Eficiența antrenamentelor cu rezistență în

cadrul artritei reumatoide

Student: Balaj Ioana

Specializarea: Kinetoterapie și motricitate

specială
Grupa:
12LF331

2023

1
 Artrita reumatoidă (AR) este o boală cronică, sistemică, autoimună și cea mai frecventă
formă de inflamație cronică a articulațiilor, deteriorarea calității vieții, afectând 0,5-1% din
populația Regatului Unit.1 Boala este cea mai răspândită la persoanele cu vârsta de 40 de ani sau
mai mult, riscul de a dezvolta artrita reumatoidă fiind de până la 5 ori mai mare la femei. Ca o
consecință a bolii lor, pacienții cu artrită reumatoidă suferă de obicei de dureri articulare severe,
forță musculară redusă și afectarea funcției fizice2.

Deși rezultatele bolii s-au îmbunătățit cu ajutorul abordărilor moderne ale tratamentului
medicamentos, boala este încă una progresivă, cu leziuni articulare pe termen lung și dizabilități
care reprezintă mai degrabă o așteptare decât o regulă. Prin urmare, pacienții sunt supuși
diferitelor modalități de tratament pe durată vieții. O componentă importantă a gestionării cu
succes a bolii este educarea pacienților și informarea acestora despre modalitățile de tratament
planificate.3

Scopul acestei lucrări este de a sublinia importanța exercițiilor fizice la pacienții cu artrita
reumatoidă și de a demonstra multitudinea de efecte benefice pe care o intervenție de exerciții
fizice concepută corespunzător le are la această populație. Pentru a prezenta acest obiectiv,
lucrarea a fost organizată în mai multe categorii.

Programele de exerciții fizice concepute corespunzător includ îmbunătățirea sănătății

cardiovasculare, creșterea masei musculare, reducerea adipozității (inclusiv grăsimea atenuată a
trunchiului), îmbunătățirea forței, toate obținute fără exacerbarea activității bolii sau afectarea
articulațiilor.

Dintre exercițiile fizice, exercițiile de întărire, cresc forța musculară, care la rândul lor.
protejează articulațiile. De asemenea exercițiile de întărire sunt benefice mușchilor care nu sunt
folosiți (pentru că utilizarea lor provoacă durere), iar tendința lor este de a se atrofia. 4

1
Brosseau L, Wells GA, Tugwell P, et al. Ottawa panel evidence-based clinical practice
guidelines for therapeutic exercises in the management of rheumatoid arthritis in adults. Physical
Therapy. 2004;84(10):934–972.)
2
Ekdahl C, Broman G. Muscle strength, endurance, and aerobic capacity in rheumatoid arthritis:
a comparative study with healthy subjects. Annals of the Rheumatic Diseases. 1992;51(1):35–
40.
3
Sharif K, Sharif A, Jumah F. et al. Rheumatoid arthritis in review: Clinical, anatomical, cellular
and molecular points of view. Clinical Anatomy. 2018; 31(2):216-223.
4
Thammi, L. Schlotzauer, James L. McGuire – Living with Rheumatoid Arthritis, The Johns
Hopkins University Press 2003, p. 100
2
 Exercițiile isometrice presupun contractarea musculară, activitate care ajută la menținerea
forței musculare. Acestea implică strângerea maximă a mușchilor, împingând sau trăgând un
obiect fix fără mișcarea articulațiilor. Exercițiile isometrice pot fi efectuate, de asemenea
folosind benzi elastice.5 Prin aceste exerciții se menține dimensiunea mușchilor și se
îmbunătățește tonusul muscular.

Exercițiile izotonice se concentrează pe rezistența musculară și mișcarea articulațiilor în ritm

rapid. Prin aceste exerciții se menține sau crește forța musculară și se îmbunătățește fluxul
sanguin al țesutului articular.6

Activitățile aerobe cel mai adesea recomandate sunt mersul pe jos, alergarea, mersul cu
bicicleta, exercițiile în apă și dansul aerobic. Mersul pe jos este un mod bun de exercițiu,
deoarece este ieftin, nu necesită abilități speciale, este sigur și poate fi efectuat atât în interior, cât
și în aer liber. Mersul regulat rapid, chiar și pentru perioade scurte, reduce riscul de probleme
cardiace la adulții sănătoși. Exercițiile aerobice îmbunătățesc circulația sanguină , funcționarea
inimii și respirația; de asemenea, acestea pot acrește forța musculară.

Ciclismul este, de asemenea, un mod excelent de activitate aerobă care lucrează marile grupe
musculare ale extremității inferioare. Ciclismul îmbunătățește capacitatea aerobă, forța
musculară și mobilitatea articulațiilor, fără a exacerba activitatea bolii.

Dansul este o altă formă de exercițiu aerobic care a raportat îmbunătățiri ale puterii aerobe și
a dus la modificări pozitive ale depresiei, anxietății și oboselii, fără deteriorarea activității bolii la
pacienții cu artrită reumatoidă.

Hidroterapia, exercițiile fizice realizate în apă, sunt recomandate în toate cele aproximativ 100
de boli reumatice. Ea este diferită de înot, deoarece implică exerciții fizice speciale practicate într-o
piscină cu apă mai caldă decât într-o piscină obișnuită. Tipul de exerciții este adaptat de
fizioterapeut în funcție de mobilitatea și forța fiecărui pacient. În apă, articulațiile nu sunt solicitate,
ci sunt susținute de ea. În artrita reumatoidă, hidroterapia reduce durerea și rigiditatea articulațiilor,
potrivit unui amplu studiu disponibil în revista de specialitate Musculoskeletal Care.7 Totodată, ea
crește starea de bine a bolnavilor, susține același studiu.

5
Idem, p. 101.
6
Cheryl Koehn, Taysha Palmer, John Esdaile - Rheumatoid Arthritis. Plan to Win, Oxford
University Press, 2002, p. 106
7
https://doi.org/10.1002/msc.1028 (accesat în data de 24.01.2024, ora 9.30)

3
 S-a demonstrat că doar două ședințe de hidroterapie de 30 de minute timp de patru săptămâni
reduc semnificativ sensibilitatea articulațiilor, îmbunătățesc mișcarea genunchiului și
îmbunătățesc bunăstarea emoțională și psihologică.

În stadiul acut al bolii, respectiv în puseu, se recomandă comprese reci cu sulfat de magneziu
cu efect antiinflamator, antialgic, temperatura scăzută crește pragul de durere și scade spasmul
muscular, aplicațiile reci pot ameliora durerea pacientului, dar sunt mai greu de tolerat și pot
crește redoarea (rigiditatea) articulară.

Pentru bolnavii cu artrită reumatoidă, practicarea Tai Chi mai are câteva beneficii, potrivit
unui studiu8: ajută la reducerea anxietății și depresiei și crește stima de sine și motivația.

Exercițiile yoga sunt considerate unele dintre cele mai bune exerciții pentru artrita reumatoidă,
beneficiile lor fiind confirmate de studii precum acesta realizat de cercetătorii de la Universitatea
Johns Hopkins, din SUA.

În plus, o plimbare de numai 30 de minute îți poate îmbunătăți starea de spirit, după cum susține
studiul publicat de British Medical Journal.9

Medicii Colegiului American de Reumatologie recomandă aceste exerciții de 4-5 ori pe

săptămână, cu păstrarea fiecărei poziții timp de 10-15 secunde. În cazul celor care suferă de artrită
reumatoidă, stretchingul este indicat pentru:

 musculatura brațelor

 musculatura spatelui

 musculatura șoldurilor

 musculatura coapselor (atât zona internă, cât și cea externă).

Pentru că degetele sunt printre primele afectate de această boală, sunt indicate exerciții de
stretching și pentru ele. Un program de exerciții fizice este alcătuit, de regulă din trei componente de
bază: încălzire, antrenament și răcire, cu o durată de treizeci de minute. Pentru partea de încălzire se
alocă de regulă zece minute, pentru antrenament cincisprezece minute, iar pentru răcire 5 minute.
Acest program trebuie să coincidă cu perioada din zi când pacientul este cel mai odihnit și are cele
mai mici dureri. De asemenea, antrenamentul se adaptează în funcție de gradul de inflamare al
8
https://doi.org/10.1111/jocn.12327 (accesat în data de 24.01.2024, ora 9.48)

9
https://bjsm.bmj.com/content/49/11/710.full?g=w_bjsm_open_tab (accesat în data de
24.01.2024, ora 9.55)
4
 10
articulațiilor. Pentru a avea efectul dorit, programul de exerciții va trebui conceput împreună cu
kinetoterapeutul, astfel încât să răspundă nevoilor pacientului, ținând cont de diagnosticul acestuia,
nivelul de activitate al bolii, stilul de viață al pacientului.11

Tratamentul fizic kinetic

Hidrokinetoterapia are efecte antialgice, de relaxare musculară, și crește mecanica articulară

a pacientului. Ea se poate realiza în piscină terapeutică. Masajul pacientului cu artrită reumatoidă
se realizează prin tehnici de masaj clasic sau de drenaj.

În stadiul acut al bolii, se recomandă masajul sedativ, iar în stadiul cronic al artritei
reumatoide, masajul trofic ajută la creșterea troficității țesuturilor și îmbunătățește circulația
sangvină.

Kinetoterapia este precedată de evaluare clinico-funcțională a pacientului: examen clinic

somatic pe lanțuri cinematice, bilanț muscular, articular, examenul coordonării și controlului
motor, examinarea gestualității.

Programul kinetoterapeutic va solicita progresiv pacientul, în funcție de stadiul artritei

reumatoide și de complianța pacientului. Programul este unul individualizat. De reținut este
faptul că electroterapia se face înaintea programului de kinetoterapie, pentru a pregăti structurile
musculo-articulare ale pacientului.

Concluzii
Importanța includerii antrenamentului fizic în tratamentul artritei reumatoide este acum clară
și dovedită. Exercițiile fizice, în general, par să îmbunătățească funcția generală în artrita
reumatoidă, fără efecte negative dovedite asupra activității bolii. Astfel, toți pacienții cu artrită
reumatoidă ar trebui încurajați să includă o anumită formă de exerciții fizice aerobice și de
rezistență ca parte a îngrijirii lor de rutină. Sunt necesare în continuare mai multe cercetări cu
privire la doza optimă și tipurile de exerciții, în special atunci când se combină tipurile, precum
și la modul cel mai bun de a încorpora exercițiile fizice în viața pacienților cu artrită reumatoidă
de-a lungul evoluției variabile a bolii.

Thammi, L. Schlotzauer, James L. McGuire – Living with Rheumatoid Arthritis, The Johns
10

Hopkins University Press 2003, p. 102.

Cheryl Koehn, Taysha Palmer, John Esdaile - Rheumatoid Arthritis. Plan to Win, Oxford
11

University Press, 2002, p. 113.

5
 Abordarea tratamentului de o echipă multidisciplinară este recomandată în artrită reumatoidă
și include tratamentul medicamentos, intervenții de reabilitare fiziofuncțională sau corecții
chirurgicale. Reabilitarea medicală pentru persoanele cu artrită reumatoidă prevede tratament de
protecție articulară, exerciții și strategii de auto-gestionare. Ședințele de reabilitare
fiziofuncțională diminuează durerea, limitările fizice și șterge barierele socio-economice pentru
pacient. Astfel, reabilitarea complexă îmbunătățește funcția, previne sau reduce dizabilitatea și
prin urmare menține calitatea vieții.12

Programul de reabilitare a unui pacient cu artrita reumatoidă ia în considerare numărul

articulațiilor afectate, gradul de deformare a acestora și nivelul distrugerii țesuturilor
periarticulare, precum și limitările procesului de reabilitare. În reabilitarea pacienților cu AR
cheia succesului este alegerea corectă a metodelor și a formelor de lucru cu un pacient specific. 13

Bibliografie

1. Brosseau L, Wells GA, Tugwell P, et al. Ottawa panel evidence-based clinical

practice guidelines for therapeutic exercises in the management of rheumatoid
arthritis in adults. Physical Therapy. 2004;84(10):934–972.)

2. Ekdahl C, Broman G. Muscle strength, endurance, and aerobic capacity in

rheumatoid arthritis: a comparative study with healthy subjects. Annals of the
Rheumatic Diseases. 1992;51(1):35–40.

3. Sharif K, Sharif A, Jumah F. et al. Rheumatoid arthritis in review: Clinical, anatomical,

cellular and molecular points of view. Clinical Anatomy. 2018; 31(2):216-223.

4. Thammi, L. Schlotzauer, James L. McGuire – Living with Rheumatoid Arthritis, The

Johns Hopkins University Press 2003, p. 100-102.

5. Cheryl Koehn, Taysha Palmer, John Esdaile - Rheumatoid Arthritis. Plan to Win,
Oxford University Press, 2002, p. 106-113.

Leese J, Macdonald G, Tran B. Using Physical Activity Trackers in Arthritis Self‐

12

Management: A Qualitative Study of Patient and Rehabilitation Professional Perspectives.

Arthritis care & research.2019;71(2): 227-236
13
Szewczyk D, Sadura-Sieklucka T, Sokołowska B. Improving the quality of life of patients with
rheumatoid arthritis after rehabilitation irrespective of the level of disease activity.
Rheumatology International.2021; 41(4):781-786.
6
6. https://doi.org/10.1002/msc.1028 (accesat în data de 24.01.2024, ora 9.30)

7. https://doi.org/10.1111/jocn.12327 (accesat în data de 24.01.2024, ora 9.48)

8. https://bjsm.bmj.com/content/49/11/710.full?g=w_bjsm_open_tab (accesat în data de
24.01.2024, ora 9.55)
9. Leese J, Macdonald G, Tran B. Using Physical Activity Trackers in Arthritis Self‐
Management: A Qualitative Study of Patient and Rehabilitation Professional
Perspectives. Arthritis care & research.2019;71(2): 227-236.
10. Szewczyk D, Sadura-Sieklucka T, Sokołowska B. Improving the quality of life of
patients with rheumatoid arthritis after rehabilitation irrespective of the level of
disease activity. Rheumatology International.2021; 41(4):781-786.
11. Studiul ”Effect of intensive exercise on patients with active rheumatoid arthritis: a
randomized clinical trial”, publicat în Annals of the Rheumatic Diseases, în 2000,
autori: CHM van den Ende, F Breedveld, S le Cessie, B Dijkmans, AW de Mug și J
Hazes
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1753212/ (accesat în data de
24.01.2024, la ora 10.54)

12. Studiul ”Accumulating brisk walking for fitness, cardiovascular risk, and
psychological health”, publicat în Medicine and science in sports and exercise, în
2002, autori: Marie Murphy, Alan Nevill, Charlotte Neville, Stuart Biddle, Adrianne
Hardman

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12218740/ (accesat în data de 24.01.2024, la ora 11.00)