Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Istoricul medicinii legale. Catedra Medicină Legală a USMF „Nicolae Testemiţanu”, activitatea
ştiinţifică.
Relatari cu caracter medico-legal gasim in legislatia lui Hamurabi cu 2000 de ani inaintea erei noastre.
Prima lucrare cu caracter medico-legal apare in China. Printre primele documente ce vizeaza probleme
cu caracter medico-legal in Moldova figureaza „Pravila lui Vasile Lupu”. Cercetarea medico-legala a
cadavrelor se efectua la acea perioada de catre prosectorii spitaleleor orasenesti din Basarabia. Catedra
de medicina legala a Universitatii de stat de medicina testemitanu a fost organizata in anul 1945 si a fost
condusa pina in anul 1949 de docentul Ciucimariova, tot din acelasi an vine la conducere Aresev care
initiaza cercetari stiindtigice orientate pe trei directii principale: importanta traumei in geneza mortii
neviolente; rolul maladiillor preexistente in instalatarea mortii traumatice prin diversi factori ai mediului
ambiant; aprecierea gradului de gravitate a leziunilor corporale la persoanele cu maladii preexistente.
Apoi in 1966 sef de catedra devine Botezatu, apoi Kurdiumov...
1
3 sa participe, cu aprobarea personei care efectueaza cercetarea penala, a anchetatorului penal sau
procurorului, la interogatorii, audieri si alte actini de ancheta penala
4 in timpul cercetarii penale, anchetei penale si in sedinta de judecata sa puna celui interogat intrebari in
legatura cu obiectul expertizei, dar numai cu aprobarea persoanei juridice respective, care efectueaza
cercetarea penala, a anchetatorului penal sau judecatorului care prezideaza sedinta de judecata.
El poarta responsabilitate pentru concluziile intetionat fasle sau pentru refuzul de a da concluzii, de
asemenea daca divulga materialele acumulate de acnheta cu care a luat cunostinta va fi tras la raspundere
penala.
2
8. Categoriile, tipurile şi genurile morţii.
Se cunosc 2 categorii de baza ale mortii: violenta si neviolenta.
Moartea violenta – survine in urma omuciderii, sinuciderii sau a accidentlui.
Moartea neviolenta – care nu este o repercusiune a violarii normelor de drept.
Moartea poate fi rapida si lenta.
Moartea rapida – perioada agonala lilpseste complet sau are o durata foarte scurta, vor fi aceleasi semne
morfologice ca si in moartea prin asfixie.
Moartea lenta – agonia poate dura chiar citeva zile sau saptamini, la necropsie lividitatile cadaverice vor
aparea pal-violete, se vor constata chiaguri rosii, albe si mixte si o congestie neuniforma a organelor
interne.
Omuciderea, sinuciderea, moartea accidentala reprezinta genul mortii violente. Deoarece criterii
medicale ale genului mortii nu exista, determinarea genului mortii nu e de competenta medicului legist.
3
a)mumificarea – apare in mediu cu temperatura ridicaa, umiditate scazuta si ventilatie buna,
mumificarea completa e posibila pe parcursul a 6-12 luni, iar in conditii ideale 2-3 luni.
b)Saponificarea (adipoceara) se intilneste mai ales la cadavrele stationaet in mediu umed si lipsit de
oxigen. Tesuturile aflate in starea de adipoceara au culoarea alba-galbuie sau galben-cenusie, un
miros rinced si consistenta dura. O saponificare completa se realizeaza in decursul unui an.
c)Lignificarea se observa la cadavrele staionate timp indelungat in turbarii, terenuri mlastinoase cu
reactie acida putrnica care impiedica putrefactia.
d)Congelarea naturala se realizeaza in zone cu temperaturi scazute sub zero. Cadavrul se
conserveaza cu pastrarea caracterelor leziunilor traumatice si patologice. Dupa congelarea brusca
a cadavrului, ultimul progresiv se putrefiaza.
4
6)in autopsia medico-legala e obligatorie deschidderea tuturor cavitatilor (craniene, toracice si
abdominale, iar uneori si a canalului vertebral)
Motivele de expetiza medico-legala sunt: moartea violenta, moartea subita, moartea in institutiile
medicale pe parcursul primelor 24 ore dupa internare, atunci cind nu este stabilit diagnosticul clinic,
cadavre de persoane neindentificate, in caz de inintare de catre rudele raposatului sau de alte persoane a
unor plingeri organelor de ancheta penala in legatura cu o deficienta in asistenta medicala.
15. Obligațiunile sanitar-epidemiologice ale expertului în caz de suspectare sau moarte prin
maladii infecţioase deosebit de periculoase.
Obligațiunile sanitar-epidemiologice ale expertului în caz de suspectare sau moarte prin maladii
infecţioase deosebit de periculoase.
Cercetarea decedaţilor de pe urma diverselor forme de boli deosebit de contagioase prevede respectarea
unui spectru specific de cerinţe, ce vizează condițiile înaintate faţă de morgă, măsurile de prevenire a
contaminării personalului medical, procedeele tehnice ale autopsiei metodele de prelevare a materialului
cadaveric pentru investigaţii suplimentare de laborator, prevenirea răspândirii infecţiei în mediul
ambiant, transportarea şi înhumarea cadavrelor.
In aceste scopuri, normele sanitaro-epidemiologice prevăd morgi-tip cu intrări separate pentru personalul
medical, pentru primirea şi eliberarea cadavrelor. Morga trebuie să dispună de cameră frigorifică, reţea
de canalizare, geamuri cu gratii metalice şi teren pentru dezinfectarea mijloacelor de transport. Pentru
respectarea regimului antiepidemic de activitate în morgi trebuie si existe un număr suficient de unități
de îmbrăcăminte protectoare, veselă sterilă, rezerve de dezinfectanţi. instrumente speciale, rezervi de apă
de. in scopul asigurării protecţiei individuale a personalului medical, autopsia se efectuează în costume
speciale (costum antipestă): şorţ de muşama, cizme de cauciuc, glugă (batistă), ochelari protectori.
mască de tifon, mănuşi rezistente. De regulă, autopsia se efectuează în cursul zilei şi doar în cazuri
excepţionale - cu iluminare artificială. înainte de autopsie, medicul va consulta în mod obligator
instrucţiunile ce ţin de organizarea şi respectarea regimului antiepidemic prevăzut în astfel de cazuri.
Totodată, pînă la autopsie se va înştiinţa neapărat serviciul de medicină preventivă din localitatea
respectivă.
5
La producerea leziunilor corporale sub actiunea unui obiect contondent se deosebesc patru mecanisme
principale:
1)Lovirea – o actiune dinamica in care obiecctul vulnerant, aflat in miscare, interactioneaza intr-un
timp surt cu corpul omului. La actiunea unei forte moderate se formeaza numai excoriatii si
echimoze. La loviitura considerabila se formeaza plagi contuze, fracture ale oaselor, rupture ale
organelor interne. Poate produce leziuni directe si indirecte.
2)Compresiunea – aplicarea a doua forte care actioneaza centriped asupra corpului din partile opuse.
De regula se produce traumarea oaselor si a organelor interne cu tegumentele corpului intacte sau
cu leziuni minimale. Compresiunea de lunga durata provoaca simtomocomplex numit sindromul
de compresiune sau toxicoza traumatica.
3)Extensiunea – este opus compresiunii. La extindere fortele de actiune sunt indreptate centrifuge in
raport cu corpul omului. Cele mai specifice leziuni prin extensiune sunt plagile rupte si
smulgerea unei parti a corpului.
4)Frictiunea – daca obiectul contondent, aflat in miscare, se atinge de corpul omului sau invers, se
formeaza leziuni prin frictiune. Prin aceasta metoda se produc leziuni superficiale: excoriatii,
plagi, decoalrea pielii. Pot fi si profunde, ajungind pina la oase, care lezindu-se se “sterg”.
18. Clasificarea leziunilor mecanice şi a cauzelor medicale ale morţii provocate de acestea.
1)Leziuni prin obiecte contodente:
a)leziuni produse prin lovire cu obiecte contondente
b)leziuni produse prin lovirea corpulu de obiecte contondente (caderi, precipitari)
c)traumatism de transport
d)traumatism sportiv
e)traumatism de productie
6
producere a plagii contuze consta in lovirea sau comprimarea tesuturilor. Plaga contuza se caracterizeaza
prin profunzime si singerare mica, margini neregulate, peretii neregulati. La fundul plagii se observa
punti tisulare care unesc peretii acesteia. Cind corpul contondent loveste pielea aflata imediat deasupra
unui plan dur osos (craniu, genunchi, cot) se produce o plaga plesnita avind forma liniara sau stelata
conditionata de suprafata contondenta a agentului vulnerant. Plaga plesnita se caracterizeaza prin
margini relative drepte cu usoare anfractuozitati si dehiscenta mica datorita puntilor tisulare care nu
permit indepartarea marginilor. Plagile prin strivire au forme neregulate, fiind inconjurate de zone intinse
excoriate, iar cele prin smulgere realizeaza detasari si scalpari.
7
Leziunile corporale sunt
- primare directe produse in momentul impactului primar cu planul de precipitare si localizate in
regiunea acestui impact
- primare indirecte produse in momentul impactului primar, dar distantate de regiunea acestui
impact
- leziuni secundare care se produc in momentul impactului secundar cu planul de precipitare.
Leziunile prin precipitare sunt polimorfe, cele interne predomina asupra celor externe. In locul
interactiunii corpului cu planul de precipitare se formeaza excoriatii, echimoze, uneori plagi contuze,
care au un caracter unipolar. Sunt caracteristice diferite leziuni, fracturi in dependenta de tipul caderii: pe
picioare, pe fese, in vertex, pe spate, pe fata anterioara a corpului, pe fata laterala a corpului. Leziunile
organelor interne se produc in urma comotiei generale marcate a corpului in momentul impactului.
8
28. Leziunile produse prin obiecte despicătoare, mecanismul de traumatizare, caracteristica
morfologică a plăgilor în funcţie de condiţiile de producere.
Mecanismul de baza consta in disecarea tesuturilor, inclusiv cele osoase, cu o ulterioara inlaturare a lor.
Plagile despicate mai frecvent sint localizate in regiunea capului. Marginile plagii despicate produse cu o
lama bine ascutita vor fi netede, regulate. Cele produse cu lame stirbite vor avea marginile neregulate,
excoriatie. La o lovitura sub unghi ascutit va fi excoriatie numai o margine, cea orientata spre fata
inferioara a lamei. Cind rana e produsa cu scutisul lamei unghiurile pot fi ascutite ori sub forma literei
M. Pentru unghiurile plagilor despicate e caracteristica prezenta unor plagi superficiale suplimentare,
produse de virful sau calciiul lamei, mai pronuntate la o patrundere adinca. Exist 3 feluri de plagi
suplimentare: o singura placa ca o prelungire a plagii despicate; una plasat transversal fata de axa
longitudinala a plagii despicate; doua carei confera plagii despicate forma literei T.
Leziunile oaselor lungi cu aspectul de crestatura sau despicatura pot avea forma de pana ori de
butoniera. Leziunile oaselor plate prezinta niste crestaturi sau despicaturi, fracturi orificiale, cominutive.
9
1. Dupa destinatie:
a)arme militare
- cu teava lunga: pusti, carabine
- cu teava scurta: revolvere, pistolete
b)arme de vinatoare
- cu o teava
- cu doua tevi
- cu trei tevi
c)arme sportive
d)arme deghizate
- pistol-baston
- pistol-stilou
5. Dupa calibru:
a)arme cu calibru mic (pina la 6 mm)
b)arme cu calibru mijlociu (pina la 9 mm)
c)arme cu calibru mare (peste 9 mm)
30. Factorii traumatici ai împuşcăturii. Distanţa de tragere din punct de vedere medico-legal.
Factorii traumatici ai impuscaturii:
1. Proiectilul armei de foc sau partile lui componente:
- glontul obisnuit sau special
- eschilele glontului explodat
- alice sau srapnele, bura si alte componente ale armei de vinatoare
- proiectil atipic
2. Factorii suplimentari la tragere de la distanta apropiata
- gazele si aerul din teava
- pulberea
10
- particule de pulbere
- particule de metal
3. Arma de foc sau particulele acesteia
- orificiul tevii
- partile mobile ale armei
- patul armei
- eschilele tevii si ale altor parti ale armei
4. Proiectilele secundare
- eschilele si particulele proiectilului
- particulele de haine
- eschile osoase
La impuscaturi de la distante mari leziunile se produc preponderent de proiectil. Formeaza o
cavitate mai mare decit diametrul glontului, apare fenomenul „minus tesut”, se evidentiaza 3 zone a
canalului de ranire: zona propriu-zisa; zona de contuzie a tesuturilor care reprezinta peretii canalului de
la citiva mm pina la 1-2cm; zona de contuzie moleculara a tesuturilor 4-5cm. Un orificiu clasic atunci
cind glontul patrunde perpendicular si apare minus tesut, un inel de excoriatie si unul de stergere.
Distanta impuscaturii cu teava apropiata se divizeaza conventional in trei zone:
- zona de actiune maxima a gazelor explozibile (distanta de tragere 1-5cm)
- zona de depunere concomitenta a funinginii cu particule de metal si pulbere (25-35cm)
- zona de depunere doar a particulelor de metal si pulbere (35-200cm)
La trageri cu teava lipita, teava poate fi aplicata ermetic sau neermetic, orientata perpendicular sau
sub unghi. Aici gazele pot realiza 3 feluri de actiuni: de penetrare, de rupere si contuziva. Marginile
plagii propriu-zise sint neregulate, echimotice, zdrobite, decolate de la tesuturile subiacente, acoperite pe
dinauntru cu funingine. Tragerea cu teaba lipita adesea genereaza leziuni suplimentare localizate in jurul
orificiului de intrare care sunt numite stamp de imprimare, inel de imprimare
11
intrare depuneri de funingine şi tatuaj prin pulbere, de regulă, nu se observă. Tragerea cu ţeava lipită
adesea generează leziuni suplimentare (prin gura ţevii) localizate in jurul orificiului de intrare.
12
un orificiu de ieseri stelat sau neregulat,fiind mai mare decit cel de intrare. Leziunile balistice ale
plaminilor sunt mai mici ca volum decit cele a organelor parenchimatoase (datorita bunei aeratii si a
densitatii relativ mici). Marginile orificiului de intrare sunt rounjite ,pleura viscerala este rasfrinta in
lumenul canalului. Marginile orificiului de iesire sunt rupte, neregulate rasfrinte in afara. In lumnul
canalului pot fi fragmente de tesut pulmunar sub forma unor lambouri orientate cu capetele libere in
sensul propulsarii proiectilului. In pericard si cord orificiul de intrare este rotubd sau oval,cu marginele
regulate rotunjite. Orificiul de iesire are dimensiuni mai mari o forma neregulata marginele rupte si
rasfrinate in sensul miscarii glontelui. In stomac, intestine, vezica urinara daca lumenul lor este desert
orificiul de intrare si de iesire sunt rotunde cu multiple rupturi scurte ale seroasei si ale mucoasei. Daca
organele sus mentionate sunt pline cu lichid vor fi prezente rupturi ale peretilor asociate cu echimoze si
detaserii de mucoasa datorita actiunii hidrodinamice a proiectilului).
36. Particularităţile autopsiei în caz de leziuni mortale prin arme de foc. Cercetările suplimentare
de laborator.
In leziunile balistice trebuie sa se stabileasca:
- prezenta si localizarea plagii impuscate
- specificul (glonte, alice, schije) si caracterul plagii (oarbe, transfixiante, tangentiala)
- localizarea orificiulu de intrare si de iesire ale plagii
- numarul impuscaturilor, distanta lor de la plante
- distanta tragerii
- directia canalului de ranire pe tot proiectul sau
- tipul armei din care s-a tras
- pozitia victimei in momentul tragerii
- accesibilitatea regiunii traumatizate pentru tragere cu mina proprie
- corespunderea numarului leziunilor de pe haine cu a celor de pe corpul victimelor.
13
38. Spânzurarea, semnele morfologice.
In afara de semnele asfixice generale vor fi si prezente semnele specifice mortii prin spinzurare. Semnul
specific este santul de spinzurare – leziune specifica a pielii gitului sub forma unei zone denivelate care
reprezinta o reproducere negativa (ca imaginea in oglinda) a reliefului latului. Santul este plasat in
treimea sperioara a gitului deasupra cartilajului tiroid. Directia santului este oblica ascendenta spre nod,
deasemeni santul este o circulara incompleta care se ontrerupe prin interpunerea nodului latului.
Adincimea este neuniforma mai mare in partea opusa a nodului. Latimea santului va depinde de latimea
latului. Santul poate fi unic ,dublu sau multiplu in dependenta de numarul de laturilor. Fundul santului
poate fi moale sau dur.
Semnele originii vitale a santului de spinzurare sunt urmatoarele:
1 Dilatarea vaselor sanguine capilare si hemoragiile mici punctiforme in straturile superficiale ale pielii
de-a lungul marginii superioare a santului.
2 Infiltratele hemoraice in tesutul celuloadipos si muschii gitului (sternocleidomastoidian) semnul
Walcher.
3 Mansoanele echimoticepericarotidiene semnul lui Martin.
4 Rupturile transversale ale intimei carotidelor semnul lui Amusat.
5 Fracturile cartilajelor laringiene si ale osului hioid.
6 Hemoragiile in capsula ganglionilor limfatici si tesuturile laxe adiacente.
7 Anizocoria.
8 Amprentle dentare pe virful limbii cu hemoragii in mucoasa.
14
a unei cantitati de singe oxigenat. Semnele mai putin caracteristice sunt (hemoragii in tesuturi moi
pericraniene si ale gitului multiple hemoragii punctiforme sub pleura epicard in mucoasa cailor
respiratorii.)
42. Obstruarea căilor respiratorii cu corpuri străine. Particularităţile de vârstă a acestor forme de
asfixie.
Obstruarea căilor respiratorii este asfixia mecanică care se datoreşte închiderii lumenului laringelui
şi/sau traheei cu corpuri străine. Deseori în laringe, traheee, bronhii pătrund monede, nasturi, boabe şi
alte obiecte mici. Cel mai frecvent această situaţie se întâlneşte la copii, care le introduc în cavitatea
bucală. În mediul umed al căilor respiratorii boabele de grâu, fasole sau mazăre se măresc în volum,
ocupând întreg lumenul. La persoane adulte această formă de deces poate surveni dupa pătrunderea în
timpul somnului în căile respiratorii a protezelor dentare. Uneori în timpul mesei, pe fond de stres
emoţional sau de consum de băuturi alcoolice, se produce obstruarea cu bol alimentar : bucăţi de carne,
salam, pâine. Asfixia mecanică prin aspirarea conţinutului gastric se poate produce în timpul somnului
sau în stare de ebrietate. Conţinutul gastric ocupă tot spaţiul liber al arborelui respirator şi produce
decesul. La autopsie este
foarte importantă stabilirea pătrunderii intravitale a conţinutului gastric în căile respiratorii. Pentru
aceasta trebuie să fie stabilit nivelului până la care au pătruns masele gastrice, obligatoriu se efectuează
examenul microscopic al fragmentelor de plămâni pentru constatarea elementelor conţinutului gastric în
porţiunile terminale ale arborelui respirator (alveole şi bronsiole). Este bine cunoscut faptul ca uneori
conţinutul gastric poate pătrunde în căile respiratorii postmortem. Gazele de putrefacţie care se
formează în stomac şi intestin, deplasează conţinutul în cavitatea bucală şi ulterior în trahee şi bronhii.
Conţinutul gastric poate pătrunde în căile respiratorii şi în cadrul manevrelor de resuscitare, în special
în timpul respiraţiei artificiale. Examinarea atentă a cadavrului, stabilirea nivelului de pătrundere a
conţinutului gastric în căile respiratorii, examenul microscopic al fragmentelor plămânilor permit
diferenţierea aspiratului intravital de cel
postmortem.
45. Asfixiile prin aer confinat. Caracteristica patologiei regionale. Particularităţile cercetării
locului faptei.
Asfixiile prin aer confinat pot avea loc in spatiile inchise din cauza : \
1 micsorarii treptate a continutului de oxigen si acumularii bioxidului de carbon in aerul resoirat (in
submarine blocate, mine obstruate, );
2 inlocuirea oxigenului prin gaze inerte ( azot, metan,) ; relativ toxice (CO2) ; toxice (sulfura de
hidrogen. Asfixiile prin aer confinat de regula sunt accidentale dar pot fi voluntare si ca omuciderea.
Mecanismul mortii aerul confinat realizeaza o asfixie de aport. Asfixiile prin aer confinat nu au semne
morfologice specifice se vor constata semne generale de asfixie. Pen stabilirea diagnosticului mortii se
va efectua analiza aerului din incaperea unde a avut loc moartea.
17
nervii, muşchii au un nivel de rezistenţă mult mai scăzut. Vârstele extreme (copiii, vârstnicii), bolile
cardio-vasculare preexistente, intoxicaţiile şi hemoragiile, cresc sensibilitatea la acţiunea curentului
electric, mărind riscul unei evoluţii spre deces. Modificările locale produse prin acţiunea
curentului electric Marca electrică apare la locul de intrare şi ieşire a curentului electric, are
aspectul unui crater cenuşiu-gălbui sau cenuşiu-albicios, a cărui forma şi dimensiuni depind de relieful
şi suprafaţa conductorului electric cu care a intrat în contact corpul. La palpare se constată consistenţă
crescută şi marginile uşor ridicate. Uneori marca electrică imită conturul şi relieful sursei de curent
electric cu care a intrat în contact pielea. Stabilirea certă a diagnosticului de marcă electrică este
posibilă prin efectuarea examenului microscopic. Metalizarea se observă la locul de intrare a
curentului electric, în jurul mărcii electrice, fiind caracteristică încrustarea particulelor de metal pe
piele. Uneori metalizarea poate fi văzută cu ochiul liber: în funcţie de
metalul din care a fost confecţionat conductorul, se observă coloraţie brungălbuie
sau cenuşiu-negricioasă. Prin analiza spectrală se poate stabili natura chimică a conductorului electric
cu care a intrat în contact victima. Arsura electrică se localizează la locul de intrare sau ieşire a
curentului electric şi este consecinţa contactului cu conductorul sau a arcului voltaic. Arsura electrică se
deosebeşte de arsura termică prin margini clare, bine delimitate şi prin localizare. Se caracterizează
prin dimensiuni
variabile, culoarea brun-cenuşie, consistenţă crescută. Prin aprinderea
îmbrăcăminţii se pot produce şi arsuri termice care se pot localiza şi în afara
locului de contact între corp şi conductor. Edemul electrogen este reprezentat de o tumefacţie
dureroasă, dură la palpare, cu dimensiuni variabile, situată în jurul locului de contact. Modificările de
la nivelul organelor interne nu sunt caracteristice. Se
observă semnele generale asfixice. Acţiunea curentului electric atmosferic
(fulgeraţia). Fulgerul, având intensitate de ordinul sutelor de mii de amperi, tensiune de ordinul
milioanelor de volţi, temperatura de 20.000-25.000C, acţionează asupra organismului uman
preponderent prin efect mecanic şi termic. La locurile de contact se produc rupturi ale pielii, carbonizări
profunde, uneori până la amputări ale membrelor. Se constată arsuri termice superficiale pe suprafeţe
mari. Semnul caracteristic este „figura de trăsnet” situată pe pielea cadavrului, reprezentată de
benzi brun-rozii sau brun-roşietice, având forma unor « ramuri de brad », putând fi dispuse pe suprafeţe
mari. Acestea devin mai palide, pentru ca să dispară în câteva ore. De regulă, îmbrăcămintea este
ruptă şi carbonizată, cu topirea obiectelor metalice din sau de pe aceasta (nasturi, brichete, bijuterii).
20
distribuie destul de repede pe tot organismul cumulinduse in organe cea mai mare concentratie fiind in
ficat. Se depune si se cumuleaza in unghii par piele oase. Derivatii arseniului au actiune capilarotoxica
provocind pareza capilarelor apoi si paralizia capilarelor si colapsul. Doze min letale anhidrida
arsenioasa(arsenicul alb)- 0.1-0.25gr....arsenicul metalic pur – 0.01gr...
Modificari morfologice sunt in forma gastrointestinala. Examenul extern : pielea uscata, turgoul scazut,
ulterior apare icterul. Examenul intern in cazul mortii rapide : edem cerebrl, congestie cerebrala, si a
organelor interne, multiple revarsate sanguine punctiforme in mucoase, in meningele moale, sub
endocard si in tesutul organelor parenchimatoase, inflamatie seroasa-necrotica a mucoaselor tractului
gastrointestinal cu multiple hemoragii mici in focar. In cazul mortii tardive predomina componentul
hemoragic pe mucoase apar ulcere la fundul caruia sunt depistate cristale de arseniu. In lumenul
intestinului se observa lichid cu mucoasa descuamata seroasa e de culoare roz cleioasa di cauza fibrinei.
La histologie gasim o degenerescenta grasa a ficatului cu necroza periportala in focar. Leziunile
miocardului sunt similare cu cele a unei cardiomiopatii ischemice.
57. Toxicele hemolitice, modul de acţiune, semnele morfologice ale hemolizei pe cadavru.
Din toxicele hematice fac parte substante care provoaca schimbari sanguine dintre acestea fac parte cele
care produc hemaglutinarea (fazinul); dereglarea hematopoiezei (benzolul, plumbul); care provoaca
tulburari hemodinamice (ac. Cianhidric); sau hemoliza ( arseniul).
Substantele hemolitice se caracterizeaza prin capacitatea de a distruge stroma eritrocitelor si esirea
hemoglobinei in plasma sanguina.
21
59. Intoxicaţiile cu compuşii acidului cianhidric, mecanismul de acţiune, modificările
patomorfologice.
Face parte din intoxicatiile cu toxice functionale si anume: cu actiune paralitice. Acidul cianhidric
realizeaza o actiune toxica fulgeratoare. In mod obisnuit se gaseste su forma de saruri. Glicozide
cianogenetice in special amigdalina care se gaseste in semintele diferitor fructe. Din punct de vedere
medico-legal acidul cianhidric si compusii sai produc: intoxicatii voluntare sub forma de suicid ori
omucidere sau accidentale mai des la copii. Intoxicatiile voluntare se produc cu cianuri alcaline care sunt
folosite in laboratoare diverse. Acidul cianhidric patrunde in organism in special pe cale respiratorie, in
mod voluntar poate fi introdus si prin ingerare. In conditii de munca mai poate patrunde pe cale cutanata.
Mod de actiune – se datoreaza capacitatii ionului cian CN de a inhiba circa 42 enzime tisulare, in special
citocromoxidaza prin complexarea fierului in stare stabila trivalenta, impiedicind astfel utilizarea
oxigenului molecular de catre celule in procesul de respiratie tisulara. Ionul cian se combina si cu Hb dar
in proportii foarte mici, lipsita de importanta toxicologica. Inhibarea enzimelor tisulare determina asfixia
celulara, singele ramine saturat cu oxigen, ceea ce explica culoarea rosie-visinie a pielii in intoxicatia
acuta fatala. Simptomatologia intoxicatiilor: actiune toxica in caz de ingestie a unei doze letale se
maifesta foarte rapid datorita faptului ca prin caracterul sau hidrosolubil ajunge in scurt timp in
mitocondrii. Perioada de distributie este de numai citeva minute. De aceea este considerat unul dintre
cele mai puternice otravurimoderne, moartea producinduse aproape instantaneu, dupa o perioada scurta
de convulsii. Intoxicatia acuta pe cale inhalatorie este gradata, in functie de concentratia toxicului in
mediu. La concentratii de 300 mg/mc aer are loc intoxicarea supraacuta. Debutul se caracterizeaza prin
un strigat puternic – strigatul mortii. Victima prezinta brusc ameteli, palpitatie, dispnee, urmata de
convulsii, coma. Nu se produce cianoza deoarece singele ramine saturat cu oxigen. Culoarea pielii si
mucoaselor – roz. Moartea survine prin stop cardiac in 3-5 minute. Concentratii mari de 150-300 mg/mc
aer produc intoxicaia acuta si conduc la moarte in 10-30 min intoxicatul simte la inceput un gust amar si
o senzatie de constrigenta faringiana, cu lipsa acuta de aer, sufocare, cefalee puternica ameteli, alterare
senzoriala si a capacitatii de miscare. Apar hipersalivatia, greturi, vome. Respiratia devine ampla si
rapida. Dispar treptat vazul, auzul, apoi starea de constienta. Convulsii toxico-clonice, colaps, respiratia
diminueaza treptat, devine sacadata, stop respirator si cardiac. Pielea e palida sau moderat cianotica si cu
nuanta purpurie a extremitatilor. Concentratii relativ mici (25-65mg/mc aer) la o expunere prelungita
produc miocardie subacuta, cefalee, vertij, fatigabilitate, neliniste, tulburari senzoriale, vome, uneori
stare de confuzie. Repetarea zilnica a expunerii duce la moarte in 5-15 zile. Intoxicatia cronica se
produce la expuneri prelungite in conditii de contaminare toxica a mediului cu concentratii de
<20mg/mc aer. Tulburari neuropsihice sunt relativ minore: cefalee, ameteli, oboseala, scaderea
capacitatii de efort, tulburari digestive. Morfopatologie: examen extern – semne general asfixice. Pielea
si mucoasele, mai ales pavilioanele urechilor, nasul, buzele au culoare roz sau roz-visinie. Lividitatile
cadaverice sunt rosii visinii. Rigiditatea cadaverica precoce si intirziere a proceselor de putrefactie.
Examen intern – viscerele prezinta un miros penetrant de migdale amare, singele este fluid rosu-viu, ca
si la intoxicatia cu CO (poate fi si rosu inchis in intoxicatiile cu moarte tardiva), mucoasa gastrica
tumefiata, rosie visinie (din cauza cianhematinei) In cazul mortii rapide vor fi prezente semnele generale
de asfixie. Atunci cind intoxicatia are loc consecutiv ingerarii simburilor de caise, etc pot fi evidentiate
resturi de simburi, acestea avind forma unei crupe sau solzi marunti de culoare alba
22
Acestea influenteaza defavorabil nu numai SNC dar si ficatul, miocardul, sistemul hematopoetic si
metabolismul. Doze minime letale pentru alcool etilic de 96 grade sunt de circa 250-300 ml.
Simptomatologia intoxicatiei acute este stris legata de alcoolemie si evolueaza in 3 faze. 1. Faza de
excitatie – alcoolemia de 0,5-1,5 % - stare de euforie, logoree, comportament neretinut si imposibilitatea
de apreciere exacta a pericolului. Capacitatea de observatie, acuitatea vizuala si acustica, promptitudinea
reflexelor, capacitatile fizica si psihica sunt diminuate. Vasodilatatia periferica provoaca o senzatie de
caldura. 2. Faza-medicolegala – alcoolemie 1,5-2,5% - prezinta confuzie incoerenta. Se constata trecerea
treptata de la logoree la dizartrie. Sensibilitatea este diminuata, slabesc vederea si auzul. Mersul este
ataxic. Intoxicatul trece brusc de la veselie excesiva la accese de furie si poate prezenta dezorientare,
confuzie, tulburari psihice, care duc la acte agresive. Adeseori vome, ca urmare a gastritei acute
alcoolice, voma poate fi si de origine centrala. 3. Coma alcoolica – alcoolemia > 2,5% - este o coma
linistita, insotita de semne de anestezie, datorita actiunii narcotice a alcoolului. Reflexele
osteotendinoase sunt abolite, pupilele sunt normale sau midiatrice. Rareori apar accese convulsive
determinate de hipoglicemie indusa de alcool. Coma alcoolica care se instaleaza in urma ingerarii dozei
subletale de etanol dureaza 6-12 ore, coma profunda care survine i8n urma ingestiei dozei letale de
alcool etilic se prelungeste si evolueaza cu sfirsit letal prin insuficienta respiratorie sau circulatorie.
Coma alcoolica se poate complica cu insuficienta respiratorie de origine centrala si cu insuficienta
cardiovasculara acuta, chiar in cazurile cind doza ingerata nu este letala. Alte complicatii ale comei
etilice sunt aspiratia vomei si asfixia, aspiratie de suc gastric urmata de pneumonie chimica,
bronhopneumonii, AVC, pancreatite, etc. Trezirea din coma este urmata de obicei de fenomene de
gastrita acuta, cefalee, stare de rau general. Morfopatologic – intoxicatia acuta nu are semne morfologice
caracteristice. Examen extern – fata cianotica cu o nuanta rosietica, puhava, pleoapele edematiate,
conjunctiva hiperemiata, exoftalm. Pot fi eliminari vitrificate din orificiul nazal si bucal. Lividitatile
cadaverice sunt difuze, intense, albastre-rosietice. Persista semnele de defecatie, urinare si ejaculare
involuntara. Examen intern – congestie intensa a meningelor cu sufuziuni sangvinolente, hiperemie si
edem coroidian, edem cerebral, revarsate sangvine punctiforme subendocardiale, modificari iritative la
nivelul mucoasei gastrice si intestinale – hemoragii punctiforme, mici eroziuni, mucozitati vitrificate si
viscoase, cenusii deschis sau incolore si semitransparente, pancreas congestionat, visiniu inchis cu
hemoragii in focar, loja veziculei biliare edematiate cu aspect de captuscala gelatinoasa, mucoasa
larigelui si a traheei hiperemiate, plamini congestionati, edematiati, cu revarsate sangvine subpleurale,
abundenta de singe in sistemul venei cava superior, revarsate sangvine in suprarenale. Uneori hemoragii
in focar, bine delimitate, de culoare rosie bruna pe partea abdominala a diafragmei toraco- abdominale.
Vezica urinara este de obicei supraincarcata cu urina. Examen histopatologic – congestie venoasa si
hemoragii in organele interne si creier, emfizem pulmonar, tulburari de permiabilitate la nivelul vaselor
sangvine. Nu se pot relatii strict matematice intre alcoolemie si forma de manifestare clinica,
reactivitatea individuala fiind mult diferentiata fie printr-o suscebilitate individuala, fie prin toleranta
fata de alcool. Totusi, pe baza unor studii statistice s-au stabilit unele limite medii de alcoolemii
corespunzatoare diferitor stadii de influenta alcoolica: <0.3% - lipsa influentei; 0,3-0,5 – influenta
neinsemnata, 0,5-1,5 – ebrietate usoara, 1,5-2,5 – ebrietate medie, 2,5-3,0 - ebrietate grava, 3,0-5,0 –
itoxicatie alcoolica, poate surveni decesul; 5,0-6,0 – intoxicatie mortala.
61. Moartea prin şoc anafilactic cauzat de medicamente. Particularităţile expertizei medico-legale.
Poate fi cauzat de peniciline, cefalosporine, miorelaxante, vitamine-tiamine, citostatice – ciclofosfamide
opioide. Variante ale socului anafilctic: hemodinamic – predomina simptomele insuficientei respiratorii
acute; abdominal – predomina simptomatologia organelor cavitatii abdominale; cerebral – predomina
semnele alterarii SNC. Simptome cardio-vasculare: hipovolemie, cresterea viscozitatii singelui prin
vasodilatatie, scaderera tonusului vascular si hiperpermiabilitate vasculara. Simptome tegumentare –
urticarie, angioedem, dermatita atopica. Din partea altor organe: bronhospasm, edem laringian, reactii
hematologice, renale, nervoase. Colaps vascular, coma, convulsii, pierderea constiintei, defecatie si
urinare spontane, dilatarea pupilelor cu lipsa reactiei la lumina. Obiectiv – tegumentele palide, apoi
cianotice, spuma la gura, transpiratii reci, lipicioase, midriaza, vene jugulare tensionate, insuficienta
respiratorie, coma, prostratie. La femei eliminari sangvinolente din vagin. Edemul limbii, edem
pulmonar, uneori edem cerebral. Morfopatologic – singe lichid, sindrom CID, sechestrarea singelui in
zonele microcirculatiei, suntarea circulatiri, mobilizarea glicogenului din depou, afectarea hipoxico-
ischemica a organelor si edem tisular.
23
62. Intoxicaţiile cu ciuperci otrăvitoare. Diagnosticul morfologic şi de laborator.
Amanita phalloides – mecanismul de actiune: amanitotoxina – termostabila si nu se distruge de sucul
gastric si nici in timpul prelucrarii termice. Amanitohemolizina, amanitina, faloidina, faloina se distrug
la prelucrare termica si actiunea sucului gastric. Amanitohemolizina – hemoliza marcata a eritrocitelor.
Celelalte – procese distrofice si nectrotice mai ales in ficat. Intoxicatia se manifesta dupa un interval de
latenta de 12 ore prin tulburari gastrointestinale – greturi, vome incoercibile si dureroase, colici
abdominale violente, diaree abundenta si continuua, uneori sangvinolenta, oligoanurie, deshidratare
puternica cu sete excesiva, hipoglicemie, azotemie, acidoza, uneori diplopie, convulsii. Daca intoxicatul
supravetuieste se adauga si alte semne: ficat marit, fara icter, uneori hemoliza. Tulburari nervoase,
cefalee somnolenta, midriaza, prostratie, intoxicatul fiind constient. Inaintea mortii isi pierde constiinta,
se instaleaza colaps, mioza, urinare involuntara. Moartea survine in 2-3 zile, de multe ori dupa o remisie
aparenta, prin insuficienta acuta hepatice sau renala sau prin paralizia centrului cardio-vascular.
Morfopatologic – exam extern – icter, rigiditatea cadaveri9ca lipseste sau e slab pronuntata. Examen
intern: hemoragii multiple in mucoasele si seroasele organelor interne, distrofie grasa a ficatului, rinichi,
miocard, gastroenterocolita. Zbirciog gras – contine acid helvelic – toxic hemolitic si hepatotrop.
Tulburari digestive si neurologice, convulsii clonice, coma. Dupa 24 ore semnele anemiei hemolitice,
icter hemolitic si toxic, marirea ficatului, splinei si a rinichilor. Morfopatologic: extern – icterul pielii
mucoselor, intern – singe hemolizat dens, inchis la culoare, splina si ficatul marite, galbene. Amanita
muscaria – burete pestrit – contine citeva toxice – muscarina, muscaridina si un toxic convulsiv. Greturi,
vome, colici abdominale, sialoree, lacrimatie, transpiratii abundente, dispnee, bradipnee, ameteli, frica,
agitatie, delir, halucinatii, mioza sau midriaza, fotoreactie abolita, convulsii coma. Morfo – tulburari
caracteristice la gastroenterocolita si moarte rapida.
24
65. Expertiza stării de graviditate, de naştere şi avort recent.
Expertiza graviditatii – expertiza medico legala pentru constatarea sarcinii este solicitata in cazurile de
viol sau actiuni sexuale in urma carora minora a ramas insarcinata, precum si in cazurile de simulare a
graviditatii in scopul obtinerii unor avantaje legate de acesta situatie. Diagnosticul graviditatii – semnele
probabile ale sarcinii: disparitia menstruatiilor, modificarea senzatiilor olfactive si gustative,
pigmentarea unor sectoare ale pielii, cresterea in dimensiuni ale glandelor mamare si a uterului, secretia
colostrului. Aceste semne caracterizeaza de obicei prima jumatate a sarcinii , fiind exprimate mai evident
in cea de a doua. Uterul se mareste progresiv in dimensiuni pe masura avansarii in termen a sarcinii.
Semnele de certitudine ale sarcinii – modificari hormonale caracteristice pentru sarcina si prin reactii
biologice. Reactii hormonale apar timpuriu, constatinduse eliminarea prin urina a unei cantitati de
hormoni gonadotropi. Reactiile biologice sunt pozitive si in cazul sarcinii extrauterine. La 16-18
saptamiini apar bataiile cordușlui fetal, la 18-20 incep miscarile fetale. Prezenta partilor fetale la
palparea uterului. In a doua jumatate a sarcinii se determina dimensiunile bazinului, distanta de la
simfiza pubiana, ombilic, apofiza xifoida pina la fundul uterului, circumferinta abdomenului la nivelul
ombilicului se palpeaza fatul, se constata suflul cordonului ombilical, miscarea fatului, bataile cordului
fetal. Pentru stabilirea diagnosticului de graviditate pot fi utilizate ultrasonografia si examenul
radiologic. Constatarea nasterii recente – drept motive pentru dispunerea expertizei unui proces de
nastere servesc pruncuciderea, abandonarea sau rapirea nou-nascutilor, simularea graviditatii si a
nasterii. La examinare se constata prezenta semnelor de nastere si vechimea nasterii. Se iau in
consideratie modificarile din glandele mamare, organele genitale externe si interne, precum si starea
tegumentelor. La examinarea organelor genitale externe – caracterul fantei genitale, a perineului, a
mucoasei genitale, a himenului, a vestibulului vaginal. La examenul intern – starea vaginului, a colului
si corpului uterin, a anexelor, prezenta si caracterul eliminarilor. Semnele autentice ale nasterii recente
sunt tumefierea labiiler gentale, dilatarea orificiului extern al uterului, rupturi ale organelor genitale
externe, dimensiunile marite ale uterului si scurgerile uterine sangvinolente - lohiile. Spre sfirsitul
saptaminii a 6-a este dificil a diagnostica semnele unei nasteri recente. Constatarea avortului recent –
intrruperea sarcinii in primele 21 saptamini. Avort spontan – cauze materne si fetale, avort artificial –
medical, accidental, criminal – conditii antisanitare, persoane necalificate. Expertiza medico-legala a
avortului se efectueaza in comisie cu participarea ginecologului-obstreetician pentru diagnosticul pozitiv
al sarcinii si starii abortive, stabilirea termenului la care s-a produs avortul, diferentierea avortului
spontan de cel provocat, determinarea timpului scurs de la avort, a modalitatii de realizare a avortului,
aprecierea raportului de cauzalitate dintre manopera folosita si avort, estimarea prejudiciului adus
persoanei ca urma a avortului, stabilirea posibilitatii producerii de sine statatoare a avortului sau cu
participarea altei persoane, etc.
70. Vătămarea corporală gravă calificată în baza consecinţelor neprimejdioase pentru viaţă.
1- Pierderea anatomica a unui organ sau funcţiei lui
• Pierderea vederii, orbirea completă la ambii ochi sau diminuarea acuității vizuale < 0,04 dioptrii.
pierderea vederii la un singur ochi cu pierderea capacităţii de munca > 1-3
• Pierderea auzului - surditate completa sau cînd victima nu aude vorbirea obişnuita de la 3-5cm de la
ureche;
27
• Pierderea graiului - din cauza pierderea limbii, dereglării anatomofunctionale ale coardelor vocale sau
de origine nervoasa.
• Pierderea mâinii sau piciorului — detașarea (mai sus de artera radio-carpiană si talo-crurală) de la
trunchi sau pierderea funcției:
• Pierderea capacităţii de reproducere (coabitare, fecundare, concepere si naştere)
2. Întreruperea sarcinii - daca nu este o particularitate individuala a organismului si daca se afla in
legătură cauzala directa cu trauma;
3. Desfigurarea ireparabilă a fetei si regiunilor adiacente (pavilionul urechii, regiunii anterioare si
antero-laterale a gîtului). Prin vătămare reparabilă a fetei se înţelege o micşorare considerabila a gradului
de pronunţare a modificărilor morfologice (a cicatricei, a deformaţiei, a dereglării muncii) pe parcursul
timpului sau sub influenta tratamentului conservativ, nechirurgical.
Prin vătămare ireparabila a fetei se înţelege necesitatea unei intervenţii chirurgicale reparatve(cosmetice)
pentru înlăturarea vătămării.
4. Infirmarea psihica postagresională - se stabileşte in cadrul unei expertize psihiatrice cu participarea
medicului legist. Se rține cont de legatara de cauzalitate dintre trauma si dereglarea psihica.
5. Pierderea stabila a capacităţii generale de munca in volum considerabil - vătămare a integrităţii
corporale sau a sănătății care a dus la o incapacitate stabila de munca in volum > 33%
La invalizi si copii incapacitatea de munca se stabileşte ca si la adulţi in conformitate cu regulamentele
in vigoare prin ordonanţa organului de urmărire penala sau prin hotărârea instanței de judecată.
28
73. Problemele soluţionate de expertiza medico-legală a cadavrelor de nou-născut.
Uite 74
74. Diagnosticul pozitiv de nou-născut şi estimarea vieţii extrauterine.
Stabilirea starii de nou-nascut si virstei se face conform:
a. Urme de sînge matern
b. Vernix caseosa pe tegumente.
c. Bosa serosanguinolentă epicraniană.
d. Aspectul cordonului ombilical. care imediat după naştere este turgescent, lucios. fără linie de
demarcaţie la nivelul implantării (linia de demarcaţie apare după 2 ore)
Criteriilor morfologice NN la termen:
Greutate: 2700 - 3500 g; Lungime: 48 - 54 cm; Perimetrul cranian 34 -35 cm. Perimetrul toracic: 31-32
cm: Țesutul celular subcutanat este bine reprezentat. Unghiile de la degete depășesc pulpa degetelor. La
băieţi testiculele sunt coborâte in scrot iar la fetite labiile mari acoperă labiile mici. Părul pe cap 2 cm.
Placenta NN la termen 500 - 600 g , Cordonul ombilical 50 - 60 cm.
Stabilirea duratei vieţii intrauterine
Formula Hoose T<25cm V= \lT, T>25cm V=T:5, V- vîrsta în luni, T- talia in cm.
Formula Balthazar - Dervieux: V= T* 5.6 V — vârsta in zile, T-talia in cm.
Aprecierea viabilității nou-născutului
Viabilitatea este influenţată de gr. de dezolare fizica (M>1500g; T-40cm) și de prezenta/absența
anomaliilor congenitale.
Dovedirea existentei vietii extrauterine. Criteriul de baza instalarea respiraţiei care se evidenţiază prin
examenul macroscopic al plămînilor, docimazia hidrostatică pulmonara(Galen) și examenul microscopic
al plămînilor.
Stabilirea duratei vietii extrauterine. Examen extern - involuţia bosei serosanguine 2-3 zile; descuamarea
epidermului 2-3 zile; uscarea si detaşarea vemix caseosa după 2 zile.
29
-tehnica:
-în primul timp piesa buco-cervico-toracica este asezata într-un vas cu apa
-daca pluteste->plamân respirat
-daca se scufunda->plamân nerespirat
-în al doilea timp se aseaza plamânii într-un vas cu apa->daca plutesc atunci au respirat
-în al treilea timp se recolteaza tesut pulmonar de 2-3 mm din diferite zone,din fiecare
lob,din fiecare plamân + asezare în vas cu apa
-daca plutesc->plamâni respirati
-daca nu plutesc->plamâni nerespirati
-daca se situeaza între zona inferioara si zona superioara a apei->plamâni partial
respirati ("plutesc între 2 ape")
-are valoare când se executa corect si pe plamân proaspat (înainte de aparitia modificarilor de
putrefactie)
-exista situatii în care fragmentele plutesc sau plutesc între 2 ape,fara sa fi respirat:
-plamân de putrefactie
-respiratie artificiala
-plamân înghetat
-exista situatii în care fragmentele se scufunda,dar plamânii au respirat:
-prematuritate->expansiune incompleta pe diferite zone pulmonare
-procese inflamatorii acute pulmonare intrauterine->pneumonie,bronhopneumonie
-zone atelectatice primare
30
sindromul hemoragic al nou născutului (hemoragii digestive pulmonare suprarenaliene, cutanate,
cerebrale); infecţiile nou-născutului (ombilicale, pneumonii).
Moartea violentă a nou-născutului poate fi accidentală, omisivă și comisivă.
Accidentală Nașterea sau expulzia precipitală, lipsa de asistență calificată, asfixia accidentală,
hemoragie.
In cazul travaliului scurt lipsesc modificările capului fetal. La o primipară simptomele naşterii sînt mult
mai evidente, nou-născutul peste 500 g. printr-o cădere de la 25 - 50 cm. cordonul ombilical se rupe. in
majoritatea cazurilor producând o hemoragie minimă, astfel nou-născutul cade, in majoritatea cazurilor
in cap, producîndu-se o leziune mică la locul de impact, sub forma unui hematom pericranian. inălțmea
fiind mică, fracturile sunt rare, prin marea elasticitate a craniului fetal. Urmată fiind uneori de pierderea
cunoştinţei, expulzia precipitată pune parturienta autoasistată în imposibilitatea acordării primelor
îngrijiri nou-născutului. Acesta poale muri prin hemoragie placentară sau asfixiat in cazul in care
naşterea precipitată a avut loc in poziţie culcată. In cazunie de autoasistare, pe buze, în jurul gurii, a
gâtului şi pe mucoasa gurii nou-născutului se pot constata excoriații sau echimoze, reprezentând
leziunile de autoasistare.
Moartea violentă omisivă - neacordarea intenționată a îngrijirilor necesare imediat după naștere, lăsat
culcat pe abdomen, nou-născutul moare sufocat, expus îndelungat la frig nou-născutul moare chiar la 8-
10*C datorită termoreglării deficitare și termodependenţa accentuate; inaniția prin privarea de alimente
își face efectul după 6 - 8 ore.
Moartea violentă comisivă a nou-născutului -odată cu degajarea copilului. prin tăiere. înțepare, lovire
Leziunile cranio-cerebrale - diagnostic diferențial cu leziuni produse prin traumatism obstetrical, bosa
sero-sanguină și cefalohematomul sau cu lacune congenitale de osificare. fisuri și fracturi obstetricale.
Pe prim plan ca frecvență în cadrul modalităților de pruncucidere sunt asfixiile mecanice prin: astuparea
orificiilor respiratorii. cu mâna sau obiecte moi. strangularea cu mina sau cu cotul prin înecare sau prin
compresie toraco-abdominală. Trebuie diferențiată strangularea criminală de cea naturală, produsă prin
circulări de cordon. Șanțul de strangulare prin circulari de cordon ocupă întreaga circumferință a gîtului,
are o lățime de 5 - 6 mm. se prelungește spre ombilic, este superficial și nepergamentat. Cazurile de
otrăvire sunt rare, prin alimentarea nou-născutului cu toxice de orice fel.
Particularitătile autopsiei.
Stabilirea stării de nou-născut (parametrii - vârsta sarcinii, naşterea la termen sau prematura).
Semnul patognomonic - prezenţa cordonului ombilical fără linie de demarcaţie la nivelul implantării, cu
luciul şi turgescenţa pierduta în funcţie de gradul de instalare a pergamentaţiei cadaverice, cu capătul
liber rupt sau secţionat, aspectul cicatricei ombilicale: petele de sânge la plicile gâtului, axilare și
inghinale; prezenţa lanugo-ului, vemix caseosa ce acoperă în special umerii şi spatele, sunt semne ce
denota o expulzie recentă. Recunoaşterea bosei serosanguine ce dispare după două-trei zile sau a
cefalhematomului, care poate persista până la 40 de zile, criterii ale precizării datei naşterii. E obligatorie
cântărirea cadavrului, se efectuează masurile antropometrice necesare. Se menţionează prezenta urmelor
de sînge si meconiu, hemoragiile intra cutanate. culoarea si turgorul pielii, grosimea stratului adipos
subcutanat.
Stabilirea vârstei intrauterine - durata sarcinii se exprima în luni .Talia, greutatea, dimensiunile craniului,
osificarea sunt indicaţii ale gradului de dezvoltare.
Talia măsoară în extensie completă, în medie, 50 cm la nou-născutul la termen. Pe baza lungimii se
calculează luna de sarcini, prin împărţirea valorii ei cu numărul 5, când fătul măsoară peste 25 cm. Când
lungimea nu depăşeşte 25 cm. se extrage rădăcina pătrată din lungimea sus amintită, aceste rezultate
indicând vârsta fitului în luni. Aspectul exterior prezintă modificări importante în ultimele 3 luni de
sarcină astfel în luna a 6-a pielea este roşie, zbârcită, lipsită de panicul adipos şi acoperită de peri fini iar
pe măsură ce sarcina avansează pielea se albeşte, devine netedă (dezvoltarea paniculului adipos) şi îşi
pierde firele de păr. La începutul ultimului trimestru de sarcină faciesul este ridat (facies de bătrân) apoi
se netezeşte treptat iar părul începe să crească şi să se coloreze la nivelul capului.
Greutatea este un clement mult mai variabil, fiind în medie de 3000 g la fetiţe şi 3500 g la băieţii născuţi
la termen Gradul de prematuritate se apreciază în primul rând în funcţie de acest parametru:-prematur de
gradul I, între 2000 - 2500 g;-premarur de gradul II, între 1500 - 2000 g,-prematur de gradul III. sub
1500 g.
Circumferinţa capului măsoară între 35-36 cm. iar diametrul occipito-frontal între 10,5 şi 12 cm.
Perioada de nou născut la termen este caracterizată şi de un anumit număr de puncte de osificare. Ele
31
apar ca o zonă roşie de diametru între 3 - 5 mm, pe fondul alb-cenuşiu al cartilajului şi persistă şi în
putrefacţia înaintată. Punctul de osificare Biclard. localizat în epifiza distală a femurului ca şi cel de la
nivelul epifizei proximale a tibiei-nucleul Tapon, prezintă o importanţă deosebită, ele apărând în ultimele
săptămâni de gestaţie. Mandibula noului născut, formată din unirea a două segmente osoase printr-un
cartilaj fibros central, are pe fiecare segment 5 alveole conţinând fiecare câte un mugure dentar, cu
excepţia ultimei care conţine 4 -5 ele fiind acoperite de gingie. se mai pot utiliza în stabilirea stării de
nou-născut la termen: lungimea părului de 1 - 3 cm, unghiile ce acoperă pulpa degetelor, testiculele
coborâte în scrot şi labiile mari ce acoperă pe cele mici, prezenţa meconiului în intestinul gros.
Viabilitatea fătului - capacitatea morfo-funcţională a acestuia de a se adapta şi a trăi în condiţii de mediu
extrauterine, atunci când i se acordă condiţii de îngrijire obişnuite, aceasta presupunând în primul rînd
un anumit grad de maturitate.
Deschiderea capului la NN are particularități - oasele craniului se secţionează cu foarfece bilateral dea
lungul sinusului sagital, la distanta de 2-3 cm de sutura sagitală. începînd cu scoama osului occipital si
finisând cu scoama osului frontal. Apoi din ambele părți secţiunea se completează cu o secţiune ce
întretaie ambele oase parietale se ridica un capac larg. creierul se extrage cu mina foarte atent pentru
păstrarea integrității, se fixează creierul in soluţie de formol 5%.Examenul intern se termina cu
cercetarea vertebrelor si măduvei spinării. pentru examene histopatolgice se va recolta fragmente din
cordon si inelul ombilical din regiunea bosei sero-sanguine. din placentă si organele interne.
33
79. Urmele de sânge în baza formei şi mecanismului de producere.
Urmele de singe: a) pete produse prin căderea picaturilor de singe de la înălţime b)pete produse prin
împroşcare c) prelingeri de singe; d) amprente; e) ştersături
Pete produse prin căderea picaturilor de singe. Picaturile de singe care cad de la o înălţime mica (pînă
la 1 m) pe un pian orizontal, vor forma pete rotunde, cu margini netede sau uşor dinţate, Diametrul petei
va fi de circa 1 cm sau mai mare. Picaturile căzute de la o înălţime de 2—3 m formează pete rotunde cu
margini dinţate cu mici stropi in jur sub forma de puncte, virgule sau benzi. Daca picătură de singe cade
pe un plan oblic sau vertical, atunci ei se acumulează la căpătui inferior al petei. Astfel pata apare
piriformă sau sub forma semnului de exclamare, cu extremitatea ascuţita in sensul deplasării sîngelui.
Petele de singe vor fi mai lungi cînd unghiul căderii picăturii de singe e mai ascuţit. Astfel de pete se
produc cînd victima e în mişcare, capetele ascuţite ale petelor indicînd direcţia mişcării. Cînd se scutura
mina însângerata, atunci se produc aceleaşi forme. Petele formate prin căderea picaturilor de singe
prezintă find indicii ale hemoragie, ale deplasării victimei raniţe, ale transportării cadavrului etc.
Pete produse prin împroşcare. Se formează dintr-un jet arterial. Picaturile de singe se dispersează sub
forma unor stropi, formând stropituri de singe primare si secundare, izolate sau confluente, orientate in
jos sau in sensul mişcării in evantai, cînd jetul este marc. Stropituriie sînt piriforme sau sub forma
semnului de exclamare cu extremităţile ascuţite in sensul deplasării stropilor de sînge. Stropiturile se mai
formează prin lovituri aplicate la nivelul unui corp sau object insingerat, precum si prin scuturarea
brusca a obiectelor însângerate.
Prelingerile de sînge - urmele alungite formate prin prelingerea sîngelui pe un plan înclinat sau vertical.
La extremitatea inferioara ele sînt puţin îngroşate si mai pronunţate. Prelingerile de singe pot indica
poziţia victimei si a obiectelor din jur ulterior rănirii persoanei. Uneori ele ajuta la aprecierea
consecutivităţii producerii leziunilor corporate (ex cînd prima plaga e produsa in poziţia verticala, iar a
doua in poziţia culcata a victimei).
Amprentele apar in urma unui contact static al obiectului însângerat cu un plan. Amprentele pot reflecta
desenul papilar digital, palmar, plantar, forma si dimensiunile obiectului vulnerant si ale leziunilor
corporale externe. Aceste urme fac parte din şirul celor mai valoroase probe.
Ştersăturile de singe se formează in urma unui contact dinamic cu o suprafaţa însângerată. Ele au forme
indefinite si provin mai frecvent prin ştergerea obiectelor, a mâinilor etc. Ştersăturile indica locul
contactului primar si direcţia deplasării ulterioare a obiectului însângerat. Impregnările se produc prin
îmbibarea materialelor higroscopice (sol. zăpada. rumeguş, stofa) cu singe. Au forme si dimensiuni
diverse. Acestea pot indica locul aflării persoanei rănite si a cadavrului. băltoacele de singe se formează
in urma hemoragiilor masive pe suprafeţele care nu au proprietăţi higroscopice: băltoacele indica locul
unde s-a aflat victima după producerea leziunii corporale. De regula sediul băltoacelor mari coincide cu
locul unde s-a instalat moartea victimei. spălaturile sînt urme de singe in apa sau alte lichide. De regula,
se formează după spălarea mâinilor, hainelor, obiectelor vulnerante însângerate.
34
fluorescenţă albăstrui - albicioasă, contrastând cu culoarea suportului. Proba prelevată se usucă la
temperatura camerei, se împachetează, sigilează și etichetează.
Obiective
a)Dacă pata/urma este formată din spermă sau nu? Nespecifice reacţia Florence, reacţia cu suc de rizomi
din cartofi.
b)Apartenența de grup a persoanei de la care provine lichidul spermatic
c)Identificarea persoanei de la care provine lichidul spermatic?
>Metoda cromatografică - componente biochimice ale spermei (cholina, spermina, fosfataza acidă,
aminoacizi).
>Stabilirea grupei prin sistemul ABO, secretori (85%) și nesecretori (15%). Principiul stabilirii
antigenelor, asemănător cu metodele stabilirii in sînge. Se efectuează examenul comparativ cu
rezultatele analizei probelor recoltate de la persoana suspectată in săvîrșirea infracţiunii. Pentru acest
examen comparativ se recoltează saliva și sîngele, prin care se stabilește caracterul secretor/nesecretor
și, respectiv, grupa sanguină.
Excluderea - se constată antigene diferite. Antigene din aceeași grupă - permite expertului să tragă
concluzii, imitîndu-se la sintagma „nu este exclusă provenienţa lichidului spermatic găsit la locul faptei
(pe îmbrăcămintea și/sau corpul victimei) de la persoana X” Această metodă nu permite identificarea
persoanei de la care provine lichidul spermatic. Pentru aprecierea categoriei secretor/nesecretor la
cadavre se recoltează bila in care se apreciază aglutinogenii La ora actuală - identificare prin amprenta
genetică (unicitatea ADN-ului individual, stabilitatea genetică a organismului, stabilitatea ADN,
sensibilitatea metodei).
82. Dreptul medical: definiție, subiecți ai raportului de drept medical, obiectul, principiile.
Dreptul medical - ansamblul normelor juridice care reglementează raporturile juridice profesionale
patrimoniale şi nepatrimoniale, stabilite între cei care exercită profesiuni medicale şi pacienţi, precum şi
raporturile specifice instituţiilor medico-sanitare, caracterizate prin poziţia de egalitate juridică a
participanţilor la aceste raporturi juridice.
Subiecţii raportului de drept medical:
- medici
-pacienţi
- instituţiile medico-sanitare publice
- Ministerul Sănătăţii
- societăţi de asigurare a asistenţei medicale
- instituţii de învăţământ şi de cercetare în domeniu medical
- Liga medicilor
Obiectul dreptului medical - ansamblul acţiunilor şi inacţiunilor la care sunt îndrumate sau obligate
părţile pentru a exprima conţinutul raportului juridic medical.
Principiile dreptului medical:
- principiul legalităţii actului medical – actul medical trebuie să se desfăşoare numai în condiţiile
reglementărilor legale şi a evoluţiei ştiinţei
- principiul garantării dreptului la asistenţă medicală – prioritatea fiinţei umane prevalează asupra
intereselor singulare ale societăţii sau ale ştiinţei
36
- principiul inviolabilităţii şi intangibilităţii corpului uman – protejarea demnităţii şi identităţii fiinţei
umane şi garantarea oricărei persoane, fără discriminare, respectarea integrităţii sale
83. Noţiunile principale în dreptul medical: pacient, reprezentantul lui legal, act medical,
consimţământ, eroare medicală.
Pacient (consumator al serviciilor de sănătate) - persoana care necesită, utilizează sau solicită servicii de
sănătate, indiferent de starea sa de sănătate;
Reprezentant legal al pacientului - persoana care poate reprezenta, fără procură, interesele unui
pacient fără capacitate deplină de exerciţiu sau care a fost declarat incapabil ori cu capacitate de
exerciţiu limitată (părinte, tutore, curator);
Intervenţie medicală (act medical) - orice acţiune aplicată pacientului cu scop profilactic, diagnostic,
curativ (de tratament), de reabilitare sau de cercetare biomedicală şi executată de un medic sau alt
lucrător medical;
Consimţământ - consimţământul conştientizat al pacientului sau al reprezentantului său legal (sau al
rudei apropiate) pentru efectuarea unei intervenţii medicale, exprimat benevol, în baza informaţiei
multilaterale şi exhaustive primite de la medicul curant, autentificat prin semnăturile pacientului sau ale
reprezentantului său legal (a rudei apropiate) şi a medicului în documentaţia medicală respectivă;
Eroare medicală - activitatea sau inactivitatea conştientă a prestatorului de servicii de sănătate, soldată
cu moartea sau dauna cauzată sănătăţii pacientului din imprudenţă, neglijenţă sau lipsă de
profesionalism;
37
de ea, posibilele consecinţe medico-sociale, psihologice, economice etc., precum şi privind variantele
alternative de tratament şi îngrijire medicală.
38
d) efectuare a examinării medicale obligatorii, inclusiv pentru depistarea infecţiei HIV/SIDA, a
sifilisului şi a tuberculozei la persoanele aflate în penitenciare;
e) spitalizare şi izolare obligatorie (carantină) a persoanelor afectate de infecţii contagioase şi a celor
suspectate de vreo boală infecţioasă ce prezintă pericol social.
39
a) să fie asigurat cu loc de muncă după încheierea studiilor postuniversitare şi să-şi desfăşoare activitatea
medicală conform specializării şi calificării obţinute;
b) să fie asigurat cu condiţii pentru a-şi desfăşura activitatea profesională cu respectarea regulilor şi
tehnologiilor de acordare a asistenţei medicale;
c) să-şi ridice nivelul de pregătire profesională şi să fie atestat;
d) să fie remunerat conform funcţiei ocupate, gradului de calificare profesională, ştiinţifico-didactică,
rezultatelor activităţii sale;
e) să i se repare prejudiciul cauzat prin vătămare a sănătăţii în legătură cu activitatea profesională;
f) să-şi apere, inclusiv pe cale judiciară, dreptul la muncă şi alte drepturi profesionale;
g) să cunoască drepturile şi obligaţiile sale de serviciu;
h) să exercite alte drepturi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Modul de apărare a drepturilor medicului:
(1) Dreptul exercitării profesiunii de medic este protejat de stat.
(2) Întru apărarea drepturilor sale profesionale şi cetăţeneşti, medicul este în drept:
a) să apeleze la organele de drept naţionale şi internaţionale conform legislaţiei în vigoare;
b) să ceară soluţionarea de către instanţa contenciosului administrativ a unui litigiu generat de un act
administrativ, fie de nesoluţionarea în termene legale a unei cereri privind recunoaşterea unui drept
consfinţit de lege, în care cealaltă parte este o autoritate publică sau un funcţionar al acestei autorităţi;
c) să i se repare prejudiciul cauzat prin vătămare a sănătăţii în legătură cu activitatea profesională
specifică în condiţii de permanent risc pentru sănătate şi viaţă;
d) să apeleze la susţinerea organizaţiilor neguvernamentale întru apărarea drepturilor şi intereselor
profesionale;
e) să i se garanteze independenţă morală, economică şi profesională, protecţie socială;
f) să fie susţinut de angajator la etapa examinării în instanţă a litigiilor în cazul exercitării activităţii
conform reglementărilor în vigoare;
g) să folosească fără restricţii orice mijloc de transport din contul statului pentru exercitarea de urgenţă a
obligaţiilor profesionale, în funcţie de situaţii concrete;
h) să se asocieze în organizaţii sindicale, asociaţii obşteşti ce vor participa la apărarea şi promovarea
drepturilor şi intereselor profesionale ale medicului;
i) să apeleze la Liga Medicilor din Republica Moldova, care apără interesele profesionale ale medicului,
participă la aprecierea exercitării funcţiei de medic, la susţinerea prestigiului acestei profesiuni în
societate.
(3) Medicul are dreptul la apărare contra intervenţiei unor persoane şi autorităţi ale administraţiei publice
în exerciţiul profesiunii sale, excepţie făcând cazurile de incompetenţă şi culpă profesională.
40
(8) Dacă viaţa pacientului este în pericol, medicul sau un alt lucrător medical poate folosi gratuit
orice tip de vehicul pentru a se deplasa la bolnav sau pentru a-l transporta la unitatea medico-sanitară
proximă.
(9) Persoanelor le este garantată asistenţa medicală în situaţii extremale (calamităţi, catastrofe, avarii,
îmbolnăviri şi intoxicaţii de masă, iradiere cu raze ionizante şi neionizante, poluare abundentă a
mediului etc.). Acordarea de asistenţă medicală în astfel de cazuri este efectuată de unităţi medico-
sanitare teritoriale şi de brigăzi speciale de mobilizare permanentă, formate de Ministerul Sănătăţii.
41
Practica medicala ilegala Activitatea medicala e considerata ilegala cind este practicata de o persoana
care nu are studii medicale necesare. Pentru astfel de actiuni sint pasibili de pedeapsa penala felceii,
asistentele medicale, infermierele precum si persoanele fara studii medicale.
Nerepectarea normelor antiepidemice art. 234 CPM. Pedeapsa penala survine numai atunci cind
nerespectarea normelor antiepidemice poate sa se soldeze sau are drept urmare raspindirea infectiei. Din
normele antiepidemice fac parte regulamentele cu privire la:
- controlul asupra aprovizionarii cu apa si asupra calitatii produselor alimentare
- asigurarea starii sanitare a locurilor publice, a transportului si a intreprinderilor industriale
- dezinfectia profilactica a locurilor de uz comun si exterminarea agentilor de raspindire a infectiei
- vaccinarea profilactiaca
- depistarea bolnavilor de boli infectioase si a purtatoruilor de germeni, inregistrarea obligatorie a bolilor
infectioase, izolarea si spitalizarea bolnavilor
- protectia sanitara a frontierelor
Fabricarea sau realizarea stupefiantelor si a altor substante drastice si toxice art. 225 CPM. In baza
acestui articol pot fi trase la raspundere penala persoanele particulare precum si cele oficiale. Acesta
primordial se refera la lucratorii medicali si farmaceutici care au acces la stupefiante, substante toxice.
Infractiunile de serviciu si de ordin public. Abuzul de putere sau in serviciu art. 184 CPM. Lucratorii
medicali ca functionari pot avea anumite atributii administrativ-economice si oranizatorice de dispozitie.
In timpul exercitari acestor funtii medicii pot comite un abuz de putere sau serviciu (in timpul aprecierii
incapacitatii de munca, aprecierea aptitudinii pentru serviciu militar, necesitatii bolnavului in
spitalizare).
Excesul de putere sau depasirea atributiilor de srviciu art. 185 CPM. Referitor la lucratorii medicali,
excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu poate avea urmatoarele manifectari:
- exercitarea functiilor care sint de competenta functionarilor superiori
- exercitarea functiilor de competenta colegiala
- exercitarea functiilor incompetente pentru orice functionar
Dintre acestea fac parte experientele ilicite asupra oamenilor, nerespectarea normelor de prelevare a
tesuturilor si organelor pentru transplantare.
Neglijenta art. 186 CPM. atitudine manifestata prin nepasare, lipsa de grija in indeplinire unei sarcini. In
domeniul medical se includ urmatoarele forme de neglijenta: examenul superficial al bolnavului,
ingrijirea si observaria neglijenta a copiilor, spitalizarea inoportuna sau externarea precoce, pregatire
insuficienta si efectuarea neglijenta a operatiilor chirurgicale si altor masuri curative.
Fals in exercitarea functiei art.189 CPM. subintelege introducerea unor date false in documentatia
medicala (foaie de observetie, fisa de consultatie, certificatele medicale).
Luarea mitei art.187 CPM. Actiunile ilegale a lucratorilo medicali (cu exceptia luarii de mita) care nu au
implicat consecinte grave sunt pasibile de o pedeapsa disciplinara, fiind considerate drept culpe
disciplinare si nu crime.
42
- extrema necesitate (ex.: necesitatea de a acorda în acelaşi timp ajutor unui bolnav aflat în stare gravă);
- boala lucrătorului medico-sanitar însuşi;
- lipsa instrumentelor sau a medicamentelor necesare;
- lipsa la lucrătorul medical a calificării necesare intervenţiei în acest caz;
- opunerea manifestă şi agresivă a bolnavului sau a persoanelor care îl însoţesc, când este pusă în pericol
viaţa sau sănătatea celui care doreşte să acorde ajutor etc.
94. Încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale. Prevederile
legislaţiei.
Neglijenta art. 213 CP. atitudine manifestata prin nepasare, lipsa de grija in indeplinire unei sarcini. In
domeniul medical se includ urmatoarele forme de neglijenta: examenul superficial al bolnavului,
ingrijirea si observaria neglijenta a copiilor, spitalizarea inoportuna sau externarea precoce, pregatire
insuficienta si efectuarea neglijenta a operatiilor chirurgicale si altor masuri curative, folosirea neglijenta
a unor substante medicale, organizarea insuficienta a procesului terapeutic, intretinerea neglijenta a foii
de observatie clinica si a altor documente medicale.
45