Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CRED P M31 Suport Consiliere Si Dezvoltare Personala PDF
CRED P M31 Suport Consiliere Si Dezvoltare Personala PDF
Autori:
Călineci Marcela Claudia Țibu Speranța
Oancea Ana Maria Goia Delia
A. Profilul de formare al absolventului (competențele cheie) din perspectiva disciplinei
DEZVOLTARE PERSONALĂ - PRIMAR
Disciplina Dezvoltare personală (DP) este dedicată activităţilor de învăţare care au ca scop
dezvoltarea capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră pozitivă
interesele, aptitudinile, trăirile personale, abilităţile de relaţionare şi comunicare, reflecţiile cu
privire la învăţare. Din perspectiva disciplinei de studiu, demersul didactic pornind de la
competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în
formarea personalităţii elevului. În cadrul disciplinei, se formează în primul rând abilităţi şi se
dezvoltă atitudini, finalitatea fiind dobândirea încrederii în sine, starea de bine a copiilor,
pregătirea lor pentru viaţă si pentru viitor. De-a lungul anilor de studiu, toate ariile curriculare
îşi asumă o parte din responsabilitatea privind dezvoltarea personală/socială, educaţională şi
de carieră a elevilor, existând astfel posibilitatea abordării integrate a unora dintre activităţile
propuse.(Programa școlară pentru disciplina Dezvoltare personală, 2013).
COMPETENȚE vizate în prin mod major abordarea disciplinei DP, din profilul de formare
al absolventului de ciclu primar:
- competența de a învăța să înveți, prin formularea de întrebări de clarificare și utilizarea
unor metode simple de a învăța și a activa cunoștințe anterioare;
- spiritul de inițiativă și antreprenoriatul, prin manifestarea curiozităţii în abordarea de
sarcini noi şi neobişnuite de învăţare, fără teama de a greşi, asumarea unor sarcini simple
cu hotărâre, angajament, iniţiativă, creativitate, cooperare cu ceilalţi, identificarea utilităţii
unor meserii/profesii;
- competențele sociale şi civice, prin manifestarea interesului pentru autocunoaştere și
punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte cotidiene.
Profilul de formare al elevului din perspectiva disciplinei DP vizează trei dimensiuni ale
dezvoltării personalității elevului:
- Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă
de ceilalţi;
- Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi;
- Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar.
2
SĂ REFLECTĂM!
Din perspectiva celor 8 competențe cheie, abordarea didactică în cadrul disciplinei Dezvoltare
personală la ciclul primar este necesar să răspundă la următoarele întrebări:
1. comunicarea într-o limbă maternă: În ce măsură DP sprijină formarea la elevi a abilității
de a identifica și exprima gânduri, opinii, emoții, prin mesaje orale sau scrise, în contexte
familiare? Cum sprijină DP capacitatea elevilor de a comunica pentru rezolvarea unor
probleme școlare sau de viață?
2. comunicarea într-o limbă străină: În ce măsură DP sprijină exprimarea unor păreri și
emoții, cu asertivitate, chiar și într-o limbă străină?
3.competența matematică, științifică și tehnologică: În ce măsură DP sprijină cultivarea
curiozității față de rezultate științifice și aflarea adevărului, utilizarea raționamentelor simple
în expunerea părerii personale, aplicarea demersurilor investigative, manifestarea interesului
pentru sănătatea propriei persoane și pentru un mediu curat, aplicarea unor reguli elementare
de igienă personală și de comportament responsabil în raport cu mediul?
d. competența digitală: În ce măsură DP contribuie la utilizarea în învățare, în siguranță a
tehnologiei informației și comunicațiilor/Internetului?
e. învăța să înveți: În ce măsură DP facilitează capacitatea de a formula întrebări cu privire la
sarcinile de învățare și de a utiliza diferențiat metode simple de a învăța, susține concentrarea
atenţiei, perseverențapână la finalizarea unei sarcini?
f. competențe sociale și civice: În ce măsură DP contribuie la manifestarea interesului pentru
autocunoaștere, asumarea unor roluri și responsabilități la școală sau în familie, și
recunoașterea și respectarea diversității?
g. spirit de inițiativă și antreprenoriat: În ce măsură DP sprijină manifestarea curiozității
fără teama de a greși, abordarea sarcinilor cu hotărâre angajament și colaborare cu ceilalți?
h. sensibilizare și exprimare culturală: În ce măsură DP dezvoltă abilitatea de a identifica
utilitatea unor meserii/profesii, de a se exprima creativ cu bucurie, de a participa la proiecte în
comunitate?
3
Câteva răspunsuri la întrebările de mai sus se găsesc în tabelul următor:
Competență cheie Descriptori conform Profilului Repere metodologice
de formare al absolventului de
învățământ primar, relevanți
pentru/care pot fi dezvoltați
prin intermediul DP
(contribuție majoră; parțială;
tangențială a DP la dezvoltarea
acestora)
Comunicare în limba - Identificarea de fapte, opinii, Exprimarea emoțiilor proprii,
maternă emoţii în mesaje orale sau elemente de ascultare activă, mesaje
scrise, în contexte familiare de creative, completarea de fraze
comunicare (major) lacunare, vizionarea unor secvențe
- Exprimarea unor gânduri, de film și analizarea acestora,
păreri, emoţii în cadrul unor interviuri luate membrilor familiei.
mesaje simple în contexte
familiare de comunicare (major) Ex. 1: verbalizarea ideilor,
- Participarea la interacţiuni gândurilor, emoţiilor faţă de unele
verbale în contexte familiare, situaţii date;
pentru rezolvarea unor Ex. 2: dialoguri având ca suport
probleme de şcoală sau de viaţă imagini care surprind emoţii de
(major) bază, cu ajutorul cărora să se
analizeze, de exemplu, stările de
tristeţe, fericire, relaxare, frică etc.
(„Ce fac atunci când sunt...)
4
Competența digitală - Utilizarea în învăţare a unor Utilizarea TIC în activități. Teme
funcţii şi aplicaţii simple ale pentru portofoliu, care presupun
dispozitivelor digitale din mediul documentarea pe internet.
apropiat, cu sprijin din partea
adulţilor (parțial)
Ex. 1: realizarea unor colaje despre
- Respectarea unor norme de bază
ceea ce îi place şi ceea ce nu îi
privind siguranţa în utilizarea a
place să înveţe la şcoală, acasă, pe
dispozitivelor, aplicaţiilor,
stradă, în parc, în vacanţă, la teatru,
conţinuturilor digitale și pe
la muzeu, la televizor, pe internet
internet. (tangențial)
etc.;
Ex. 2: căutarea de informații pe
internet despre diverse meserii
A învăța să înveți - Identificarea/clarificarea Reflectarea asupra motivației și
elementelor pe care le eficacității strategiilor pentru
presupune sarcina de lucru progres în învățare, prin realizarea
înainte de începerea unei de jurnale, jocuri, exerciții,
activităţi de învăţare (major) dezbateri, activități de grup,
- Formularea de întrebări exerciții art-creative.
pentru clarificarea unei sarcini
de lucru (major) Ex. 1: jurnalul învăţării prin
- Utilizarea de tehnici, metode imagini sau cuvinte (cum învăţ, ce
simple pentru a învăţa, activa îmi place să învăţ, uşor şi greu în
cunoştinţe anterioare şi activitatea de învăţare, cine mă
înregistra informaţii (major) ajută);
- Concentrarea atenţiei, Ex. 2: exerciţii de identificare în
perseverarea în lucru la o sarcină imagini a organizării învăţării:
până la finalizarea întreruperea jocului, pregătirea
corespunzătoare şi materialelor, concentrarea asupra
verificarea propriei activităţi. rezolvării sarcinilor, eliminarea
(parțial) surselor de perturbare a atenţiei,
momente de relaxare etc.
Competențe sociale - Manifestarea interesului Activități de grup, jocuri, dialog,
și civice pentru autocunoaştere (major) explorarea de povești/ filme,
- Punerea în practică a unor activități art-creative.
norme elementare de conduită
în contexte cotidiene (major) Ex. 1: jocuri de continuare a unor
- Asumarea unor roluri şi fraze, pentru evidenţierea
responsabilităţi prin participarea calităţilor: „Eu pot să...”, „Îmi place
la acţiuni în contexte de viaţă din de mine pentru că...”, „Mâncarea
mediul cunoscut (parțial) mea preferată este...”, „Culoarea
mea preferată este...”, „Pe tine te
apreciez pentru că...”, „Sunt
mândru de mine atunci când...”;
Ex. 2: exprimarea prin desen a
regulilor de comunicare la şcoală şi
afişarea acestora pentru a fi
vizualizate de elevi – exemplu:
vorbim pe rând, ascultăm activ,
respectăm programul şcolar, ajutăm
5
colegii când ne solicită sprijinul,
adresăm întrebări etc.
Spirit de inițiativă și - Manifestarea curiozităţii în Proiecte de grup, vizite la diverse
antreprenoriat abordarea de sarcini noi şi locuri de muncă, interviuri luate
neobişnuite de învăţare, fără familiei și apropiaților, organizarea
teama de a greşi (major) unor evenimente, discuții despre
- Asumarea unor sarcini simple ocupații, jocuri de rol.
de lucru, care implică hotărâre,
angajament în realizarea unor Ex. 1: discuţii despre greşeală ca
obiective, iniţiativă, creativitate, parte a procesului de învăţare
cooperare cu ceilalţi (major) (“Putem învăţa din propriile
- Identificarea utilităţii unor greşeli?”);
meserii/profesii pentru membrii Ex. 2: dezbateri despre produsele/
comunităţii. (major) rezultatele unor meserii, utilitatea
meseriilor (mecanicul repară o
maşină stricată, medicul ne tratează
când suntem bolnavi, pictorul
creează tablouri frumoase etc.).
Sensibilizare și - Exprimarea bucuriei de a crea Realizarea de produse creative ale
exprimare culturală prin realizarea de lucrări simple și elevilor, expoziții, utilizarea
prin explorarea mai multor lucrărilor artistice ca suport pentru
medii și forme de expresivitate reflecție personală.
(tangențial)
- Participarea la proiecte culturale Ex. 1: sărbătorirea primelor 100 de
(artistice, sportive, de zile de şcoală prin desene, lucruri
popularizare) organizate în şcoală interesante învăţate sau momente în
şi în comunitatea locală care s-au simţit bine, lucrări inedite
(tangențial) realizate împreună cu părinţii;
Ex. 2: personalizarea orarului:
desen, colaj, pictură, elemente
grafice artistice.
6
B. O lectură conștientă și sistematică a noii programe școlare
Noile programe școlare elaborate în perioada 2013-2017 propun un demers inovativ, centrat pe
dezvoltarea de competențe la elevi. În elaborarea programei școlare au fost valorificate
recomandările documentelor internaţionale ale Consiliului Europei prin cele două Rezoluţii
(2004, 2008) care subliniază rolul important al consilierii şi orientării ca suport concret pentru
câştigarea autonomiei învăţării, pentru deciziile cotidiene ale individului, facilitarea accesului
la servicii de consiliere pentru toţi cetăţenii, de la vârste tot mai mici.
Din perspectiva DP, oferta programei școlare vizează atât dezvoltarea cognitivă, cât cea
noncognitivă a elevilor. În general, competențele noncognitive sunt rar sau tangenţial abordate
la alte discipline şi se referă la acele competențe care nu pot fi măsurate prin teste de inteligență
sau de performanță (Țibu et al., 2018), dar pot fi dezvoltate prin învăţarea socio-emoţională -
socioemotional learning- SEL, care presupune integrarea gândurilor, stărilor afective și
comportamentului pentru a atinge obiective importante în viață (Elias et al., 1997; Payton et
al., 2000). Astfel, competențele propuse în cadrul programei școlare de DP se referă la
cunoștințele, abilitățile și atitudinile de care au nevoie elevii atât pentru a avea succes școlar,
cât și pentru a-și planifica traseul educațional și cariera și a se dezvolta socio-emoțional.
Informațiile, conținutul academic și abilitățile cognitive sunt doar o parte din factorii ce
determină succesul școlar al elevilor, acesta fiind rezultatul unei constelații complexe, ce
cuprinde, printre altele și factorii noncognitivi/socio-emoționali. Astfel, ora de Dezvoltare
personală este spațiul în care elevii experimentează, analizează și aplică diferite modalități de
conectare cu sine și cu ceilalți și reflectează la propria persoană și la ce pot învăța din activitățile
în care s-au implicat. Astfel achizițiile dobândesc consistență, se structurează și pot fi
transferate în viața cotidiană, dincolo de cadrul strict al unei discipline școlare.
7
contextualizate a programei şcolare şi a proiectării unor parcursuri de învăţare adaptate
nevoilor elevilor.
- Competențele specifice sunt în progresie de la un an de studiu la altul.
- Competențele specifice definesc profilul dorit al elevului pentru respectivul an şcolar.
- Conținuturile propuse construiesc contexte marcate de cultura contemporană. Adecvarea
conținuturilor și competențelor la tabloul socio-economic si tehnologic actual este o
necesitate a educației eficiente pentru viață.
- Activitățile de învățare îmbină acțiuni individuale cu cele de grup și cu cele în perechi. De
asemenea, activitatea frontală alternează cu activitățile individuale sau în grupuri mici.
Acest joc al organizării interacțiunilor cu elevul este destinat consolidării competențelor de
relaționale, atât de importante individului zilelor noastre.
- Există o corelare între competențele specifice – exemplele de activități de învățare –
domeniile de conținut și sugestiile metodologice.
- Este de așteptat ca abordarea la clasă a programei de către cadrul didactic să fie una activ-
participativă, motivațională, deschisă, creativă și cooperantă, punând accentul pe
exprimarea liberă și reflexivă a elevului, pe dezvoltarea capacității sale de argumentare.
Lucru în echipă
● Reflectați ce anume vă face să fiți un cadru didactic apreciat de elevi?
● Ce valori și atitudini ale cadrului didactic susțin aplicarea optimă la clasă a DP?
● Care este profilul cadrului didactic care propune activități de predare- învățare - evaluare
în cadrul DP? Listați sub forma unui brainstorming cunoștințe, abilități și atitudini
(competențe) necesare profesorului care susține orele de DP. Realizați un poster cu un
portret al acestui profesor.
● Alegeți din programa DP o anumită secvență (competenţă specifică –activități –abordare
metodologică). Identificați abilități, atitudini și valori pe care este de dorit să le dețină
profesorul pentru a dezvolta respectiva competenţă la elevi, dar şi pentru a face ca ora de
clasă să fie atractivă, plăcută și eficientă pentru aceștia.
Elevul identifică în imagini, poezii, fabule sau povești, comportamente prietenoase sau
neprietenoase, discută despre prietenie, despre relațiile existente într-un grup, practică jocuri
de prezentare a colegului/colegei, vizionează filme despre prietenie, creează jocuri în echipă
cu subiectul ”Colegii mei”/ ”Colegele mele”, ”Prietenul meu”/ ”Prietena mea”,
8
experimentează jocuri de rol: ”În clasă”, ”În parc”, ”Ziua de naștere”, ”În vacanță” (cf.
Programei scolare pentru disciplina DP, clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, 2013).
Elevul își realizează un orar zilnic personalizat, enumeră activităţi din lista „Ce fac
azi?”,plasează simboluri pentru activităţile programului zilnic în funcţie de succesiune,
frecvenţă, dificultate, durată, evaluează gradul de îndeplinire a programului zilnic,
investighează programul zilnic ale membrilor familiei, completează texte lacunare „Eu
învăţ mai bine…“, “Cel mai uşor învăţ cu..”, ”Îmi place să învăţ despre…” Pentru a
memora mai uşor am nevoie de..”,“Pentru a învăţa, prefer să folosesc următoarele
obiecte…”
Elevul analizează nevoia planificării și organizării activităților, a prioritizării și a
estimării, utilizarea eficientă a timpului – resursă importantă a atingerii obiectivelor
asociate diferitelor contexte (școală, activități extrașcolare, acasă etc.). Elevul observă
succesiunea unor activități pe parcursul zilei/săptămânii, analizează locul și importanța
activității de învățare în cadrul programului său zilnic.
Antrenarea acestei competențe îl sprijină pe elev să-și organizeze timpul, în acord cu
resursele personale și cu oportunitățile sau solicitările mediului, fiind bază pentru
planificarea traseului personal și profesional ulterior.
9
B.3. Clișee didactice sau practici ineficiente
10
C. Proiectarea didactică dincolo de formalism
Pentru a transfera curriculumul oficial în învățare efectivă la nivelul unui grup concret de elevi
este necesară o proiectare didactică atentă care să găsească acele contexte potrivite, prin care
competenţele listate în programe să devină reale în cazul fiecărui copil.
- Proiectarea este un proces care trebuie privit cu flexibilitate din perspectiva eficienţei
şi a feed-back-ului. Reacția clasei trebuie să primeze, atât în abordarea activităților, cât și
în planificarea materiei, la DP poate mai mult decât la orice altă disciplină. Comunicarea
optimă cadru-didactic elevi va face ca profesorul să identifice cele mai potrivite situații
pentru a dezvolta anumite competenţe, chiar dacă acestea nu au fost planificate în acel
moment în documentul scris inițial la începutul anului şcolar. Important este, la ora de DP,
ca elevii să găsească răspunsuri la întrebările lor și să fie creat un cadru care să permită
abordarea elementelor legate de dezvoltarea lor personală. Evident, toate competenţele din
programa vor fi dezvoltate pe parcursul anului școlar, atitudinea flexibilă față de
11
reorganizarea activităților după faza planificării lor inițiale, fiind, însă, recomandată, în
beneficiul elevilor.
- Evitați un demers formal de proiectare, aveți în vedere specificul clasei de elevi și felul în
care anticipați că vor răspunde aceștia la sarcinile de lucru propuse.
- Pe baza cunoașterii prealabile a elevilor, estimați numărul de ore potrivit pentru fiecare
unitate tematică.
- Realizați o corelație pe orizontală: competență – activitate – resursă/ resursele adecvate
fiecărei activități.
- Completați rubrica resurse cu acele elemente care vă sunt necesare (pentru a le lua cu dvs.
atunci când mergeți la oră!) – nu treceţi cu copy/ paste sintagme de genul: manual/ fişe de
lucru/ imagini etc.
- Similar pentru rubrica de evaluare – completaţi modalitatea de evaluare doar pentru ceea
ce estimaţi că veţi evalua în mod real (de exemplu, dacă o activitate reprezintă tema pentru
acasă sau o temă de lucru în clasă şi va fi evaluată, atunci marcaţi această menţiune în
ultima rubrică a tabelului).
- La finalul unităţii, notați pe scurt ce intenţionaţi să faceți pentru a măsura achiziţiile
elevilor.
- Nu uitați să adăugați în planificare evenimente educaționale cu implicarea părinților/
profesorilor/ comunitătii (expoziții, Seara părinților, vizite la companii etc.)
C.3 Analiza unui exemplu de proiect de unitate de învățare pentru dezvoltare personală
la clasa pregătitoare.
C.S.
Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
(nr.)
12
……; Am …. ani; Am părul
…..; Ochii mei au culoarea
…..) (1.1.)
- Jocuri de denumire a
emoțiilor personajelor prin
utilizarea fotografiilor folosite
la prima activitate (emoții de
bază: ex. bucurie, tristețe, frică,
furie) (2.1.)
Eu în fața 1.1. - Realizarea unui desen care să - coli pentru desene; - observare
celorlalți 3.3. ilustreze propria persoană: - în situația în care se sistematică;
2.2. poate fi desen simplu sau o optează pentru colaj de - autoevaluare
2.1. combinație de colaj de fotografii li se va cere prin emoticoane;
fotografii și desen (de exemplu elevilor să aducă câteva - piese pentru
ochii decupați dintr-o fotografii personale portofoliu:
fotografie personală și restul desenul și fișa de
desen) (1.1.) și completarea autoevaluare
desenului cu o propoziție de
tipul: „Activitățile mele
preferate sunt …” sau „Cel mai
mult îmi place să ...” (3.3.)
13
- Completarea fișei „Cum m- - fișă de autoevaluare „Cum
am simțit în timpul activității”: m-am simțit în timpul
când am realizat desenul, când activității”
am prezentat, când i-am
ascultat pe ceilalți -
autoevaluare prin bifare de
emoticoane (2.1.) - durata: 1 oră
Colegii mei 3.3. - Discuție ghidată în perechi - coli de flip-chart, bandă - observare
și cu mine 2.3. referitoare la propria persoană: adezivă, markere colorate, sistematică.
fiecare elev va împărtăși carioci.
colegului “Ce îmi place să fac
cel mai mult; Care este jocul/
care sunt jocurile mele
preferate” (3.3.)
- Prezentarea colegului:
prezentare reciprocă a
rezultatelor discuției în perechi
- fiecare elev își prezintă
perechea în fața clasei (2.3.)
- Realizarea unui desen
colaborativ numit „Clasa
noastră”, pe o coală mare (de
exemplu trei coli de flip-chart
lipite între ele), fiecare copil
desenându-l pe colegul cu care
a lucrat la activitatea de
discuție în perechi, împreună
cu element distinctiv pentru
preferințele acestuia (de ex. o
minge de fotbal) și scriindu-i
numele pentru identificare.
Expunerea desenului în clasă - durata: 1 oră
(2.3.)
14
activități preferate/ hobby-uri
ale copiilor.
Competențe specifice:
1.1. Identificarea unor trăsături personale elementare
2.1. Recunoașterea emoțiilor de bază în situații simple, familiare
2.2. Identificarea regulilor de comunicare în activitatea școlară
2.3. Explorarea caracteristicilor ființelor și obiectelor preferate și a interacțiunii simple cu acestea
3.3. Identificarea hobby-urilor, jocurilor și activităților preferate
Domeniile tematice ale programei conferă un spaţiu generos, în care elevii sunt invitaţi să
conştientizeze cine sunt, să analizeze emoţiile pe care le au, să se raporteze sănătos la ceilalţi
(diversitate), să fie motivaţi să înveţe cu succes, să exploreze ce meserii/profesii le-ar plăcea să
practice. Este important de luat în considerare opţiunea realizării unor activităţi integrate sau
diversificarea/ extinderea activităţilor extraşcolare. Abilităţile şi atitudinile „învăţate” la
15
Dezvoltare personală reprezintă acele achiziţii transferabile necesare obţinerii succesului
şcolar, în carieră şi în viaţă.
Disciplina Dezvoltare personală este realizată de către cadrul didactic de la clasă. În cazul
aprofundării unor teme, acesta poate colabora cu psihologul sau consilierul şcolar pentru
eficientizarea activităţilor derulate, spre exemplu: consultări cu privire la cele mai adecvate
modalităţi de lucru cu elevii, recomandarea unor resurse suplimentare care pot fi utilizate sau
organizarea unor activităţi în parteneriat. Implicarea părinţilor presupune participarea în
activităţi cum ar fi: expoziţii/târguri, serbări, concursuri, excursii, carnavaluri, proiecte în
echipă părinţi-copii, discuţii pe baza portofoliilor elevilor, vizite la locul de muncă al părinţilor
etc. În cadrul activităţilor de Dezvoltare personală elevii explorează, apoi aplică şi ulterior
reflectează asupra propriului progres. Din această perspectivă, predarea se distanţează
considerabil de înţelesul ei tradiţional de „transmitere de cunoştinţe”.
Rolul cadrului didactic este de a organiza şi oferi oportunităţi de joc şi învăţare care să-i permită
elevului să-şi descopere şi să experimenteze propriile abilităţi şi atitudini, de a particulariza şi
facilita transferul acestora în viaţa reală. Selecţia activităţilor se va face şi în funcţie de
specificul local, precum şi de resursele materiale disponibile. Strategiile didactice recomandate
pentru orele de Dezvoltare personală sunt cele activ-participative. Disciplina are un accentuat
caracter explorator şi practic-aplicativ, care presupune implicarea directă a elevilor. Elevii
conştientizează, exersează abilităţi şi atitudini într-un mediu prietenos de învăţare, devin
responsabili pentru modul în care se implică în jocurile şi activităţile propuse. Este foarte
important ca activităţile să-i ajute pe copii să se simtă bine, să le placă şi, astfel, să fie motivaţi
intrinsec să înveţe. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi/echipă, independent
sau facilitate de cadrul didactic.
O activitate poate debuta cu un scurt brainstorming care valorifică ideile creative şi experienţele
anterioare ale elevilor.
16
Metodele şi tehnicile art-creative permit utilizarea unei palete largi de resurse (de la cele uzuale,
precum creioanele şi colile colorate, pensule şi acuarele, foarfece, lipici, la materiale
reciclabile, elemente din natură, bucăţi de material textil, plastic sau lemnos etc.) care
antrenează şi motivează elevii.
Este recomandată crearea unor produse diverse, colorate, originale, care să valorifice
imaginaţia şi creativitatea elevilor. Jocul de rol şi simularea (dramatizare, marionete, teatru)
pregătesc copilul pentru situaţii reale de viaţă şi facilitează dezvoltarea comunicării verbale şi
nonverbale, a empatiei, a toleranţei. Lucrul în echipă antrenează strategiile de rezolvare a
conflictelor şi modalităţile de comunicare eficientă. Problematizarea oferă oportunitatea de a
căuta soluţii pentru diferite situaţii de tip investigativ şi de a stimula curiozitatea naturală
elevilor. Exerciţiile şi jocurile vor combina mişcarea, verbalizarea, manipularea unor obiecte.
Conversaţia euristică, dezbaterea şi discuţiile de grup permit elevilor să se raporteze, să înveţe
şi să valorizeze atât experienţa personală, cât şi experienţa colegilor. Tehnicile specifice
dezvoltării gândirii critice (de exemplu: turul galeriei, ciorchinele, jurnalul cu dublă intrare,
pălăriile gânditoare etc.) asigură exprimarea propriilor opinii şi creează premisele dezvoltării
asertivităţii. Utilizarea unor secvenţe din filme sau a imaginilor din planşe/cărţi de poveşti
reprezintă, printre altele, suporturi intuitiv-concrete indispensabile învăţării la această vârstă.
La finalul unui modul tematic sau al unei lecţii, elevii sunt invitaţi să îşi exprime emoţiile cu
privire la ceea ce au descoperit sau experimentat. Expoziţiile, discuţiile pe baza portofoliului
sunt oportunităţi pentru valorizarea intereselor şi aptitudinilor personale. Astfel, se creează
contextul exprimării emoţiilor şi a atitudinii elevilor faţă de progresul în învăţare. Reflectarea
17
„împreună” asupra produselor individuale sau create în echipă contribuie la dezvoltarea
coeziunii grupului. Valorizarea rezultatelor prin acordarea de feedback pozitiv fiecărui elev
asigură cadrul pentru optimizarea imaginii de sine şi dezvoltarea încrederii în sine. Crearea
unui climat securizant, de nonetichetare, încurajator reprezintă un aspect important, care
depinde, în principal, de atitudinea cadrului didactic în relaţia cu elevii. La această disciplină
nu se evaluează prin note.
La finalul semestrului/ al anului școlar, cadrul didactic va prezenta părinților concluziile sale
cu privire la achiziția de comportamente, abilitați și cunoștințe ale elevului, stadiul formării
competențelor sale.
18
E.1. FIȘA DE AUTOEVALUARE/ REFLECȚIE FINALĂ/ CICLUL PRIMAR
Un posibil exemplu
● Discută împreună cu ceilalţi copii regulile clasei. Ilustrează o regulă importantă pentru
tine.
● Stabileşte trei obiective pentru acest an şcolar. Scrie cuvinte sau desenează ce doreşti
să înveţi şi cum vrei să te dezvolţi.
● Discută cadranul învățării!
(Ce mi-a plăcut, Ce nu mi-a plăcut, Ce am învăţat, Ce voi folosi etc.)
19
E.2. FIȘA DE FEEDBACK PRIVIND PROGRESUL ELEVULUI
Un posibil exemplu
Numele elevului:
Perioada evaluată: an școlar/semestru
Disciplina: Dezvoltare personală
● Recomandări pentru
părinți________________________________________________
20
ACTIVITATE ON-LINE 3.1.2.
Amintiți-vă un film animat sau artistc care promovează valori specifice DP (exemple: Inside Out
(2015), Cars (2008-2014), Billy Elliot (2000), School of rock (2003), Micul Prinț (2015), Povestea unui
rechin (2004), Regatul de gheață (2013), În căutarea lui Nemo (2003), Zootropolis (2016) etc.).
Realizați o fișă de prezentare a acestui film (o pagină), cu următoarele rubrici:
Interesul elevilor pentru activități specifice domeniului Dezvoltare personală și, de asemenea,
opțiunea părinților pentru implementarea unor programe de opțional pe aceasta zonă, au făcut
ca oferta de curriculum la decizia școlii (CDȘ) pentru DP să crească de la an la an.
În proiectarea unei programe de CDȘ eficiente este necesar să se țină cont de aspectele
particulare ale elevilor, respectiv de nevoile lor specifice, fie că este vorba de clasa pregătitoare,
clasa I, a II-a, a III-a sau a IV-a, deși planul cadru nu prevede ore pentru clasele a III-a și a IV-
a. În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Dezvoltare personală face parte din aria curriculară
Consiliere şi orientare, având alocate 2 ore pe săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe
săptămână în clasele I şi a II-a. (Anexa nr. 2 la OMEN nr. 3418/19.03.2013). Planul cadrul
prevede pentru pachetul de discipline opționale posibilitatea alocării unor ore (0-1) pentru
implementarea la clasă a cursurilor opționale CDȘ (Anexa 1 la OMEN 33371 din 12.03.2013).
21
Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare:
- presupune dezvoltarea unor competențe care aparțin a cel puţin două discipline din arii
curriculare diferite; în acest caz, informaţiile cu care elevii vor opera au un caracter
complex şi, ca atare, permit dobândirea de achiziţii cognitive de tipul generalizării, al
transferului etc.
- caracteristici ale programei școlare de opțional-noi competențe de referinţă şi noi
conţinuturi complexe (noutatea este definită faţă de programele disciplinelor de trunchi
comun implicate în integrare).
Nota de prezentare
• Va avea ½-1 pagină.
• De ce se propune curriculumul opțional, căror nevoi și interese ale copiilor răspunde
acesta.
• Ce își propune opționalul să dezvolte la copii.
• Ce beneficii la nivel personal/școlar au copiii ca urmare a parcurgerii acestui opțional.
• Sugestii metodologice: tipuri de metode de învățare, nu descrierea metodelo
• Metode de evaluare: tipuri de probe ce definesc opționalul propus, nu descrierea
probelor
• Materiale auxiliare recomandat
22
• Competenţa este corect formulată dacă defineşte un rezultat aşteptat al instruirii
care poate fi performat şi verificat.
• Competențele vizează: cunoștințe, abilități și atitudini.
cunoștinte
COMPETENȚĂ
abilități atitudini
Sugestii metodologice
Cuprind informații despre strategiile didactice recomandate și modalitățile de evaluare
(proiecte, portofolii, fișe de auto/inter-evaluare, fișe de auto-reflecție, fișe de feed-back/
autoevaluarea, evaluarea în perechi etc.).
Bibliografia
Se va menționa suportul bibliografic utilizat (autor, titlu, editura), pentru resursele utilizate în
implementarea la clasă a disciplinei cât și în elaborarea suportului de curs, ce însoțește
propunerea de CDȘ.
23
Respectarea elementelor de calitate în elaborarea programei de opțional
În redactarea programei de CDS la disciplina DP, se va avea în vedere:
• Respectarea particularităților de vârstă ale copiilor;
• Concordanța propunerii cu etosul unității școlare, cu interesele copiilor, cu nevoile lor;
• Argumentul propunerii va surprinde oportunitatea opționalului dar și realismul său în
raport cu resursele disponibile;
• Corelarea competențelor cu activitățile de învățare;
• Corelarea competențelor cu unitățile de conținut.
Competenţele generale
1. Manifestarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de mediul înconjurător
2. Identificarea unor norme de relaţionare dezirabile în contexte de viaţă familiare
3. Aplicarea unor comportamente adecvate, din perspectiva sănătăţii şi a vieţii de familie
Exemple de competențe generale din care au fost derivate competențele specifice, clasa
pregătitoare
24
- Exerciţii de identificare a asemănărilor şi deosebirilor
dintre sine şi ceilalţi: „Ce îmi place, ce nu-mi place”,
„Avem preferinţe asemănătoare/diferite”,
„Fetele/băieţii preferă anumite jocuri”
1.2. Explorarea rolului mediului fizic - Jocuri de conştientizare a rolului mediului fizic
înconjurător în viaţa oamenilor înconjurător în viaţa oamenilor: „Lumea mea”, „De ce
avem nevoie pentru a trăi”
- Discuţii în grup despre mediul înconjurător, pe baza
unor poveşti, poezii şi cântece: „Pot să mă joc, să
dansez, să cânt”, „Vorbim, cântăm, dansăm ”
- Crearea unor poveşti sau a unor obiecte simple, prin
modelaj din plastilină sau din lut: „Inventăm poveşti”,
„Citim, gândim, confecţionăm lucruri, râdem, visăm,
avem sentimente”, „Ce putem face?”
Conţinuturile învăţării
- organizate pe domenii şi reprezintă achiziţii de bază, mijloace informaţionale prin care
se urmăreşte formarea competenţelor la elevi.
25
• Relaţiile de afecţiune în familie. Familia ca
expresie a iubirii. Copilul ca manifestare a
iubirii părinţilor.
• Părinţii sunt cei care îngrijesc copilul în
primii ani de viaţă.
• Acţiuni prin care se manifestă iubirea
părinţilor faţă de copil.
• Acţiuni prin care se manifestă iubirea
copilului faţă de părinţi.
Temă de reflecție
- Ce alte opționale ar fi utile în cadrul ariei curriculare Consiliere si orientare? Dar opționale
integrate/transdisciplinare? Studiați și alte programe CDȘ aplicate în învățământul primar, cum
ar fi: Mai întâi caracterul, Activități transdisciplinare sau De-a arhitectura, Educație pentru
sănătate, Educație financiară etc. de pe http://programe.ise.ro/. Pot fi incluse în categoria
programelor specifice DP? Argumentați!
Lucru în echipă
- În echipe, discutați despre nevoi specifice ale elevilor, identificate în școlile/la clasele la care
lucrați. Pe baza nevoilor identificate, decideți asupra titlului și competențelor generale ale unui
opțional de DP, util acestor elevi. Stabiliți durata acestuia și competențele specifice care vor fi
dezvoltate. Pentru una dintre acestea, elaborați activități de învățare.
26
serviciilor de intervenție și suport pentru elevii cu cerințe speciale, promovarea egalității în
drepturi și responsabilități pentru toți elevii, asigurarea accesului în mod egal la oportunități de
învățare, parteneriat funcțional între școală și familie, implicarea activă a comunității în
programele și activitățile dezvoltate de școli.
În școala incluzivă au acces toți copiii unei comunități, este o școală deschisă, prietenoasă cu
un curriculum flexibilizat, evaluarea este permanentă și formativă, parteneriatul educațional
este un punct forte.
O școală incluzivă este definită prin respectarea unei liste cu aspecte reprezentative (S.
Stainback, W. Stainback și M.Forest,1998, p. 24) :
- Recunoaște și acceptă diferențele de natură intelectuală, fizică, psihică, socioculturală
din rândul elevilor;
- Asigură o abordare individualizată pentru toți elevii;
- Concepe strategii didactice în acord cu cerințele oricărui elev;
- Oferă servicii specializate, în funcție de cerințele educaționale ale fiecărui elev;
- Desfășoară acțiuni permanente pentru identificarea cerințelor speciale, stabilind
prioritățile pentru fiecare elev;
- Promovează cooperarea și parteneriatul în școală, schimbul de experiență, lucrul în
echipă și relațiile pozitive profesori - elevi – părinți
27
Educația pentru cerințe speciale facilitează învățarea la persoane care, din diverse motive,
enumerate mai sus, au nevoie de sprijin suplimentar și de un curriculum școlar adaptat pentru
a putea face față exigențelor și condițiilor unui program educațional de tip școlar.
Temă de reflecție:
Termenii: integrare – incluziune - cerințe speciale - educație specială sau dizabilitate -
deficiență - disfuncție – handicap au sensuri diferite. Lucrarea „Educația incluzivă. Ghid
metodologic” Editura Polirom Iași, 2019, autori Alois Gherguț și Luciana Frumos, sprijină
clarificarea acestor noțiuni.
Mai multe cercetări au studiat atitudinile profesorilor care lucrează cu elevii cu CES în clasele
obișnuite și au ajuns la concluzia că unii profesorii dezvoltă atitudini restrictive față de acesti
elevi, atitudini care pot afecta negativ procesul de dezvoltare a cunoștințelor, abilităților și
personalității lor.
Printre cele mai frecvente atitudini restrictive ale profesorilor față de copiii cu CES se numără:
28
• Gândirea categorică, orientarea spre diferențe, care constă în accentuarea și
concentrarea activității profesorilor pe diferențele dintre copii cu CES și ceilalți copii,
astfel încât caracteristicile comune sunt neglijate
• Mila sau compasiunea care deteemină reacții restrictive deoarece persoana căreia îi sunt
asociate aceste sentimente nu e tratată şi respectată ca o persoană competentă
• Teama și animozitatea care determină reacţii de evitare sau de atac.
De aceea, conştientizarea şi apoi abandonarea acestor atitudini restrictive poate duce la
ameliorarea relaţiei pedagogice, oferind perspective mai largi pentru un progres vizibil în
învăţare.
Reflectați!
- Cine credeți că are responsabilitatea de a aborda nevoile speciale ale copiilor?
- Cât de diferite sunt nevoile educative ale copiilor?
- Care sunt principalele obstacole în calea unei educații incluzive în școala dumneavoastră
sau într-o școală pe care o cunoașteți?
Pentru a găsi ceea ce are nevoie individul în devenirea lui, educaţia în şcoală trebuie să fie flexibilă, să
le ofere tuturor posibilitatea de a învăţa în funcţie de ritmul, capacităţile şi nevoile proprii şi de a se
exprima conform trăsăturilor individuale de personalitate. O astfel de educaţie o numim educaţie pentru
diversitate şi poate fi făcută într-o şcoală pentru toţi, care nu ţine cont de diferenţele fizice, socio-
culturale, lingvistice, psihologice existente între copii.
APLICAȚIE
Imaginaţi-vă că aveţi în clasă elevi diferiţi, aparţinând unor etnii diferite, cu religii diferite, tradiţii şi
mentalități diferite, datorate educației de acasă, dar şi un elev cu certificat de încadrare în grad de
handicap, cu certificat de orientare școlară, care beneficiază de profesor de sprijin. Completați tabelul
de mai jos, detaliind măsurile pe care le veți iniția pentru a facilita integrarea tuturor elevilor în
colectivul clasei și participarea acestora în mod egal la activități.
29
NR.
ACTIVITATEA ACŢIUNEA
CRT.
Reflectați!
• Educația – drept al fiecărui copil:
- Copilul se adaptează ritmului și cerințelor scolii;
- Școala se transforma pentru a răspunde nevoilor de învățare si dezvoltare ale copilului;
- Școala trebuie sa fie pt toti copiii şi copiii pot si trebuie sa invete impreuna.
• Principiile incluziunii:
- Principiul drepturilor egale;
- Principiul unicitatii;
- Principiul diversitatii;
- Principiul accesului si participarii
Formați grupe de lucru și stabiliţi o ierarhie a principiilor incluziunii promovate în școală. Propuneţi
acţiuni prin care se demonstrează respectarea acestora în activitatea instructiv – educativă. Analizați
relatia școală incluzivă – societate incluzivă!
Acestea se subsumeaza ideii educației pt toti, ceea ce duce la schimbarea de optică, respectiv cu
accent pe cooperare, parteneriat, invatare sociala și valorizarea relatiilor pozitive, umaniste in
educație.
1. Principiul diversităţii: organizarea sistemului educațional astfel încât sa ia în calcul şi să-şi asume
întreaga diversitate a persoanelor pe care le antrenează;
2. Principiul unicităţii caracteristicilor, intereselor, abilităților, motivației şi nevoilor de învățare;
3. Principiul drepturilor egale la o dezvoltare personală, socială şi intelectuală care să-i desăvârșească
potențialul propriu;
4.Principiul accesului şi participării fiecărui elev conform abilităților şi nivelului de dezvoltare
30
Declaraţia de la Salamanca din 1994 introduce un nou cadru conceptual „educaţie/şcoală incluzivă”.
In acest document se stipulează: „Şcolile incluzive trebuie să recunoască şi să răspundă nevoilor diferite
ale elevilor, ţinând cont de existenţa atât a unor stiluri diferite de învaţare cât şi a unor ritmuri diferite
şi asigurând o educaţie de calitate pentru toţi prin intermediul unor curriculum-uri adecvate, a unor
măsuri organizaţionale, strategii de predare, a unui anumit mod de utilizare a resurselor si
parteneriatelor cu comunităţile din care fac parte.” Copiii cu cerinţe educaţionale speciale trebuie să
aibă acces în şcolile obişnuite (şcolile publice), iar aceste şcoli trebuie să-şi adapteze procesul didactic
conform unei pedagogii centrate asupra copilului, capabilă să vină în întâmpinarea nevoilor de
cunoaştere ale fiecărui elev in parte.
Lucrând în grupuri mici, realizați portretul cadrului didactic eficient în şcoala incluzivă; propuneți
echipe de lucru ce pot fi organizate în şcoală.
Analizaţi în grupe de câte 4 cazurile descrise mai jos. Specificaţi posibilele bariere ce pot obstrucţiona
accesul la o educaţie de calitate al acestor copii. Găsiţi împreună soluţii incluzive. Discutati în grup
despre situații similare petrecute în practica educațională.
Cazul 1:
Mihaela are 12 ani şi suferă de afecţiuni psihice moderate. Acum este în clasa a V-a după ce a repetat de
două ori clasa a IV-a. Ea a ajuns în această situaţie de a repeta ultima clasă a ciclului primar pentru că nu
avea cu ce se îmbraca şi, în consecinţă, absenta de la ore. Fata locuieşte numai cu mama şi cei cinci fraţi
ai ei într-o singură încăpere în care nu au lumină.
Cazul 2:
Laura repetă clasa a II-a. Recunoaşte literele, dar nu poate să citească. Copiază ceea ce învăţătoarea scrie
pe tablă, fără însă a înţelege ceva. La aritmetica se descurcă foarte greu. Are un aspect neîngrijit şi emană
un miros neplăcut. Stă singură în bancă, iar între ea şi restul clasei este încă o bancă liberă. Lipseşte des
de la scoală. Părinţii sunt alcoolici, nu lucrează, traiesc din alocaţia copiilor şi din banii pe care îi câştigă
colectând şi vânzând fier vechi. Locuinţa se compune dintr-o încăpere foarte mică în care locuieşte cu
părinţii şi fratele ei.
Cazul 3:
Gabriel are 7 ani şi a fost diagnosticat cu sindrom Down. Părinţii şi-au dorit ca el să frecventeze
școala de masă. Inscrierea la școală a fost o experienţă neplacută pentru ei. După ce au fost refuzaţi în mai
multe locuri, a fost în sfârşit acceptat de către o doamnă învățătoare pentru a-şi completa numărul de copii
necesari pentru funcționarea clasei. Deşi anul şcolar e pe sfârşite, Gabriel nu a înregistrat progrese în
formarea sa.
Reflectați!
„Educatorul nu poate fi decât răspunzător pentru atitudinea faţă de lume, pentru alegerea cuvântului
care zideşte sau care dărâmă, pentru concluziile pe care le afirmă sau le sugerează, pentru măsura
logicului şi afectivului , pentru apelul la cunoaşterea de sine şi de celălalt, pentru valoarea pe care o dă
aceluia care i se adresează. Măsura lui (a educatorului) structurează, dimensionează şi dinamizează.
Această misiune nu şi-o poate asuma doar ştiinţa .(...). Adevărul educatorului nu poate fi alcătuit decât
pe o asemenea măsură în care încape şi dragostea şi poezia şi credinţa şi visul”. (L. Şoitu, 1996, pg. 7,
cf. Strategii educaţionale centrate pe elev, L Şoitu, coord.)
„Să-l laşi să se apropie de tine, sau să te apropii tu de el. Să-i iei în mână sufletul şi să i-l joci, ca pe un
pumn de grâu: are greutate? E bun de sămânţă? Şi să fii, dacă poţi, nu cel care încearcă să mai culeagă
31
ceva; ci ploaia aceea de toamnă, care nu ştie nimic despre culesuri...” (C. Noica, op. Cit, pg 122, cf.
Strategii educaţionale centrate pe elev, L Şoitu, coord.)
Orice copil cu dizabilitate și/sau cu cerințe educaționale speciale orientat, acceptat si integrat
într-o școală va trebui să beneficieze de acele categorii de servicii determinate de natura
cerințelor educaționale speciale pe care le prezintă numite servicii educaționale de sprijin.
Acestea sunt:
- activități de învățare individualizată;
- activități de evaluare și adaptare curriculară;
- activități de intervenție recuperatorie individualizată;
- sevicii pentru părinți;
- servicii pentru personalul didactic;
Adaptarea și integrarea școlară efectivă a copiilor cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale
speciale presupune :
- schimbări la nivel de școală;
- o atitudine pedagogica pozitivă a cadrelor didactice;
- un management al clasei care să faciliteze forme mai flexibile de instruire și de
organizare a colectivului, cu accent pe activități în comun, pe grupe bazate pe
interacțiune și comunicare între elevi;
- planuri de învățământ și programe școlare individualizate, adaptate la particularitățile
fiecărui copil cu dizabilitate/cerințe speciale;
- adaptare materialelor si mijloacelor didactice;
- intervenție specifică de recuperare in echipă interdisciplinară;
Temă de reflecție
Considerați că mai sunt necesare și alte contribuții pentru a avea o educație incluzivă?
O situație mai specială este generată de adaptarea și integrarea școlară a elevilor cu tulburări
din spectrul autist (TSA). Din punctul de vedere al procesului de învățare, elevul cu tulburări
din spectrul autist nu va reacționa ca ceilalți elevi (nu va căuta să intre în contact sau să ia parte
la activități, așa cum fac majoritatea elevilor), va deveni anxios când nu se respectă rutina;
chiar dacă este dificil de perceput căt de mult înțelege elevul, se recomandă activități de rutină
32
care să reducă anxietatea, sprijin în comunicare, sarcini care să inducă o anumită rutină și o
organizare a secvențelor, calm și consecvență din partea educatorului, precum și spontaneitate,
imaginație și creativitate pentru a fi în măsură să valorifice rapid, în contexte intstuctiv-
educative variate, elemente sau stimuli, uneori bizari, de care este atras copilul autist.
Dificultățile cu care se pot confrunta elevii cu sindromul Asperger sunt comunicare socială,
interacțiunea socială, imaginație, încrederea în rutină, stângacie. Se recomandă să li se ofere
instrucțiuni clare și precise, pregătiri preliminare pentru schimbări, consecvență în aplicarea
regulilor, un program bine stabilit, utilizarea jocurilor de rol pentru dezvoltarea abilităților
sociale și a softurilor destinate acestor elevi.
Dificultățile de vorbire, limbaj și comunicare îmbracă diverse forme, iar unele dintre ele nu
sunt întotdeauna vizibile imediat. Din acest motiv, elevii cu tulburări de limbaj pot fi înțeleși
greșit. Este important de observat că aproape toate caracteristicile identificate în cazul elevilor
cu tulburări de vorbire se regăsesc și la elevii normali, la care vorbire se dezvoltă fără probleme.
Prin urmare această categorie are nevoie de instrucțiuni clare și trebuie să fie sprijiniți când
folosesc cuvinte - cheie, pentru a identifica informațiile esențiale de care au nevoie, trebuie
avertizați când este necesar să asculte cu atenție sau când mesajul este pentru altcineva, să
beneficieze de timp suficient pentru a asimila experiența unei atenții suținute.
33
lui într-un mediu incluziv nu presupune exagerări în gesturi de atenție și favorizări ci acceptarea
unor condiții care vin să sprijine participarea și implicarea lui în activități. Ei au nevoie de
încurajări pentru independență, familiarizare cu spațiul fizic, adaptare a sarcinilor de lucru în
funcție de dificultăți, folosirea de materiale asistive, instrucțiuni verbale clare, alocare de timp
suficient pentru sarcinile de învățare.
Elevii cu deficiențe fizice prezintă abilități motrice fine și grosiere slab dezvoltate, pot avea
scrisul afectat, sarcinile practice, pot avea probleme de vorbire, cu mobilitatea fizică, o stimă
de sine scăzută. Uneori deficiențele sunt asociate și dificultățile de adaptare sunt accentuate ,
copilul spastic are o hipersensibilitate accentuată cu contracții musculare intense la zgomote
bruște sau stimuli neașteptați.
Cel mai important lucru în incluziunea acestor elevi este înțelegerea dizabilității și limitărilor
pe care le impune. Ca strategii de incluziune este foarte important să i se solicite elevului să
comunice când preconizează că are nevoie de ajutor, să i se asigure un spațiu adecvat pentru
poziționare, deplasare atât în timpul activităților cât și pentru acces, să i se acorde timp suficient
în sarcini de lucru, să fie implicat în activități proiectate astfel încât să-l pună în valoare. În
activități extrașcolare să se țină cont de nevoile și dificultățile lui prin luarea de măsuri în
vederea participării, asigurarea deplasării, însoțitori, accesibilitate privind serviciile
comunitare.
34
elevilor, ambianța din școală, atitudinea și implicarea familiei, politica educațională adoptată
la nivelul școlii, curriculum la decizia școlii, activitățile educative școlare și extrașcolare.
Reușita activităților didactice în școala incluzivă sunt condiționate de următoarele
elemente:diferențierea și adaptarea curriculumului școlar pe baza observațiilor și examinării
cerințelor specifice ale fiecărui copil.
35
Identificați strategiile favorabile de învățare pentru fiecare deficiență prezentată mai sus
(Aplicația 21).
Gândiți-vă la un elev cu dizabilități din clasă, școala unde predați și faceși-i o
descriere/prezentare actuală a abilităților și/sau a situației de viață. Imaginați-vă viitorul
acestuia (cum va fi și ce va face elevul respectiv peste 5 ani), posibilitățile de a-și valorifica
potențialul și condițiile educaționale favorabile.
Schematic, un model de pentru diferențierea instruirii (Tomlinson și Allan, 2000, p. 12) arată
astfel:
Profesorii pot
diferenția
Una din strategiile prin care școala incluzivă vine în întâmpinarea nevoilor copiilor cu CES
este realizarea activităților didactice în parteneriat cu sprijinul specialiștilor în psihopedagogie
36
specială (co-teaching), două sau mai multe cadre didactice desfășoară în comun activități cu
un grup mixt de copii în același spațiu fizic.
37
Fișa de diferențiere a programului educațional pentru elevii cu CES
Aria curriculară:
Disciplina:
Tema/lecția:
Clasa:
Obiective
preferențiale
Resure (umane,
materiale,
informative)
Conținuturi
Metode și
procedee de
activitate
Mediul de
învățare
Evaluare
rezultate/produs
Pentru urmărirea progresului elevilor cu CES se poate utiliza o fișă pentru observații periodice.
(A. Gherguț, 2016, p. 218), fișă ce permite evidențierea unor aspecte necesare evaluării
progresului copilului în școală, date utile în discuții cu părinții, cu alți specialiști cu care copilul
desfășoară activități de recuperare.
38
Fișa sintetică de observație zilnică a elevului cu CES
Data/perioada:
de elev
Reflectați!
Intr-o bună zi, lupul a întâlnit un miel care se rătăcise de turma lui și, hotărât să nu se arunce
deodată asupra prăzii, a început să îi explice de ce avea dreptul să îl manance. El a vorbit astfel:
" Băiete, anul trecut m-ai insultat foarte grav". "Chiar așa ?", behăi cu o voce amară mielul.
"Dar eu nici nu eram născut pe-atunci". Îi spuse lupul atunci : "Bine, dar te-ai hrănit de pe
pajistea mea "."N-am facut asta, domnule", replică mielul. "Eu nu am gustat încă din iarbă".
Lupul continuă : "Ai băut apă din fântâna mea” ."Oh, nu, domnule!" exclamă mielul , "Eu nu
am pus apă în gură până acum, pentru că laptele mamei mi-a slujit atât de mâncare, cât și de
băutură". Nemaiavând ce să spună, lupul l-a inhățat pe miel și l-a mancat dintr-o înghițitură,
zicând: "Ei bine, chiar dacă ai găsit răspuns la toate acuzațiile mele, nu am de gând să rămân
fără cină".
39
Analiza celor 5 experiențe de valorizare:
1. accesul
2. participarea/contribuția
3. dezvoltarea relațiilor
4. demnitatea
4. posibilitatea de a alege
Care din aceste aspecte sunt experimentate de către elevii cu CES din clasa dvs.?
Care sunt consecințele neexperimentării lor?
Premisa de bază a educației incluzive este că toți copiii sunt capabili să învețe și, prin urmare,
să participe în procesul de învățare. Este responsabilitatea cadrelor didactice să creeze
oportunități de învățare pentru toți elevii prin adaptarea situațiilor de învățare la cerințele
acestora.
G.6. Studiu de caz. Activitate desfășurată la o clasă în care sunt integrați elevi cu CES
Prezentarea elevilor:
• Ana nu aude bine și atunci când se află în grup are dificultăți în ascultarea mesajelor.
Este timidă și evită să vorbească din cauza pronunțării greșite a unor cuvinte
• Tibi este diagnosticat cu ADHD. Este impulsiv și nu-l poate urmări prea mult pe
profesor. Are de asemenea dificultăți în memorarea informațiilor.
• Ioana nu vorbește limba română. Sarcinile explicate de către profesor nu sunt
întotdeauna înțelese. Orice informație scrisă nu este foarte accesibilă pentru ea.
• Dan este foarte mândru și independent. El respinge abordarea profesorilor de ”a-l trata
ca pe o fată” și consideră că nu-i este respectată această nevoie de autonomie.
Profesorul anunță elevii că va citi o fabulă. Dan face remarca (neîntrebat fiind) că sunt prea
mari pentru povești. Profesorul îl ignoră și începe să citească.
În timp ce profesorul citește, elevii ascultă atenți, par fascinați de poveste și cumva sunt afectați
de mesajul acesteia. Ioana pare nedumerită iar Tibi neobișnuit de atent.
După citirea fabulei, profesorul îi întreabă pe elevi dacă au întrebări sau comentarii de făcut.
Ana a afirmat ” Lupul nu putea să suporte că mielul era atât de nevinovat.” Alt copil a comentat:
”El doar a căutat o scuză ca să mănânce mielul.”, un alt copil a adăugat ”El nu a ascultat ce a
spus mielul, el doar a vrut să-l mănânce”.
40
Profesorul le răspunde prin ”Da” sau ”Bine” și trece de la un copil la altul. În curând în clasă e
liniște. Dan începe să o împingă pe fata de lângă el și profesorul îi face observație. Pe parcursul
acestei secvențe din lecție, Tibi se joacă cu creionul, încercând să-i mențină echilibrul pe un
deget. Este neobservat de profesor. Ana și Ioana par confuze dar sunt liniștite și-l urmăresc pe
profesor.
Profesorul încheie această secțiune a lecției după ce toți copii răspund. Fascinația pentru fabulă,
resimțită înainte de elevi, a trecut complet. Profesorul continuă explicațiile.
Discutarea cazului
Desenați un Mind map sau un Concept map pentru a reprezenta cât mai multe oportunități de
învățare plecând de la fabula ”Mielul și lupul”. Puteti folosi un alt exemplu dacă doriți.
Selectați cel puțin trei oportunități de învățare rezultate din activitatea prezentată sau din
relaționarea profesor-elevi și dezvoltați obiective noi de învățare.
Bazându-vă pe particularitățile celor 4 elevi descriși anterior (Ana, Tibi, Ioana și Dan) și pe
cele 5 experiențe de valorizare realizați combinații semnificative de oportunități de învățare.
41
Activitatea practică - Pornind de la descrierea elevului cu CES din clasa/școala dvs., de la
cele 5 experiențe de valorizare și de la diferitele oportunități de învățare, concepeți o
activitate didactică pe care să o aplicați la clasa în care învață respectivul elev.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________
1. Ce a funcționat?
4. Poze/filmultețe de la activitate
INVITAȚIE ÎN ON-LINE
Documentați-vă online cu privire la specificul dizabilităților cognitive, emoționale, motrice,
deficitului de atenție, hiperactivității, dificultăților de învățare, comportamentale, relaționare etc.
Studiați următoarele documente necesare integrării copiilor cu CES în școala de masă:
- Ordin Nr. 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar
elevilor cu tulburări de învățare https://edu.ro/ordinul-ministrului-educa%C8%9Biei-
na%C8%9Bionale-nr-134220012017-privind-aprobarea-metodologiei-pentru
- -Ordin Nr.1985/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în
vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a
copiilor cu CES, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau CES.
42
- https://lege5.ro/Gratuit/geztqmrygqza/ordinul-nr-1985-1305-5805-2016-privind-aprobarea-
metodologiei-pentru-evaluarea-si-interventia-integrata-in-vederea-incadrarii-copiilor-cu-
dizabilitati-in-grad-de-handicap-a-orientarii-scolare-si-profe/1
Realizați un document word, PPT sau infografic (schemă) în care să precizați (la alegere), una din
temele de mai jos): Informații succinte despre specificul unei dizabilități (1 pag.) sau Măsuri de sprijin
oferite în școala de masă, pentru integrarea copiilor cu CES (1 pag.)
Elaborați (document word, după modelul dat, 1-2 pag.) un plan de acțiune succint, cu cel puțin 3
activități, pentru crearea unui mediu de învățare incluziv, în vederea integrării în școala de masă a
copiilor cu CES. Aveți în vedere desfășurarea unor activități cu părinții, elevii, cadrele didactice,
comunitatea etc.
1. Elevi
2. Părinți
3. Cadre
didactice
43
Bibliografie
• Elias, M.J., Zins, J.E., Weissberg, R.P., Frey, K.S., Greenberg, M.T., Haynes, N.M.,
Kessler, R., Schwab‑Stone, M.E., & Shriver, T.P. (1997). Promoting social and
emotional learning: Guidelines for educators. Alexandria, VA: Association for
Supervision and Curriculum Development.
• Payton, J.W., Wardlaw, D.M., Graczyk, P.A., Bloodworth, M.R., Tompsett, C.J., &
Weissberg, R.P. (2000). Social and emotional learning: A framework for promoting
mental health and reducing risk behavior in children and youth. Journal of School
Health, 70(5), 179–185.
• Călineci, M.C., Barbu, D., Boca, C., (2013-2014). Exemple de ghiduri pentru ciclul
primar de dezvoltare personală. https://cdpress.ro/ro/clasa-pregatitoare/3098-
dezvoltare-personala-caietul-micului-scolar-clasa-pregatitoare.html.
• Gherguț, A., Educația incluzivă și pedagogia diversității, Iași, Editura Polirom, 2016
• Gherguț, A., Frumos, L., Educația incluzivă. Ghid metodologic, Iași, Editura Polirom,
2019
44