Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metodologia de Intervenţie Kinetoterapeutică În Recuperarea Funcţională A Genunchiului La Sportivii de Performanţă După Leziuni Traumatice PDF
Metodologia de Intervenţie Kinetoterapeutică În Recuperarea Funcţională A Genunchiului La Sportivii de Performanţă După Leziuni Traumatice PDF
Abstract
Menisci and ligaments have a major role in the proper functioning of the knee, which calls
for the posttraumatic rehabilitation of professional athletes.
In order to achieve a proper functional rehabilitation, one has to perform a standard, effective
programme, structuring the exercises into a kinesic programme from the moment of the
injury up to the return to sport, specifying what are the therapeutic objectives, the means
used, the treatment stages, the objective periods, as well as the treatment duration.
Thus, the setting-up of certain effective and efficient methodologies for assessment and
periodical monitoring of the functionality of the knee joint is called for, as well as of complex
and individualized treatment for each patient.
Problematica abordată
Conceptul de reabilitare vizează acţionarea prin toate mijloacele terapeutice astfel
încât bolnavul să ajungă în cea mai bună stare fizică, mentală şi materială. În realizarea
dezideratelor recuperării moderne şi eficiente a sportivilor de performanţă cu leziuni
traumatice ale genunchiului, kinetoterapia reprezintă pionul central, pentru că efectele
benefice ale exerciţiului fizic nu pot fi obţinute prin alte mijloace.
Specialistul kinetoterapeut trebuie să evalueze, să adapteze şi să sistematizeze
tehnicile şi metodele terapeutice însuşite de pe plan naţional şi internaţional, în ordinea
succesiunii lor de aplicare pentru a obţine efecte terapeutice maxime.
Din progresele în timp ale kinetoterapiei rezultă primatul cunoaşterii ştiinţifice, ceea
ce face din “slujitorul acestui domeniu al ştiinţei şi practicii un specialist multidisciplinar,
format în sistemul de valori al anatomiei şi fiziologiei, al biomecanicii mişcărilor, biochimiei
şi igienei, al educaţiei fizice şi sportului” (Postolache, N., 2007).
Stadiul cunoaşterii
În leziunile acute postoperatorii, Noyes şi Mangine au introdus un program de
recuperare după intervenţiile intraarticulare, legat de mişcarea pasivă continuă. Încă din a
doua zi postoperatorie se începe acest program timp de 8 ore pe zi, cu jutorul unui aparat, de
tipul kinetec, care realizează flexia şi extensia genunchiului între 20-900. Membrul inferior nu
mai este imobilizat în aparat gipsat, iar rezultatele sunt excelente evitându-se edemul,
hemartroza, hidartroza, blocarea articulară, staza venoasă.
Retonifierea musculară (Shelbourne, K.D.; Nitz, P., 1990) se va adresa cu predilecţie
ischiogambierilor, căci tonifierea cvadricepsului poate determina tensiuni pe tuberozitatea
tibială, indicându-se izometrie şi co-contracţie. După aproximativ 6 săptămâni se va începe
tonizarea prin contracţii dinamice.
167
Rotatorii genunchiului vor fi antrenaţi în general realizând controlul muscular în lanţ
kinetic închis prin diferite exerciţii, tehnici şi metode de contracţie şi pe planşete de balans,
pentru stimularea proprioceptorilor neuromusculari (Rennison, M., 1996).
Extinderea preocupărilor sportive a fost declanşată de constientizarea rolului pozitiv
al exerciţiului fizic asupra stării de sănătate a individului, atât în scop profilactic, cât şi
terapeutic, precum şi de faptul că acesta poate fi aplicat indiferent de vârstă şi sex.
Exerciţiile fizice produc efecte fiziologice stabile numai printr-un antrenament
metodic şi de lungă durată.
Aplicaţii utilitare
168
Alegerea conţinuturilor în funcţie de obiectivele operaţionale kinetoterapeutice
169
În recuperarea sportivilor cu leziuni de menisc exerciţiile fizice urmăresc (Kiss, I.,
1999):
170
În ceea ce priveşte recuperarea sportivilor cu leziuni de ligament, exerciţiile fizice
urmăresc (Kiss, I., 1999; Burcea C.C, 2011):
Tabel nr.3. Etapele de recuperare şi obiectivele exerciţiilor fizice la sportivii cu
leziuni de ligamente
Etapele de recuperare Obiectivele exerciţiilor fizice
În prima etapă - eliberarea aparatului extensor
săptămâna a 3-a şi săptămânile 6-8 - refacerea tonusului muscular inhibat de traumatism
- învăţarea blocării active şi al controlului
cvadricepsului
- reprogramarea lanţurilor kinetice normale
În etapa a doua - reluarea sprijinului şi eliminarea atelei
săptămânile 6-8 şi săptămâna a 10-a - recâştigarea controlului activ în condiţii de
încărcare a membrului inferior afectat,
reprogramarea mersului şi a stabilităţii articulare
- kinetoterapia activo-pasivă şi activă în extensie
- refacerea mişcărilor de rotaţie
- intensificarea programului de izometrie pentru
cvadriceps pe ultimele 30° de extensie, iar pentru
ischiogambieri în cursa externă şi în limitele pe
care le permite flexia genunchiului
- kinetoterapia proprioceptivă statică în încărcare
În etapa a treia - intensificarea recuperării musculaturii
după a 10-a săptămână - recuperarea ultimelor grade de amplitudine a
mişcărilor genunchiului
- refacerea stabilităţii dinamice a articulaţiei
- kinetoterapia proprioceptivă dinamică în încărcare
În etapa a patra - refacerea propriocepţiei
reintegrarea în activitatea sportivă - creşterea forţei musculare, a volumului muşchiului
şi a rezistenţei la efort;
- reînceperea antrenamentul sportiv.
Concluzii
Reuşita recuperării funcţionalităţii genunchiul depinde în egală măsură atât de
actul chirurgical cât şi de programul de tonicizare (izometric, izokinetic, izotonic)
privind realizarea contracţiei musculaturii membrului inferior – genunchi în lanţ
kinetic închis şi lanţ kinetic deschis.
Eficacitatea, succesul recuperării funcţionale a genunchiului după leziuni
traumatice depinde de alcătuirea protocoalele de recuperare în funcţie de metodele
terapeutice utilizate.
Activitatea kinetoterapeutului îl obligă la o pregătire continuă teoretică şi
metodică, nu numai în specialitatea sa ci şi în ramuri ale medicinei, cum sunt:
fiziologia, biomecanica, chirurgia, ortopedia etc.
171
Propuneri
Pentru creşterea eficienţei procesului de recuperare a genunchiului posttraumatic, este
necesară şi obligatorie focalizarea tuturor operaţiunilor şi procedurilor pe obiective
operaţionale kinetoterapeutice concrete.
Intervenţia prin kinetoterapie în recuperarea funţională a genunchiului la sportivii de
performanţă după leziuni traumatice trebuie să se realizeze prin combinaţia dintre metode,
mijloace, materiale ajutătoare, principii, reguli, forme de organizare a procesului de refacere.
Bibliografie
172