura obiectiveior gi conlinutul
cunostiinle gi nu teste docimologice. Elaborarea testelor
verificat. intrebirile care alcdtuiesc testele docimologice pot
pedagogice de cunogtinte reprezintd o operafie complexd gi
riguroas I bazatd pe invesri gaf ii q tiinf ifice.
fi:
' fntrebdri cu rdspunsuri tnchise la care subiectii nu
elaboreazd rispunsurile, ci le aleg din mai multe

150
151
 rdspunsuri oferite sau cu alegere de tipul "corect-gregit", alegere multipld, 2 de tip pereche, 2 de completarc,2
cerdndu.i-se elevului qi motivalia rispunsului. cu rdspuns scurt, Icu intrebSri structurate, lde tip
. intrebdri cu'rdspunswri deschise ce presupun rezolvare de probleme.
elaborarea completd a rdspunsului de cdtre elevi. Acestea
sunt fie rdspunsuri care trateazd o temd. fie rdspunsuri
scurte. formate din citeva fraze sau cuvinte.
. Aplicarea efectivd a testului docimologic
' Analiza rdspunsurilor date
De cele mai multe ori se rcalizeazd statistic,
conducdnd la sesizarea condiliilor de ameliorare a testului
docimologic.Un test docimologic este cu at0t mai eficient, cu
cdt reuqegte sd stabileasc[ o ordonare va]oric6 obiectivd a
elevilor.
Constatdrile efectuate prin aceste metode sunt
confruntate qi comple@te cu cele realizate prin observarea
curent[ a comportamentului elevilor in timpul - lectiilor,
comportament exteriorizat gi exprimat prin interesul acestora
pbntru studiu, prin modul in care particip[ la activitatea
desf6$uratd, la indeplinirea responsabilitdfilor gcolare, prin
calitatea rdspunsurilor in cadrul dialogului frontal din timpul
lecfiilor g.a.m.d.

Reflecyii personalez

l. Realizali o probd de evaluare mixt6, in care s[

imbinafi secvenfe scrise, orale gi practice lao
disciplind la alegere.
2. Elaborafi un test Pedagogic de cunogtinle pentru o
temS la alegere, alcdtuit din 10 itemi. astfel: 2 cu

r52 153