1

Adevărat/Fals

1. Glucidele se mai numesc si hidrati de carbon. A

2. Glucidele nu se numesc și zaharide. F
3. Zaharidele se mai numesc si hidrati de carbon. A
4. Zaharidele se mai numesc si glucide. A
5. Formula generala a monozaharidelor este Cn(H₂O)n. A
6. Formula generala a monozaharidelor este CnH₂nOn. A
7. Formula generala a monozaharidelor este CnH₂nO2. F
8. Formula generala a monozaharidelor este Cn(H₂O)m. F
9. După comportarea la hidroliza, glucidele se împart în oze și polizaharide. F
10. După comportarea la hidroliza, glucidele se împart în oze și monozaharide. F
11. După comportarea la hidroliza, glucidele se împart în oze si ozide. A
12. După comportarea la hidroliza, glucidele se împart în oligozaharide și polizaharide. F
13. Ozidele sunt derivati functionali ai ozelor cu caracter de eteri. A
14. Ozidele sunt derivati functionali ai ozelor rezultați prin condensarea a 2 sau mai multor
molecule de oze, prin eliminare de apa. A
15. Ozidele sunt derivati functionali ai ozelor rezultați prin condensarea a 2 sau mai multor
molecule de oze, fara eliminare de apa. F
16. Ozidele sunt derivati functionali ai ozelor cu caracter de esteri. F
17. Legatura dintre moleculele de monozaharide poarta numele de legatura glicozidica. A
18. Legatura dintre moleculele de monozaharide poarta numele de hidroxil glicozidic. F
19. Legatura dintre moleculele de oze poarta numele de legatura glicozidica. A
20. Prin hidroliza acida sau enzimatica ozidele se scindeaza in ozele componente. A
21. Prin hidroliza acida sau enzimatica ozele se scindeaza in ozidele componente. F
22. Prin hidroliza acidă sau enzimatică ozidele se scindeaza in monozaharidele componente. A
23. Formulele care evidentiaza cele 2 tipuri de grupări funcționale ale ozelor, se numesc
formule carboxilice. F
24. Formulele care evidentiaza cele 2 tipuri de grupări funcționale ale ozelor, se numesc
carbonilice. A
25. Formulele care evidentiaza cele 2 tipuri de grupări funcționale ale ozelor, se numesc
formule ciclice. F
26. Formulele care evidentiaza cele 2 tipuri de grupări funcționale ale ozelor, se numesc
formule neliniare. F
27. Schimbarea sensului rotatiei specifice a glucidelor se datoreaza epimerizarii. F
 2
28. Schimbarea sensului rotatiei specifice a glucidelor se datoreaza mutarotatie. A
29. Epimerizarea este fenomenul de schimbare a sensului rotatiei specifice a glucidelor. F
30. Termenii epimeri diferă între ei la nivelul carbonului 1 și 2. A
31. α-Glucopiranoza are structura: A

32. β-Glucopiranoza are structura: F

33. β-Fructofuranoza are structura: A

34. α-Fructofuranoza are structura: A

35. Oxidarea degradativa a ozelor se realizeaza cu apa de clor. F

36. Oxidarea blanda a ozelor are loc cu apa de clor sau brom. A
37. Oxidarea energică a ozelor are loc sub acțiunea HNO₃ concentrat. A
 3
38. Oxidarea degradativa a ozelor se realizeaza cu HCl. F
39. Transformarea unei cetoze în aldoza epimera se face prin: oxidare blanda, firbere cu baze
slabe, separare cu alcaloizi, lactonizare, reducere. F
40. Transformarea unei aldoze în aldoza epimera se face prin: oxidare blanda, fierbere cu baze
slabe, separare cu alcaloizi, lactonizare, reducere. A
41. Transformarea unei cetoze în aldoza epimera se face prin: oxidare blanda, reducere,
lactonizare, reducere. F
42. Transformarea unei aldoze în cetoza epimera se face prin: condensare cu fenil-hidrazina în
exces, reducere, hidroliza în mediu acid. F
43. Eritroza este o tetroza. A
44. Eritroza este o pentoza. F
45. Riboza este o tetroza. F
46. Arabinoza este o pentoza. A
47. Fructoza se mai numește și levuloza. A
48. Glucoza se mai numește și levuloza. F
49. Glucoza se mai numește și dextroza. A
50. Acidul galacturonic se numește și acid mucic.F
51. Acidul galactozaharic se numește și acid mucic. A
52. Celobioza are proprietati nereducatoare. F
53. Zaharoza are proprietati nereducatoare. A
54. Lactoza are proprietati nereducatoare. F
55. Maltoza are proprietati nereducatoare. F
56. Maltoza este formată din 2 molecule de α-D-glucoza legate 1-4-α-glicozidic. A
57. Lactoza este formată din β-D-galactoza și α-D-glucoza legate 1-4-β-glicozidic. A
58. Lactoza este formată din β-D-galactoza și α-D-glucoza legate 1-4-α-glicozidic. F
59. Zaharoza este formată din α-D-glucoza și β-D-fructoza legate 1-2-β-glicozidic. F
60. Celobioza este formată din 2 molecule de β-D-glucoza legate 1-4-α-glicozidic. F
61. Zaharoza este formată din α-D-glucoza și β-D-fructoza legate 1-2-α-glicozidic. A
62. Celobioza este formata din 2 molecule de β-D-glucoza legate 1-4-β-glicozidic. A
63. Zaharoza are structura: F
 4
64. Maltoza are structura: F

65. Celobioza are structura: A

66. Zaharoza are structura: A

67. Lactoza are structura: A

68. Celobioza are structura: F

69. Maltoza are structura: F

 5

70. Lactoza are structura: F

71. Celuloza si celobioza sunt enzime ce catalizează hidroliza celulozei pana la stadiul de
glucoza. A
72. Celuloza si celobioza sunt enzime ce catalizează hidroliza amidonului cu obținere de
maltoza, iar în final glucoza. F
73. Celuloza si celobioza sunt enzime ce catalizează hidroliza zaharozei pana la stadiul de
glucoza. F
74. Celuloza poate fi asimilata de animalele superioare. F
75. Celuloza nu poate fi asimilata de animalele superioare. A
76. Amilazele sunt enzime ce catalizează hidroliza amidonului cu obținere de celobioza, iar în
final glucoza. F
77. Amilazele sunt enzime ce catalizează hidroliza amidonului cu obținere de maltoza, iar în
final glucoză. A
78. Dizaharidul ce sta la baza structurii celulozei este celobioza. A
79. Dizaharidul ce sta la baza structurii celulozei este maltoza. F
80. Dizaharidul ce sta la baza structurii amidonului este maltoza. A
81. Amilopectina este o macromolecula cu structura ramificata “arborescentă”. A
82. Amilopectina este o macromolecula în forma de spirala. F
83. Amiloza este o macromolecula cu structura ramificata “arborescentă”. F
84. Amigdalina face parte din grupa glicozidelor cianogene. A
85. Amigdalina face parte din grupa glicozidelor antocianice. F
86. Structura amigdalinei este: A
 6

87. Structura amigdalinei este: F

88. Glicozidele sunt produsi de condensare rezultați prin eliminarea unei molecule de apa între
hidroxilul glicozidic al unui glucid și un acid. F
89. Glicozidele sunt produsi de condensare rezultați prin eliminarea unei molecule de apa între
hidroxilul glicozidic al unui glucid și un alcool. A
90. Glicozidele sunt produsi de condensare rezultați prin eliminarea unei molecule de apa între
hidroxilul glicozidic al unui glucid și acid clorhidric. F
91. Componenta glucidica din glicozide se numește aglicon. F
92. Componenta neglucidica din glicozide se numește aglicon. A
93. Din punct de vedere structural lipidele se împart în lipide de rezerva și lipide
citoplasmatice. F
94. Lipidele simple includ: gliceride, ceride, etolide și steride. A
95. Lipidele simple includ: gliceride, ceride, etolide și fosfatide. F
96. Lipidele complexe includ: gliceride, ceride, etolide și fosfatide. F
97. Lipidele complexe includ: glicolipide, sfingolipide și fosfatide. A
98. Acizii grași polinesaturati se numesc acizi grași esentiali. A
99. Acizii grași saturati se numesc acizi grași esentiali. F
100. Acizii grași polinesaturati se numesc acizi grași neesentiali. F
101. Acilgliceridele sunt esteri naturali ai glicerolului cu acizi grași. A
102. Etolidele sunt lipide simple formate din hidroxiacizi superiori, esterificati
intramolecular. F
103. Steridele sunt esteri ai sterolilor cu acizii grași. A
 7
104. Etolidele sunt lipide simple formate din hidroxiacizi superiori, esterificati
intramolecular. A
105. Structura configurației coprostanice a sterolilor este: F

106. Structura configurației colestanice a sterolilor este: A

107. Structura configurației coprostanice a sterolilor este: A

108. Structura configurației coprostanice a sterolilor este: F

 8

109. Acizii linolic, linolenic și arahidonic sunt acizi neesentiali. F

110. EPA și DHA sunt acizi esentiali.
111. EPA este un acid gras polinesaturat ce contine 5 legături duble. A
112. DHA este un acid gras polinesaturat ce contine 6 legături duble. A
113. EPA este un acid gras polinesaturat cu 22 de atomi de carboni. F
114. DHA este un acid gras polinesaturat cu 20 de atomi de carbon. F
115. Acidul sabinic și juniperic sunt hidroxiacizi saturati. A
116. Acidul sabinic și juniperic sunt hidroxi acizi nesaturati. F
117. Acidul oleic este un acid gras nesaturat ce aparține grupei Δ9. A
118. Acidul oleic este un acid gras nesaturat ce aparține grupei ധ 9. A
119. Structura vitaminei A2 este: F

120. Structura vitaminei D3 este: A

121. Structura α-tocoferolului este: F

 9

122. Structura vitaminei K1 este: F

123. D2 se numește și calciferul. A

124. A2 se numește și 3-dehidroretinol. A
125. Vitamina K1 se numește filochinona. A
126. Vitaminele F sunt formate dintr-un amestec de acizi grași esentiali. A
127. B6 se numește și riboflavina. F
128. B1 se numește și riboflavina. F
129. B2 se numește și piridoxina. F
130. B5 se numește și niacina. F
131. Structura vitaminei B1 este: A

132. Structura piridoxaminei este: A

 10

133. Structura vitaminei B2 este: A

134. Structura acidului folic este: A

135. Vitamina B8 se numește și acid folic. F

136. Vitamina B6 se numește și niacina. F
137. Vitamina B6 se numește și vitamina PP. F
138. Vitamina B9 se mai numeste si acid pantotenic. F
139. Holoproteidele sunt protide care la hidroliza totala pun în libertate doar aminoacizi.
A
 11
140. Heteroproteidele la hidroliza totala, pe langa aminoacizi, nu pun în libertate și alte
substanțe. F
141. Aminoacizii esentiali sunt aminoacizii pe care organismele animale nu-i pot
sintetiza. A
142. Aminoacizii neesentiali sunt aminoacizi pe care organismele animale îi pot sintetiza.
A
143. Histidina se mai numește indolil-alanina. F
144. Prolina se mai numește acid pirolidin-2-carboxilic. A
145. Triptofanul se mai numește indolil-alanina. A
146. Indolil-alanina se mai numește hidroxi-prolina. F
147. p-Hidroxi-fenil-alanina se mai numește tirozina. A
148. Serina este un hidroxi-aminoacid. A
149. Cisteina este un tio-aminoacid. A
150. Ornitina este un acid monoamino-dicarboxilic. F
151. Anserina este un dipeptid existent în muschi. A
152. Carnozina este un dipeptid format din α-alanina si histidina. F
153. Anserina este un tripeptid existent în muschi. F
154. Glutationul este un tripeptid cu răspândire universală în celule. A
155. Structura tertiara a proteinelor se referă la forma particulelor proteice. A
156. Structura cuaternara se referă la modul în care se unesc subunitățile proteice pentru a
forma macromolecule, precum și la forma acestor macromolecule proteice. A
157. Structura primara a proteinelor este conferita de natura, numărul și ordinea de
secvențiere a unităților de L-aminoacizi proteici în lanțul polipeptidic. A
158. Structura secundară a proteinelor se referă la lungimea și forma lanțurilor
polipeptidice. A
159. Structura secundară a proteinelor se realizeaza prin intermediul legăturilor peptidice.
F
160. Structura primara a proteinelor se realizeaza prin intermediul legaturilor
intracaternare. F
161. Structura secundară a proteinelor se realizeaza prin intermediul legaturilor
intracatenare. F
162. Structura tertiara a proteinelor se realizeaza prin intermediul legăturilor peptidice. F
163. Proteinele fibrilare se mai numesc și scleroproteine. A
164. Keratinele, proteinele din epiderma, par, pene, unghii, copite și coarne, sunt
caracterizate prin conținut ridicat de S. A
 12
165. Fibrinogenul face parte din grupul globulinelor celulare. F
166. Miozina face parte din grupul globulinelor umorale. F
167. Caseina face parte din grupul fosfoproteidelor. A
168. Ovovitelina face parte din grupa glicoproteidelor. F
169. Mucinele fac parte din grupa fosfoproteidelor. F
170. Condroidele fac parte din grupa glicoproteidelor. A
171. Hemoglobina face parte din grupa cromoproteidelor feroporfirinice. A
172. Mioglobina face parte din grupa cromoproteidelor neporfirinice. F
173. Citocromii fac parte din grupa cromoproteidelor feroporfirinice. A
174. Clorofilele fac parte din grupa cromoproteidelor porifirinice. A
175. Hemoglobina este alcatuita dintr-o componenta prostetica numita globina și una
proteica, colorata, care este hemul. F
176. Hemoglobina este alcatuita dintr-o componenta proteica numita globina și una
prostetica, colorata, care este hemul. A
177. Cloroplastinele sunt cromoproteide a căror componenta proteica este plastina, iar
componenta prostetica este clorofil. A
178. Cloroplastinele sunt cromoproteide a căror componenta prostetica este plastina, iar
componenta proteica este clorofila. F
179. Structura adenine este: A

180. Structura guaninei este: A

 13
181. Structura uracilului este: F

182. Structura citozinei este: F

183. Structura uridinei este: F

184. Structura dezoxiuridinei este: F

 14

185. Structura dezoxiadenozinei este: F

186. Structura adenozinei este: F

187. Nucleoproteidele sunt proteide care contin ca grupare prostetica acizi nucleici, iar ca
parte proteica proteine cu caracter bazic. A
188. Acizi nucleici sunt substanțe macromoleculare formate prin intuirea unor molecule
de mononucleotide, fiind numiți și polinucleotide. A
189. Nucleotidele sunt alcatuite din o baza azotata, o componenta glucidica, un radical
fosfat (rest de H₃PO₄). A
190. O mononucleotida este nucleotida esterificata cu H₃PO₄. A
191. AMP este o polinucleotida. F
 15
192. AMP se mai numește și acid adenozin-5’-fosforic. A
193. Un izomer al acidului adenilic este acidul adenozin-3’-fosforic, care se gaseste in
drojdia de bere. A
194. Un izomer al acidului adenilic este acidul adenozin-3’-fosforic. care se găsește în
muschi. F
195. ARN este alcatuit dintr-un singur lanț polinucleotidic și are în general o structura cu
o singura catena. A
196. ADN are o structura de dublu helix alcatuita din 2 lanturi polinucleotidice conectate
prin legături de H între perechi de baze azotate complementare. A
197. Adenina si timina sunt baze azotate complementare din structura ARN-ului. F
198. Citozina și guanina sunt baze azotate complementare din structura ADN-ului. A

Grila cu un singur răspuns corect

1. (263.)Hidroxilul semiacetalic sau glicozidic din structura ciclica a aldohexozelor se afla la:
a. C 2
b. C6
c. C carbonilic
2. (264.)Monozaharidele sunt substante ternare formate din C, H și O avand formula:
a. Cn(HO)n
b. Cn(H₂O)n
c. Cn(H₂O)m
3. (265.)Fenomenul de mutarotație este însoțit de :
a. schimbarea sensului rotatiei specifice
b. obținerea termenilor epimeri
c. obtinerea structurii piranozice a ozei.
4. (266.)Epimerizarea reprezinta fenomenul de:
a. transformarea reciprocă a monozaharidelor sub acțiunea bazelor slabe
b. transformarea reciprocă a monozaharidelor sub acțiunea bazelor tari
c. schimbare a sensului rotatiei specifice
5. (267.)Care din structuri reprezinta α-glucopiranoza:
 16
a. I, II, III
b. I, IV
c. II, III
6. (268.)Care din structuri reprezinta β-glucopiranoza:

a. I, IV
b. I, II
c. II, III, IV
7. (269.)Prin oxidare blanda ozele formeaza:
a. acizi aldonici
b. acizi zaharici
c. acizi uronici
8. (270.)Oxidarea blanda a ozelor are loc cu:
a. HNO₃ concentrat
b. apa de clor/brom
c. HIO₄
9. (271.)Structurile urmatoare reprezinta:

a. I-acid D-zaharic, II-acid glucuronic, III-acid D-gluconic

b. I-acid D-gluconic, II-acid D-zaharic, III-acid D-glucuronic
c. I-acid glucuronic, II-acid D-gluconic, III-acid D-zaharic
10. (272.)Structurile urmatoare reprezina:
 17

a. I-γ -D-gluconolactona, II-lactona 3,6 a acidului zaharic, III-lactona 1,4 a acidului zaharic
b. I-lactona 3,6 a acidului zaharic, II-lactona 1,4 a acidului zaharic, III-dilactona 1,4,3,6 a
acidului zaharic
c. I-γ -D-gluconolactona, II-lactona 1,4 a acidului zaharic, III-lactona 3,6 a acidului zaharic
11. (273.)Transformarea unei aldoze in aldoza epimera se face prin succesiunea de reactii:
a. oxidare blanda, fierbere cu baze slabe, separare cu alcaloizi, lactonizare, reducere
b. oxidare blanda, separare cu alcaloizi, lactonizare, fierbere cu baze slabe, reducere
c. oxidare blanda, lactonizare, fierbere cu baze slabe, separare cu alcaloizi, reudcere
12. (274.)Transformarea unei cetoze in aldoza epimera se face prin urmatoarea succesiune de
reactii:
a. oxidare blanda, reducere, lactonizare, reducere
b. reducere, oxidare blanda, lactonizare, reducere
c. reducere, lactonizare, oxidare blanda, reducere
13. (275.)Identificati ozele urmatoare:

a. I-glucoza, II-manoza, III-galactoza, IV-fructoza

b. I-glucoza, II-galactoza, III-manoza, IV-fructoza
c. I-glucoza, II-sorboza, III-manoza, IV-fructoza
14. (276.)Identificati ozele urmatoare:
 18

a. I-glucoza, II-manoza, III-galactoza, IV-fructoza

b. I-galactoza, IIglucoza, III-manoza, IV-fructoza
c. I-glucoza, II-galactoza, III-manoza, IV-fructoza
15. (277.)Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
I- eritroza este o pentoza
II- acidul galactozaharic se numeste si acid mucic
III- fructoza se mai numeste si levuloza
a. I, II
b. I, II, III
c. II, III
16. (278.)Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
I- eritroza este o tetroza
II- acidul galacturonic se numeste si acid mucic
III- fructoza se mai numeste si levuloza
a. I, III
b. I, II
c. II, III
17. (279.)Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte:
I- oligoglucidele contin peste 10 resturi de oze
II- diglucidele au doar proprietati nereducatoare
III- in diglucide, legatura dintre cele 2 resturi de oze este doar dicarbonilica
a. I, II, III
b. II, III, IV
c. I, II, III, IV
18. (280.)Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte:
I-ogligoglucidele contin pana la 10 resturi de oze
II-diglucidele au doar proprieati nereducatoare
III-diglucidele corespund formulei C₁₂H₂₂O₁₁
a. II
b. II, III
 19
c. I, III
19. (281.)Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte:
I-maltoza este formata din 2 molecule de α-D-glucoza legate 1,4-α-glicozidic
II-celobioza are proprietati nereducatoare
III-lactoza este formata din β-D-galactoza si α-D-glucoza legate 1,4-α-glicozidic
IV-zaharoza are proprietati reducatoare
a. I, II, III
b. II, III, IV
c. I, II, III, IV
20. (282.)Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte:
I-maltoza are proprietati nereducatoare
II-celobioza este formata din 2 molecule de β-D-glucoza legate 1,4- β-glicozidic
III-lactoza are proprietati nereducatoare
a. I, II
b. II, III
c. I, III
21. (283.)Identificati structurile urmatoare:

a. I-lactoza, II- celobioza

b. I-celobioza, II-maltoza
c. I-maltoza, II-celobioza
22. (284.)Identificati structurile urmatoare:

a. I-lactoza, II-celobioza
b. I-maltoza, II-lactoza
c. I-celobioza, II-lactoza
23. (285.)Identificati structurile urmatoare:
 20

a. I-zaharoza, II-lactoza
b. I-lactoza, II-zaharoza
c. I-lactoza, II_maltoza
24. (286.)Identificati structurile urmatoare:

a. I-zaharoza, II-gentiobioza
b. I-lactoza, II-gentiobioza
c. I-lactoza, II-maltoza
25. (287.)Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
I-hexozanii sunt poliglucide omogene
II-hemicelulozele sunt poliglucide neomogene
III-mucopolizaharidele fac parte din grupa poliglucidelor fara acizi uronici
a. I, II, III
b. I, III
c. I, II
26. (288.)Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
I-hexozanii sunt poliglucide neomogene
II-hemicelulozele sunt poliglucide neomogene
III-mucopolizaharidele fac parte din grupa poliglucidelor cu acizi uronici
a. I, II
b. I, III
c. II, III
27. (289.)Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
I-dizaharidul care sta la baza structurii celulozei este maltoza
 21
II-celuloza si celobiaza sunt enzime care catalizeaza hidroliza celulozei pana la stadiul de
glucoza
III-celuloza poate fi asimilata de animalele superioare
a. I, II, III
b. I, II
c. II
28. (290.)Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
I-dizaharidul care sta la baza structurii celulozei este celobioza
II-celuloza si celobiaza sunt enzime care catalizeaza hidroliza celulozei pana la stadiul de
glucoza
III-celuloza poate fi asimilata de animalele superioare
a. I, III
b. I, II
c. II, III
29. (291.)Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
I-celobioza sta la baza structurii amidonului
II-amilazele sunt enzime care catalizeaza hidroliza amidonului cu obtinere de maltoza, iar la
final glucoza
III-proportia de amiloza din amidon este ~30%, iar cea de amilopectina de ~70%
a. I
b. II, III
c. I, II, III
30. (292.)Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
I-dizaharidul care sta la baza structurii amidonului este maltoza
II-amilazele sunt enzime care catalizeaza hidroliza amidonului cu obtinere de glucoza in
final
III-proportia de amilopectina din amidon este ~30%, iar cea de amiloza de ~70%
a. I, II
b. I, III
c. II, III
31. (293.)Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
I-amilopectina este o macromolecula in forma de spirala
II-amiloza este o macromolecula cu structura ramificata “arborescenta”
III-ca urmare a structurii in forma de spirala se pot forma complcsi de incluziune numiti
clatrati
 22
a. III
b. I, II
c. I, II, III
32. (294.)Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
I-amilopectina este o macromolecula in forma de spirala
II-amilopectina este o macromolecula cu structura ramificata “arborescenta”
III-ca urmare a structurii in forma de spirala se pot forma complcsi de incluziune numiti
clatrati
a. II, III
b. I, III
c. I, II
33. (295.)Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte:
I-amigdalina face parte din grupa glicozidelor antocianice
II-glicozidele sunt produsi de condesare rezultati prin eliminarea unei molecule de apa intre
hidroxilul glicozidic al unui glucid si un acid
III-componenta neglucidica din glucozide se numeste aglicon
a. I, III
b. II, III
c. I, II
34. (296.)Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
I-amigdalina face parte din grupa glicozidelor cianogene
II-glicozidele sunt produsi de condesare rezultati prin eliminarea unei molecule de apa intre
hiidroxilul glicozidic al unui glucid si un acid
III-componenta neglucidica din glicozide se numeste aglicon
a. I, II
b. II, III
c. I, III
35. (297.)Structura amigdalinei este:
 23

a.

b.

c.
36. (298.)Structura amigdalinei este:

a.
 24

b.

c.
37. (299.)Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
I-din punct de vedere functional lipidele se impart in lipide de rezerva si lipide
citoplasmatice
II-lipidele simple sunt: gliceride, ceride, steride
III-lipide complexe sunt: glicerolipide, sfingolipide
IV-acizii grasi saturati se numesc acizi grasi esentiali
a. I, IV
b. I, III, IV
c. I, II, III
38. (300.)Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte:
I-din punct de vedere functional se impart in lipide de rezerva si lipide citoplasmatice
II-lipidele simple includ: gliceride, ceride, steride
III-lipidele complexe includ: glicerolipide, sfingolipide
IV-acizi grasi saturati se numesc acizi grasi esentiali
a. I, II, IV
b. IV
c. I, II, III
39. (301.)Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte:
I-acilgliceridele sunt eteri naturali ai glicerolului cu acizi grasi
 25
II-ceridele sunt esteri naturali ai acizilor grasi cu monoalcooli superiori
III-steridele sunt esteri ai sterolilor cu glicerolul
a. I, III
b. II, III
c. I, II
40. (302.)Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte:
I-acilgliceridele sunt eteri naturali ai glicerolului cu sterolii
II-ceridele sunt esteri naturali ai acizilor grasi cu monoalcooli superiori
III-steridele sunt esteri ai sterolilor cu glicerolul
a. I, III
b. II, III
c. I, II
41. (303.)Alegeti structura configuratiei colestanice a sterolilor:

a.

b.
 26

c.
42. (304.)Alegeti structura configuratiei coprostanice a sterolilor:

a.

b.

c.
43. (305.)Structura urmatoare corespunde unor:
 27

a. lecitine
b. serinfosfatide
c. cefaline
44. (306.)Structura urmatoare corespunde unor:

a. cefaline
b. lecitine
c. serinfosfatide
45. (307.)Alegeti afirmatiile corecte:
I-vitamina A₁ se mai numeste si retinol
II-β-carotenul se degradeaza oxidativ sub actiunea carotenazei formand vitamina A2
III-vitamina D₂ se mai numeste si calciferol
a. I, II
b. I, III
c. II, III
46. (308.)Alegeti afirmatiile corecte:
I- vitamina A₂ se mai numeste si dehidroretinol
II- vitamina A₁ contine 6 duble legaturi conjugate
III- vitamina D₃ se mai numeste si colecalciferol
 28
a. I, II
b. II, III
c. I, III
47. (309.)Alegeti afirmatiile incorecte:
I- vitaminele E se mai numesc si tocoferoli
II- vitaminele K au nucleu naftochinonuc
III- vitamina B₁ se mai numeste si lactoflavina sau riboflavina
a. I, II
b. II, III
c. III
48. (310.)Alegeti afirmatiile incorecte:
I- vitaminele E sunt derivati ai benzopiranului sau cromanului
II- vitamina B₂ se mai numeste si tiamina sau aneurina
III- acizii folici sau pteroil glutamici contin un ciclu imidazolic condensat cu unul tiofanic
intr-o structura biciclica
a. I, II
b. II, III
c. I, III
49. (311.)Alegeti afirmatiile corecte:
I- acidul folic si acidul folinic contin un rest de acid glutamic
II- prin oxidarea blanda a vitaminei C se obtine acid dehidroascorbic
III- acidul ascorbic contine o grupare carboxil libera
a. I, II
b. II, III
c. I, III
50. (312.)Alegeti afirmatiile corecte:
I- vitamina D₃ se mai numeste si colecalciferol
II_ prin oxidarea energica a acidului ascorbic se obtine acid dehidroascorbic
III- vitamina C nu este sintetizata de maimuta, cobai si om
a. I, II
b. I, III
c. II, III
51. (313.)Identificati structura de mai jos:
 29

a. acid pantotenic
b. riboflavina
c. B₁
52. (314.)Identificati structura de mai jos:

a. tiamina
b. acid pantotenic
c. biotina
53. (315.)Identificati structura de mai jos:

a. acid pantotenic
b. riboflavina
c. tiamina
54. (316.)Identificati structura de mai jos:
 30

a. biotina
b. riboflavina
c. piridoxol
55. (317.)Identificati aminoacidul:

a. ornitina
b. serina
c. izoleucina
56. (318.)Hemoglobina:
a. fixeaza ireversibil O₂ formand oxihemoglobina
b. fixeaza reversibil CO formand carboxihemoglobina
c. se combina de 130 de ori mai repede cu CO decat cu O₂
57. (319.)Structura clorofilei “a” este:
 31

a.

b.

c.
 32
58. (320.)Structura de mai jos reprezinta:

a. adenozina
b. uridina
c. citidina
59. (321.)Structura de mai jos reprezinta:

a. adenina
b. citozina
c. timina
60. (322.)Alegeti afirmatiile incorecte:
I- heteroproteidele contin o componenta neproteina numita grupare prostetica
II- cazeina si ovovitelina sunt glicoproteide
III- albuminele si globulinele sunt fosfoproteide
IV- hemoglobina este o cromoproteida feroporfirinica
a. I, IV
b. II, III
c. I, III
61. (323.)Hemul:
I- reprezinta partea prostetica a hemoglobinei
II- contine 4 inele pirolice legate prin punti metilenice
 33
III- contine nucleu porfinic substituit, numit nucleu protoporfirinic
a. I, II
b. II, III
c. I, III
62. (324.)Alegeti afirmatiile corecte:
I- mioglobina are o afinitate de 6 ori mai mare fata de O₂ decat hemoglobina
II- mioglobina si hemoglobina difera prin hem
III- cloroplastinele sunt cromoproteide a caror componeneta prostetica este clorofila
a. I, II
b. II, III
c. I, III
63. (325.)Alegeti afirmatiile corecte:
I- raportul dintre clorofila “a” si clorofila “b” in majoritatea plantelor este de 3:1
II- bazele provoaza scindarea magneziului din molecula clorofilelor formand feofitine
III- clorofilele au rol fundamental in procesul fotosintezei, functionand drept catalizator in
etapa fotochimica (fotoliza si fotofosforilarea apei)
a. I, II
b. II, III
c. I, III
64. (326.)Structurile de mai jos reprezinta:

a. I- citidina, II- uridina, III- timidina, IV- guanozina, V- adenozina

b. I- citidina, II- adenozina, III- timidina, IV- uridina, V- guanozina
c. I-uridina, II- citidina, III- timidina, IV- adenozina, V- guanozina
65. (327.)Alegeti afirmatiile incorecte:
I- in componenta ADN-ului intra A, G, U, C
II- acidul adenilic se mai numeste si AMP
III- baza azotata si componenta glucidica formeaza o mononucleotida
 34
a. II, III
b. I, III
c. I, II, III
66. (328.)Alegeti afirmatiile corecte:
I- in componenta ADN-ului intra A, G, C, T
II- acidul adenilic se mai numeste si AMP
III- baza azotata si componenta glucidica formeaza o mononucleotida
a. II, III
b. I, II
c. I, II, III

Grila cu mai multe raspunsuri corecte

1. (342.)Hidroxilul semiacetalic sau glicozidic ce apare in structura ciclica a aldohexozelor se

afla la:
a. C 1
b. C 2
c. C 6
d. C carbonilic
2. (343.)Care din urmatoarele aformatii sunt corecte:
I- dizaharidul care sta la baza structurii amidonului este maltoza
II- amilazele sunt enzime care catalizeaza hidroliza amidonului cu obtinere de maltoza, iar
in final glucoza
III- proportia de amiloza din amidon este ~30%, iar cea de amilopectina de ~70%
a. II
b. I, II, III
c. I, III
d. II, III
3. (344.)Care din urmatoarele aformatii sunt corecte:
I- amiloza este o macromolecula in forma de spirala
II- amilopectina este o macromolecula cu structura ramificata “arborescenta”
III- ca urmare a structurii in forma de spirala se pot forma complecsi de incluziune numiti
clatrati
IV- in reactia cu iodul, amiloza se coloreaza in violet deschis, iar amilopectina in albastru
intens
 35
a. I, II, III
b. III
c. I, II, III, IV
d. III, IV
4. (345.)Monozaharidele sunt substante ternare formate din C, H si O avand formula:
a. Cn(HO)n
b. CnH₂nOn
c. Cn(H₂O)n
d. Cn(H₂O)m
5. (346.)Care din urmatoarele aformatii sunt corecte:
I- amiloza este o macromolecula in forma de spirala
II- amilopectina este o macromolecula cu structura ramificata “arborescenta”
III- ca urmare a structurii in forma de spirala se pot forma complecsi de incluziune numiti
clatrati
IV- in reactia cu iodul, amilopoctina se coloreaza in violet deschis, iar amiloza in albastru
intens
a. I, II, III
b. III
c. I, II, III, IV
d. III, IV
6. (347.)Care din urmatoarele aformatii sunt incorecte:
I- amigdalina face parte din grupa glicozidelor antocianice
II- glicozidele sunt produi de condensare rezultati prin eliminarea unei molecule de apa intre
hidroxilul glicozidic si al unui glucid si un acid
III- componeneta glucidica din glicozide se numeste aglicon
a. I, II, III
b. II, III
c. I, III
d. I, II
7. (348.)Ozele sunt compusi cu functiuni mixte avand:
a. o grupare carbonil si minim doua grupari hidroxil
b. o grupare carbonil si cinci grupari hidroxil
c. o grupare aldehidica sau cetonica si minim 2 grupari hidroxil
d. o grupare aldehidica sau cetonica si cinci grupari hidroxil
 36
8. (349.)Transformarea unei aldoze in cetoza epimera se face prin urmatoarea succesiune de
reactii:
a. condensarea cu fenil-hidrazina in exces, hidroliza in mediu acid, reducere
b. condensarea cu fenil-hidrazina in exces, reducere, hidroliza in mediu acid
c. condensare cu fenil-hidrazina in exces, tratre cu aldehida activa, reducere
d. condensare cu fenil-hidrazina, tratare cu aldehida activa, reducere
9. (350.)Care din urmatoarele aformatii sunt corecte:
I- dizaharidul care sta la baza structurii celulozei este celobioza
II- celulaza si celobioza sunt enzime care catalizeaza hidroliza celulozei pana la stadiul de
glucoza
III- celuloza nu poate fi asimilata de animalele superioare
a. I, II, III
b. I, II
c. II
d. II, II
10. (351.)Mutarotatia este fenomenul de transformare:
a. a unei aldoze intr-o cetoza
b. reciproca a anomerilor αsi β
c. a unei cetoze intr-o aldoza
d. a anomerului αin anomerului βsi invers
11. (352.)Care din urmatoarele aformatii sunt corecte:
I- riboza este o pentoza
II- acidul galactozaharic se numește și acid mucic
III- osazonele au culoare galbenă
IV- fructoza se mai numește și levuloza
a. I, II, III
b. I, III, IV
c. II, III, IV
d. I, II, III, IV
12. (353.)Care din următoarele afirmații sunt corecte:
I- pentozanii sunt poliglucide omogene
II- mucopolizaharidele sunt poliglucide neomogene
III- hemicelulozele fac parte din grupa poliglucidelor cu acizi uronici
a. I, II, III
b. I, III
 37
c. II, III
d. I, II
13. (354.)Care din următoarele afirmații sunt corecte:
I- dizaharidul care sta la baza structurii este maltoza
II- celuloza si celobioza sunt enzime care catalizeaza hidroliza celulozei pana la stadiul de
glucoza
III- celuloza nu poate fi asimilata de animalele superioare
a. I, II, III
b. I, II
c. II
d. II, III
14. (355.)Care din următoarele afirmații sunt corecte:
I- amilopectina este o macromolecula în forma de spirala
II- amiloza este o macromolecula cu structura ramificata “arborescentă”
III- ca urmare a structurii în forma de spirala se pot forma complecsi de incluziune numiți
clatrati
IV- în reacția cu iodul, amilopectina se colorează în violet deschis, iar amiloza în albastru
intens
a. I, II, III
b. III
c. I, II, III, IV
d. III, IV
15. (356.)Care din următoarele afirmații sunt corecte:
I- din punct de vedere funcțional lipidele se împart în lipide de rezerva și lipide
citoplasmatice
II- lipidele simple includ: gliceride, ceride, etolide și steride
III- lipidele complexe includ: glicerolipide și sfingolipide
IV- acizii grași saturati se numesc acizi grași esentiali
a. I
b. I, II, III, IV
c. I, II, III
d. I, IV
16. (357.)Care din următoarele afirmații sunt incorecte:
I-acigliceridele sunt esteri naturali ai glicerolului cu acizii grasi
II- ceridele sunt esteri naturali ai acizilor grași cu monoalcooli superiori
 38
III- etolidele sunt lipide simple formate din hidroxiacizi superiori, esterificati intramolecular
IV- steridele sunt esteri ai sterolilor cu glicerolul
a. I, IV
b. III
c. II, III
d. III, IV
17. (358.)Care din următoarele afirmații sunt corecte:
I- din punct de vedere funcțional lipidele se împart în lipide de rezerva si lipide
citoplasmatice
II- lipidele simple includ: gliceride, ceride, etolide și steride
III- lipidele complexe includ: glicerolipide și sfingolipide
IV- acizii grași polinesaturati se numesc acizi grași esentiali
a. I
b. I, II, III, IV
c. I, II, III
d. I, IV
18. (359.)Care din următoarele afirmații sunt incorecte:
I-acigliceridele sunt esteri naturali ai glicerolului cu sterolii
II- ceridele sunt esteri naturali ai acizilor grași cu monoalcooli superiori
III- etolidele sunt lipide simple formate din hidroxiacizi superiori, esterificati intramolecular
IV- steridele sunt esteri ai sterolilor cu glicerolul
a. I, IV
b. III
c. II, III
d. IV
19. (360.)Care din următoarele afirmații sunt corecte:
I- din punct de vedere funcțional, lipidele se împart în lipide de rezerva si lipide
citoplasmatice
II- lipidele simple includ: gliceride, ceride, etolide și steride
III- lipidele complexe includ: glicerolipide și sfingolipide
IV- acizii grași polinesaturati se numesc acizi grași esentiali
a. I
b. I, II, III, IV
c. I, II, III
d. I, IV
 39
20. (361.)Care din următoarele afirmații sunt incorecte:
I- acigliceridele sunt esteri naturali ai glicerolului cu sterolii
II- ceridele sunt esteri naturali ai acizilor grași cu monoalcooli superiori
III- etolidele sunt lipide simple formate din hidroxiacizi superiori, esterificati intramolecular
IV- steridele sunt esteri ai sterolilor cu acizii grași
a. I, IV
b. III
c. I, III
d. III, IV
21. (362.)Alegeți afirmațiile corecte:
I- acidul folic și acidul folinic conțin un rest de acid glutamic
II- prin oxidarea blanda a vitaminei C se obtine acid dehidroascorbic
III- acidul ascorbic contine o grupare carboxil liberă
IV- hesperitina, rutina și quercetina fac parte din grupa vitaminelor P
a. I, II, III
b. I, II, IV
c. II, III, IV
d. II, IV
22. (363.)Alegeți afirmațiile corecte:
I- acidul p-amino-benzoic se mai numește și vitamina anticromatica
II- prin oxidarea energică a acidului dehidroascorbic se obține acid oxalic și acid L-treonic
III- vitamina C este sintetizată de maimuta, cobai și om
IV- citrinele sunt amestecuri de glicozide naturale care au ca aglicon pigmenti din clasa
flavonoidelor
a. I, II, III
b. I, II, IV
c. II, III, IV
d. II, IV
23. (364.)Alegeți afirmațiile corecte:
I- α-biotina se găsește în galbenusul de ou, iar β-biotina în ficat
II- avitaminoza C produce scorbut
III- acidul ascorbic contine o grupare carboxil liberă
IV- hisperitina, rutina și quercetina fac parte din grupa vitaminelor P
a. I, II, III
b. I, II, IV
 40
c. II, III, IV
d. II, IV
24. (365.)Alegeți afirmațiile corecte:
I- vitamina C este γ -lactona acidului 2,3-dehidro-L-gulonic
II- caracterul acid al acidului ascorbic este conferit de structura fenolica
III- vitamina C este sintetizată de maimuta, cobai si om
IV- citrinele sunt amestecuri de glicozide naturale care au ca aglicon pigmenti din clasa
flavonoidelor
a. I, II, III
b. I, II, IV
c. II, III, IV
d. II, IV
25. (366.)Identificați următorii aminoacizi:

a. I- α-alanina, II- valina, III- acid aspartic, IV- acid glutamic

b. I- acid α-amino-succinic, II- acid α-amino-izovalerianic, III- α-alanina, IV- acid glutamic
c. I- acid aspartic, II- valina, III- α-alanina, IV- acid α-amino-glutaric
d. I- acid aspartic, II- valina, III- acid α-amino-propionic, IV- acid α-amino-glutaric
26. (367.)Identificați următorii aminoacizi:

a. I- izoleucina, II- ornitina, III- creatina, IV- serina

b. I- izoleucina, II- creatina, III- ornitina, IV- serina
c. I- creatina, II- izoleucina, III- serina, IV- ornitina
 41
d. I- izoleucina, II- ornitina, III- creatina, IV- acid α-amino-β-hidroxi-propanoic
27. (368.)Identificați următorii aminoacizi:

a. I- histidina, II- tirozina, III- prolina, IV- cisteina

b. I- cisteina, II- tirozina, III- prolina, IV- histidina
c. I- histidina, II- p-hidroxi-fenil-alanina, III-prolina, IV-cisteina
d. I- cisteina, II- tirozina, III- histidina, IV- prolina
28. (369.)Identificați următorii aminoacizi:

a. I- metionina, II- triptofan, III- arginina, IV- hidroxi-prolina

b. I- triptofan, II- arginina, III-metionina, IV- hidroxi-prolina
c. I- metionina, II- arginina, III- hidroxi-prolina, IV- triptofan
d. I- acid α-amino-β-indolil-propanoic, II- arginina, III- acid α-amino-γ -metil-tio-butanoic,
IV- hidroxi-prolina
29. (370.)Identificați următorii aminoacizi:
 42

a. I- α-alanina, II- valina, III- acid aspartic, IV- acid glutamic

b. I- acid α-amino-succinci, II- acid α-amino-izovalerianic, III- α-alanina,IV- acid glutamic
c. I- acid aspartic, II- valina, III- α-alanina, IV- acid α-amino-glutaric
d. I- acid aspartic, II- valina, III- α-alanina, IV- acid glutamic
30. (371.)Identificati următorii aminoacizi:

a. I- izoleucina, II- ornitina, III- creatina, IV- serina

b. I- izoleucina, II- creatina, III- ornitina, IV- serina
c. I- creatina, II- izoleucina, III- serina, IV- ornitina
d. I- izoleucina, II- ornitina, III- creatina, IV- acid α-amino-β-hidroxi-propanoic
31. (372.)Identificați următorii aminoacizi:
 43

a. I- histidina, II- tirozina, III- prolina, IV- cisteina

b. I- cisteina, II- tirozina, III- prolina, IV- histidina
c. I- histidina, II- p-hidroxi-fenil-alanina, III-prolina, IV-cisteina
d. I- cisteina, II- tirozina, III- histidina, IV- prolina
32. (373.)Identificați următorii aminoacizi:

a. I- metionina, II- triptofan, III- arginina, IV- hidroxi-prolina

b. I- triptofan, II- arginina, III-metionina, IV- hidroxi-prolina
c. I- metionina, II- arginina, III- hidroxi-prolina, IV- triptofan
d. I- acid α-amino-β-indolil-propanoic, II- arginina, III- acid α-amino-γ -metil-tio-butanoic,
IV- hidroxi-prolina
33. (374.)Care din următoarele afirmații sunt corecte:
I- carnozina este un dipeptid format din β-alanina si histidina
II- anserina este un dipeptid format din α-alanina si N-metil-histidina
III- glutationul este tripeptid format din acid glutamic, cisteina, glicocol
IV- glutationul este tripeptid format din acid glutamic, cisteina si glicina
a. I, III
b. I, IV
c. I, III, IV
d. I, III
 44
34. (375.)Baze azotate pirimidinice sunt:
I- citozina, adenina
II- citozina, timina
III- timina, uracil
a. I
b. II
c. III
d. I, II
35. (376.)Structurile urmatoare reprezinta:

a. I- citozina, II- uracil, III- adenina

b. I- citozina, II- timina, III- adenina
c. I- 4-amino-2-hidroxi-pirimidina, II- 2,4-dihidroxi-5-metil-purina, III- 6-amino-pirimidina
d. I- 4-amino-2-hidroxi-pirimidina, II- 2,4-dihidroxi-5-metil-pirimidina, III- 6-amino-purina
36. (377.)Structurile urmatoare reprezinta:

a. I- uracil, II- citozina, III- guanina

b. I- citozina, II- uracil, III- guanina
c. I- 2,4-dihidroxi-pirimidina, II- 4-amino-2-hidroxi-pirimidina, III- 2-amino-6-hidroxi-purina
d. I- 2,4-dihidroxi-pirimidina, II- 4-amino-2-hidroxi-purina, III- 2-amino-6-oxo-pirimidina
37. (378.)Hemoglobina:
I- fixeaza ireversibil O₂ formand oxihemoglobina
II- fixeaza ireversibil CO formand carboxihemoglobina
III- se combină de 130 de ori mai repede cu CO decât cu O₂
a. I, II
b. II, III
c. I, III
 45
d. III
38. (379.)Baze azotate purinice sunt:
I- citozina, guanina
II- guanina, adenina
III- adenina
a. I
b. II
c. III
d. I, II
39. (380.)Structurile urmatoare reprezinta:

a. I- citozina, II- uracil, III- adenina

b. I- citozina, II- timina, III- adenina
c. I- 4-amino-2-hidroxi-pirimidina, II- 2,4-dihidroxi-5-metil-purina, III- 6-amino-pirimidina
d. I- 4-amino-2-hidroxi-pirimidina, II- 2,4-dihidroxi-5-metil-pirimidina, III- 6-amino-purina
40. (381.)Hemul:
I- reprezinta partea prostetica a hemoglobinei
II- contine 4 inele pirolice legate prin punti metinice
III- contine nucleu porfinic substituit, numit nucleu protoporfirinic
a. I, II
b. II, III
c. I, III
d. I, II, III
41. (382.)Hemoglobina:
I- fixeaza ireversibil O₂ formand oxihemoglobina
II- fixeaza ireversibil CO formand carboxihemoglobina
III- se combină de 130 de ori mai repede cu CO decât cu O₂
a. I, II
b. II, III
c. I, III
d. III
 46
42. (383.)Structurile urmatoare reprezinta:

a. I- uracil, II- citozina, III- guanina

b. I- citozina, II- uracil, III- guanina
c. I- 2,4-dihidroxi-pirimidina, II- 4-amino-2-hidroxi-pirimidina, III- 2-amino-6-oxo-purina
d. I- 2,4-dihidroxi-pirimidina, II- 4-amino-2-hidroxi-purina, III- 2-amino-6-oxo-pirimidina