Instalaţii frigorifice navale

Unitatea de învăţare nr. 1

INSTALAŢII FRIGORIFICE NAVALE – scurtă prezentare

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1 6

1 Nave frigorifice 6
2 Nave de pescuit oceanic şi nave – fabrică 7
3 Sisteme de răcire a compartimentelor navei 8
4 Maşina frigorifică. Abaterea de la ciclul Carnot ideal inversat 9
Test de autoevaluare – unitatea de învăţare nr.1 12
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testul de autoevaluare nr.1 12
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 1 12

5
Instalaţii frigorifice navale – Curs şi aplicaţii
 Instalaţii frigorifice navale

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 1

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 1 sunt:

La sfarsitul acestei unitati, cursantul va fi capabil sa:
 cunoasca tipurile de instalatii frigorifice navale;
 cunoasca tipurile de conservare prin frig.

Instalaţia frigorifică navală este instalaţia de la bordul navei menită să realizeze, în

spaţii limitate, izolate termic faţă de exterior, temperaturi mai reduse decât temperatura
mediului ambiant.
Ca orice maşină termică, maşina frigorifică funcţionează între două surse de căldură,
o sursă rece de la care extrage căldură (spaţiul răcit) şi o sursă caldă căreia îi cedează
căldură (mediul ambiant).
Navele de transport sunt dotate în general cu două tipuri de instalaţii frigorifice şi
anume:
 instalaţii frigorifice de cambuză destinate să asigure păstrarea prin frig a produselor
alimentare perisabile pentru hrana echipajului şi pasagerilor; aceste instalaţii sunt
destinate conservării prin frig atât a produselor congelate (carne, peşte, preparate din
carne), cât şi a produselor refrigerate(legume şi fructe);
 instalaţii de climatizare pentru asigurarea condiţiilor de confort termic în spaţiile
destinate odihnei, servirii mesei şi în unele spaţii de lucru ale echipajului.
Instalaţiile frigorifice de cambuză au fost implementate ca o necesitate în condiţiile
creşterii autonomiei navelor şi reducerii sau eliminării escalelor de reaprovizionare, iar
instalaţiile de climatizare s-au dovedit a fi necesare datorită schimbării rapide a condiţiilor
climaterice ca urmare a distanţelor mari ce pot fi străbătute în scurt timp.
Instalaţiile de climatizare şi cambuză sunt complet automatizate şi funcţionează fără
supraveghere permanentă. Acestea fac parte din categoria instalaţiilor auxiliare de bord.

1. NAVE FRIGORIFICE

Navele frigorifice sunt nave care în afara instalaţiilor de cambuză şi climatizare mai au
la bord instalaţii frigorifice destinate să asigure transportarea mărfurilor în condiţii de
temperatură scăzută.
În funcţie de temperatura la care sunt transportate produsele, se disting:
Nave care transportă produse în stare refrigerată, cum ar fi: brânzeturile, vinurile,
legumele şi fructele, produsele din carne etc.
Refrigerarea este un proces care utilizează temperaturi în jurul punctului de congelare
al alimentelor, apa conţinută de acestea rămânând în stare lichidă.
La bordul navelor se practică refrigerarea în aer, în cazul fructelor şi produselor de
natură vegetală. Acest proces tehnologic se desfăşoară în următoarele etape:
 refrigerarea propriu-zisă, constă în răcirea produselor de la temperatura iniţială la
temperatura de păstrare;
 păstrarea în stare de refrigerare la bord;
 reîncălzirea parţială înainte de expediţie;
 transportul către importator.
6
Instalaţii frigorifice navale – Curs şi aplicaţii
 Instalaţii frigorifice navale

Refrigerarea în apă este un proces care are loc doar la bordul navelor de pescuit.
Rolul său este acela de a împiedica alterarea peştelui între pescuire şi congelare. Acest
proces, care se mai numeşte prerăcire, este deosebit de util mai ales atunci când cantitatea
de peşte pescuită depăşeşte capacitatea de congelare şi prelucrare a navei. Importanţa
prerăcirii peştelui este cu atât mai evidentă dacă ţinem seama că se poate pescui în ape
tropicale, temperaturile în aceste zone ajungând şi la +40 oC.
Refrigerarea în apă se realizează în bazine (tancuri) de prerăcire, izolate termic,
situate la pupa navei. Aceste tancuri sunt umplute cu apă de mare răcită la –1 oC într-un
răcitor care utilizează freon sau agent intermediar (saramura CaCl 2).
Nave destinate să transporte produse în stare congelată şi anume: carne, peşte şi
alte produse uşor alterabile în alte condiţii.
Congelarea foloseşte temperaturi inferioare punctului de congelare a alimentelor.
Durata de conservare prin congelare este de 5-100 ori mai mare decât cea de congelare prin
refrigerare.
Pe plan internaţional au fost adoptate următoarele condiţii de temperatură pentru
produsele congelate:
- temperatura finală (după congelare) în centrul termic: – 15 oC;
- temperatura medie finală: – 18oC;
- temperatura de depozitare: – 18oC;
- temperatura de transport şi desfacere: – 15 oC;
Navele frigorifice sunt echipate cu instalaţii frigorifice de tip industrial şi presupun
existenţa la bord a personalului specializat în exploatarea, întreţinerea şi repararea lor.

2. NAVE DE PESCUIT OCEANIC ŞI NAVE – FABRICĂ

Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, consumul

mondial de peşte a atins în 2009 un nivel record, pescuitul fiind în continuare esenţial pentru
numeroase economii locale ale Uniunii Europene.
Navele de pescuit au ca obiect de activitate un pescuit de tip industrial, putându-se
deplasa pe distanţe însemnate în urmărirea bancurilor de peşte în vederea realizării de
capturi zilnice seminificative. Navele sunt echipate cu instalaţii frigorifice specifice şi anume:
 instalaţia de congelare a peştelui cu o capacitate de 20 – 60 t/zi;
 instalaţia de depozitare a peştelui în condiţii de congelare (–20 –24 oC);
 instalaţia frigorifică de prerăcire a peştelui, pentru menţinerea prospeţimii în perioada
dintre pescuit şi congelare; prerăcirea poate fi realizată atât cu apă de mare cât şi cu
gheaţă solzi;
 instalaţia de răcire a magaziei de făină de peşte, un produs obţinut din resturile de la
prelucrarea peştelui şi din peştele ce nu este admis la congelare.
Şi aceste nave au instalaţii de cambuză şi climatizare.
Navele fabrică sunt menite industrializării peştelui şi a altor animale marine, fiind
dotate şi ele cu o serie de instalaţii frigorifice necesare procesului de producţie şi depozitării
produselor.
Instalaţiile de pe navele de pescuit oceanic sunt exploatate, întreţinute şi reparate de
frigotehnişti.
O altă aplicaţie a frigului în domeniul maritim este transportul containerizat al
produselor perisabile.
Containerele frigorifice asigură depozitarea continuă a mărfurilor perisabile în timpul
transportului intermodal.

7
Instalaţii frigorifice navale – Curs şi aplicaţii
 Instalaţii frigorifice navale

Există două tipuri de containere frigorifice: cele mai vechi, izolate termic, care nu deţin
propriul sistem frigorific (porthole containers) şi cele mai noi, care sunt dotate cu propria
unitate frigorifică (integral containers).
Tancuri specializate sunt utilizate în transportul gazelor lichefiate (în special LPG şi
LNG). Nave LNG de dimensiuni medii şi mari transportă gaz natural lichefiat la presiune
normală. Efectul frigorific cerut de acest tip navă este produs la vaporizarea gazului natural
lichefiat, care este recondensat cu ajutorul sistemelor frigorifice specializate.

3. SISTEME DE RĂCIRE A COMPARTIMENTELOR NAVEI

După natura substanţelor care preiau căldura de la aerul calelor refrigerate şi a

încăperilor cu provizii, există:
a) Sistemul de răcire directă – agentul frigorific vaporizează în interiorul serpentinelor
cu aripioare sau netede ale bateriilor de vaporizare (B), amplasate direct în încăperea de
răcire (T), mai exact pe pereţii ei. (vezi Fig. 1.a); agent frigorific admis: freon.
b) Sistemul de răcire cu agent intermediar – cala refrigeratoare se răceşte cu un
purtător de răcire numit „saramură” (de obicei soluţie de clorură de calciu – CaCl 2), care nu
îngheaţă la temperaturi joase; bateriile de răcire se instalează uniform pe borduri, în
despărţituri ale calei; agent frigorific: NH 3 (vezi Fig. 1.b)

Fig. 1. Sisteme de răcire compartimente navă (V – vaporizator; Cd – condensator; KM –

compresor mecanic; VL – ventil de laminare)

Utilajul frigorific are două sisteme închise de circulare: pentru agentul frigorific şi
pentru purtătorul de răcire (saramura).
Trecând prin tuburile bateriei, saramura se încălzeşte iar aerul din încăpere se
răceşte. Purtătorul de frig (saramura) este răcit iar de către agentul frigorific, când acesta
vaporizează în vaporizatorul instalaţiei frigorifice.
c) Sistemul aerogenic – spaţiul răcit se răceşte cu aer rece, a cărui temperatură a fost
scăzută într-un răcitor de aer (RA), aflat în afara încăperii, în urma vaporizării unui agent
frigorific (vezi Fig. 1.c – care prezintă sistemul de răcire cu distribuţie verticală şi cu circulaţia
aerului prin partea de jos).

În general, instalaţiile frigorifice navale sunt de tipul compresie mecanică de vapori, în

marea majoritate a situaţiilor comprimarea vaporilor de agent frigorific având loc în
compresoare cu piston.
După valorile temperaturilor de vaporizare, există două tipuri de instalaţii frigorifice:
 instalaţii frigorifice într-o treaptă de comprimare, întâlnite la instalaţiile de cambuză, de
climatizare, de prerăcire şi de răcire a magaziilor de făină de peşte;
 instalaţii frigorifice în două trepte de comprimare, utilizate pentru atingerea
temperaturii de vaporizare de –40 oC; sunt întâlnite la instalaţiile de congelare şi de

8
Instalaţii frigorifice navale – Curs şi aplicaţii
 Instalaţii frigorifice navale

depozitare a peştelui congelat; există însă şî nave de pescuit dotate cu compresoare

elicoidale care permit funcţionarea instalaţiei într-o singură treaptă de comprimare.

O tendinţă comună tuturor instalaţiilor frigorifice este realizarea de temperaturi cât mai
coborâte pentru a păstra în bună stare alimentele depozitate, indiferent de condiţiile
climatice. De aceea, instalaţiile frigorifice trebuiesc realizate pentru condiţiile extreme de
funcţionare.
La ora actuală parametrii de calcul al instalaţiilor frigorifice sunt:
- temperatura exterioară 40 ÷ 45oC;
- temperatura apei mării 30 ÷ 32oC.

În ansamblu sunt necesare camere pentru depozitare carne, peşte, grăsimi, legume,
fructe, băuturi, produse uscate.
Astfel, domeniul temperaturilor de lucru este:
- temperatura camerei -18 ÷ +15oC;
- temperatura de vaporizare -25 ÷ +5oC;
- temperatura de condensare max. +40oC.

În camere, în general, se utilizează până la următoarele valori:

- carne şi peşte -10 ÷ -15oC;
- grăsimi -4oC;
- vegetale şi lactate +2oC;
- provizii uscate +15oC;
- antecamera de recongelare +2 ÷ +10oC.

Asupra alimentelor acţionează în permanenţă un larg spectru de factori biologici,

biochimici şi fizico-chimici.
Temperaturile scăzute reduc sau fac să înceteze acţiunea unora dintre aceşti factori.
Efectul inhibitor al frigului este cu atât mai puternic cu cât nivelul de temperatură este mai
scăzut.
Cauza principală a modificărilor profunde ale alimentelor este acţiunea agenţilor
biologici (microorganisme). Dacă în faza iniţială aceştia pot înrăutăţi însuşirile organoleptice
şi diminua valoarea alimentară a produselor, în faza finală duc la alterarea lor şi implicit la
scoaterea lor din consum.
Există o temperatură tmin sub care aceste microorganisme încetează să se mai
înmulţească, dar supravieţuiesc. Acesta este efectul bacteriostatic al temperaturilor scăzute
pe care se bazează conservarea prin frig. Acest efect poate fi parţial (de oprire a înmulţirii
unor microorganisme şi încetinirea înmulţirii altora) fiind caracteristic refrigerării, şi total (se
opreşte înmulţirea tuturor microorganismelor) e caracteristica congelării.
Prin datele prezentate în literatura de specialitate, t min are valorile:
- bacterii -2,0...-4oC;
- drojdii -2,1...-6oC;
- mucegaiuri -6,1...-8oC.

Alţi autori stabilesc cea mai scăzută temperatură de înmulţire t min = - 10oC.

4. MAŞINA FRIGORIFICĂ. ABATEREA DE LA CICLUL CARNOT IDEAL INVERSAT

Principiul II: căldura trece de la sine de la un corp mai cald la unul mai rece, dar nu
poate trece de la sine de la un corp mai cald la unul mai rece; acest lucru este posibil cu
consum de lucru mecanic.

9
Instalaţii frigorifice navale – Curs şi aplicaţii
 Instalaţii frigorifice navale

Teoretic, maşina frigorifica lucreaza dupa un ciclu Carnot inversat.

Fig. 2. Schema maşinii frigorifice

Eficienţa frigorifică (sau coeficientul de performanţă) este utilizată pentru a măsura

performanţa ciclurilor frigorifice. Este raportul dintre efectul util şi energia consumată.
q pr
f  1
lc
εf = eficienţă frigorifică = COP (coeficientul de performanţă)
Sr – sursa rece
Sc – sursa caldă

Fig. 3. Ciclul Carnot ideal inversat în diagrama (T-s)

Ciclul Carnot nu poate fi realizat in forma aratata mai sus pentru ca izotermele 2-3 si
4-1 se fac cu schimbarea starii de agregare (condensare si vaporizare),compresia 1-2 se
face intr-un compresor (la care trebuie asigurata functionarea in zona vaporilor
supraîncălziţi),destinderea 3-4 se face prin laminare (deci izentalpic, la h=constant). Aratam
abaterea de la ciclul ideal:

10
Instalaţii frigorifice navale – Curs şi aplicaţii
 Instalaţii frigorifice navale

Fig. 4. Abaterea de la ciclul Carnot ideal (reversibil)

1-2 compresia vaporilor de agent frigorific (proces adiabat)

2-2’-3 condensarea (2-2’ răcire izobară; 2’-3 condensare propriu-zisă – proces izobar-
izoterm)
3-4 laminarea agentului frigorific lichid (proces izentalpic)
4-1 vaporizarea (proces izobar-izoterm)
I –II-III-IV Ciclul teoretic (Carnot inversat)
Rezultă că frigul artificial se poate realiza cu ajutorul maşinii din Fig. 5.

Fig. 5. Elementele componente ale celei mai simple maşini frigorifice

Rolul componentelor maşinii frigorifice:

- vaporizatorul: asigură vaporizarea agentului frigorific la presiune şi temperatură
coborâte, constante, prin preluarea căldurii de vaporizare din spaţiul frigorific;
- compresorul frigorific: aspiră vaporii reci din V şi îi comprimă până la o presiune mai
mare (presiunea de condensare) pentru ca agentul frigorific să poată condensa ulterior;
- condensatorul (Kd), asigură condensarea la presiune şi temperatură constante, prin
preluarea de către agentul de răcire (apa de mare) a căldurii latente de vaporizare;
- ventilul de laminare (VL) asigură reducerea presiunii agentului frigorific lichid, de la
presiunea de condensare la presiunea de vaporizare.
11
Instalaţii frigorifice navale – Curs şi aplicaţii
 Instalaţii frigorifice navale

Test de autoevaluare la Unitatea de Învăţare nr.1

1. Precizati rolul instalatiilor de climatizare de la bordul navelor.

2. Definiti refigerarea.

3. Precizati conditiile internationale pentru temperaturile produselor

congelate.

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testul

de autoevaluare nr.1

1. Instalaţiile de climatizare asigura condiţiile de confort termic în

spaţiile destinate odihnei, servirii mesei şi în unele spaţii de lucru
ale echipajului.

2. Refrigerarea se bazează pe folosirea temperaturilor în jurul

punctului de congelare a alimentelor, apa din acestea rămânând
în stare lichidă. În marea majoritate a cazurilor, temperaturile
folosite se situează deasupra punctului de congelare.

3. Pe plan internaţional au fost adoptate următoarele condiţii de

temperatură pentru produsele congelate:
- temperatura finală (după congelare) în centrul termic: – 15 oC;
- temperatura medie finală: – 18oC;
- temperatura de depozitare: – 18oC;
- temperatura de transport şi desfacere: – 15 oC.

Bibliografie

1. Drughean L. - “Sisteme frigorifice nepoluante”, Ed MatrixRom,

Bucuresti, 2005;
2. Hera D. – “Instalatii frigorifice” / vol III / “Echipamente frigorifice”, Ed
MatrixRom, Bucuresti, 2009;
3. Harbach J. A. – “Marine refrigeration and air-conditioning”, Cornell
Maritime Press, 2005;
4. Memet F., Chiriac Fl. – “Sisteme si echipamente pentru instalatii
frigorifice navale”, Ed.Starr Tipp 2000.

12
Instalaţii frigorifice navale – Curs şi aplicaţii