CARACTERIZARE ILIE MOROMETE

Despre opera- Romanul Moromeţii creează în manieră realist-obiectivă universul specific al satului
românesc din Câmpia Dunării, aflat la răscrucea istoriei. Prin această operă Marin Preda analizează
probleme legate de mica proprietate ţărănească in raport cu relaţiile capitaliste şi socialiste. În aceeaşi
măsură este urmărită şi evoluţia valorilor patriarhale in satul românesc.
Tema- o constituie destrămarea unei familii de ţărani din satul Siliştea-Gumeşti din Câmpia Dunării, în
perioada de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Problematica celor două volume este diferită, dar
tematica este unitară, reconstituindu-se imaginea satului românesc într-o perioadă de criză şi înregistrând
transformări ale instituţiilor şi mentalităţilor.

Titlu - Titlul Moromeţii aşază tema familiei în centrul romanului, însă evoluţia şi criza familiei sunt
simbolice pentru transformările din satul românesc al vremii, astfel că romanul unei familii este şi “un
roman al deruralizării satului”(Nicolae Manolescu, Arca lui Noe).

Statut social , psihologic , moral - In centrul romanului stă Ilie Moromete – ţăranul care priveşte modul său
de viaţă ca pe singurul posibil. Ilie Moromete intruchipează cu obiectivitate o tipologie: originalitatea
tipului de ţăran creat de Marin Preda este realizată pornind de la atitudinea faţă de pământ: spre
deosebire de ţăranul lui Rebreanu, dornic de a dobândi pământ pentru demnitate socială, pentru
Moromete posesiunea este doar garanţia unităţii familiei. El este păstrătorul neclintit al valorilor
patriarhale, ţăranul cu spirit meditative şi contemplativ, convins de importanţa existenţei sale.

2 trasaturi + secvente comentate- Taierea salcamului- ironia ; Scena cinei- tatal autoritar

Conflict- Personajul central, Ilie Moromete, locuitor al satului Siliştea-Gumeşti este un ţăran tradiţionalist
care are două loturi de pământ. Unul este al său, iar celălalt ii aparţine Catrinei, cea de-a doua soţie a sa. El
are forţa de muncă asigurată de familie, adică de Achim, Nilă şi Paraschiv, feciori din prima căsătorie, şi de
Tita, Ilinca şi Niculae, copiii săi şi ai Catrinei. Pentru muncă are cai, iar hrana şi imbrăcămintea familiei sunt
asigurate de creşterea unor oi. Unitatea familiei Moromete este măcinată de un triplu conflict.

Simetrie - Simetria incipit-final din construcţia primului volum reprezintă o particularitate a prozelor
realiste în general, regăsindu-se şi la alţi prozatori: în Enigma Otiliei de G. Călinescu, plimbării lui Felix,
student, pe strada Antim îi corespunde, pe ultima pagină a operei, plimbarea aceluiaşi personaj pe aceeaşi
stradă, când el a devenit medic cu reputaţie, după cum romanul Ion de Liviu Rebreanu începe şi se
termină cu descrierea drumului spre şi dinspre satul Pripas. Astfel, romanul aparţien esteticii realiste nu
numai prin caracterul monografic, prin prezentarea evenimentelor în manieră fictivă sau prin vocea
naratorului omniprezent, omniscient, ci şi prin structura simetrică, Preda demonstrând că acordă o atenţie
desăvârşită compoziţiei romanului Moromeţii.

Constructia personajului – Ilie Moreomete- Personajul Ilie Moromete reprezintă un tip de tăran aparte in
literatura română: un spirit reflexiv, contemplativ, inteligent, ironic. Frământarile sale despre soarta
ţaranilor depinzand de roadele pământului, de vreme si de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui
reflexiva.Criza satului arhaic se reflecta în conştiinţa acestui personaj confruntat, tragic, cu legile
implacabile ale istoriei, cu timpul nerabdator.
 Volumul este structurat in trei parţi, cu o acţiune concentrata, care se desfăşoară pe parcursul vieţii. Prima
parte de sambătă seară, pană duminică noapte, conţine scena care ilustreaza viaţa rurală: Cina, Taierea
salcâmului, Întâlnirea duminicală din poiana lui Iocan, Hora. Partea a doua se derulează pe parcursul a
două săptamâni, începând cu plecarea lui Achim cu oile la Bucuresti, şi pâna la serbarea scolară cu ocazia
căreia Nicolae ia premiul întâi. Partea a treia, de la seceriş până la sfarşitul verii se încheie cu fuga
 feciorilor. Cele trei părţii conferă echilibrul compoziţiei. Fiecare parte începe cu o prezentare de
ansamblu:masa, prisma, si seceri  Mai multe portrete realizate in mod direct in anumite momente ale
evolutiei subiectului surprind efectele pe care istoria le produce asupra individului

Modalitati de caracterizare - Marin Preda îşi modelează personajul prin caracterizare directă şi indirectă

Concluzie- Ilie moromete este un taran atipic , un taran reflexiv , prin faptul ca are forta interioara sa
constientizeze drama sa , a familiei si a intregii colectivitati.