Universitatea Politehnica București

Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice

Limbajul trupului

Profesor îndrumător:
Niță Monica

Student:
Badea Mălina-Elena
Anul de studiu: I

2017-2018

1
 Cuprins

1.Introducere................................................................................................. 3

1.1Limbajul trupului ...................................................................................... 3

2.Expresia fizică.............................................................................................
5

3.Contactul vizual.......................................................................................... 6

4.Alte semnale ale limbajului corpului........................................................... 8

5.Răspândirea comunicării non-verbale........................................................ 8

6.Proxemică.................................................................................................. 9

6.1 Intimitatea fizică ..................................................................................... 9

6.2 Distanța personală .................................................................................. 9

6.3 Distanța socială ....................................................................................... 9

6.4 Distanța publică ...................................................................................... 9

7. Gesturi neintenționate............................................................................. 10

Bibliografie.................................................................................................. 11

2
 1.Introducere

1.1 Limbajul trupului este o formă de comunicare non-verbală mentală și fizică

a omului, constând din poziția corpului, gesturi, expresia facială și mișcarea
ochilor. Trimiterea și interpretarea acestor semnale se face aproape în
întregime în subconștient.

James Borg spunea că limbajul omenesc constă din 93 la sută în comunicare

non-verbală, în timp ce doar 7% din comunicare este formată din cuvinte; [1] Cu
toate acestea, Albert Mehrabian, cercetătorul a cărui lucrare din 1960 este
sursa acestor statistici, a declarat că asta este o neînțelegere a constatărilor. [2].

Alții au afirmat: "Cercetările au sugerat că între 60 și 70 la sută din toate semne

sunt derivate din comportamentul non-verbal" (Engleberg) [3]

Limbajul corpului poate oferi indicii cu privire la atitudinea sau starea de spirit a
unei persoane. De exemplu, acesta poate
indica agresiune, atenție, plictiseală, relaxare, plăcere, distracție sau intoxicație.

Întelegerea limbajului trupului

Tehnica de "citire" a oamenilor este folosită în mod frecvent. De exemplu,

ideea de oglindire a limbajului corpului pentru a ușura comunicarea este
frecvent utilizată în timpul situațiilor de interviu. Limbajul corpului poate arăta
sentimentele altor persoane, care lucrează în schimbul de alte persoane.
Oamenii care au un limbaj al corpului ușor de descifrat își pot dezvălui
sentimentele și gândurile. Este important de reținut că unii indicatori de emoție
(de exemplu, zâmbetul sau râsul atunci când fericit, încruntarea sau plânsul
atunci când trist) sunt în mare parte universale.[4] Cu toate acestea, în 1990 Paul

3
Ekman a extins lista sa de emoții de bază, inclusiv o gamă largă de emoții
pozitive și negative. Nu toate din cele care sunt codificate în mușchi faciali.

Emoțiile nou incluse sunt:

1. Sfidarea
2. Mulțumirea
3. Jena
4. Surescitarea
5. Vina
6. Mândria
7. Consolarea
8. Satisfacția
9. Plăcerea senzorială
10.Rușinea

Semnalele limbajul corpului pot avea un alt scop decât comunicarea.

Semnalizatorii clarifică semnalele pentru a indica originea biologică a acțiunilor
lor. Comunicarea verbală necesită, de asemenea, limbajul corpului pentru a
arăta că persoana cu care vorbim ascultă ceea ce vorbim. Aceste semnale pot
consta în contactul cu ochii și înclinarea capului pentru a arăta că înțelegem ce
a vrut să spună interlocutorul. Alte exemple ar include: căscatul (somnolența)
arată lipsă de interes pentru subiectul conversației. Artiștii de pantomimă
utilizează aceste tehnici de a comunica spectacole întregi fără a spune niciun
cuvânt.

4
2. Expresia fizică

Expresiile fizice cum ar fi legănarea mâinii în semn de salut, arătarea cu

degetul, atingerea aplecarea sunt exemple de forme de comunicare
nonverbală. Oamenii muta corpurile lor în timpul comunicării, deoarece, așa
cum au arătat cercetările, acesta ajută la ușurarea efortului mental atunci când
comunicarea este dificilă. Utilizarea expresiilor fizice dezvăluie multe lucruri
despre persoană. De exemplu, gesturile pot evidenția un punct de vedere sau
un mesaj, postura poate dezvălui interesul sau, dimpotrivă, plictiseala, iar
atingerea poate transmite încurajare sau prudență.

5
3. Contactul vizual

Contactul vizual consecvent poate indica faptul că o persoană se gândește

pozitiv la ceea ce spune vorbitorul. Aceasta poate însemna, de asemenea,
faptul că cealaltă persoană nu are suficientă încredere în ceea ce spune
vorbitorul, pentru a își „lua ochii” de la acesta. Lipsa de contact vizual poate
indica negativitate. Pe de altă parte, persoanele cu tulburări de anxietate sunt
adesea în imposibilitatea de a avea contact vizual, fără disconfort. Contactul
vizual poate fi, de asemenea, un gest secundar și înșelător, deoarece normele
culturale legate de acesta variază foarte mult. Dacă o persoană se uită la tine,
dar face gestul de încrucișare a brațelor de-a lungul pieptului, contactul vizual
ar putea fi un indicator că există ceva care deranjează persoana, și că el vrea să
vorbească despre aceasta. Sau, dacă o persoană este neliniștită sau neatentă,
chiar și în timp ce se uită la tine direct, ar putea indica faptul că atenția îi este în
altă parte.

De asemenea, există trei zone standard care caracterizează o persoană în

funcție de setările contactului vizual:

 Dacă persoana privește de la un ochi la altul, apoi la frunte, aceasta

indică o poziție de autoritate.
 În cazul în care privește de la un ochi la altul, apoi la nas, aceasta
semnalează faptul că nu consideră a fi o "conversație la un nivel superior"
pentru niciuna dintre părți.
 Ultimul caz este de la un ochi la altul și apoi în jos pentru a privi in zona
buzelor. Aceasta este o indicație puternică a sentimentelor romantice.

Neîncrederea în interlocutor este adesea indicată de evitarea privirii, sau prin

atingerea cu privirea a urechilor sau a bărbiei. Atunci când o persoană nu este
6
convinsă de ceea ce spune cineva, atenția sa este invariabilă, iar ochii privesc la
o distanță mai mare.

Plictiseala este indicată de înclinarea capului într-o parte, sau de ochii care
privesc direct la vorbitor, dar privirea devine ușor nefocalizată. Un cap înclinat
poate indica, de asemenea, un gât inflamat, încredere sau un sentiment de
siguranță (o parte a gâtului devine descoperită, deci vulnerabilă). Este practic
imposibil să se încline capul în fața cuiva în care nu avem încredere sau ne
sperie, sau când avem tulburări de vedere. Deasemeni, ochii neconcentrați pot
indica probleme oculare ale ascultătorului.

Interesul poate fi indicat prin contactul vizual prelungit, dar și printr-o poziție a
ascultătorului de a sta în picioare și de a asculta în mod corespunzător.

Minciuna sau omisiunea de informații pot fi indicate prin atingerea feței în

timpul conversației. Deasemeni, și clipitul în exces este un indicator bine-
cunoscut al mințirii.[6]

O expresie facială aspră sau inexpresivă indică adesea ostilitate.

Interpretarea gesturilor și expresiilor faciale (sau lipsei acestora), în contextul

limbajul corpului, poate duce la neînțelegeri și interpretări greșite (mai ales în
cazul în care limbajul corpului este însoțit de limbajul vorbit). Deasemenea,
oamenii din diferite culturi pot interpreta limbajul corpului în moduri diferite.

7
4. Alte semnale ale limbajului corpului
Unul dintre cele mai de bază și puternice semnale ale limbajului corpului este
atunci când o persoană își încrucișează brațele peste piept. [7] Acest lucru poate
indica intenția subconștientă de a pune o barieră între acea persoană și pe alți
oameni. Cu toate acestea, încrucișarea brațelor mai poate însemna și faptul că
brațele persoanei sunt reci, ceea ce ar putea fi întărit prin frecarea sau
strângerea brațelor. Atunci când atmosfera generală este amiabilă, aceasta mai
poate însemna că o persoană se gândește profund la ceea ce se discută, dar
într-o situație tensionată, aceasta poate însemna că o persoană își exprimă
opoziția. Acest lucru este cu atât mai mult în cazul în care persoana este la o
distanță mai mare de vorbitor.

5. Răspândirea comunicării non-verbale

Diferite studii au descoperit cantitati diferite, cu unele studii care arată că o

comunicare facială este considerată de 4,3 ori mai des folosită decât sensul
verbal al comunicării verbale care o însoțește, iar comunicarea verbală într-un
ton neutru are de 4 ori mai multe șanse de a fi înțeleasă decât o expresie
facială inexpresivă. Albert Mehrabian este de remarcat pentru că a
găsit ”regula 7% -38% -55%” (adică, într-o conversație, ponderea importanței
este 7% comunicare verbală, 38% tonul, 55% expresia feței), ceea ce denotă cât
de mult se presupune comunicare a fost conferită prin cuvinte, ton, și
limbajului non-verbal (expresia facială, în acest caz).

8
6. Proxemică

Introdus de Edward T. Hall în 1966, termenul proxemică este studiul distanțelor

măsurabile între oameni în care acestea interacționează între ei.[10] Distanța
dintre oameni într-o situație socială dezvăluie adesea informații despre tipul de
relație între persoanele implicate.

6.1 Intimitatea fizică variază între 18-46 de centimetri, și este rezervată pentru

îndrăgostiți, copii, membrii familiei și prieteni foarte apropiați, și, de asemenea,
animale de companie.

6.2 Distanța personală începe de la aproximativ lungime de braț distanță

(46 cm) de persoană și până la aproximativ 122 centimetri distanță. Acest
spațiu este utilizat în conversațiile cu prietenii, cu asociații, și în discuțiile de
grup.

6.3 Distanța socială (1,2 m - 2,4 m) distanță este rezervată străinilor,

grupurilor nou formate și noilor cunoștințe.

6.4 Distanța publică (peste 2,4 m), este utilizată pentru discursuri, prelegeri, și
teatru. Distanța publică este, esență, intervalul rezervat pentru un public mai
larg.

Gradul de proximitate variază în funcție de cultură.

9
7. Gesturi neintenționate

Începând din anii 1960, a existat un interes uriaș în studierea indiciilor

comportamentale care ar putea fi utile pentru dezvoltarea unui sistem om-
mașină interactive si adaptiv.[12] Gesturile neintenționate ale omului, cum ar fi
frecarea ochiilor, relaxarea bărbiei, atingerea buze, mâncărimea nasului,
scarpinarea capului sau a urechilor, încrucișarea brațelor, precum și blocarea
degetelor au fost asociate cu transmiterea unor informații utile în contexte
specifice.

Există, de asemenea, un interes uriaș în procesul de învățare pentru a evita

orice gest neintenționat care ar putea lăsa o impresie negativă asupra
privitorilor. Un număr mare de oameni au început să participe la sesiuni
speciale cu privire la controlarea comportamentului corpului și consultarea
unor experți sociologi.

Buna învățare a limbajului corpului este importantă în interacțiune, în orice fel

de comunitate globală.

10
 Bibliografie
1.Dr. Peter A. Andersen-Limbajul trupului,Ed. Teora, Bucuresti, 2012
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Limbajul_trupului
3.https://www.scribd.com/search?
content_type=documents&page=1&query=limbajul%20trupului

11