Copelt:t .si r.iziunea gr.

alicri:
Doina DUT4ITRESCU

Edirbr: sdiin Dtlrirrnfscu

O Anastasia penrru prezenra eclilje _ 7999

rsBN 97 3-937 4_16_6

 T.{MURIRE EDITORIALA.

\iolurlLLl cle Ial.! reune$te singttrcle clocunente ajunsc

pirnri la noi, pr-in neslllornicia llemutilor, cle lx fi clespre
Pirintele Ioan cel Stritin, indrunirtolarl spifitual in jurul
cairlria s-2r it]chegat faimoasa gruPare a ,,Rugului Aptins-
cle ie Nlrn:lstilea Antim clin Bucuresti. Textele prczinti un
clublu inteles: ahtl!otnicesc si doctunentar.
,,!Iorren[e clin viala Dea", ,,CuIinte clitr€ ucenici ' (pri-
mele patru clintre aceste'.r Pauencl vaiante, Dlai scuLte sau
rnai extinse, tle unuia Si aceluiasi texl testamentxr) $i
qqqr/l9 ,.scrisori clin cletentie" provin din arhiva dmasi de Lr poe-
tul Sanclu l'udor (devenit ultedor ielaschimonal.rul Daniii)r,
pAstrate in Biblioteca Sf. Sinod. Ele au fost scdse in linba
lusi de Pirintele loan Kulighil 9i traduse in rominegte de
un ucenic al s':u, fralele Leontie, basambean de origine
(cu exceplia scdsodlor din detentie, traduse prcbabil de alti
cailugdri basarabeni, pe atunci bine reprezentati in obilea
Antimului). IVlaterialele din sectiunea,,Documenlai' ptovin
clin arhiva Arhiepiscopiei Bucurestilor $i sunt redactate in
linb;r romini.
tl La pr-opunele;r editurtl,, in Addenda s-au inclus veriu-
nea lui Al. N{ironescu ,,Cuvantului testamentar al Padn
^
aI -lot^\
I I'entr-u rmiu-[rnte .lespte sxndu Tu.lor, urnlxstrl du]n^nicesc xl
P.llinteilri Ioan cel Striin, a se YedeL Anclr6 S,Ji:., . Tit1lp1ll lluguhti
A?rhts .rlaeshlLl sJ)if iutal hl Lrdditi(L t^dJ iteItrr", HLrnlanitxs, Iltrcurc$i,
1996 p 136;iurm.. sxu Nlonxhul Drniil (Srndlr Tucl.Jr)-,1.4r:rre cu urr
cu\'ln! inxinte cle i.as. I]en,,lomeu AnaniiL, AniLstxsir' Bucure$ti, 199t,
pp. t-16
leLui Iorn ccl Stliiin l. reialxre, int,ilnirii Ilri -AIc'xenclru
..(
joclin- ,\linrnc'sc u cu Pidntelc lotn, ptccLlll1 Si li.lcmenle
(lintr un inten iu cu Pidntele Rol]un Brirg.l. Plimele dot[i
tcxle sLlnl e)itmse din lolusrul lrri Alexancllu \Iironescu.
C.tlea inirl1ii. Esetrri itt cltrbtrl Rltgului Aptiits, Antstasil,
Bucurc-5ti, 199U, pp. 3-i si 28-36. ixr cel (le-rl trcilea clin
|olurrul rcalizat cle Dinu Cmga. n"ptu .lubor.tt icest i. Itttet'-
rit! cu Pciri tele Ro111a17 Braga, -\rliepiscopilr Ortocloxi
R(nrr:rn:i. All)il lulix. 1998. p. 36 .i trrrrr.
A1r optat pentru ac[uxlizilree pi unificarel pLlnctua[iei
si ofiesrafiei (inclusil h transpunerer 'nLulelor rus€sti) in
tolrte textele, indreptincl t.rcit $i Lrnele eli(lente gre$eli (le
clactiloelaliere sau, in cetel'a cazuri, fbrmuliri romanesti
impropdi.
Volumul face parte clintr-o serie cle titluri plivito.rre ln
principalii reprezentanli ai,,Rugului Aprins", pe carc Edi-
tula Anatslasia qi-a propus s.i Ie pund la indetnina celor
interesa$3. Dupt tipirirea Acatistelor lui Sandu Tudor, a
eseudlor postunre ale lui Al. X,lironescu Si a ldegr'Llei pro-
zci literar" a lui Vasile Voicrrlercu, uflneJzi si rpari. in
cr-u'irnd, un yolum cu texte de $i despr-e Sandu Tucloq lr-
tegrulq opet"ei poetice a lui V. \'oiculescu si rersurile lui
PaLll Steli2rn.
Gbeor"gbe VASILESCT./

I Llerminlinr ci o-.rlti rersiune a rceluiufi texl este Fublic.rtiL $i c()'

nlenlrtii pe llug (le lririntele Andrei Scrimn, in \'rnumul cit.rl rnterior.
p. 2l ii urnl- PARINTELE IOAN CEL STRAIN
I \Ixirles in c()lectiile .l,()elii ltugLrlui Aprins_, .Elit, inte )elici rii (fcttografie tueditLi. reprodtts.i pri|1 bttlf iL'oinfa
..lntclecruxliillisericii (rcexsta din um)'-r inaugurilti cle curind. cu f{tu- P.irintelui Sofictlt Bogl2ilt )
tnd ailcn(lantl incetklilt.tl lui lctlLs(LliDi 1,,rc.)r/rrlr. senrnxl (le P.irin-
r.lc \liluil A\-rrnrcsru. si el un rpft)pir( rl ..ltugulri .\plirls').
 PROTOIER3UL IOAN KII-iGHIN
(RNPERE I]IOGRAFICE)

. S-a nd.scut la ?4 februarie 1885, Ia Elet, guber-

nia Or€1, Rusia. Plotoiereul Ioan Kulighin
. CilatoreSte, in 7904, la Mdnistirea pecerska MOMENTE DIN \'IATA MEA
Lavra din 6i91. 9i la Manasdrea Optina, de lAngd
NIoscova.
. Stagiul mtlit^t: 7906-1909.
. Frate Ia Manisdrea Optina: 1-)LVI9'J.4.
. Mobilizat ln primul rizboi mondial: 1,91,4-1,917.
. Preot la Rostov: 1919-1930.
o in inchisoare: 7930-7937 .
o Dupi punerea in libertate: protoiereu qi duhov-
nic al Eparhiei Rosto\lului.
o Trece in Romnnia, in noiembrie 'J.)4J, impreund
cu Mitropolitul Nicolae al Rostovului.
. Vieluiegte la Mdndstirea Cernica: L943-1946.
. Arestat de sovietici, in octombrie 1946.
o Anchetat gi condanmat, in ianuarie 1947, la zece
ani munca silnici, apoi expediat pe teritoriul
URSS, unde i s-a pierdut urma.
 l'c'c:rlea Proniei lui DLrnrnezeu, rn-am nirscut lzr
Elet, glLbernia Orel, in anr.rl 1885, \a 21 februarie, in
ziur celei dintni si a celei de-a doua afliri a cinsti-
tului cap al Sflntului Ioan inainte-Nlergitorul. Tat,rl
firell era deja bolnav de trei ani Fi totlll era aproape
cheltr.rit. Eu m-arn nisclrt. iar tata a murit peste doui
siptaurani. Cei care o \.izit;ru pe mlma, ca s-o con-
soleze, ziceau, aritdnd spre mine: "latl cine trebnia
sa rnoari; acelx - adica tatel meu - putea sa ll)ai tri-
iasci". Prin aceste cLlvinte, ei o a1nirau pe biata lna-
md. Ea le rispundea: "Oare vou'i vd trebuie ca aces-
ta si moari ? Nu cumva creded ca el va veni la voi
si ceard o bucatd de pnine ? Nu ne putem amesteca
in tainele lui Dumnezeu. Eu sunt inci in stare se cag-
tig o bucata de piine". Mama avea pe atunci 3i de
ani, iar copii eram cinci slrflete, cel mai l'rare fiind de
11 ani. &Iultd osteneald trebuia sI-i hrdnegti pe toti.
in farnilie, insi, era pace qi liniqte.
La varsta de opt ani am fost dat la gcoali, iar la
noui ani luam parte la corul bisericesc. in timpr-rl
unor c2ntiri, clar mai ales in timpul bucitilor de solo,
mi se tiia respiralia de bucurie ;i cu mare greutate
mi stlpdnearn se nu intrerup clntarea.
La gcoald, nimic nu mi interesa atat de mult ca
predarea religiei, clar nu eram n.rullurnit de felul cum
se flcea acest lLlcrLl. Adesea intrebam pe pilintele

11
 crtihet clim ll5 l)LLtea cunoa$te n.li:li lttlLlt. Cincl a1lt
inceput sar m;l interesez cle c,.ir-ti, 1tr-irna c;rrc mi-a ci-
zLLt in n]anii I fo-sr-'cles1)re sih:istr-ia Optina, clr toatc
fazele ei si cu portlr-tele st:lretilot lnsir :rccst lrrcru r.ru
mi-a intrar itunci in cap si l]ti-a scirpet clin r.eclere.
Eram de o st-nerer.Iie cieoseltiti, uroclest.,si supr.is,
ruter)t si respectrLos fata cle to!i. NI?i depifiaselt cle l;r
toate poznele gi c1e l;r purturrea rezr a celor dc-o liirstti
c.t tnin< fi. J.rci cr':r ctr l)u rtr:1. nici nU cornrrlticr.rrrt cr.
ei. Dupa cate am plltut sir Yici, era ceYa in rnine care
plice;r oamenilor'. Juclec aga, cici, din pzirtea celor
clir.r clasele mai nuri, mi bucuram cle aten{ie fi prie-
tenie. Curand, am priceput ce e bine $i ce e rau. Fati
de oamenii buni nutream o dragoste deosebiti 9i ci-
Lrtam szl imit exemplele bune, iar daci vecleam ceva
riu, atunci .levenearn f,tenl :i-rni ziceatll ci nu tre-
buie si fac gi eu la fel. Din toate, luam numai partea
cea bunii.
Chiar clin copildrie rn-arn legat prieten cll biieli
de vArsta nea clin clasele de sus ale societilii, unde
eran-r iubit si respectat, gi poate de aceea nu-l-ri pla,
ceau lucrurile rele, nici copii cu pufiiri necu\.iin-
cio:l<er li cu rlat llr.ri rnLrlt linerm si cttnosc o:trneni
mai mari ca mine, atat c?r varsti, clt 5i ca stare soci
ali. Fiindcd sirrteaur din partea lor o clr:rgoste qi o
al-rabilitate deosebite, precurn gi o incredere totali,
ciiutam sd fiu mereu printrc ei, f2rpt pentrLL c.tre mi
se dicluse numele cle "biiat nobil", cu insinuarea ci
"n-riehrl blincl sr,Lge la cloud oi". La inslLlte nll reacti-
I2
oLre:l insi nickrclati, nici latir cle cei cle-o vilstil ctr
rrn(, r'ri(i l-,rti rre c\'i ttt.ti tnlrti.
CXnd an-r inceplLt sil pirgesc in viltx sociala, a1n
constatat cir. la expt'esiile libere ale ttnota, lotcleauna
ru5!JDr. (l|ept l)enllLl ( Jre ii fuc<llrrl ii pe ei sri Lo-
sezr-sci, dztr nLr m-am lds:1t nomit de nin-reni si de ni-
r.nic. nici chial cle o qigar-a, necur.n de biutrtri. iar lteo
Vorbir necur.iircioasd n-zL ielit clin Sura lllea, cee'.t ce
a '.rtr2rs ?ltentia rrtLitol;r. Pentru toate acestea, multe
r.name c,lLrtaLr si mi clea f'etele lor in cisuitorie 9i nu
rr-rrnlri o Ittri rn-l nttrnlllt rlin urlna.
in societate am fost bine prinit, fiindci, clupa ce
mi-arn ternlinat gimnaziul, am intrat la $coala de
Arti Dramatici, ceea ce mi-a folosit in activitatea
l-rea bisericeascd. Dar anturajul afiistilor, cu viaqa lor
de dupi culise, cu nopli nedormite, mie nu-mi pli-
cea. in sufletul neu se ascundea dragostea 9i atrac-
tia cetre Biserice.
Cur2nd, dr,rpd ce am terminat gimnaziul, arn fost
atras de niste oar.neni foafte avuti, care tineau mult
la rnine, ca siL lucrez ln magazinul lor cle procluse ali-
lTrent2lre. ar.ind in vedere felul meu cle a ina Pufia
cn oarnenii, spre a atraf4e clientii cei ilui bnni Acolo,
se nrinca cle cinci-$ase on pe zi 9i totul era bine, in-
si magazinul ficea vlnzare 9i in zilele de sirbitoare,
ial sr,rfletul fiIeLr nu era multumit de acest lucru.
O clate, intr-o sirbatoare, merge'am pe llngi o bi-
sedci, unde se sdr'2rgea o slulbd solemni, dztr, pen-
tru cir n-avelrn timp, n-arn intrat: inszi in suflet lm
13
ratlr:rs cLr mlrlt.i ntrarrilciune $i ittllltci 1ll-1 p1-rtrUlts
giLnclul cir, clccXt sa fii rob o;rrlenilor, mai bine.sn fii
rc>l> lui Dumnezeu. Prinzlnd un l.notllent potlilit, 1lt,
am explicet cn patronul. care, in felu.L siu. era sin-
ccr si lrinrrorrnr. si. r:i rrnljnd nt..i Jel)rr e pri(telli.
em trecut l;r ur.r bilou de Unde. in fiecale siubitoele,
mi puteent cluce la ltiseric;i, spre e fiecr.enta cele
patru slujbe: priYegherea, Liturgl'ria cle dimineali si
cel tarzie, precurn ii utrenia cll acxtistlrl, fapt ce-rr.ri
proclLrcea o rnare multurnire sufleteasci. in biserici,
n-ri stricluiar.r.r szi stau intr-rrn loc cit llrai retras, czt
oamenii sd nu-rni r.zrdi lacrimile.
Pe c2nd lucram eu la rnagazin, acolo Lunbla dupa
cumpdr,rturi o doarnni din lumea nobili, care, intr,
o clipi libere, mi-a spus cd a fost atrasd spre acest
loc de pufiarea mea faql de clienli. Mai cleparte, mi-
a spus cd a fost foaite grav bolnavi, cd a avlrt in ea
un $arpe, nu lin minte cat timp. Nledicii n-au aiutat-
o sa-l scoati si atunci s-a hotarat sa plece la Kronstadt,
la pirintele protoierei Ioan, care era remrmit in acele
timpuri cu viala sa er'lavioasi. in c..rsa clestinati. celor
care soseaLr la Kronstadt pentru un paraclis, lucru
foarte obi$nllit pe atunci in Rlrsia, el s-a apropiat cle
e;r si c intrelrat-o cle uncle-i si pentltr ce \-cnise. Dlrpi
ce i-a spus lroti\.ul pentftl care a bitut un dr-um lung
cle aproape trei flii de kilon.retri, el i-:r spus nfinile
pe cap Si i-a zis: "Dornnul iti va ajuta gi \.a trece tot".
in aceea;i zi, rnergincl ezl l:r toaletl, sarpele a iesit.
14
l)up:i accast:1, erL a du-s o \.iatar cucerniclr si plinir cle
fripte bLrne.
C<lc rl-llrtc cle l:l aceirstil ,-lo.rrnnj cr:rLr lcntlLr nli-
r.re ca o comoaral. Si eu ar.e;im o ncnolocire. llarwr,
cle p'.rtrlr ani, sr:ferea de o neputingir grea: rrra cele
sfintc $i Sfintele Taine fi avea grozar.cle chinuitoate
ilc\es( Lle (lertri)niz3re. SLrh dictrle:r rcestei \l'):.lnlne.
nln trimis l:r Kronstadt o scrisoare pzirintelui Ioan,
a|atind starea mamei rnele qi cerinclu-i lllg2lciuni.
Peste trei sdprinfni am primit r-irspuns, scr-is cle alt
cineva, cd P,lrintele Io2rn, in cutare zi, clup;r Litlrrghia
cfc dirninerrti, r slrrjit prrac'is si s-r.r ltrgrt pentnr sr-
nitatea roabei lui Dumnezeu cu numele Nlatrona,
cireia ii tdmite binecuvi.tarea sa. ELr trdiam atunci la
Rostov, marna la Elet, iar pirintele Ioan la Kronstadt.
DupI primirea acestei scrisori, i-am scris mamei, intre-
bnnd-o dacd nu s-a produs vreo schimbare ?n boala
ei. Ea mi-a rdspuns ci, in dimineala zilei respective,
2r avut un grozav, cle parca li,iegea ceva pe git,
ci J treclrt ^cces
printr'-un rnoment aserninitor ctr nroar'-
tea, apoi s-a simtit complet linigtiti. De atunci, man.n
a mai trait inca vreo l0 cle ani, dar simptomele bolii
nu s-au mai E^ a rnurit in zilla cle 19 octom-
lrrie (cdnd se^rdlal.
pomenette Sf. Ioan de Rila pi cind pI-
rintele Ioan igi sirbdtorea onornastica), ar.Xnd un
sf2rgit cregtinesc fedcit. Din toate acestea se vede cd
petrecerea rnea la magazin a fost lucrerea Proniei lui
Durnnezeu, c'ici, fiind eu cloar de 76-77 ani, toati gre-
Lrrrter.Lrlerintelor rnarnei cidea nrrnr:ri a.upm rnea.
13
 Dar s:i nrir intorc iariisi la atlactia ntee c;rtre Bise-
rir i. irr liec:t|e sljtlr-rto.rrI rn.t J.rcc:,r,t rr( l)..trLr or i lri
slujb;r, rpoi m:i oprean in parc sai ]a oclihnesc. V'rcl
o ciatil in vis o bisericl albzl. firi nici o podoabi, c,r-
ci se ziclea incir, iar un glas ili splrnezL cal este ,.l mea.
Eu lns:-r nu mh dLmirerm $i continlrxn.] si prir-esc le-
g..rtlrra dintr-e pietrele glefriite din pereti.
Dupa acest !is. niste birtrini rrenerabili, sot si so-
lie, pe care-i intilnearr meren la biser-ici. n alr invitxt
intr-o zi, clupir slr-Ljbi, la ei aczrsii, la un ceai. Acolo
am Yizut mai n]ulte czirti religioase ii le-xn] cerut una,
ca s-c) citesc. Erlr un Sbornic, cu feh:rite int2mpl'iri
din viala sfinlilor. Citinclu-l, arn fost cuplins de do-
rinta de neln\.ins de a-rni inchina \.iata slujirii lui
Dunrnezeu, clar nu qtiam cun-r, fiindci int2rnplirile
relat2rte in Sbornic se petecuserd cindva, in vremurile
vechi si in ministiri. Am aillns doar la concluzia cd
desiv2rgirea poate fi atinsa numai in mdnestire, dzlr
ttnde 5r cum nll stiam, cici nu fusesem niciodati in
vreo ministire gi nici nu vizusem cdlugiri ?n viala
rrer. Rostor Lrl erJ (lefarte cle ministiri si nici n-ave;t
vreun rlonument religios 1.nai insemnat. Dorinla nu
ela insa clip s-o potolesc, circi a devenit mai presus
de orice. Crecleam ci, pentru a fi primit in n.nnestire,
sunt de trebuinta bani, pentru taxzi cle intrare, iar eu
n-a'!:eam cle unde sd-i dau.
Atunci m-am l-rotilit si merg pe calea deja cr-r-
noscuti. Arrr scris pdrintelui Ioah clin Kronstadt, rela-
tandll-i toati clorinta mea qi mgXnch,rJ si n-ri plaseze
r6
in rninistire. X,li-a ri.spr:ns si stau ?tsa, pzinl t,oi
r.r.co
fr.icerdlitaria, si abia apoi sd mi ginclesc la cirlugi.rie
Acest rdspuns m-a intristat 9i. fiindcir nu mai irYeant
cui sir rli aclresez, am inceput si scot sfzitr:d clin cir--
lile religioase. An] sin{it, asrfel, dorinla cil lineretea,
fecioria gi cur-itia sa le incl-rin lui Dumnezen, clci fara
zrcestea nu poti fi in unire cr: El.
NI-am dus, apoi, la un preot, care-mi plicea tnai
mult declt toti, si ce ave?rm pe inin.rd i-am spus la
spor.edanie, dar n-am cipdtat nici o indntmare.
Acesta era pirintele loan Dornovschi, c2ue a ajuns mai
tarziu, prin st;ruinla sa, la un mare dar, ca mdfiuri-
sitor gi rugetot insi nu gi ca indrumitor. A tliit pind
la 94 de am. Duhovnicegte, iarigi am rimas singur, ca
rrn copil cu ochii legati.
Singura mea mingiiere en sd-r vizitez, in zilele
de sirbitoare, dupd slujbi, pe acei baftani iubitori
de Dumnezeu, unchiul Nestor Si mdtuga Parascheva,
de la care luasem cartea. Ei mi-au spus cd e de fo-
los se citeqti al 73-lea condac din Acatistt' Maicii
Dornnztlui: "O, Nlaici Prealitrdatd...". Citindu-I, rni-a
pldcut foarte mult gi a1n lnceput sal repet in conti-
nuu, fiindci iubeam pe Maica Domnului, ca un copil
pe rnama sa, ba poate chiar Si mai mult. Aceasti ru-
giciune imi didea o mare mangaiere gi eu md,bucu-
ram ca un copil. Cei din jurul meu, care obsetwau ce
stare sllfleteascd aveam, zicealr: "Cit de fericit este,
daczi n-are nici ufl pecat pe strflet!". Rugaciunea o
rosteam intotdeauna ?n nlinte $i nu-mi era niciodatl
77
 gICLI si o fac, chier.si :itunci cincl mai era cinerra cle tr.rlui Teodosie. in toate aceste ntalrlit.stiri ti se rtlpra
tartli. Ea iuri aclucea o mare l-tucr:lie si
llace in suflet, de clulceatx cXntnr-ilol si de felui curl-i erall
sr-rfletr-rl
c2l \'reLLnei puisir-i ce zboard pdn \'azcluh.
cliecutrte. Totul ni se plrex ceresc, ilr pe fiec{r-e cit-
Acolo, la biser.ica uncie umblam eu, a incepur si
r.tui vinit Ltn tanar, cu care, clup;l ciiteva int2h.rir-i, am
lrrgir il socotean drept Dunnezeu $i erlln €lata s:I
ne :'ug'ilr hri.
ficLrt cLrno.stiltli. El s-a clovedit a avea aceleaSi giir.r-
De lr'r Cet nigor,. cu vaporul. itlll lrers spre Iiie\-.
dllri .ii intentii ca 9i utile, nzlzuincl .spre ,liot" ,,lorr"_
pe r-lui Desna. De cleparte, ni s a clescopetic un ta-
halir. Er-a cu un ?rn r.nai tinir, fiu cle negr-rstor. bogat.
blou minunat: un cl2mb cie pimlnt irnpodobit cr-r bi-
Clrno$tinta noastri a de\.enit o strAnsi pr.ieteniJ si
serici, ce ar.eau tutlele poleite cu aul. Inima tres:ilta
elam amlndoi un singllr culaet. Viata ne era rlai fu_
noasi. NIai r.nulte rugirciur-ti toaptee $i n-rai multe la-
ldrl voie cie bucnrie si sttfletr:l se un.tplea cle entuzi-
asr.r.trl rugiciunii. Ne-2nt oprit lntr-o cauer'.i cLe la
crini. Oriur.rde am fi apirut, eram intotdeauna im-
Lar.ra. A doua zi, am intrat in biseticzr cea nlare a L?l-
preuni. Ne irnbiam spre Durnnezeu, clar de uncle sd
\.rei, care e spatioasa, clr pictlrri. frutloasi si podoa-
incepem ? De la cine sa cipedm indnrmari ? Tinere-
be de aur. Toate p;.ueau a nu fi de pe pirmint gi tttt'-
te, plrtere, fierbinqeali, sufletul se smucegte clin trup, n:ru foc in suflet. in fi.ecate zi, slujba neobqnuit de
dar n-are cine sili ajute, iar pentru cei ce .r,or sd ie
solerani qi cu canteri ce n-au seamin pe pdmlnt. La
mantLliasci, cei dintni dugmani sunt casnicii lor!
am2ndoui strinile era un cor de 30-40 de oameni 9i
Acest lucru l-am verificat pe spinarea noastri. Rugi.-
canonarhi cu voci minunate. Cl.nd se pornea cinta-
ciuni in bisericd, rugdciuni in tot locul, rugiciuni de
rea, plte ca sufletul iese clin trr-rp ii se topeSte to-
noapte, lacrimi de br,rcude, lacrimi de Lrmilinta, toate
tlll in'iuntru. Nu piriu, ci rau cle lacrin-ri imi curgeau
acestea erau in noi lnqine.
din ochi li, oricat incercam, nll puteam sir Ie opresc.
Vizlind ci, la indemnul gi cu invoirea cuiva. n-o
Stipanirea rnindstil'ii ne-a primit foarte bine. Ni s-
sa \'edern ministirc. ne-,tm luat eu noi strictul necesrl
a dat canreri gratuitd gi masl in fiecare zt,Ia trapezi,
Si am plecat pe ascr-lns spre Kie\r. Avean 19 ani si cu fratii. Erau trei feluri de mnncare, iar cind era clez'
eram in anul 7901. Pe drun, am trecut prin Voronei,
legare, pes,te $i lactate. Nlasa se dldea de doul ori
gnc]e se aflau mozrqtele Sflntr-rlui lvlitrofan, prin pe zi. Dat vai, nu ne-au primit in numirul flalilor-,
Z:rclonsk, unde se aflau moagtele Sflntului Tilion,
pentru ce nu scipasem cle militirie, desi clorinti ti-
prin Elet, uncle este icoana lVIaicii Domnului flcitoa-
nereascii aveaffI cu asupra de mlsut:i. Am litmas
re-cle-minuni, ptin Cernigov, unde sllnt rnoagtele Sfiin-
mihnit. A inceput 5i lucrarea Satanei: "Aqi fr,rgit cle
1S
19
ncasi - ni s-a spLrs Si veti fi cie batjocura oamenilor
cind vd Yeqi intoarce".
Am:ruzit ci, la 7 km, clincolo cle I{ier-, la sihdstr-ia
PolosceYa, se afli nn stare!, pirintele Alexei $epe-
1or.. Ne-am dr:s acolo gi al]r fbst prin-riqi de el ca de
un tatd. Am fost ingrijiti, dar rnai ales am fost hraniti
bine. Arn stat acolo cAter.a zile. Ne-am spovedit la el
si ne-am impartisit, dar despre intrarea in nindstire
acelaqi lucru arn auzit: reftrz pinl dupd militir.ie.
Trebuie spus despre acest stare!, care avea 65 cle
ani, c2i era fir-r de general. PXni la opt ani era mut.
Nlama ii mr.rrise la scufi timp dupi nagtere, apoi i-a
murit si tatal. Sora lui l-a dus la rnitropolitul Filaret
al Kievultri, ca si-i ceari sfat, unde si-l dea. Aceasta
s-a petrecut in Siptdm2na Luminata. Nlitropolitul a
spus: "Nu voi aveli sA va ingriii[i de el, ci voi veqi trii
prin rugiciunile lui". Dupi aceea, I-a cuprins ln bra-
Ie gi.i-a zis: "Hristos a inviat !", sdrutindu-I. Apoi, ia-
risi i-a zis: Sptrne si tu ..Adevarat a inviar!'. 5pune
liule l . In rcel momenr. bdiatul a pronuntf,t cuvinte-
le: "Adevirat a inl,iat !", qi din acea clipd a inceput si
volbeascd. "Eu - ne spunea staretul - am inceput sd
pl2ng si si-i sirut engolpionul". Mitropolitul l-a h"rat
spre cregtere in Lavra gi din Lavri n-a mai ie$it. A
crescllt Si 9i-a terminar studiile academice pe lnngi
Lavri.. Mitropolitul a incredinqat sufletul lui, spre in-
drurnare, starelului Partenie, om de inaltd triire du-
hor.niceasca. Sub indrumarea acestuia a cdpitat po-
vata \si a primit succesir-rnea de duhovnic $i de ste{.
20
Lll varsta de 22 de :Lni a fost tuns in monahism gi l-ri-
lotonit ietocliacon, apoi ietomonah gi lnai mult n-a
vrr.rt sd pr-itneasci glade ierarhice, rininind o viatd
intreaga duhovnic. De zrtunci, lam mai vizut inci
cle douzi ori,'insi coresponclenla clr el a clLrrat pani la
sfar$itul vielii lui. Nlormlntul hti era foarte respectat,
dar mai in urni s-a risipit Si a fost r-ritat.
Printre pelerini artl auzit despre sihistria Optina
$i starelii ei. Am aflat clirectia 5i am plecat intr-acolo
La Optina, snfletul a simlil ceva nou, neobignuit.
I(ievul ne produsese bucurie, entuziasrt; ia Optina
simteam ceva mistic, care ni se intipirea in suflet. Ca
atras de un magnet, fdre si-gi dea -seatna, sufletul rd-
m2nea robit de aceaste ministire qi nu mai dorea ni-
mic pentru sine, goptind parcd in taini: "Acesta este
locul, mai mult n-am ce cauta".
Ne-am agezat la cimin, unde ne-am bucurat de
toate inlesnirile gi de atenfia tllturor: masa potrivita,
cu prefuri convenabile, ordine, buni-cuviinti, sluibi
bisericeasci $i cantari dintre cele rrrai alese. In toate
se tedea o evlar ie exttaordinara.
Ne-am dtts la staretul Iosif, care era moqtenitol'
direct al pirintelui Ambrozie, urmaqul starelilor ante-
riori, sedili de starelul Paisie Velicikovski. Staretul
Iosif era un om cu o via,ti special harjztld, ceci'
dupd cum am afl^I, cand se adancea in rugiciune
era gisit inconiurat de un voal luminos Am fost $i
la perintele Anatolie, staretlll de mai tarzin, care pe
atlrnci era inci ierodiacon, insd primea deja popor.
21,
 l)trpr1 clrn ant aflar, clincl au dus icoena t\,I:ricii Donr_
rrului.splc s:irutare la.stiuetul An.]l)rozie si l-au intre_
lrrt daca chipLrl clin icoanri sc:uniini cltiar cu i\,Iaica
Donrnului, 2rce.sta x rlispuns:,.Aclresagi-r.i pirrintelui
Aratolie' . Acolo ne-arn dr,r-s gi noi, ca -sa prinim sfat
pentrlr intrarea in ministire. Rzisltun.sul a fost ace_
I:rsi, ca gi la n.riinastir-ile cie rnai inainte: drrpa nilitirie.
Afa c:i n-xm a1'ut de ales:,.,e-o,.r,,1ror."alit
$i ne_anl
irnpiirtzlgit, am primit pentrlr intaia datn Sf. lvtaslu, an
fircut cuno$tintar iu celiva ltonahi si. iuind binecr-r_
rint.rrc cle llr:tlrrrrul losif. ctr toitte \.i nLl aceqJ ne
er:r tr:ia, ne-zrm intors Ia Rosto\,.
Vicl voia lui Dumnezeu asupra robilor S:ii, che_
mati de El, care-L cauti din tot iufletrrl gi care se in_
fiptuie$re fdr.i nici o indoiali prouiclei,ttial, pentt,t
preanirirea Preasfantului Siu nune. Ceea cJ e as_
cuns de ochii oamenilor, e cunoscut nun.rzri Domnu_
lui, Care singur e vziz;tor al tainelor. prin ce judeci{i
m-a aclus Dunrnezeu, acolo unde-i trebuinta-Lui .si a
clescoperit ceea ce era ascuns pentlu altii ?
Vicl inaintea mea birbati desir.nrqiqi cu varsta,
plini cle $tiinld, cu stare sociali, car.e, dr,ipi ct.,antt i
Inainte-Nlel€dtomlui, zru venit la mine si vacli o tres_
tie nlr num?li cLitinatd cle vAnt, ci pr:rtatd fdri nici o
crulare clc fr.rrtuna, doveclind prin acestea cd sincer
cautA r-lnire nerniilocit2i cu Domnul si recunosc ci
lucest lucrrr r c(,:L lnai rnare Iipsi pcntru lnilntltire;r lot
22
sr.rfleteascir. E clrept c."iputin a clxt lin-rba, ins:i,iljma
x splrs totLrl, fapt c:tre:r proYocirt si zimltete. gi sus-
pinlrri, si lacrir.ni de umilinti in ochii 1or..
Cine ?ns:i pricepe ginclul lui Dumnezeri s;ru cine-I
cste LLri sfetnic ? Spre acest lucm au fost xcluse toate
de Don.u.rul si, cinpir cum buretele trage in sine ulre-
zeal;r, asa si inirnile noaslre, nevizute cle noi, ca niste
zziciurinte de comori din smXrcr:rile pdrnantlrllti sar,r
adincirnea oceanului, prin deoseltita pronie a htj
Durlnezeu, prirlesc harrrl. Acezrstd comoara din ini-
mile noastre n-a rimas ascunsii ?n aclincuri, clupi
cun.r zicea, ci s-a transfomut intr-un vulcan in erup-
!ie, intr-o lucrare totali, stdruitoare gi fierbinte in sluj-
ba Domnului, cu o credinld nestrinutatd, spre slava
PreasfantLrlui si de mare cuviint:i numelui SiLl.
Inaripinclu-ne cu creclinga in Dr-rmnezeu gi spriji-
niti de rleosebira Sa purlJre de grije. care a adus ricj
pe un strein, premirind pe Domnul pentru bineface-
rile diruite, cu o credinqi sincerl, au prirnir de la in-
sugi Domnul binecuvnntarea LLli peste ei, nila Dom-
nullli trimise asupra lor. Iar ell, pnftuea multumind
Domnului penru milele Sale cele mari fald de mine
gi fatd de alegii la lucrarea lui Dumnezeu, venili la
mine, care-qi unesc inirnile prin dragoste dumneze-
iasce, mI bucur gi mi rog nlt numai clin datoria de
pistor, ci si din dragoste pirinteasci, inellend ruge-
ciuni Dontnului, Celui ce mi-a increclintat sufletele
alese de El, ca si se intirezrsca neclintit mintea si ini-
rnr lor in lucrrrer urririi nerrrijlocite a srrlletelor lor
l-3
cu Domnul $i inh-o credintA nestraunlrtetir in toate
acestea, pfecum si in Yeneticul necllltosclrt lof, ctre
i lr inriJnit in crlc;r :rlelsi ,-le .li pcrtfrLt rnir-tuile:i srr-
fleteiol lor'.
Voi lncepe, cu ajutorul |:i Dumnezeu, a insira pe
hirtie rlomente rizlete clin cele ce s-au lucrat si se
lucreazi de Proni:r lui Dun.nezeu faqi <ie mine, spre
irnplinirea ntilelor lrri Durnnezeu lsul)ra \.oi1str-i si
asupra tutllror, pe care Dorlnul, prin jr-rclec:iqile Sale
nepitrunse, i-a ales sa lle r,rneltele Sale, spre slava
Preasfantullri Siu nume.
Fericili cei ce nu s-au smintit intru mine ! Nu pen-
h1l ce eu personal ant ceva ext aordinar i{r mine, c,ici
elr sunt orn cu loate neajunsurile, dar voia lr.ti Dum-
nezeu m-a ales, m-a indmmat gi petrece intru mine.
Ca un cildtor, pdvesc calea trecllti Fi vid cd Dum-
nezeu, prin Pronia Sa, necunoscutl mie, m-a ales ca
si-l fiu unealtd. Chiar din copilirie, oarnenii m-au ?n-
conjllrat clt dragoste, iar Domnul a privit spre mine
$i a turnat in inima mea dragoste fald de El, care a
devenit neclintiti si de neinvins. Domnul pare ci s-a
grabit si nra raspl:ileasci nLr nurnai cu o stxre ntate-
riald buni, dar, pe cii necunoscute de lume, ba nici
chiar de cele mai alese minti omene$ti, si mi aduci
la acele izvozrre de unde clin belsug se revirsa harul
Sau qi se aduna intr-o singuri incipere a inimii mele
tinere.
1. De la cuviogii 'parirlqi de la Pecerska din Kiev,
prin mzrrele staret PARTENIE si fiul sir,r duhovnicesc,
24
pirrintcle ALEXIE SEPELOV, chrirovnicr:l Lavlei. cr,r
cxre aln purtat col€spondenti pan,r la floartea szr, .itn
plir.r'rit cel clintii spr-ijir-r duhovnicesc qi tnoral. Aceas-
ta s-a petrecut in priflra rnea caiirtorie la Kiev. cincl
elan de 18 ani $i plec:rsem cu glnclnl sI rimin la
lndndstire, dar-arn fost respins de to!i, pentru cd nlr
n'eam sen'iciul militar satisfircr-Lt, lnceplnd cu pirin-
tele Ioan clin Kronstaclt si terrninind clr slaretii cle la
Optina, care, degi nu rn-;tu primit in obqte, m-zrtr luat
totugi sub aripa lor'.
2. Cel rn:ri insemnat spdjin l-arn primit insir de la
pirinlii din Optina, urmaqi ai marelui stzuet Paisie
\elicikovski, ce au conlinuat lLtcrarea iui duhovni-
ceascd, care, prin mila lui Dumnezeu, a ajuns gi pXni
la mine, netrebnicul.
Ace$tia au fost: IOSI4 pe care, nu arareori, in titn-
pul contemplaliei $i rugeciunii launtrice, il gdseau
inconjurat de lumind, de la care am primit binecu-
vantarea cea de pe urmi, dinaintea morlii sale;
ANATOLIE, care a intrat in monahisrn la vi.rsttt de 32
cle ani, dupd moartea plrinlilor sii. A fost Lrn nlare
bdrbat duhovnicesc, un bun si vajnic lucritor al nt-
gecilrnii. El, cel dintni, m-a imbriligat Fi m-a luat in
grija sa cluhovniceascd. Ei, cel dintai, rni-'t ardlal dra-
gostea pirinteascl cea rnai fierbinte ?n inclrumarea
mea duhovniceasci.. El rni-a clescoperit tainele clru-
mului cluhovnicesc in viate gi, clupi cr.im rAnclunica
iqi hrdnegte plli$orii, tot aqa rn-a l-uanit el din buzele
sale cu hrana duhovniceasc'j $i cea trupeasce; VAR-
25
 S.\NUFIF, care a il.ttrat in t-r.ronrihisur fiincl coionel.
I)ulrir.rcl incir rLniiomta ruilitar.a, el urma creclincios
irrLl11rr']']riri]r.stilf(.riir,r cle la Opri:trr. pc c:lncl errr inri
(,litcr tinir. trecirtrl pr.in hronslrtrlt. f, ntsts ll Lri..e[i_
ca lrncle ofici:r Sf. Liturgl.rie pirintele Ioan si a intrat
.in
rltar-. VirzilrcluJ, piu.ir-rtele loan s-a clepirnat de Sf.
l{asi, .s-a apr.opiat cle el si i-a sir.rrrat m2ina, spre sur_
pr-inclerea celor cle faii, pre.'izilcl \-iitoarea lui mi_
rerie {luho\ nicei.cil. Acesr pirinre. prin inrelepciLrnea
,.i I rclsugr i d|agoslei. Lran.fonrta sr rfl etcle orrrr tcnilor.
r zcLr, rle c.iror suflete nr.t-rnj (rlLr culloscute r[ie, ca
Sfiirsinri lui, eu l-an cleplins nerr.fngiiat si ctr bel.gug
cle laclimi i-an-r stropit sicr.iul, lacrimi pe care el le_i
vizllt si sr"lspinuri pe care le-a alrzit, pentru cir rni_a
puftat de grijd din lumea de dincolo. O parte din
zrceste lucrlrri au fost insernnate in cronica mdnesdrii:
NECIARIE, smeritul lucritor al rugiciunii gi conlem_
platorul tainelor lui Durnnezeu, pe care le spune:r in
mod acoperit (el a intrar in minastire clin fragecli. co_
pilirie); TEODOSIE staretul, mai rnarele sihitului,
care era un cltLhovnic priceput gi incercat (acesta a
intrat in monahisn cind inci mai era functionar):
TEODOT, eclesiarhul mdnestil.ii, czrre a intrat in obgte
la vZirsta de 16 ani gi i-a apucat in \,:iati pe staretii
?rnteriori, colaboratori ai staretlrlui Ambrozie. Era un
om foafie plicut ti un sfetnic si indn:mitor c.luhor-
nicesc pricepr"lt, inzestrat de Dunnezeu cu claml til_
mdcirii $i cunoasterii Sfintei Scripturi, un nevoitor is-
cusil in lrrcrarca rrrgiciunii in rninte..i in inimi, sirb
toate formeie, cu o viate contemplatil'd superiozrr:I,
26
crrre ?r\-e:l legirtuli qi ctr alti nevoitori clin rcele tim-
pLrri, ce triiau 5i prin elte lOcuri clin Rusie. Unlrl clin-
trc xcesli nevoitori, cate aclesea r-iziut mirnlstitea, er;t
un cirlugar din Sfintul N4unte Vechi, silit cle lm1;reju-
tliri sir tliriasci in Rusia, cu numele ADRIAN, pe care
Dumnezeu, dupi negraitele Sale inch.uirri. l-a lnzes-
trat clr fericjrea unei br:curii necurlrate, cu lipsa ori-
curei lacr-ini pe pdmartul inimii lui.
in Optina, mai eraLr multi alli robi ai lui Dumne-
ci lrumirul lor trecea de 300 de nevoitori; insir, cle la
fiecare puteai si iei exemplu de smetenie, ascultare,
blAndeqe, rdbdare. in ce pdveste votul sir';ciei, apoi
nirleni nu avea nifiric, ceci toate Ie erau asigurate de
menistire. Cnt despre castitate, afard de spovedanie,
pe care o fdceat cind vroiai, se mai practica gi des-
coperiiea zilnica a cugeteloq intemeiati pe atenlie,
respect $i dragoste a unuia cdtre altul, sincerl, din
roari inirnr, firzr fdtirnicie. Nimeni nLr se 3rnestec:l in
viata Si sufletul afafi de egumen 9i de stareli,
^hui^, le erau increclintate sllfletele.
aclici de cei cirora
3. Sprijin cluhovnicesc anr mai pdmit cle Ia doi
mari ne\.oitori, bitrdni sihaqtri din Nlunlii Caucazu-
lui, unJe iard5i, <lupi Pronia lui Drrrnnezeu. mi-a fost
rlncluit si md c1uc.
Unul a fost perintele schimonalt ILARION. care
ar.ezr mai mult cle 80 cle ani. El era precum cei din
vecl-rime, la fel cu Antonie cel Nlare, Ivlacarie Egip-
teanul sau Isaac Siml. A terininat seninarr"rl si a cleve-
nit ln\'artik)r. Ducea o \-iat,l dest[ibalati gi se intbol,
r.r'ilise cle tuberculozi. Aceasti intlr.r.rplare a fost pen-
tru el Lln fel cle scuturirturi sau, rnai bine zis, chema-
rea lui Dumnezeu. S-a pus pe ginclu i. DXnclu---si
seama ca1viata cea Yremelnici se stinge cu repezicirF
ne, car se tope5te czr o lumin:rre cie cearir, se intreba:
.Ce n]d
asteapta pe rnine in r.esnicie -/ Ei, ce ?". Si-si
r;lspundea: "N4ir 2lgteapt;i groazir qi iar groazi". Cons-
tetnnd acestea, el s-a intors citre Dornnul, proniato-
n:l lrrmii gi cunoscdtorul tainelor., ca si-I r.otbeasci:
"Daci-Ti este cll voie sd-mi pistrezi \.i;r!zr. spre shva
Ta. apoi, de acurn, en sunt robul Tiu si urdsc pica-
tr-11". Apoi a plecat la Athosul Vechi (rusii au o mi.nds-
tire in Caucaz numiti Atl-rosul Nou, spre cleosebire
de cel vechi, din Grecia) si a intrat in monahism. Si-
nitatea trupului a cipitat vigoare gi treptar s-a intarit
duhovnicegte. Dupi 15 ani petrecuti la Athosul Vechi,
a venit in Catcaz, la Athosr-rl Nou, cle Llnde, peste 7
zrni, pentrll o unire mai pLlternici cu Dumnezeu, a
plimit binecuvintare gi s-a retras in creierul nlllntilor
si in inima pldurilor, suferind cu ribdare toate lipslr-
rile. A petrecut acolo mai mult de 30 de ani, ducXnd
o viaEi plini de ascez:a, ce n-ar putea fi imitaH, Si a
ztjr,rns la cr,rlmea desdvirgirii spirituale, de unde se-
mdna simnnla plini de har in inimile oamenilor, a.sa
cum nourul aduce ploaia. Acest vas era plin de har-
gi de mari daruri cluhovnicesti. in clipe de foar.ne ne-
crufitoare, Domnul i-a preficLrt o piatrd ?n paine.
28
Celilalt ncvoitor'. 11scr.r.r:lnirtol cr,r el, SOFRONIFI,
ciin tinerete a inttat in siltiistria Optina $i s-a intlrit
cu cluhul, snl.: asculhrea st:rreqilor cle ztcolo. Aprins
cle dorin&r r,rnei f ieti sir.lgrtrrtice, firi nici o teami de
lipsr"rli, ci cu nadejdea in Domnr"rl. a prin. t biuecu-
lentare Si a plecat in Caucaz, uncle a rirrn.'Ls 25 de
:rni, ajungincl la aclinci bikaneti. ELa un utare ascet,
birbat foarte iscusit in viata contemplativti si plin ca
Lrn burete cle har. La r,lrsta cle 80 de ani, Don.nul I-
a trimis pentru ultima datd, spre a se odiirni, in -si-
hirstria Optina, leaginui sIU de odinioari. lv!"rlt folos
mi-a adus qi mie, care pe atunci etarn prunc in cele
cluhovniceqti.
N-am fost lipsit, intr-o anlrlne mesllri, nici de in-
vil[itura perintelui Ioan din Kronstadt. Toli acettia
erau plini de mult har, care le era d'iruit din mila lui
Dumnezeu pe pimnnt- De la ei am invAlat sI pastrez
buna credinli, nu numai lnlduntrul meu, ci gi in afa-
rd, precllm 9i blXndelea gi ribdalea, care nu mi-att
stricat nicioclati.
Scriu, spre intdrirea credintei \.oastre, nu cuvinte-
le mele, ci cele spuse mie, la tirnpul lor, de citre in-
drumdtorii n.lei, care nlr o date au cliscutat despre
mine qi despre ceea ce Ii s-a descoperit lor', in clipele
de extaz, amrme cI asupra mea a fost degettrl lui
Dumnezeu, cici unii dintre cei ce au locuit aici, in
manastirea Optina, intre 20 9i 60 de ani, sfersindll-fi
29
 \iiata la adenci bdtraneti, n-2ilr fbst inlredniciti cle
Durlrtezeu cLL ceeti ce El a tllrnlrt :rsupra inin-rii mele
tinere.
Afali de toirte acestea, dupa spusele lor, curente
cle putere harici si din alte locuri s-..ru unit zrsuprzr
mea. Er-arn pe atlrnci la r.lrcta de 27-28 cle ani gi vre-
rne de 12-13 ani eu am fost numai frate (novice).
srrb ascultare. insa, acestea nu le-am destiinuit. De
lici a lezrrltat o binecrrvintare linlpuric isupra ntelt
pentru indrumarea sufletelor onteneSti spre mintu-
ire. Dar, cle la Dumnezeu, toate sunt la tin.rpul lor,
eltlel n-ar'[i fosr sceesli rrini.
CAnd eram de 29 de an| ln 1974, in luna iulie, a
lnceput rizboiul cu Germania gi pe noi, toli fraiii,
afari de un ctz, re-au incorporat in armatd. $i aici
a lucrat Pronia lui Dumnezeu asupra mea. Binecu-
v2ntdndu-mi pentfti un rizboi extern, in acelaqi
tirnp m-a binecuvintat fi cu indatorirea de a lupta si
cu vrijnugul dinduntru, adici sd ajut sufletele ome-
neqti, si. le indrum spre rnintnire, zicandu-le: .Nu fi
osta$ numai al ifirpdratului pemantesc, ci si al Celui
ceresc".
Pirdsind Optina clr trllplrl, n-am pirdsiro cu du-
hr,rl, iar la plecaremi s-a splts: "Rugicirinile pentru
tine nu \.or inceta a se lnil1a qi binecu\.antarea noas-
trd. prin Domnul, r'a fi pururea peste tine, iar tu, fdr.;
nici o sllbire, continua-Ii dnhovnicegte drunul, dar
nu numai atat, ci, intalnind in drumul Uu din cei ce
se \ror trage spre Dumnezeu, ciutand m2ntuirea,
30
Irpoi sileSte-te neapirzrt si le areti calea spre mintr:-
ire, predindu-le tot ce !i s-a descoperit de Domnul,
c,rci ;lcest lucru mr e de miczi inse rnatate, fiinclci
un suflet omenesc e lnai cle pre! decat toate comori-
le lun.rii gi pentru fiecare in pafie a palimit Dornnul
$i Si-a turnat dragostea Sa, pini la virsarea preacu-
latlrhii SiLr sange.
Sa iubesti si tu fiecare suflet lncredinlat Ee de
DLrmnezeu, cu cea mai infldcdratd dragoste evan-
gl"relici, a;a cllm ai vizlrt-o gi p|imit-o de la noi, in
aceasti sfanta manastire, $i ofice suflet cale aleatgi.
la tine, nai inainte de toate, sffeduieSte-te sd-l slo-
bozegti de citugele plcatului, oricum ar fi legate, lu-
ind totodatd toate mdsurile ca sel uneqti nemiilocit
cu Domnul.
Nu fi ca un invefetor sau profesor, care citegte
leclia, ci ca r-rn prieten pentlu suflet, ca un tate pen-
tru copii, sincer, plin de dragoste, binevoitor, strdbe-
tind drurnul pi pentru tine Si pentru algii, ca impreuni
si mergeli intru implrilia lui Dumnezeu. NLr Lrita ci
osteneala aceasla e de h"rngi durati gi neintreruptd,
clar ea lntiregte arr.una sigurl a fericirii vegnice, clci
"cel ce face $i invale $i pe allii sd fac'i, acela rnare se
va chema in iffrparlqia cerurilor' (ll,Iatei i, 1,9). Afarit
de acestea, tinde, farA a te uita la faqa omuh"ri, spre
in.rplinirea oricirei fapte bune ce-qi va ieSi in cale".
S-a sluiit Te Deum-t\ am plimit binecur.2ntarea gi
arn iegit din lirnanul cel lin, ca un prunc cle la sXnul
cald al mamei, in spaliul furtunos al valurilor lurrrii,
3L
ce \'r-riesc Fi fifi r^ga,z te po:uta din loc in loc, con-
dus doar de Pronia lui Dumnezeu, care m-a trecut $i
peste granit.i, in tiri stri.ine si minunate, iar acum m-a
adus si in de Dumnezeu pizita Romanie.
Pretlltindeni Ei in tot locul, impreund cu evlavia,
am pistrat smerenia, blnndelea gi ri.bdarea.
Limba n-o cunogteam, insa inimile oamenilor le
vedearn fird greE, cu ochiul liuntric, le simteam fri-
mantdrile qi indoielile, printr-un dar special. Protoiereul _loan Kulighin
Oriunde auzeam despre cer.a butr din punct de CIIVINTE CATRE UCEMCI
vedere duhovnicesc, ca o albini zburam pentru a
lua mierea gi ca un burete absorbeam tot ce era de
folos, iar c6,nd auzeantt despre lucruri satanice, apoi
eram ca o snrmi de o[el, ca un metal topit.
 I
1. N,Iullurnire Domnr-rlui, Care aqa a binevoit cartre
noi, ca noi sI intirim mintile $i inimile noastre cu
credinta nezdruncin2lti, prin fapta unifii dilecte a su-
fletelor noastre cu Dumnezeu pi cu credinga neslibi-
ti in harul lui Dumnezeu, prin ciile Lui, necunoscu-
te de noi, pentru izbdvirea sufletelor noastre.
Cu aiutorul lui Dumnezeu, incep sa povestesc,
rrdcaq unele momente izolate, pe cat este posibil
prin traducerea scrisd, despre cele infZptuite qi cele
ce se infiptuiesc, prin mila gi vointra lui Dumnezeu,
in calea mea gi intru implinirea hamlui lui Dumne-
zeu asupra voastre gi a celor pe care, prin ciile Lui
necunoscute de noi, Dumnezeu ii alege ca armi
pentm prosldvirea Preasfintului Sdu nume.
2. Sfinlii Pirinli socoteau o fericire mare, in timpul
acela trecut 9i indeplrtat de noi, daci cineva gi.sea
indrumetori experimentali in fapta unirii directe a
sufletului cu Durnnezeu, care se numegte cunoagte-
rea lui Dumnezell, descoperid prin viala contempla-
tiv-spirituaH gi prin rugiciunea neintrerupti a inimii.
3. Ce se poate spune despre timpul nostru de
acum ? Nu este greu a dob2ndi cunoa$terea lui Dum-
nezeu. Dacd indnrmarea nu se contr.lzice iu Scrip-
tlrr'.i sicLr inf itiituriic Stlntilol' Perinti. :ltunci eu este
corecti.
Dar han.ll Sflntului Duh. care se aflzi in inter-ionrl
sufletr:lui nosrll, nu se las, cllnoscLLt. sub nici o lltl-r
analizi, clecit ceh-Li plin de buniloinli 5i ir,rbire de
DLtmnezeu, c:ipirtati prin experient,; personalir, pe
care Dumnezeu, prin br-rnatatea Sa nemritginitir, a
binevoit s-o diruiascl.
.i. Felicire mare in harul lui Dumnezeu are zrcel:l
pe care Dur.r.mezeu, prin inqelepcillnea $i bnnirtate:l
Sa, il duce, prin cdile necunoscllte de noi $i $tiute
numai de Dumnezeu, citre izvorlrl nesecat, clestii-
nuindu-i taina cea ascunsi de lume.
i. Fericire mare in harul lui Dumnezeu ,si in
bunitatea Lui larg cuprinzi.toare, ce se fevarsi ln ini-
mile noastre, care au simlit ceea ce au ciutat a$0 de
mult qi nu s-au indoit cl locul cel mai de seamd in
izhavirea sufleterscd este sa aiba cineva incredere in
indmmdtorul sdu duhovnicesc si sa pestreze aceastz'i
incredere plna I^ c pdt.
6. Nu eu personal afl1 ce\ra deosebit, clci sunt on)
ca oricare altul, cu toate neajunsurile omenc$tl, (ri
voinfa lui Dumnezeu m-a ales $i mA conduce, pfln
devotamentr,rl meu nezdruncinat qi neschirnbat fat:i
de El.
7. Harul lui Durnnezeu binevoie$te s.I drrulascir
inirnii mele, inci tinere, sf2nta binecuvintare $ufle-
teasca, in stridania mea de proslivire a lul Dltntnc-
zeu.
36
8. Aceast:r sienta binecuYantale, mostenit?i de le
stzueli, mi-?l fost datir spre indl'umarea celor insetati
cL1 sinceritate dr4ri izbivirea slifleteascl, prin lega-
mantlll direct clr Dlrmnezeu.
9. Ca clrurnelul ce priveste cLrmul stri.bitr-rt, afir
vizut ci Dumnezeu parci s-a grabit sa inrdclicineze
in inirna mea mnar1l setea de nepotolit a iubirii info-
cate fali cle El, revd.rsXnd din plin 9i cu mild, in toata
fiinga mea, harul Siru neprecupetit, care este mai pre-
sus dec2t toate blrnurile pemantullri qi nu poate fi
inqeles de lume, ba nici chiar de cele mai invitate
rninli omene$ti, fiindcl qi \.oi sunteli ca mine Si eu
ca voi.
10. Prin ciile Lui nemirturisite $i tainice pentru
mine Si pentru toata lumea, Dumnezeu m-a adus
cdtre acele binecuvanhte si nesecate izvoare duhov-
nicegti ale aga-numitei "Universitati sufletegti", care
au fost pentru mine mdnestirile Pecerska Lavra drn
Kiev si Optina, schimnicii clin Caucaz gi marii ei bir-
bagi sfinti din vechea manistire Athos qi din Kron-
stadt. De la ei s-a reversat din plin had gi binecu-
vnntalea lui Dumnezeu, uflpland inima mea tandri
-si, in decursul a 35 de ani de cumplite incerciri, n-a
slibit in mine. Pe n-fsura h,irniciei qi de!.otamentului
meu cdtre Dumnezeu, a cureteniei sufletesti a ininii
mele, in imprejurdri grele ale vielii, fie cd se umplea,
fie ci se revdrsa ce era, dar nu seca niciodati.
11. Din acel moment, cdnd pecetea han-rlui tlum-
nezeiesc a fost pusd asllpra mea, pe mul! dintre cei
37
inseturqi clnpir izbivir-ea sufleteasci, Dr:mnezeu i-a in-
dreptat citre mine si, prin rnoclesta gi pioasa mea in-
drurnare, a r.arsat in inima lor mullumilea $i speran-
1a, potolind setea lor, neastarnpdratd cu nltcet'a, clin
izvorul Sar: nesecat 5i '"'esnic, plin de br,uri.voinql, cle
dr'agoste si de rrrih.
12. Cu cat mai abundent se rer.arsi harul dunrne-
zeiesc in calea vietii mele, pentrn prosli.virea nume-
lr"ri Si.r-r cel Sflnt, rni plec ai mi inchin in fagl buni-
r ointei lrri DLunnezetr.
Si se coboare Si asupra tfoastri mila, binecr.r-
vantarea si harul Domnului nostru Iisus, Hristos.
Pdri?rtele loan cel St,.tit,z
II
A,Iultllmi-re Don.nului, Care in feh:l acesta a bine-
yoit cdtre noi, pentu a interi mai teneinic firintile si
inimile in fapta unidi nemijlocite a sufletelor voastre
cu Domnr,rl gi a nu slibi credinEa in Providenta Sa si
in Streinlll Siu, gdsir intr-un fel necunoscr-lt pe calea
menftririi sufletelor. Cu ajutorul lui Dumnezeu, r.oi
ardta, deocamdati, rnomente izolate, pe scuft, pe cat
se poate transmite prin traducere scrisi, despre Pro-
videnga lui Dumnezeu care s-a sevargit gi se sevar-
pette asupra mea gi intru implinirea milei Sale asupra
noastrA $i asupra tuturor acelora pe care Domnul ii
alege, pe cei nepAffunse, ca unelte ale Sale, pentm
slava Sfantului Sdu nume.
Fericiti sunt cei care nu s-au indoit de mine. Nu
eu personal am ceva deosebit, fiincl un om cu insu-
giri ale firii, cu toate lipsr-lrile, ci voia lui Dunnezeu
m-a ales pe mine, conducindu-mi. si sdldqluind intrr"r
mine.
inci de pe cl,nd erarn t2;n7lr, Pioviden;a dumneze-
iascd a fost binevoitoare fali de inima mea, diruin-
du-mi binecuvdnt^re h^ricd pentru mantuirea sufletu-
lui meu pi fic2nd din mine o cilduzi duhovniceasci
cu mare experiente, un sprijin haric foarte solid pe
calea mlntuirii sufletelor oamenilor.
39
 Dnpi crirr cilitorul se intoarce szi vacld clistanta
parcursi, tot a$a $i eu am rizut c:'i Domntil s_a gra_
bit. in rlare mila Sa, szi toarne in inima mea tinzir.r:i
dragostea nebiruit.i fati de El, sii umple prin mila Sa
negraiti sufletul meu clr damri mai presus cle tonte
bunurile pamante$ti, care sunt ascunse de lume si
nepitrunse nici de cele mai invltate minli omenesti.
Pe ciile Sale ne$tiute, Domnul m-a adus pe mine
la acele izvoare nesecate, din care se revarsd imbel-
strgat harul 5iLr cel durnnezeiesc. umplind ininrr
mea tanerd si, pe tot parcursul drumului zbucir-lmat
al vielii mele, el nu s-a impulinat, ci, ca un claf al pro- .
videnlei dumnezeie$ti, tot mai mult s-a revlrsat.
Apoi, Domnul a indreprat spre mine, din diieritele
cai ale vielii lor, pe multi ostenitori ai cdlitoriei pi-
mantegti, pentru potolirea setei lor duhovnicegti,
care prin nimic nu se umpier.
Fie mila si harul Domnului nostru Iisus Hristos ct-l
voi cu toli :
Noul Lenit - Strdinul
IU
NlultrLnire Domnului, Care in chipnl acesta a bi-
neloit citre noi, pentru a intdri cat lnai mult mintea
si inimile voastre in fapta unirii nernijlocite a sufle-
telor cu Domnul gi pentrlr ca sd nu sldbeasci credin-
ta 1'oastri in Pronia clurnnezeiascir 9i nici in Strlinul
Siu, pe care voi l-a1i aflat intr-un mod neinfeles pe
calea mintuirii sufletelor, lre voi ardta voud, pe scul't,
cireva semne rizlele, atit cit se po:tte strecura prjn
talcuirea scrisului.
Vi mdrturisesc cu tirie despre lucrarea Proniei ltti
Dumnezeu, c te s-^ sivarsit 9i se sivar9e$te cu
mine, cit qi despre implinirea lnilei Lui, care se re-
varsi asupra noastra $i asupra tuturor acelora pe
care Domnul incd ii alege, pe cei nepatrunse $i in
cl-ripuri apa de deosebite, drept unelte ale Sale, spre
slava numelui Siu.
Fericiti sunt cei care nu s-au indoit de mine, sira-
cul vostru parinte qi duhovnic, qi care md aflu "striin
trimis".
Nu eu ca fipturi am ceva deosebit, fiind om, ctl
insugiri ale firii qi cu toate lipsurile ei, ci voia lui
Dumnezeu, care este minunati, tn-a ales, dincolo de
nevreclnicia rnea. Ea mi calluzeqte gi ea siligluieqte
in rnine robtrl Siu. .
41
 Inca cle cincl eram tinir, lucrarea proniei lui
Dunrnezelr !l avut bUnI\ oire fat;t cle inima
mea si
pentru lltintllirea ntea, n.r-a diruit cU binecurrintarea
harici, datd prin mo$renire. IVI-a diruit, de aseme_
nea, cLl uu indrum:itol cluhor.nicesc sub lut
Ei c:rre
ar'ea. o lnare triite. Si iarisi rn_a clin-1it
cu sprijinr-rl
Sdu haric prea intelept Si foarte puternic, pe
iceasta
cale lungd a pribegiei rnele spirituale.
Despre ;rcestea r-am vorbit prin cuvdnt vin, de
mai multe ori gi cu aminunte,;i inci rroi mai arita.
Iati, noi ,,am plltea spune multe, fird s:j ternri-
nam, dar sfa$itul cuvintelor noastre este Dornnul,
intru toate", aga vorbegte Fiul lui Sir.ah qi rnai aclaul
gd, atlt de nimerit: ,,Cum vom putea si-L preasli_
vim?" (Cattea tnlelepciLu?ii lui Iisus Sjrah 43,3\_32).
Cu neputinla mea, pururi ii voi mullumi, cd, pe
scara suigului duhor.nicesc, El mi_a dat de atntea
ori
adevedri gi intiriri de har at5.t de puternice. Dar, pre_
curn. zice irrrpiratul prooroc Solomon, ,,inlelepciu_
nea lui Dunrnezeu este mai frurnoasd decit soarele
si decat odnduirea stelelor; dace o pui alirturi cu lumi-
na,_o intrece" (Cartea hxtetepciunii lui SotonconT,
29).
. ^ ^Dar,
prin cei slabi Si nestiuli lucreazi, puterea Sa:
"Cit de rninunat este numele Tdu, Doamne, in tot
pimantul 1", zice psalmistul, cdci .prin gura neprice_
pufilor,.a copiilor 9i a pruncilor care sug ai sdv?r.pit
Tu lauda Si purerea Ta,' (ps. 8, 1_Z). Asa m_a ddruit
Dornnrri crr ceeir ce se nulneste :.inmAneree harici :r
l
l
12
rLnei mo$teniri duhovnicesti ;i incredingarea conclu-
cerii spre mantuire a sufletelol o"rtlenilor"
intorcXnclu-r-r-r"i inapoi, siL vacl intinclelea stribi-
tLrt:.r, eu fiincl cdlitoml care umbli de 60 de ani
prin
aceasti vialir, r'Id cum Domnul s-a gr-:ibit, clintrr-l ince-
DUt. Drin ltlegerea Sa dttttrnezeiasca sa tr''arne in iLti-
Le'nca tini.-ri o nebinrili dr:tgoste <le loc feti de El'
Binecu\-antat este Domnul, pentru ci s-a grdbit sir
un-rple sufletul meu de har 9i sA mi cor'2r;easci cu
milele Sale negliite ! Eu, m-a111 smerit intru plinita-
tea acestor daruri, care sunt mai preslls decat toate
bunitilile pimanteqti ;i pe care lumea si mintea oa-
menilor nu le Poate Patrunde.
BinecuvAntat este Domnul, ci, din anii cei din6i,
m-a dus, prin ciile Sale tainice, pind lt izvo,atele ne-
secate di; care se revarse cu imbelgugare harul Siu
qi pe care le pdzeau bltrXnii pdrinli in sihistrii, in
munli 9i in unghere neqtiute !
Binecuvnntit este Dornnul, Care, din pragul fra-
secl al barbitiei rnele. a fdcut si se topeasca la un
ioc, in inirna lnea tilniri. belSugul darurilor, din care
si acum triiesc si mi innoiesc Ai pe care in suferinla
nu l-am pierdut,
9i pe trunchiatul drum al vielii mele
ci i-am pistrat cu gdjd $i cu teame, ciutind si nu-l
impulinez. Dimpoirivd, duhovniceqte vorbind' pot
mirturisi, in chip neinqelat, ci 9i eu' smeritul, darul
cel aclevlrat al Proniei lui Dumnezeu, dincolo de
slibiciunea mea, l-arn irplfiesit multora clintre cei
cale, in chip sincet. l-att cetttat As putea spune ci
43
 clarul lrri Drrrnnezeu singLrr-s_a
irnltirt:isit pe Sinc rtr_
luror acelor cildlori :li drumrrlui;".,;
pe crre Donulul i_r rchrs ;;,;;;";,
spre mine. pe felrrr.itt. ci_
riri ale vierii lor obisnllite. pentrrr porolirea
sufletesri setei lor IV
Setea Duhului este neco\.arSite Hristos in rliilocul nosrrur
$i prin nillic nu se I

utnpie. iar clarul Lrri. cu cir ..'r"".;;-"i;

l:1temult spor€ste gi
mar ;;l; Iubite intfl-r Domnul, frate Pavel,
se umple.
nrile si harrrl Donrnrrlui nostru lisus
r.oi.Fie
cu toti I Amin !
Hristos cu
Degi e mici clistanta care ne desparte ,:i mare br,r-
curia rnea ci ffi\i^ t^ nll e$ti depafie, totltti, aceast'i
Ioan, bucurie nu di nici r-rn folos, atdta \.reme cat nu ne
Pdrintele cel Sudhz intdlnim personal. Eu mereu te aqtept: Fi frilia ta
pentfli mine,9i ell pentrlr frdlia ta suntem necesari
ca aerul. Dar care si fie pricina ce nu ne di putinla
sd ne vedem? Nu voi gregi dacd voi spune ce Saana
nu iubegte binele.
Sosirea gi scurta mea vieluire in Romnnia a adus
folos duhovnicesc. Au fost seminate, prin mine, se-
minle duhovnicegti, care vor xduce roJde h vretnei
lor. Aga a fost voia lui Dumnezeu. Durerea mea este
ci nu stipinesc limba romnnd. FrAlia ta esti de tre-
buinli ca aeftil, pentrll folosul obgtesc Ai spre slava
lui Dumnezeu.
Strdduie;te-te si vii la Bucure$ti, ca si judeclm
indeobqte lucrurile, cdci, cu ajutorul lui Dumnezeu,
noi trebuie si firn un ino4 de unde sd iasi povequ-
irea gi lucrarea gi tlln.rdcirea de cd4i. Cu ajutorul lui
Dumnezeu trebuie si ne apucint clr stiruinti de

45
acest luclLr. Tererrul in Rorliinia este foarte l:un.
l)un-mezeu l-a inzc.strat cu o boe:4ie cle lnilir cltrrnnc-
zeiascar $i cu ex1;clientir cluhovniceascri. Trebuie sir
punem talantul in lucrare, ca si nu ne cloleclint lenepi.
v
In acesl scop, nridirjclr,riesc cir vei sosi curincl :rici.
Bincculantare fir-rlui 9i urmaqr-riui r.neLl duhovni-
Oprirea la Nlan.'lstirea Antim, la Soflan, si la Cernica,
cesc. iullit in Dunlnezctl, Slncltr Ttr<lor' itl ltlltintire:l
la rnine negregit, 9i r.ino f:ili aninare. Asupra frir(iei
tale cacle obligalia cle a face a-scultzrre, pentm sla\':r
niini .t" rttgiciune cle I;r pirinteJe clul:ovtricesc'
i'li"'.t.uf tirrn I(trlighin, ucenic si Lrrmas clultol'ni-
Iui Dumnezeu gi pentru mnntuirea sufletelor ome- i.".. ji't :rnul 1906, il staretilor lietii contc platitc
neqti, prin care Dumnezeu upureazi qi greqealele care sunt
cle la n'iuistirea Ei scllitul Optina-Plrstina'
noastre \.ii ne Va a$eza laolalti ctr cei ce Se ostenesc
spre slava Preasfnntului Siu nume.
.,t"-* i"r Paisie Velicikorlski, ieroschimonahilor Teo-
io.if, r'--.t.rfi", Anatolie, Nectarie, protoielettlui
Inci o datd, nLl te rog, ci te implor, cauti sa \'ii aoiii putt"i.itot mindstirilor din N{unlii Caucazului'
c2t mai repede posibil. Petrecerea mezr aici este clit-
tinati, clar mi las in voia lui Dumnezeu. 25 martie 1946, Ioar1'
Rdmin cu o sincera Si pdrinteasce dragoste, Mlnistirea Cernica Pdrintele cel Stdin

Protoiereul Ioan Ku ligh in

20 septembrie 1945

Transmipdtoni acesteia este Salxdu TLldor. El este

ttrtul dintre cei nxai deuotali unnasi, rAtnxitoi ii
tt"ditori, penti Lt cat"e fi nntlhtmesc lui Dx4rnnezeu,
Domnul a nirnis la mhle Si pe alti osArduilori, lucflt.
de care stLnt foafie bucuros. Aici std toatd feicirea
Si bLtcLtria tnea.
 Protoiereul Ioan Kulighin
scRrsoRr DIN DETENITE
 SCRISORI TRI&IISE
LA MANASTIREA CERNICA

9 innuarie 1947
Mila lui Dumnezeu sA fie cu voi !

Domnul a ingiduit si sufir $i se am necazuri

cdtre apusul zilelor mele, dupd cum se vede, pentru
intirire gi lepddare de sine, 9i nu pedsesc nici cu o
iotd nddejdea in mila Lui.
La 4 octombrie 7946, au sosit romanii la Cernica
gi ne-au luat cu ei, spunXnd cd ne duc la Comisie,
dar ne-au predat rugilor, care, ca pe nitte supuqi, au
inceput si ne acuze de tridare de patrie, neintoar-
cere inapoi gi tot felul de invinuiri politice, ce mi-au
fost totdeauna striine, cdci vi^.t^ mi-^ fost zidig in
Dumnezeu, din ziua intrerii mele in Optina.
Am trecut in Rominia dupd deschidere^ glrz,nilei,
cu consimldmnnNl patriarhului Nicodim, impreuni
cu mitropolitul Nicolae al Rostol'r-rlui, qi am fost a$e-
zali la linigte, in rninistire, pentu 6dihne, ca unii ce
eram inaintagi in vnrsti Si cu senatatea zdruncinata,
dar cu rfvnd pentru viap duhovniceasci.

i1
 Am inflti$at la lnchetzi o acler-erinti din partea Silri pregdtiti hainele, cici s-ar putea si{i fie ne-
patriarhr.rh,ri Nicoclim, prin cere am fost confinrirt in cesare 12 clruln. \/e$mintele, cfl-lce?l pector:rlat, ce?rsr"ll
ministire. cl:rr n-a fost luat;i in consider:rtie, c:ici toa- si iconitele sd le duceli pirrintelui Sofian sau clon'rnu-
tI vina cacle asupm mea, pentru traldare cle patde, lui Sandu Tudor, la Nlinistirea Antim, ca unol fii du-
Am rlotir,e si miL gZinclesc la usurarca situatici, hovniceqti iri nrei, Pentru atenti.t stalelului P2utenie
intnrcet eu nu m.lm ascuns, iar la judecatd, care se sunt foafte recunoscitor.
tot ami.n;r, impr,rgcarea, cu care alr fost ameninlat, Nu cer nici trn fel de lucluri, plnl la judecatir,
s-ar putea .schimba crr incl'risoarea. Dar 5i repatrierea afarl de rugiciunile voastre $Al'uitoare si de mijlocirea
se tot aurnnir, pzrrci in folosul nostru, al batrinilor, pat[iarhului Nicodim, ca pentru un fiu duhovnicesc.
de care ei n-:rn nevoie. CAt despre ferneile clh-rgir.i-
!e, nu gtiu daci, pind la unni, au fost ridicate qi ele
de cdtre alrtoritdli.
Rugernintea me2l sterlritoare cltre Yoi este si mij-
locili, ca pentru un frate al vostru, inten'enlia direct:i
a patriadrului Nicodin.r, singllra care mai poate schim-
ba situalia, pe temeiul relaliilor noastre bisericegti gi
al rXnduielilor duhovnicegti de minestire, 9i anume:
cel ce a intrat in rninistire, rimine acolo unde a fost
pdmit, Fara nici o indoiali, cererea de miilocire a
patriarhului Nicodim va fi satisfdcr"rti de generaltrl
Susaior., plegedintele Comisiei Aliate de Control.
Naddjduiesc numai la dragostea voastrd neschim-
bati qi la grija voastri fatd de mine. Ugile sunt zivo-
rate gi foarte greu de deschis, iar viitorul ameninte
cu aspre suferinfe, dar toatd nidejdea e in Domnul
$i in inteft€nlia patriarhului Nicodim.
Toate cd4ile si hirtiile mele si le strangeii la un
loc, atAt cele ruse5ti, cat gi cele rom2neSti, si sd se
pestreze numai cele ce sllnt ?n legituri cu preotia.

52

10 ianuarie 1947
A,Iila lui Durnnezeu si fie cu r.oi !
La adeverintzr in lir-t-lba romXnd, care se afld la
cilugzirila Paraskeva, sora mitropolitului Nicolae, se
mai pot adiuga certificatele rnedicale, pe care nu
le-am luat cu mine, in care este r.otba cle boala tnea
din trecut. Aceste certificate, in ruseqte 9i in rorni-
negte, se gasesc in doui plicuri. Daci se poate, se
fie pdstrate la pdrintele Sofian. Adeverinfa, care se
gasegte Ia sora mitropolitului, vi rog cu stiruintd si
ve grabili si o ffimiteli lui Sofian, cdci po^le
^Yea
mare importanle la judecatd.
Orice lucru duhovnicesc este aici rdstalmicit in
sens contrarevolulionar. Ei nu inleleg nimic din cele
duhovniceqti. Toate convorbirile de la Antim sunt
clasate in categoria aclittnilor subr-etsive inipotriva
Sovietelor. intre participanli, au fost unii clr intentii
binevoitoare, nu gtill cine anume, dat mi g2.ndesc
mai rnult le persoane de sex ferninin.
Tot ce se afli scris, in ruseFte sau in rornXneqte,
intre lucrurile rnele, in special manuscrise, dali deo-
parte, afar:a de ci4ile slavone. Poate va avea loc o
confiscare, deqi n-au ce confisca, dar pot controla 9i
trebuie si punem riul inainte. Veimintele, crucea
34
pectolali $i tot ceea ce este sfintit, ca 9i ceasr'rl 5i
b;rnii, vreo 200 de rnii, duceqi-le la Antim.
Vd rog cll stdl uinti se 1'd grebiti cll toate acestea,
ind'"rti ce veti prirni JCeasli scriso:Lre.
Pregltiti hainele, cizmele cle iarni, cirnigile care
se vor gisi, numai si fie tari, ciorapi de lnni, obiele,
plosoape, nllnugi, ciciula, tunica, pantalonii, plapu-
ma, o pemir mice, fele de perni gi cearceaftiri, a1i qi
ace, s'ipunr-rl care este, perie de dinli, pieptene, cana
gi ceainicul, palton de iarni. Rasa, ca4ile 9i icoanele
nu le vor primi aici. Pune! doar icoana cea mice a
Maicii Domnului 1 c te o panglici roqie, iar Sfin-
^te
tele Taine de rezervi unigi-le cu posrnagii 9i bngali
totul intr-un coq de trestie sau intr-un Seamantan,
caci e mai uqor. Luati gemantanul meu cel vechi, ca-
re are lacdte.
Toate acestea trebuie pregatite 9i legate, pentru
ca, atunci cXnd se va ingidui, sd mi Ie trimitefi aici.
Aceasta rebuie si se sivnrgeascd repede.
Va rog cu suruinli si-mi indeplinili ace'asla cdl
mai cur2nd. Trebuie si fiu gata.

12 id.nl.nrie 1947
lVlila lui Dumr-rezeu sa fie clr voi I
Al-r primit sclisoarea de la voi, care m-a mlngi-
iat foarte n.u:lt, dar socot ca n-am fost bine inteles.
Principalul este ca interventia si fie llcuti de in-
suqi patr-iadrul Nicodim lnaintea generaluhri Susai-
corr, ca pentrlr unul ce sunt nurnirat in rnnd cu fralii
de la minastile, qi o adeverinti despre inchinor.ierea
mea, la care ad:a:ugayi gi vreo doud-trei certificate me-
dicale. Altceva din partea romAnilor cred cd nlr va
avea nici o putere. Rugaqi-l cu osardie pe patriarh,
.pini nu e prea tarziu, altminteri pot fi judecat $i ex-
pediat.
Judecata se totamana. Cauti dovezi pentru
acuzare sau vor se mi rimiti la Moscova. Nu-mi dau
seama cym vor sa procedeze. Cred, totugi, cd se vor
opri la ultima solutie.
A$tept si va ingriiiti de rnine, Lucrurile mele,
adici hafiiile, ci4ile, veqmintele, cele dou'i antiffrise,
mirul, Evanghelia, crucea pectorali gi ceasul Longi-
nes, puneti-le intr-un sac qi ducelile la Sofian sau la
Sandu Tr.rdor, inclepArtali din lucruri tot ce este scris
de mlni gi notesurile. Orice legitura duhovniceas-
ci, indiferent cll cine, este aici inleleaszi altfel.
)b
incepeti s:l-mi trimiteti cite celit cle imbricirninte.
E gr-oaznic s:r fii dezbricat 9i descull in toiil iernii.
Eu sunt in haine de vara. Dr-rpi riispunsul vostllr, o
si |i scriu cs {i-lni trir'niteti la prinrl ocazic, u[ic:rr
un rincl cle haine gro:rse, apoi. szipun, cdr.r.nsi, indis-
pensabili. Srint patrr"r lLrni de cind port o cdmasir ne-
spalatd. An.r uitat sa pomenesc cle bandaj. Am nevoie
de el ca cle aer. Se gise;te in chiiie. Apoi cle ceapi,
fiinclci curge sAnge clin gingii. Plrneti totLrl inrl-o fatA
cie perni. Adlesr esle B-dul Aiex-rndru, nr-. 20. Drci
\.eli avea ner.oie cie autoriz2rtie, cereti-o cle la colo-
nelul Vineralov, preqedintele tribunalului. Tribr-rnalul
e alituri, dar rnai intii incercali la nr. 20, la Corpul de
Gardi zrl Garnizoanei. intrebali transmititoarea aces-
tei scrisori, care vi va spune cum sd procedagi.
Avem unele informaEii ci cele ce ni se transmit prin
lucnrri, ne parvrn f'ari. auto.rizalie la nr. 20.
Mi intiresc duhovnice;te. Rugiciunile mele sunt
unite cr.r inimile voastre. $ed in intunericul necr-rnoq-
tinlei si implor ajlltorul vostru si rnila lui Dumnezeu,
in veci nestrimutati.
 SCRISORI TRIA,IISE
IA NIANASTIREA ANTIIVI

14 ianu.afie 1947

lvlila lui Dumnezeu si fie cu voi l

Cer staruitor scuze pentru deranj. Viala mea mer-

ge nu dnpi ceasuri sau zile, cr fi.ecare rninut o poate
schimba gi pe atmosfera din jur nu md pot bizui
pentru ceva mai bun, deoarece ei nu ne doresc bi-
nele. Mi-e frici de un singur lucru, anume si nu fiu
trimis gol pe frig. Aq fi cerut demult, pe cale oficiali,
si mi se aducd lucnrrile cilduroase din Cernica, dar
nri-am dat seama cd nu se poate. Pricina sunt rrranu-
scrisele gi doui scrisori ce le-am primit din Rusia 9i
care trebuie si fie izolate.
Ei hu tin cont de cele duhovnicegti $i omeneqti.
Orice corespondenti din Rusia, ei o rdstilmdcesc in
sensul propagandei, ca agitalie a unei grupdri anti-
sovietice. Aga privesc $i conferinlele de la Antim, ca
o organizagie subl'ersivi de oameni bogagi 9i invd-
tati, indreptate impotriva curentului sor,'ietic, iar la
aceste denunturi iau parte si romini. in aceasti pri-
r.infi, eu am fost foarte mlllt torturat la anchete. Le-am

59
spus ca acolo sLint randlrite con\iolbiri ch'rhovnice5ti'
p.i.'ito"r" la biser-ici si minastiri, cle luminare cregti-
neasci. Le-am spus, de aseffIenea, ci am fost cres-
cut in mindstir; , cit Ia 24 cle ani m-atn lepddat de
lume, ca si duc o vialA duhovniceasci' pentrLr c-e lu-
mea nLl este pentru mine, i2r aici am trecut cu totul
legal, cu uprolror"r, patliar-huh-ri, cl:pd ce s-a deschis
teiitoriul, ii.tu .e. decdt si mi se clea voie si mor
liniqtit.
D" u.""u, mai intai, vreau si gtiu daci au fost
izolate haftiile clin lucrurile mele. Apoi, adlrnati toate
lucrurile intr-un singur loc. PXnd la judecatd, nu ne
dau voie si ne intXlnim cu nimeni Nici din lucruri
nu putefi ince rimite, ceci este dtrbios 9i corespon-
denia poate fi oricnnd intrerupti
in orice timp, ei ne pot trimite cu convoiul Ceea
ce mai poate uqura, este numai o deosebitd mili din
pu.t"u lui Dumnezeu. Ndddjduiesc la mila l"ri Dum-
nezeu.
19 ianuarie 1947
&lila lui Dumnezeu si fie cu rroi, ctt care nidejcie
tlaiesc gi eu I
Ve anlrn! o veste tristd. Sambata, 18 ianuarie a c.,
am fost judecat de tribunal pentru tfidare de patrie.
Am fost condamnat la 10 ani munci silnica, 3 ani in-
terdiclie in drepturi gi confiscarea totale a averii. N-au
finut seaffra de nici rtn fel de circumstan[e atenuan-
te. Au aplicat acelagi tratarnent pentru tofi cei care
au trecut granila pe teritoriul duqman. Nu lin cont
nici de cele duhovnicegti. Prima vind. este cA am slu-
jit in bisericile deschise in vremea ocupaliei, fapt so-
cotit ?n folosul dugmanului. A doua este trecerea
granifei. A treia, vietuirea pe teritoriul dugman gi, in
sfar$it, nedorinla de a md intoarce.
Acum, dupi ce am fost condamnat, ne putem in-
tllni, in orice zi, de la orele trei dupi-amiazi. Cum
se agagi unul ce se ineaci de un pai, daci vor primi,
voi face cerere de revizuire a procesului in fala ins-
tanfei, cu supravegherea procurorului, intrucit sen-
tinla nu este supusi. la interdiclia de recurs.
intre 28-30 ale fiecdrei luni, se expediazi convoa-
iele. E sigur ci vom fi trimigi inapoi, nu este nici o
indoiafi in aceasta privinll. incep incercarile de tot
61
fblul si suferintele. Sit fie 5i in acelsta nldeiclea in
mila lui Dutnnezer:,
Vi cornunic ci o plrfte din ir.rctr'rri le-rurl priDlit
simbiLti, d:rr nu estc nici r-rn fel cle inciltiminte, iat'
er: nd aflu cll pantofii Lrzati, cie Varar' incilt:inlintea,
oricare ar fi, este neceseri.
VI rog stiillritor sri-mi triflritefi grabnic cele r-,jma-
se, in vederea ck'umului de iarn:i, frigulos 9i grozar"
Din Cernica: cizmele, ciorapi cle llni, obiele, o ci-
mzrgir tzue, s'ipun, o piturir caldi cle lirnd, o pernzi,
tunica nolrtr, pantaloni, prosoaPe, iar de la Antim:
paltonul gi geamantanr,ll cel notr. Si puneli Si un sac
alb, larg, peste umlrul Seamantanului, ca siJ pot
Iua la spinare. Peste legeturd. se poate pune o mic:t
Evangl-relie rusd $i o carte de rugiciuni slavoni Ei
Sfintele Taine, intr-o triistutd mici, printre pesmeti.
. Sd ve pezeasci Domnul I
21 iailuarie 1947
Domnule Sanclu si Pirinte Sofien,
Condamnarea este crlldd: 10 ani de luuncir silni-
czi, 3 ani interclictia 5i confiscarea ar-erii. Dar ceea ce
|i rog eu, prin aceastd scrisoare, este ca toate llrcru-
rile mele, care n-au rnai ajuns la mine, sd le luati voi
de la Cernica: crucea pectorald pi doud cruci cle cele-
lalte, un ceas negru, Longines, cu sticla sparti, doue
rase, una noue gri Si una neagrl, vegmintele, Evan_
ghelia, Antimisul, ca4ile, iconifele, plapuma de lind,
perna gi, in general, tot ce a rdmas de la mine.
Nu mA aqteapta decat greutdti. Numai Domnul
este puternic si mi le ugureze. Lucrurile mele, ?nce-
pdnd cu ceasul, vindeli-le $i imperfiti-le pe la cerpe-
tori gi pe la biserici, pentru pomenit, ca sa mi se u$u-
reze soarta. Vi rog cn steruinta sd vindeli h-rcr.urile
treptat 9i si impeftiti siracilor si pe Ia biserici, dar
mai ales slracilor, ca se mi se r-l$Llreze soarta.
ConYoiul poate fi expediat intr.e 26-30 ianuarie.
Va ro€i stiruitor sA mi ajutati cu rugicillnile, atat cu
cele de acasii, cAt gi cu cele din biserici, dar mai ales
cu rnilostenia,
6a
 l)tlDi cc tnt loi stabili uncle\ :. 'ii tll.'j r-oi ntai fi
in virLri- ri roi scrie Vi trirnit Ltltitn: trreit irnbliti$tr-
re Si binecuYantarea lui Dumnezeu' CARTILE RAI\,IASE
DE LA PAR]NTELE IOAN KULiGHIN

L. Rdnd.uiata LJtrerliei, Vecentici 5i Sf Linitrybii

2. Mo li fte hzi c (Tr"e bni c )
3. nhiduiata sf. impLitiLisanii
4. Acatistier
5. Sf. Euangbelie du'Pd loan
6. Pauecernila micd
7. Prauila Penlru monabi
8. CuuAntuirile Sf. Ioan Gurd de Aur
9. Calend.aru,l ortodox pe anul 1930
tO. Lecturi religioase pentnr popor
11. Revista CuuAntul onodox n$
12. Viata lui listts
13. A. P. cehov, oPere conxPlete
L4. Biruinla de la Poltaua
15. Bune rndr"turisiri
!5. Fralii scriitori
17. Relisl^ Zorica
18. Revista pentru copii
19. un uid de idei
20. Conuersaliulxi tuso-romdne

65
DOCIJMENTAR
 MITROPOLITUL VISARION, $EFUL X,IISIUNII
BISERICE$TI PENTRU TRANSNISTRIA, SOLICITA
APROBAREA PATRIARHULUI NICODIM SA OFERE
GAZDUIRE NI]TROPOLITULUI NICOI*dE AL RoS-
TOVULUI SI PROTOIEREULUI IOAN KULIGHIN,
REFUGIATI L{ ODESA

ina lt Prea Sfinlite,

in zilele de 18-1! septembrie 7943, intre locuitorii
evacuali din Nordul Crimeii, printre care numeroase
familii de moldoveni, a sosit, refugiindu-se la Odesa,
$i iPS Mitropolil Nicolae (Amasuschi), intitulat al Ca-
ucazului de Nord gi al Azovului, fost cu re$edinla in
Rostov pe Don, insolit de protoiereul Ioan Kulighin,
duhovnicul Eparhiei Rosrovrului.
Octogenarul Ietarh, a cirui biografie o anexi.n,
este gizduit cu insolitorul si.u la Misiunea romnni gi
cere binecuvantarea inalt Prea Sfinfei Vo slre td-
mnnea gi a oficiz cdnd va trebui ln Oclesa, pnni ^ la
alte dispozifii, iar noi ne aliturem, mijlocind aceastd
binecuvantare pentru iPS Sa gi clericul siu.
Primili, Vi mgim, lnalt Prea Sfinlite, ale noastre
intru Hrislos frelesli imbretigiri.

24 septembrie 1943 MITROPOL]T,

Odesa \,lISARION

69
 Din ultima cleportare s-a intors, in ajunul actualu-
lui rizboi al Rusiei, la 9 iunie 1,941,, $ia trdit in oraEul
BIOGRAFTA PE SCURT Azor.. Dupi ocuparea Azovului gi Rostovului pe
A MITROPOLITULUI NICOLAE AL ROSTOVULUI Don de trupe gerlnane, in septembrie 1942, a fost
restabilit la catedrala sa din Rosto\', pe care a pisto-
)
esre fiu de rit-o pini in februarie 1,943. in acest rdstimp, a orga-
iPS ltlirropolit Nicolae ( Arnestrskj
absolvirea nizat in epalhie 120 de case de rugdciuni, a refdcut
preot 9i are varsta cle 85 de ani. Dupd Se-
pzr\ial catedr^l^ din Rostor' 9i a hirotonit un nurndr
minarului Teologic din Saratov, a fost invelltot apoi de peste 100 de preoli gi altele.
preot in oragul Nicolaevsk, din gubernia Samara' La 5 februarie 1943 s-a evacuat din Rostov, prin
Rim2nind vidnv, ln anul 1)22, Adtnztrea preoll- Tag4nrog, la Mariupol, unde a stat pane la 5 septem-
lor si mireniloi din judegele Nikolaevkc li Novou- brie '1.943, conducdnd eparhia locali. Apoi, prin Meli-
zensk, din gubernia Samara, I-a ales episcop A fost topol, impreunl cu c{iva preofi, s-a evacut in Odesa.
hirotonit gi confirmat de decedatul patriarh Tihon'
A slujit ca arhiereu la Nikolaevsk, Kustanae $i
Troilo (regiunea Celeabinsk), la Eisk 9i la Rostov pe
Don.
Slujirea arhiereasci a mitropolitului Nicolae a fost
intrerupti de patru ori, de deportdri 9i inchideri in
temni!e.
Oda6, in anul 1928, Vlidica a fost condamnat la
moarte, clar in momentul execuliei n-a fost omorat,
ci numai ranit.
Mitropolitul Nicolae a ficurt exilul in diferite lo-
calitil: la Ufa, Turchestan Si Kazahstan, a stat in in-
chisorile Rostovului pe Don, la Reazan, Novosibirsk,
Sizrani gi in alte pi4i. Nu o data a fost trimis qi in
etape.

70
 PAIRIARHUL NICODIM COIVIUNICA A'IITROPO-
LITULU] VISARION APROBAREA DE A GAZDUI PE
IVIITROPOLITUL NICOLAE AL ROSTO!'TJLUI SI PE
iNsolrroRur sAu.L{ ODESA
Ca rispuns Ia adresa inalt Prea Sfinliei Voastre,^vi
facem clrnoscut ci ddm bucuros binecuvantare IPS
Mitropolit Nicolae de Caucaz de a riarndne in Odesa,
irnpreuni cu insolitorul siu, 9i de a oficia cind va fi
nevoie. plni la noi dispoziliuni.
7 octombrie 7943 PATRIARH,
Bucureqti l[ICODIM
IVIITROPOLITUL VISARION 1NEMTNEZA PETNT-
ARHULUI NICODI]VI CEREREA IVIITROPOLITULUI
NICOI-A.E AL ROSTO!'IJLUI DE A SE REFUGIA iN
RON,'LANIA, II,TPNEUNA CU PROTOIEREUL IOAN
I(ULiGHIN
inalt Prea Sfintite,
lntre 18 septernbrie gi 25 octombrie a.c., ln Odesa
au sosit ca{iva clerici refugiali din Rusia, in frunte cll
ips Nicolae, Nlitropolitul Rostovului pe Don qi al Ca-
ucazului de Nord, aflat in gdzdtirea noastre.
Preol.ii au fost repanizari pe la paroiriile libere
din aceastd provincie.
Cum, insi, impreiurarile politice gi rizboiul ame-
ninlA in prezent gi aceast'; provincie, iPS lvlitropolit
Nicolae r.ine a vd, ruga, prin aliturata cerere, sI bi-
nevoiti a-i binecuvinte intrarea in Romania si a-i
destina un loc de adipostire, av2nd virsta de 85 de
ani, irnpreuna cu doui persoane ce-i insogesc: Pro-
toiereul loan Kulighin, de 58 de ani, si monahia bi-
trini Paraskeva Sinkarenko, sora sa, ce ii sunt spri-
jin de biLrlnele.
iPS Sa a fost pind acurn de cinci ori in inchisori
gi rAnit prin impr,rgcare gi sufletegte nu poate supor-
ta nici gAndul de a mai rdm2ne sub robie bolgevicd.
73
 snriiinilldtl-i si lloi rlcertsl' lllgiilllinte' \-ii rtlSIIn
.l iriu,lt oirt rt-i rrptolre cererer' rtcot t.l i trdtt-i-se ttn CEREREA IVIITROPOLITULUI NICOLAE AL ROS-
'-liti,"iti,in lari
rrcliDost
TOVT]LUI CATRT PATRIARHUL NICODIII DE A FI
VA ruginl. inrrlt Prea Sfintite' ale noastte
PRI I\,IIT iN ROAL{NIA, iN,IPNTI NA CU PROTOIEREUL
intru Hristos fr;t!etti irnbl itisiri ]OAN KUL1GHIN
MITROPOLIT.
27 octoml>rie 1943 inalt Prea Sfinlite, Preamilosti\:e StIpan i;i Patiarh
\,IISARION
Oclesa
a toati Rorninia,
Cu voia lui Dumnezeu, impreuni cu cXliva con-
slujitori ai mei, afi reuiit si vin Ia Oclesa, unde, prin
bunitatea itS uitropolit Visarion, am prin.rit gizdui-
re la Misiunea Ortodoxi. Greutatile ciletoriei qi su-
ferinqele pe care le-am indurat in trecut din partea
bolgevicilor mi-au sldbit puterile, iar evenimentele
ameninletoare din prezent rnd fac sd mi gindesc cu
griji Ia viitor. Ag dori si gdsesc adipostire pi odihnl
in vreo min'istire din pra binecuvlntati a iPS Voastre,
care ne-a. primit cu atata bunatate Si care ne apdfi de
dr"r,,smani.
inci o datd 9i din toatl inima rog pe iPS voastrl
si binevoili a nu mi refuza in rugamintea mea,

Al inalt Prea Sfinliei Voastre,

smerit confrate gi rr.rgitor,
|IICOIAE,
Nlitropolit al Rostovului pe Don
si al Caucazului cle Nord
 IATITIARH L'L N1CODITI SOLICITA IIJN]STERU
LUI CULTELOR SA AI'ROBE INTII{REA iN TARA A
NIITROPOLITT]LLII NICOLAE AL ROSTO\TULUI $I A
iNsoTrronrron sAr. spRE A Fr GAZDUIT LA N{A-
NASTIREA CERN1CA
Dolurule Ministru,
Avem onoauea de a vi remite, in copie, ardt'esa
iPS N4irropoiit Visar-ion, geful Nlisiunii Bisericesti pen-
trlr Transnistria, impreuni cu cererea de prirnire intr-o
flinistire din tare a iPS Nicolae, Ivlitropolitul Rosto-
r-ului pe Don 9i al Caucazului de Nord, binevoind a
cunoa$te ci noi arn orinduit ca iPS Sa gi cei doi in-
sofitori ai sai sd fie gizduili la Menestirea Cernica.
Comunic2ndu-vd cele de mai sus. Va nrgdm, Dom-
nule Ministru, a lua m'isurile cu\.enite spre a li se in-
gidui, din panea Onoratului Guvern, intrarea ln tari
gi
se ^Fez^re^
la locul indicat de noi, precum 9i de a li
da un ajr.rLor de trri.
Primiti, Va rugam, Don-rnule Nlinistr-u, asigurarea
deosebitei noastre consicleraliuni gi arhiere$ti bine-
cuvintiri.
I4ITROPOLITUL VISARION ESTE IN$TTINTAT DE
PATRIAITHUL NICODIA,I CA A,IITROPOLITT]L NICO.
LAE AL ROSTOVULUI $I iNSOTITORII SAI VOR FI
ADAPOSTITI LA ]VIANASTIREA CERNICA
inalt Prea Sfinlite,
Ca rirspun-s la achesa lps Voasrre, Vir facem cu_
noscut cd am rXnduit ca iirs Nicolae al
Rostor,ului si Caucazului de Nord,
^4itropolit
impretrnd cu pro_
toiereul loan Kulighin gi monahia paraskeva Sinka-
renko sd fie adipostiti la Mdnistirea Cernica, din cu-
prins-rl Arhiepiscopiei Bucureqtilor.
Despre aceastd rnisura em facut cr-rnoscuL gi Mi-
nisterului Cultelor, spre a le da 9i un aiutor de trai.
Cu friqeasci intru Hristos salutare.
6 noiernbrie 1e43 ifltfiH

6 noiernbrie 19+J PATRIARH,

MCODIM

.\IINISTERUL CT-LTELOR CO}IUNICi PATR IA R-
HULUI NICODIX,I A\4ZUL FAVOMBIL PENTRTI IN.
TRAREA iN TATCC A N{ITROPOLITULUI NICOIAE
AL ROSTOVULUI, i},IPREUNA CU INSOTITOR]I SAI,
$I GAZDUIREA LOR LA MANASTIREA CERNICA
inalt Prea Sfinlite,
Ca urmrtre lr adresr inrlt Prer Sfinliei Voasrle,
a\€rn onoarea a Yi zrduce la cunoqtintd ca Nliniste-
rul, in temeiul dispoziliunilor dornnului lvlinistru, Prof
Ioan Petrovici, dit aviz favorabil pentru intrarea in
lari a iPS Nlitropolit Nicolae al Rostovului 9i gizdulea
ips Sale la lvlinastirea Cernica, irnpreuni cu Protoie-
reul Ioan Kulighin 9i monahia Paraskeva Sinkarenko.
Binevoili a cunoagte ca, in acest sens, s-a comu-
nicat €i Ministerului Afacerilor Striine 9i celui al Afa-
cerilor Interne.
Primiti; va rugdm, inalt Prea Sfinlite, asigurarea
in3ltei noxstre consideratiun i.
15 noiembrie 1943 SECRETAR GENERAL,.
PROF. AUREL POPA
MITITOPOLITLTL \,/ISARION SOLICITA PATRIAR-
HULUI NICOD]M SA INTERVINA LA. COX4ISLA. DE
REPATRIERE PENTRU OBTTNEREA ALTORIZATIEI
IJE ST.{BILIRE IN TENA A N IITROPOLTT I]LUt
NICO-
LAE AI ROSTOVIJ'LLTI S1 1NSOTITORILOR SAI
inalt Prea Sfintite,
in legdturi crr renirea h j\tin)srir.e Cerrrica r ipS
Mitropolitul Nicolae al Rostovului si insolitorilor sdi,
Protoiereul Ioan Kulighin gi monahia paraskeva Sinl
karenko. cu-fratersca dragoste vd rugem sd binevoiti
e dispune sd se lacd interventie cle idrre SL parriar_
hie la Comisia Centrald de Repatriere .lin g.,.,.r...ti,
ca sd le dea cuvenitele autoriza{ii de stabilire in
tara.
Misia a ficut toate formalitilile ce se cereau in
Transnistria, in vederea venirii celor de mai sus la
Bucureqti.
Primifi, Ve rugim, inalt prea Sfinlite,
-intru ale noastre
Hrjsros fritesti irnbreligiri.
16 noiembrie 1943 MITROPOLIT,
Odesa VISARION
 PATRIARHUL NICODI]\4 INTERVINE L{ CONIISIA
CENTRALA DE REPAIRIERE PENTRU ELIBER{REA
AUTORIZATIEI DE STABILIRE iN TARA A IERA.R-
HULUI RUS gt iNsolttonlron lut
c;rrrE
PRI$EDINTIA CONSIUI]LU DE MINI$TRI
Comtsla Centrali de RePatrlere
Avem onoarea a vi ruga si binevoili a dispune si
se faci cuvenitele autorizatii de stabilire in lari a ierar-
hului rus 9i insogitorilor lul, refugiali din URSS, dupn
cum urmeaza:
iPS Mitropolit Nicolae Amasuschi al Rostovului
pe Don gi Caucazului de Nord;
PC Protoiereu Ioan Kulighin
Cuv. Monahie Paraskeva Sinkarenko
Primili, VA rugim, asigurarea deosebitei noastre
consideraliuni gi arhieregti binecuvnntiri.
L2 ianuarie 1944 PATRIARH,
NICODIM
PRE9EDINTIA CONSILIULU DE MINI$TRI CO-
I,IUNICA PATRIARHULUI NICODIJVI CA A ELIBERAT
AUTORIZATN DE CAI,ATORIE iN TAN,C MITROPO-
LITULUI NICOLAE AL ROSTOVULUi SI iNSOTiTO.
RILOR SAI
inalt Prea Sfinlite,
Avem onoarea a vd, face cunoscut cd am eliberat
autorizafillni de calitorie in Jard persoanelor de mai
jos:
iPS Mirropolit Nicolae al Rosrot'ului
Protoiereul Ioan Kulighin
Paraskeva Sinkarenko
Toqi reTugiari din teritoriile sovietice evacuate Si
cirora Sf. Patriarhie le-a aprobar adipostjrea Ia Md-
nistirea Cernica.
A fost inftiinlare 9i Prefectura Poliqiei Capitalei de-
spre eliberarea acestor autorizafiuni.
Primiti, Vi mgdm, inalt Prea Sfintite, asjglJt^re
deosebitei noastre consideragiu n i.
1-5 ian:uatie 1,944 SECRETAR GENEMI,
(SS) Indescifrabil

CIRCI]LA.M PRESEND]NTIEI CONSILIULUI DE
N{INISTRI PRI\'IND CETATENII SOVIETICI AFL{TI
ix RoirdNre, TRANSNTISA DE NrrNrsrERUL cuLTE-
LoR. spRE A FI pusA iN aptrcane, ARHIEptsco-
PIEI B1JCURE9TILOR
Domnule N,Iinistru,
in legirturd cu ConYenlia cle Armistitir,r din 12 sep-
tembtie 7944 9i in intelegere cu Cornisiunea Aliatd
de Control clin RornAnia, avefit onoarea a vd aduce la
cunosrinli urmdtoarele:
A. Toate institlrtiile gi asezdmintele de stat gi pa i-
culare qi intleprinderile de orice fel, precum gi toate
persoanele private, sunt obligate s.i inainteze, cel
mai tA.ziu pind Ia 5 iunie a.c., autoriretilor polilie-
neFti - in comunele urbane - si posturilor de jan-
dar-mi - in comunele rurale - tablouri de cetitenii
soYietici afliitori in sen'iciul lor. Autoritdtile politie-
negti Si de jandannerie slrsmenlionate \/or prezenta
imediat aceste tablonri Comisiunii Aliate de Control
sau imputerniciqilor sai locali. Tablourile vor cuprin-
de urm'itoarele da.te: numele gi prenumele (numele
de fanilie, numele de botez gi numele de botez al
tatih:i), locul $i data na$terii, ocupaliunea (profesiu-
nea sar: fnncqia in sen.iciu), don-riciliul. starea civili,
82
conlpunerea si locul unde se afli fan.rilia, nation:Lli_
liltea .sau supugenia sotr-rlui (sotiei).
B. Directorii de hoteluri, hanuri, pensir.rni, cimi-
nuri, precllrn si orice persoand parliculari, car.e
oferi locuintd cor]]uni sau camere separate cetiten!
lor sovietici, trebllie se in;tiinteze imediat clespre
:lcestea autoritirtile de politie sau jandarmerie cele
rui apropiere. care sunt ohligare si inscrje si pe
ace;ti cetiteni sovietici in tabelele intocnite clupi
normele z'ttdtate la punctul A ii sil le prezinte alrtod-
titilol sovietice indicate in acela$i plrncr A.
Orice abatere de la dispozitiunile cle mai sus va
atrage dupi sine sancEiunile previ.ztrte de legea nr.
557 din 27 decembrie 1)44, pentru sanclionarea
celor vinovati de sabotarea aplicirii Convenliei de!
Armistiliu.
in executarea dispozitiunilor de mai sus trebuie
si se aibi in vedere cA, potdvit Ucazr-rlui prezidiului
Sovietului Suprern al URSS din 8 martie 1941, sunt
cetdleni sovietici, de asemenezr, Si locuitorii din Ba_
sarabia gi Bncor.ina de Nord, cu privit€ la care textul
Ucazului clin 8 mafiie 1941 prevecle urmitoarele:
1. Toate perso2rneie care la data de 7 noiernbrie
1917 aveau calitatea de supugi ai fostului Inperiu Rus
si care, la data de 28 iunie 1940, locuiau inci pe teri-
toriul Basarabiei, precum Si copiii lor, indifer.ent
claci plnd la data de 28 iunie 1940 aveau sau nll ca-
litatea de supllli romani, se consicleri repr-rqi in
83
(lreptlrrile cle cegrteni sovietici, cr-r incepere cle la cla-
ta cle 28 iunie 1940.
2. Perso:rne1e, dintre locuitorii perirzrnen(i ai Ba-
sarabiei, care, la data de 7 noiembrie 1917, aveau
calitatea cle supugi ai fostului L-nperiu Rus, clar care,
h data cle'28 iunie 1940, nu locuiau pe teritoriul Ba-
sarabiei qi care temporar se Saiisealr dincolo de fron-
tier-ele URSS-ului, sunt obligate, pXni la data de 1 iu-
nie a.c., sal se inscrie la reprezentantele URSS-ului ca
ceteteni so\.ietici, fie prezentindn-se personal, fie
trimitand prin pogti declaralia speciali, cu anexarea
pagaportului sau actelor care dovedesc identitatea
petilionarului $i faptul locuirii permanente in Basa-
mbia.
3. Prevederile de mai sus nu se extind asupra
persoanelor menlionate la art.1 9i 2, care, pand l^ 28
iunie 1940, dobnndiseri orice alta cetefenie sheina,
precum nici persoanelor care au pierdut cetilenia
sovietica prin Decretul Comitetului superior central
executiv si al Comitetului sovietic al poporului pen-
tm Republicile Sovietice Federlrtive Socialiste Ruse,
din 15 decembrie 1921.
4. Toate persoanele care, la dala de 28 iunie
1940 locuiau pe teritoriul Bucovinei de Nord, cu ex-
cepfia streinilor gi persoanelor care, ulterior datei de
28 rtnie 1940, all fost evacuate in Rom2nia, precum
$i cu exceplia persoanelor care au pierdut cetelenia
prin Decretul Comitetului superior central executiY
si al Comitetullli sovietic al popolului pentru Replr-
a4
bliciie Sovietice Feclerzrtir-e Soc-ialiste Ruse. clin 15
clecernb|ie 1921, snnt recunoscute cx cetateni ai
URSS-ului, incepXncl cu data de 28 iunie 1940.
5. Persoanele care s-au inapoiat clin Rom2nia in
Basarabia si Bucor.ina de Norcl, ulterior datei de 28
iunie 1940, confonr inlelegerii clintre autoritilile so-
vietice fi romnne, dobXnclesc cetitenia solietici din
momentul inapoiedi 1or.
In modul ar;rtzlt la punctul A din prezentul ordin
circular, urmeazi s:.r fie inregistrati toti cetd(enii
URSS afldtor-i in Rom2nia, care au venit in Romlnia
clupi 22 iunie 1941, indiferent din ce parte a teritol.i-
r-rlui URSS sunt Yeniti, cu excepfia cetdqenilor romAni
care sllnt in cur;s cle transferare sau au fost transfe-
rati in Romania de citre Guvernul URSS, incep2nd
din aprilie 104 j.
Nu vor fi inregistrati cetatenii sovietici ce se ge-
sesc in serviciul institr-ltiilor de stat sovietice, colabo-
ratorii Comisiei Aliate de Control qi militarii din uni-
tI{ile Fi seniciile armzrtei rogii.
C, Persoanele care s-au evacuat din Basarabia in
Romania, ?ntre 28 iunie 7940 - 22 iunie 1941, vor fi
inregistrate tot dupa nonnele de la punctul A, dar in
liste separate.
D. in sfirgit, qi numai ?n scop cle evidenqi admi,
nistrativi, se va intocmi, tot potrivit nonnelor de la
puncnrl A, o r treil listd, in care tor fi llecrrte toatc
persoanele evacuate din Bucovina cle Nord in Ro-
mlnia, intre 28 iunie 1940 si 22 iunie 1,941.
 Cerle trei feluri de liste, sLrsat.nintite. r.or.fi centra-
lizate pe prefecturi gi recl:.Lctate in cete patru exelr-
plare, din care unul se r.a pirstra ln arhir.a prei'ecturii,
clou:l r.or fi remise clir-ect irnputer.nicirilor locali ai
Comi.siunii Aliate de Control 1;i r,rltimul va fi trin.ri.s
Comisunii Romane pentnl aplicarea armistitiului.
In sensul acestor instrllctiuni, aleru onoarea 2l \.,r
rugr sri bincr oiti :r clt dispozitirrni l)enrnr inrocrnir.ea
tabelelor de citre Depzu'Lrfirentul Dr.s. gi cle citr.e
toate institr-rlilrnile clin capitali penclinte de Departa-
inentul Dvs. $i inaintarea lor, pAni la tennenul fixnt,
la &Iinisterr-rl Afacerilor Interne, cnnoscAnd ci pentru
toate provinciile tabelele vor fi intoctltite de prefec-
turile de judete.
Dispozitiunile de fatd, cme sunr definitive, inlo-
clliesc pe cele anterioare, date ?n aceeasi materie.
28 nai 1945 SUBDIRECTOR GENERAL,
Bucureqti (SS) Indescifrabil
ARHIEP]SCOPIA BUCURESTILOR CERE PROTO.
IEREILOR, N,TANASTIRILOR S] SCHITURILOR DIN
-IURISDICTIA EI TAtsELE CU CETATENII SOVIETICI
Citre protoierei, ministlri Ei schituri
Potrir.it ordinului circular primit cle la Ministerul
Cultelor, inaintati imediat pdn culiet in triplu exem-
plar, tablouri de personaltrl bisericesc si aclminisra-
ti\ . rlupi curn se rnerrlioneazi mai jos:
A. Cetatenii sot'ietici de la Est de Nistru, care au
venit clin URSS in Rorninia, sub orice fonni, dupi
22 tunie 7947.
B. Persoanele originare din Basarabia gi Bucot'inzr
de Nord, care locuiau in acele teritorii la data de 28
iunie 1940 Ei au venit in Romania dupi aceastd dati si
sunt considerate cetdteni so\rietici de Corrrisia Aliati
de Control.
C. Persoanele care s-au evacuat din Basarabia 9i
Bucovina de Norcl in RornXnia, lntre 28 iunie 1940 si
22 iunie 1.941.
Tabloruile Yor a1'ea urmitoarele rubrici: nr. crt.,
numele pi prenumele, gradul, unde funclioneazi in
prezent Fi obsen a!ii. De neexecutarea la tirnp rimn-
neli direct rispunzatori.
37 n:pj. 1945 $EFUL BIROULUI NI.O.N.T..
(SS) Inclescifrabil
 A'TANASTIREA cERNrcA iNelNrnazA ARHrEprs- TABEL CU CETATENN SOVIETIC] DE LA EST
COPIEI BUCURESTILOR UN TABEL CU CETATENII DE NISTRU, VENITI DIN URSS, DUPA 22 IUNIE
SO\4ETICI AT ATI iN ACEASTA A,IANASTIRE J9J1, CARE SE AFLA iI T'NEZCXT iN MANASTIRE{
CER\ICA
inalt Prea Sfinqite,
Urmare adresei Biroului M.O.N.T. al Adriepisco- 1. Ioan Kr"rligl-rin - protoiereu
piei Bucuregtilor, cu smerenie inaintim aliturat un 2. Ioan Dunai - preot
tablou, in triplu exemplar, cu cetdlenii sovietici de la 3. Paraskeva Sinkarenko -* cirlugdrili
Est^de Nistru, veniti din URSS, dupd 22 \nie 'J.94L. 4. Lidta Zi'Iberkrern cilugdriqd
In ce prive;te persoane din Basarabia qi Bucovi- 5. Teodosia Zilberkrein - cilugirili
na de Nord, venite in Rom2nia dupra 28 iunie 1940, nu 6. Evdokia CiubaroYa - cAlugeriti
avern ?n menestire.
Se certificd de noi,
STARET,
Al inalt Prea Sfinliei Voastre,
ARHIM- PARTTNIE
cu plecata metanie,
J runle 194) STARET,
ARHIM. PARTENIE
 PITOTOIERETJL IOAI\-. KIILiGHIN CERE. iN DOTIA
II\NDURI. P{]RI \RHL-LI.I \lcoDITI sA FIE PRIIIlT
DEFINTTIV iN oesree T4ANASTIRII cERNICA
inalt Pree Sfinlite,
Sultsentnarul, preor celib?rrar Ioan Kulighin, fost
nic eplllrial ir RosLor si clrrlror nicul personlLl
..lrrhc.,r
al iPS l\,lirropolir Nicolae ai Rosrovului, de cloi ani
slrnt in Sfanta lvlendstire Cernica, cu aprobarea inalt
Prea Sfinliei Voastre. Cu adinci smerenie, vin a vd
mga, ingicluit si.-rni fie, a-mi sfar$i restul zilelor in
acest sfint lacag.
De la r.drsta de 18 ani am triit in menistire (Op-
tina) si tot in minastire doresc si mor. Acum, la
varsta mea de aproape 61 de ani, inleleg sa mi fi_rez
definitiv in Sfenta Mdnestire Cernica gi si rnl supun
t utLr ror indrtoririlor c.ilLrgiresri.
Cu adinci smerenie, Vd rog, inalt prea Sfintite
Stipane, se incuviintati statornicirea rnea clefinitivi
printre calugirii Sfintei N,lenistiri Cernica.
Al inalt Prea Sfintiei Voastre,
prea supus si pret plecat fiu sufletesc,
7 ranntlre 7916 Protoiereu
X4inastirea Cernica IOAN KI-,'I,IGHIN
90
inalr Prea Sfinrire Stdpene,
Ati llineroit sir aprobati statornicirea mea la SfXnta
N4en'i.stire Cernica ln noiembrie 1!.i1.
Tinind seamir cle \-lt'sta mea inaintati gi de cetti-
ficatele mele neclicale , chiar ale alrtorit;itilor sovietice,
pini in prezent, toate comisiile nrixte de rer.izuire la
care cu regularitate nr-am infetisat, au pre|:ngit gede-
rea mezi in tafi.
Eu, insi, as dori mai mult decit o sirrrpli prelun-
gire.
Pentru aranjarea situaliei ltlele fald cle autorititile
sovietice, cu adnnci srnerenie, Vi rog, inalt Prea
Sfintite Stipane, si binevoili a intenreni locului in
Jrept. cr se-mi pot sfir;i zilele in ntinestire.
De la vdrsta de 18 ani am pdrisit casa p?irinteas-
ci, pentn"r a imbritiga viata duhovniceasci, \'iefuind
in Nlinistirea Optina, sub conducerea staretilor suc-
ccsori ei lui Paisie Velicikorski.
in .rceersi \-irrri (lul)ovniceJsl a; dorj ba-rni fet.tl]in
zilele ce mi-au rimas de trait.
Aceasta cu atat mai mlllt cd am va$ta de 61 de
ani ;i sufdr de mai multe boale: brongiti cronicir si
astmi, epuizarea sistemului nen,os, boali de inirni,
91
xnemie, hernie, umflarea picioarelor, cedzl ce-rri pro-
cluce continui clureri de cap.
ARHIMANDRITUL PARTENIE, STARETUL IVIA-
Al inalt Sfintiei Voastre,
Pr-ea
NASTIRII CERNICA, RECOIVIANDA PRIMIREA DEFI.
prea slrpus Si prea plecxt fiu sufletesc,
NITIVA A PROTOIEREULUI IOAN KUL1GHIN iN
7l itnuarie 1946
OB$TEA ACESTEI IVI,\NASTIRI
tr'Iin:istireaCernica Protoiereu IOANKIJIJGHIN
Se constata de noi, starelul acestei sfinte minis-
liri, cJ protoiereul toan KLrlighin esre refugiat din
pirlile URSS-trlui, in aceaste sfanta ministire, de
aprozrpe doi ani de zile.
E un orn cu adnncd agezare sufleteascd, sllplls, as-
cultitor gi cu rnulte inclinari pentnr viata singuratice.
De aceea, suntem de pirere, daci se poate, sd i
se lndeplineascd dorinfa de a fi primit definitiv prin-
tre vieEuitorii acestui sf2nt licag, unde si.-$i petreace
restul zilelor 9i ni.ddjduim ci aprecierile noastre nlr
vor fi dezminlite, mai ales la o vdrsti aga de inain-
ate.

72 iansaie 1946 STARET,

Nldn,rstirea Cernica ARHIM. PARTEI\IIE
 ARHIEPISCOPIA BUCT]RESTILOR COA,JUNICA
STARETULUI I\,{ANiSTI RN CERNICA APROBAREA
PATRIARHULUI NICOD]I\,I PENTRU PITIA,IIREA DE-
FINITI\A A PROTOIEREULIJI IOAN I{ULIGH]N iN
OtsSTEA ACELEI lGNASTIRI
Sriretiei Slinrei Nlinistili Cern ic:r.
Vi se face cunosclrt, spre cele le5;ale, ci ln urna
petitiei Prea Cucernicului Preot Ioan Kulighin gi po-
trivit recomanderii Prea Cu\-iogiei Voastre, ips patri-
arh Nicodim a binevoit sd aprobe incirinor.ier-ea cle-
finitive in acea sfXnti manistire a Prea Cucernicului
Preot Ioan Kulighin, fost duhovnic eparhial la Rostov-
79 ianuarie 1946 CONSILIER REFERENT,
BucureSti (ss) Indescifrabil
PATRIARHUL NICODIX,I SOLICITA PRE$EDINT]EI
CONSILIULUI DE A,IINI$TR] SA INTERVINA PE LAN_
GA AUTORITATILE SOV]ETICE PENTRU PUNEREA
iN rrBnnretn A pREoruLUI IoAN I(uLicHIN
Dornnule Preqeclinte,
Ni se prezinti o cerere pe care o socotim inteme-
iatai Fi dreapta:
Preotul loan Kuligh.in, niscut in comuna Zadonsk,
in anr-rl 1885, qi venit in RornXnia in anul 1!4J,inur-
r.na cererii ce ne-a adresat, a fost inchinoviat in Sf.
X'l'inistire Cernica, jud. Ilfov, de unde s-a prezentat
in fala Comisiei Centrale mixte, ori de cAte ori a fost
chemat.
in fala acestei situatii, avem onoarea a Ve rimite
alaturat actele prilritoare la situalia pdrinteh"li Ioan
I(uligl-rin, cu rugemintea de a fi indrep{ate autoriteli-
1or sovietice, pentru dreapta lui judecatd.
Prin.rili, VI rugim, Domnule Pfeseclinte, '.tsigurarea
deosebitei noastre consideratiuni $i arhiereqti bine-
crrvAntiri.
13 .:n:uarie 794f Patriarhul Rornlniei
Bucuregti MCODIM
 Avind in leclere cele cle mai sus, r.i inaintim elir,
{ rri.t. :n
(onie. :rarele ill (iLLtz,l. pre(Lll]) ..i celttclr
PRESEDINTIA CONSILIULUI DE A,IINI$TRI IN- preotu[ri kran I(r,rliel]in, ruginclu-r'a s?i binevoiri a
TER\]NE LA CO]\IISIA ALIATA DE CONTROL DIN clispune cele de cr-n-iinqi gi a ne comunica hotirirezr
ROiVIANIA PENTRU DREAPTA JUDECATA A PREO. l) Ll n-rne a\.oastLi .

TULUI IOA\ KULIGHIN

COj\,IISAR GENEMI Al GLn/ERNI.,'LUI
Cdtt c CoDrisio Aliata da Control PENTRU LEGATURI CU CONIISIA
ALI,\TA DE CONTROL,
inalt Prer Sfinrix Sa Nicodirn. patriurhrrl Ronraniei, (ss) Inclescifrabil
ne-a trimis cererea preotuhri Ioan Kulighin, care ne
aduce la cunogtinti urmdtoarele: 1 t- febtttatie 7)17 CONSILIER,
Niscut in comuna Zadonsk-U.R.S.S., in anul Bucure$ti (ss) Indescifrabil
1885, a venit in Rom2nia in an:lil 1.943 9i, in urma ce-
rerii sale, a fost inchinoviat in Sf. Mlnestire Cernica,
jud. Ilfov, unde a gi ri.mas pnni in ziua de 6 octom-
bfie 1946, cind a fost ridicat de alrtoritdlile romanegti
si predar a utoritd!ilor sovietice.
Susnumitul preot declare ci, fiind bitrin, doreste
si triiascd restul vielii in Sf. Manlstire Cernica 9i so-
liciti aprobarea necesari pentru a putea ramane mai
depane pe teritoriul rominesc.
Transmigi.ndu-ne cererea, inalt prea Sfintia Sa patri-
arhul Ron-r2niei ne ftimite, totodatd, actele din care
rezulti cA. preotul Ioan Kulighin a fost intr-adevir in-
chinoviat in Sf. Minirstire Cernica, cu rugamintea de
a fi indreptate autoritdlilor sovietice, pentru dreapta
lui judecati.

96
 CO1IIISIA ALIATA DE CONTROL
- SERVICIUL DE
REPATR] ERIDIN ROMA\h, FACE CUNOSCUT CA
NI.- OBIECTEAZA CA CETATEANUL IOAN KULI-
GHIN SA OBTINA CETATENIA RONLANA

Domnului Pre;edinte al Comisiei Rom.dne de le-

gdtttrii cu Comisia Aliatd de Control
ADDENDA
Avem onoarea a vd. aduce la cunogtinld ci noi
nu obiectim ca cetiteanul Kul?ghin ioan, care in
prezent se afli la lvldndstirea Cernica. si obtind ce_
dtenia romana.
Urmeaze. ca preotul Kulighh si lacd toate formele
de trecere Ia cetatenia romane prin Legalia Rusd din
Rom2nia.

SEFUL SERVICIULUl
19+-t
29 manle DE REPATRIERT DtN ROMANIA,
Bucureqti (ss) Indescifrabil

Nota: Esle un raspuns diplomeric 5i tardiv pentru ci,

rn tapl. nu s-a tinul seame de actele prezentate de
euroritatile rornanestisi. mri ales. de dorinra preotu_
lui lorn Kulighin de e rdmine cleFinirir" in'obsrea
Manastirii Cernica. El a fost condarrrnat cle tribunalul
sovietic la zece ani temnile grea, pentru trddare cle
parrie, si expedilr pe reritorirrl U.R.S.S. inca de la
sflrsitul lunii ianuarie 1947
 CUVANTUL TE STAA4ENTAR CATRE UCENICI
AL PARINTELUI IOAN CEL STRAIN
iN veRSruruee LUr ALEXANDRU \TTRoNESCU

Ptlrinteb loan, plec6.nd clintre noL a lisat acest

Cuvant al Pirintelui Ioan citre ucenicii sii
Mulgumire Domnului Care, in chipul acesta, a bine-
\ oit calre noj, penlru a intiri in chip terneinic min(ea
gi inimile noastre in fapta unirii nemijlocite a sufle-
telor cu Domnul gi pentru ca si nu slibeasce credin-
!a voastre in Pronia qea dumnezeiascd a Lui, precum
nici in ,,strdinul" Siu pe care voi l-ai aflat, intr-un
chip neinleles, pe calea care este aceea a mantuirii
sufletelor Lui. Cu ajutorul hri Dumnezeu, vd. voi attrta
vor:i, deocamdate numai amintindu-vi pe scllfi, ca-
teva semne gi clipe rdzlege Fi cat se poate stre-
cura prin tnlcul scrisului. ^lata
Va mefiurisesc cu terie despre lucrarea Proniei lui
Dumnezeu care s-a sevargit gi se sevargegte cu mine,
cXt ;i despre implinirea milelor Sale dumnezeiegti
care se revarsi asupra noastre, a tuturor acestora, cat
qi asupra tuturor acelora pe care Domnul incd ii va
alege, pe cei nepetrunse 9i in chipuri aqa de deose-

i01
bite, ca clrepr r,rneltele Sele, spre slar.a SthntulLri Nllme
al SrLu.
Fer iciti sr,rnt cei cdre nu s,au incloit cie mine, si-
r-urcul lostru pdrinte si cir:hovnic, care nir afln *striin
trinis".
Nu ell, ca fdptr"Lri, am ceva deosehit, fiind orl cr-r
insugiri ale firii gi cu toare lipsurile ei, ci r.oia lui
Dunrnezeu, crlre este rlinunati. Voia lui Dumnezeu
m-a irles dincolo cle vrednicie; ezt ma cilduzeqte gi
ea sal'i5luiegre in mine, robul Sdu.
incir de pe cincl eram tin;ir, dumnezeiasca lucra-
re a Proniei a ar.ut bunivoire fati de inima rnea gi, pe
calea mnntuirii rnele, m-a diruit cu binecuvintarea
hrrici. cea dati prin mo$tenire. X4-a diruit, de ase-
filenea, cu un indrurndtor duhovnicesc sub har gi
czue avea o mare triire. $i iardsi m-a diruit de-a drep-
tul cu sprijinul Siu haric prea inqelept gi foafie tare,
pe aceasti cale a pribegiei mele spirituale.
Despre aceasta v-am !-orbit prin cuvXnt viu de mai
nrulte ori si cu enrinunt. si inci va |oi mai lrrdtl.
.,lata, noi inca multe 1'om grii gi nu vom xjunge,
dar sfnrsitr-rl cur.intelor noastre este Domnr-rl intnr
toate"; aFa vorbefte, ca pentfti acestea, Fiul lui Sirah
in Cartea lntetepcitrnii \43, Ji r. Si xdaugd arar de ni-
lnerit: ..Prean)irindu-L. noi ce vom pLrtea l . Binecu\.an-tez pre Domnul ci, din anii cei dintii,
Cu nepulinla lnea. punrrea ii voi rnulltrmi ci. pe
scara de suirc a propigirii cluhovnicegti, El ni-a dat,
de amtea ori, adeveriri gi interiri de har atXt cle puter-
nice.
142
l)a, precum zice impiratr,rl prooroc Solomon, ,,in-
tclepciLlne2l lui Dumnezeu este nrai fi'un-roasir clecXt
soalele 9i clecXt orlnduirea stelelor; daci o pui ali-
tuli cn lumina, o intrece" Qn\el.7,2D.
Dar prin cei slabi Si ne$tiuti lucreazii puterea Sa.
,,Cat de mAre[ este numele Ti.u, Doamne", zice Psal-
lnistlrl. ,,Prin gura nepdcepufilor', prin gura copiilor
.si a pruncilor-care sug ai sivir'sit Tr-r lauda gi puterea
Ta' (Ps.8, 1-2).
A$a rn-a ddruit Dolr.rnul cu ceea ce se nurnegte
,,inmAnarea harici a unei mo$teniri cluhovnicegti",
precurl qi cu incredinlarea conducerii spre lnantuire
a sufletelor oarlenilor.
intorcindu-md inapoi si vid intinderea strebitu-
ta, eu fiind cilatorul care umbla de 54 de ani prin
aceaste Yiale, vdd cum Domnul s-a gribit, dintnr ince-
put, prin alegerea Sa dunmezeiascA, sI toarne in in-
ima mea tnn'ird o nebiruitl dragoste de foc citre El.
Binecuvintez pre Donrnul, cA El s-a grAbit si
umple liuntrul meu, 9i cu milele Sale cele ne€;rdite si
ma covargeascd. M-am smerit intlx plinitatea aces-
tor daruri care sllnt mai presus de toate bunitdlile
pirnante$ri si pe care Iurnea Si mintea omencxsca nu
le pot pdtrunde.
nr-a dus prin ciile Sale cele tainice pini,la izttoarele
nesecate din care se revarsi cu in.rbelgugae l-rarul gi
pe care le pdzeau Plringii in sihdstrii, in munli gi in
unghere ne$tiute.
103
 Binccur-intez pre l)omnul Cere. clin pragul fla-
gecl a1 b;i ratiei, a facut -sir sc topeasca l;r un ktc. in
iltciperea inirlii rtrele tinere, l:elsr,rgul darurilor. dir.r
c.!r-e si acum triiesc Si rni ?nnoiesc gi pe car-e suf-erin-
tele si trunchiatul cLum al vietii rnele totu$i nu l-zru
pierclut, ci 1-au pastrat cu g|ija si clr te nil, carutancl
si nuJ inpr:gineze. Ci inc:l, cluhor.nice5te vorbind,
pot mirturisi in clrip nein;elat c:r ;i eu, .smedtul, pe
darul cel aderrir:rt il Proniei, clincokr cle slibiciunea
mea, i-am ficrit impirti$it multora clintr-e acei care,
in chip sincel I-atL cir-rtat. Da, El singur S-a impdrti-
sit pe Sine, totdeauna, tutulor acelor cilitod ai cilzi-
toriei noastre pinantegti, pe care Domnul i-a adus
pe felurite carari ale vielii lor obisnuite, pentru poto-
lirea setei lor sufletegti.
Setea Duhului este necovargiti 9i prin nimic nu se
poate umple, iar Darul Lui, cu cXt se revarsi, cu atat
mai mult cregte gi umple. Aga este I
Fie mila lui Dumnezeu si harul Domnului nostfti
Iislrs Hristos cu \.oi toti ! Amin.
Ioan, Pdrintele ccl Strdin
ALEXANDRU MIRONESCU
lixrArNrrue NrEA cu pARTNTELE IoANI
... Am sir \ii povestesc iLctLrl lntilnireur cr-t Piuin-
tele loan.
intr-o duninic;i alrl plecat la Cer-nica, la Nlanisti-
rc, nnde rlai fusesem de vleo doud-trei ori, ca sa ie-
girn clin vuietul 5i din iamarocrtl oragului. Eram trei:
Parintele Benedict (Ghir-r$), Sanclu Tudor ;i eu. Do-
ream si vedem un prieten, pe care insi nu l-arn in-
talnit, ceea ce, intr-o oarecare misurl, ne-a incurcat
socoteala noastrA de acasa.
Am fost Ia slujbi (nu culll.zl era sdrbitoarea Po-
gor2rii Duhului Sflnt ?), am mancat, am stat de \.or:-
be. rm citit impleuni. rm r izirar din nou Parrciisul,
Biserica cea mare, dirXmati de cutrernur...
La un moment dat; stlteam in cun-rpene: sd lrmi
zd.bovim sau sa piecam? Era frumos, dar in curind
sc inscra gi drurnul spre casl ntr era chiar atit de
ugor. insolitorr,rl nostru, un tanir qi inimos cilllgir,
Pdrintele Nicodirn (Bujor) - care isi luase intirnpli-
ror srrcinrr cle glzcli si care ne frilnise. spre mirrrel
mea uimita, ca gi curn ne cunostea de la intemeieree
lumii, cleqi eu nu-l r.dzusem niciodati pini acltrn -,
r-irzinclu-ne mai mnlt aplecati spre plecare. ne-a
splrs, clr o inflexi'Lrne cle neinitat in glas: ,,Haicleqi
10i
 sri-l \ ccleri $i pe P;jrintele Ioan !... Irr.opuncrea nLr ne
:|rrnc:r -rlrsollrl ninti,.. O cliP-i c_.rnr (.qreeri (lin
c)chi unlrl pe nltul si ne-ant i;teles, fiiri cur.inte, s:il
cllnoa$telt1 5i pe Pirintele Ioan.
Povestex P:irintelui Ioan Kuligl.rin, czilugdr clin str_
ita N,Iitropolitului Rostor.uh-ri (silirsluit la -Cer.nica o
drt:l cu r(.tr.lsereJ trllpelor r.o:linesti. azi tleced;rr si
lngroP:lf lol ia Cernicx). csrc,
fie cit al putut inte_
lege, si lLrngri si bogrrj in ereni,,r"rrre. rlinir.e crlcpe
unele ie-atn cllnoscLrt intimplJtor.sj clc care iDri este
inca sLrfletul plirr de entotie. poverte:r :lceastar o \-:r
scrie, poate, unul clin noi, cel care o stie nai in amA-
nunt.
Pirinrele Ioan, duhovnicul &litropolitului, venea
toclrrai de la atat de vestita Nlindstiie Optina pusti-
na, pe unde candva trecuse Dostoievski gi citre
care. dacd nr-r mi insel. fugise Tolsroi. rnort insd pe
crrum. rn gtrx Astapo\ o. L_a xdlls olre DumnezeLr
p,e Ioan tocmai aici, de de departe, ca
si il^Pirintele ^tat sall
intalninl ? Oricit de prezumtioasd de abra_
cadabranti ar pirea cuir.a aceastd intrebare, mi_e
greu s-o elirnin clin rnintea-mi nepriceputi gi covnr_
qitd Llneori de at2tea curioase intimpliri I in orice
caz, noi aveam rnare nevoie de el, de un incercat gi
mare duhovnic, a\.ea1n mare nevoie chiar de el, ci-
ci tocmai el purta rdspunsurile vii la o seami cle intre_
biri qi preocupdri care cleveniserd ale noastre. intr-un
clrip cr-r deoselrire serios. Dup,i ce, intr-o searna cle
int2lniri de neuitat, pirintele loan ne-a spus gi ne_a
106
inlita.lt Lrnele lr-rcr uli esenqiale pe care nll clecl ctl ni
ie-;u mai ti putlrt comllnica 5i inr.ila altciner.zr pe lrr-
nre, a plecat; adici, ?ntr--o zi, a fbst dclicat cle r.ugi. r:i,
pit cle rr,rsi. $i dus a fost, sirmanul $i enignariclrl
strdin, pe clrr,rrnul cir,rdatelor- prilregii ale acestoL vre-
t.nuri cle apocalipsir, cind anun.fte taine :rle vietii
crcitine sur)t.scrn:inate in chipuli cUrn ltu sc poxre
nri{i ( irr(lat( l lnlr-:idetir. strilnii si plofunrl tLrlllr-r:ri-
toare sunt aceste intilniri, drumurile ace-scea ale unor
lneteorili care se intalnesc in taina necupr.inselor
spafii Si a nesfArgitelor veEnicii I
La Nl:lnestkea Cer-r-rica, Pirintele Ioan stirtea intr-o
chilie cam pirdginiti $i cam la o parte, nu cu cinstea
mr-rsafiriior de crre re remi sau ai ner oie, ci in con-
cligia acelora de care mai degrabi - fie qi cu frica cle
Dun.mezeu - ai dori si te descotorosesti. Dacd arn
putea fi destul de aged cu mintea $i cu irjima sd ne
ddm searna totdeauna cu cine stlm cle r.orbi $i care
este mesajul pentru noi...
in chilia Pirintelui Ioan, c2nd anl intrat, intXi rn-a
izbit iconostasul, grija qi ordinea pe czre o kadra,;
apoi, un om, un birbat, un tanir cam in vnrstd de
treizeci qi trei. de ani, blond, cu ochi albastri lurni-
nosi si intrebitori, ptutind o mustall blajini, imbra-
cat sirnplu, cu o bluzi, ca un muncitor sau ca un stlt-
dent (nr,r Etiam sd spun) 9i care, in picioare stincl gi
cam dupd usa, thea rnninile pe piept a$a cum le gin
uneori gcolarii in banci, la lecEiile mai deosebite.
Omul acesta - fratele Leonte, cum i-atn spus noi mai
I07
rirzilr. c:lre si el a plecat rpoi pe urnele Piuintelui
IOen - rni-e retinut tlenti?l nur.rLiiclecit. rlai tnult
chial clecirt Pruintele loan c:Lrc scn.r:lna. in clefinitir,,
cu toti carluglifii. dar cu caLe, totusi. n-am interzixt
sir-nri clar: searna, c;I[igr'Lrii ceilalti nu sentdnau.
\s \.r(il sj |i rorlres. rlesp|e L)erttr,nii :t\estiJ clt
toat:j si1npatit cle care sLlnt in stare, szj r':i r.orltesc
clin loat:i inima, cu clrzrgoste. cU o clragoste.pe care
n-am incercat-o decit pentru cltir.'a oarneni pe c:rre
i-am pretuit, clupi priceperea ruea, clrept extraordi-
nari. Si iatar c;i sir.rt o impiedicare la gir.rclnl ci n-an.r
s,l $tiu si vorbesc cum treltuie ca sd intele€ieti cli exa,
gerarea obignuiti la povestirea .,anrintirilor", banalul
sentimentirlisnl, aici nu-$i afld locul. Dimpotrivd,
sunt doninat de clarit.itile unei gratitudini din c;rre
nu lipse;te fiorul unui - cum se-i spun, Doanme ? -
unui singular destin ! Cum si evoc eu - este oare cLl
putinli a o face ? - aceasti intalnire care este mai
mult, cu rnult r.r.ni mult decit o simpli intalnire I Mai
cu osebire, acum, cloresc si yorbesc despre;rcest
frate Leonte, cici prilejul nLr se va mai oferi sa \ror-
lrirn clespre cl. rcest nedrellarlit ul olmenilor si ll
conciitiilor sociale. $i poate spun o prostie, slrb acest
conventional suspin, dar nu este cleloc exclus ca fra-
tele leonte, intre noi, si fi fost fericitul, fericitul Le,
onte I CAci cine, in afari cle Dumnezeu, poate cu-
noaste r2ilunchii omului ? !
Cincl flatele Leonte a inceput sir tracluci ceea ce
Pirrintele lo2rn - cu o intuitie (poate cu o rlai inain-
I ofJ
tc-r'eclere) crle n-a incetxl sit r.tc uimcasciL - a prins
si ne spuni aproepe nr.rrraiclecit ce atl intrat in chi-
lia lui, firri nici o altl fblrnalitete ban:Lli;i plealabi-
lli, zrm avtrt inpresia ci tirluraciul. trle ciit'ui tt.tiini eteu
zrsplc, muncite, trel:uie sri aibit cel pr.rlin stuclii cle
tr-crlogir'. drtc.'t nlr si dq l-ilo>ol-ic. 5i !il cillc.:ti< ,.e I i-
trege salr curioase ir.r.rprejurari l-au lruncat la pelife-
ria vietii. Toata fiinta sa er:r intr-LLn lini9tit dar con-
centrat efort dnholnicesc de a tracluce, cn ficlelitate
absoluti, cu o rigoare 9i o fetroare clemne de ceezL
ce ni se cclrnlrnica, firi sa schinbe sau si cillnteirscti
vleo ioti. Erur o infliclrare concentratar, o degtepti-
ciune atat de neasteptati qi deosebiti, o plrtere de a
transmite nu nLrflai un confinlrt propoztional, dar Si
atmosfera duhovniceasci imdiati de cel care ne vor-
bea tar, cu o nuanlatA frazate, cu accente vigllroase,
dar de o negreid blandele, care nu incetau sd mi Lli
measci gi se ridice registrul sensibilita[ii 9i a1 infeie-
gerii mele.
imi vine sd cred cI intahirea aceasta cu Parintele
Ioan poate n-ar fi rodit chiar dintr-o dati, chiar de la
inceput, daci ar fi lipsit fratele Leonte, fi.ri r.nijloci-
re'a lui Leonte, a incfedibiluh,ri liicitug - c';ci Leonte
era licitug I Ce seriozitate, cita limpezime de expre-
sie, ce vioiciune grari, ce sarbitoreasci incandes-
centi care nu s-au clezn'rinqit nici atunci, nici in tot
tirrrprrl cit,t fosl cLr noilNu nitrnrri .i aceste cu ro-
tul qi cu totul cleosebite gi cle tot re rarcabile insugiri
nlr all scdzlrt, dar s-au accentuat ir.r admiratia ;i in
r09
 lnir.uell ntea I llram liter almente uimit cii, printr-ull
intermecliar ntuncitot se putea reaiiza o:rtit cle inaltl
comuniune.
Dar, in detinitir', de ce si ne mirirm ? Cu pescarii
cle arcun clou;i nrii cle ani nu s-a inteltrplzrt ce\'? ase-
minitor ? Duhul sufld nnde lrea l
Var rog sar inchir-rati, in taina ctrgetului Vostftr, un
gind qi pentr-u ace$ ranir exceptional (excepqional,
pentru ci poate gXndurile se impleticesc gi ele une-
le ?n altele; clar Leonte, in marea lui sr.nerenie, nu le
r.r.rzri:rr:ea clecit pe ale Pirintehri loan), ca s-i-l ajunge
acolo unde o fi, si-i fie de folos, crici si noud r.nare
bucurie ne-a ficut l
Pirinrele Ioan. cu un gesl cllre err mereu o vilau-
roasi binecur'lntare, dati cu o mini mare cu degete
lungi, ne-a vorbit firi intrerupere citeva ceasuri nu-
mzri despre ce dorea mintea gi sufletul nostru.
Vedeti, despre Leonte am putr-tt se va spun ci era
Lln om exceplional, iar aprecierea simt cal i se potri-
vegte cle minltne. N-af putea si spun acelagi lucru
despr-e Pirintele Ioan, cici nu i s-ar potrivi exact.
Pirintele Ioan era mai mult clecit atXt: era o perso-
nalitate, o mare personalitate duhovniceascl Avea
un contur fern, o identitate inconfundabill, un puter-
nir sigiliu spiritLul. un sril rclecval irrrpjrtisirii unor.
experienfe alese ii pentru noi necunosct-lte. Aceste
insugiri deosebitoare puteau fi deslugite in toete
amdnuntele felului sdu de a fi: in vorbd, in mers, in
m:rniera de a sta, de a asculta. Totul r.orbea clespre
1r0
o prezenti cu totul cleosebiti. Stilul t ra cornlllet afii-
culat, fir;i si fie insir afiificios sau ciutat. Forma
.iceasta erit mdnu-sa potrivit:i unui foncl de o imensi
l)ogatie si rigo:rr-e. Se cunostea cir r.enea clintr o cas;l
tral e.
Desigur, intAlnirea erx, pentrlt mine, cLl totul
r]ouir; am realizat aceasti noutate, clar rnrLlte luirurj,
?n aminunt gi cu clatritate, nu le-an inteles clecat
dupai un oelrec2tre titrtp, cltfi.t ela si normai. De alt-
fel, in repetate rincluri l,zrm supr,ts. intre noi, unei
analize critice foafie ser.ere, 9i nu mzri stilr de cate
ori arn confruntat inpresiile noastre, ca nu cumr.a si
alunecim in vreo eroare, $tjind ci doar- Adevdr-r-rl va
rezista unor asemenea confruntiri. N-a lipsit nici rls-
pdrul, cind unul dintre noi a socorit, pe buni clrep-
tate, ce ceva se cere reexaminat cu o atentie sporitd
.si cd dialogul controversat este necesar. Vreau sd
spun prin aceast2 car rapofiurile dintre noi n-au fost
nici o singuri clipi acelea ale r..reunui entuziasm fa-
cil sau ale vreunei naive subalternanqe, cu toati im-
pfesia pllternici pe care ne-a proclus-o $i care nu
nurnai ci nu s-a dezminqiL dar a crescut mereu.
Erl evidenr qi normal ca noi sa ar.em mei nrulie
informalii in cele lunegti cleclt pirintele loan; degi
experienla Revolutiei il lnvatase o mLtltime de lu-
cruri - cit ci4ile unei intregi biblioteci - iar.in pr!
Vinfa \.ietii 9i a oamenilor, cunoa$terea rnersese pZind
in profr,rnzirni.
111
 In ceca ce m;r prireFte, r'irportirrile rnele cu Pirin-
tcle loztn, raportlrrile mele intelioare, au lbst cXt se
poate cle complexe: la un anumit moment trr-llLl
asaltat toate nedurnelirile 5i toate indoielile. in forul
ulcir int(-iol. intle:'ga problerrri x r.rg-lciunii inir)rij i
fost pu.si snl: sennul lntreb:irii qi al reexaminirii, fi-
cancl Lrn bilant licnros al situatiei. Nl-rlte pireri qi
glncluri trigeau cle mine in toate pirtile: estc aceaste
rugaciune inutili ? Este ea l;turalnici s:ru eretici ?
Duce la sminteirlui ? Este prinejdioase !' V'rea e?I sii se
substitllie unei imense bogilii spirituale ? N-a spns
InsLrsr Hl j5to]: ..Lllncl \ r'ell sa va nl8:rtr. zrcetr Jsu:
Tatal nostrri c?rre esti in cen-rri...". Rugiciunea Dom-
neasci ce este ? Dar celelalte rugiciuni ? Dal rugdciu-
nea, pur gi simplu ? $i ce s-a intnrlplat cu drept-cre-
dinciogii care nu au cunoscut rugaicilrnea inimii ?
Oare rugiciunezr implici nigte condilii care pot fi
enuntate lntr-o anume tehnici ? Nu este aici oare
vreo sugestie piezigi, un afluent srein ?
N-an sir mai in$ir iista intrebirilor gi a g2ndurilor
care mi inr.adaseri, cale rnd b2ntuiau. NIai mult de-
cat atat, indoiala subr.ninase gi increderea in cei cu
care md intnlneam in fiecare zi; $i, evident, 9i in Pd-
rintele loen. Deci este lrr rnilloc \ reo sugestie, 1mi zi-
cea1r, vreo iluzie, alirnentati de orgoliul de a iegi
clin comun, de dorin[a ascunsi, obscura a Yfeunei
originalitlti, cle iegirea din rinduri, de nu a nui fi czr
toata lulrle,r ? I)acd tocmai istetimea noastri $i incli-
112
nllre.r pentlu cee..l cc socotim noi a fi hrcfuli sul.rtir-i
-/
ne-:'ru intins o cursir
intr-o zi chilr- na hotirrAsem si zrbancLonez orice
incerraLe si orice efolt ir.t acea.stir direclie ;i sir parti-
cip l'.r tolt;r po\ estea asta nrifi]ai fomral, ca sirnplr-r
obsen'ator. Erzrltl in situatia omuhri nuncit cle gin-
cluri gi pornit intr-o alti dilecgie - si stiti car arunci
apar alti inclici cle refrrctie, o prism:i care clefomre.r-
zi ceea ce r.edeai la inceput. Nu Stiu dac?i imi pier-
dlrsem libertatea interioara, clar este siglu-cir ea So-
r jir. irr gindrrrile inti viscoleru p: in irrillrj.
Am cilrtat si reconstitui psihologia fiecifliia sepa-
rat, si justific eroarea pe care o preslrpuneam. Este
inutil acun si mai refac procesul pe care l-am treit,
cu intensitate gi suferinli, 9i toate inl'esti€latiile pe
care le-am intleprins. De cate ori n-am fost ?n viata
mea Toma necredinciosul I in tdgiduirile mele, in
suspiciunile n-rele n-am frers insi niciodati pina la
anarlrie, p2ni la o desolidalizare neloiali; razmerila
mea interioari nu era impotriva oamenilor, ci ir.npo-
trila posibilitatii de a aluneczr in eroare sau in facil.
Crizr aceasta insd arn biruit-o bJu, in orice caz, arn
depigit lnomentul acut; cici, evident, nLr toate clifi,
cultigile s-au putut evapora dintr-o dati. ! Nu intrd un
vr,rlcan asa, dintro data in ordinea lui.
Treptlt-treptat, apele, viitr"rrile .:i-au intrat in albia
1or normalir; gi am infeles cii Pirintele Ioan este o
personalitate care slLljeste o veche gi alrtenticli tradi-
lie pe c:ue a in\.itat-o;i a pr?tcticat-o lntr-o rn,rnis-
113
 tire cLr liatii clLrlt<lr-n iceasc;'r. :ts:i cutn lnulti (lilttre t.toi
nici nrr ne' putem inchipui e\act. Nirnic clin ceea ce
am auzit si ln-r invr'ltat cle la Pirrintelc Ioan lt-..rnt grisir
rei tarzilr clezmingir de scrier-ile Slintilor pirinri - pe
ciue ii cercetez rnereu. Dimpotr ili, ei nu au ficut
,-lcc:tf s.i con[irnrc \.lloilrc:r il\:.txrrrrii rii pc c:l.r
ne-a trecut-o Pfu intele Ioan.
$i acr:r.r.r n-ag r re:r sir r.r.rii a$ez in situatia Llnui $co-
lar care se p1eliite$te.si spun;i frumos lecda .salr o
lectie - pentru a astampira o indr.eptititi cr-rriozitate.
D21cA oamenii pot fi extraordinari Fi pot starni crL
Ll$urintzr, in fond, interesul nostru, lucrurile extraor-
dinare sunt, dimpotri\.a, uneori atat de simple, inclt
devin er,lraorclinar de greu cle infiptuit. De aifel, in
chip paradoxal, tocmai lucrurile cele mai simple si
cele mai fireqti - ce poate fi mai firesc omului declt
o rugeciune ? - sunt gi cele mai greu de realizat.
In orice caz, Pirintele Ioan este acela care m-a lu-
at de mana gi mi-a aritat cum arati pirintele fiului
sau: Iata, aceasta este calea care duce la inin.ra ta. Si
mi-am dat o dati mai mult searna cd nu Etiincl pe de
rost simfoniile lui Beethoven inl'eti si canti la vioari,
ci lncepincl gi practicand litania aceea a celui nui
banal solfegiu qi gan-ra celor Sapte note muzicale.
P;irintele Ioan mi-a ardrat, in dreaptd rAnduinli, curn
se primegte Si se tine arcugr-ll. Nici nu putea face mai
mult. Durr aceasta era cheia qi inceputul ader.dratelor
inteleseri.
(Contuna Donntesti, 20-30 ctxLgztst 1947)
PARINTELE ROMAN BRAGA
IISTORIA PARINTELUI IOAN KIILIGHIN]
... Oclati intl':lti h Antinr. Pirintele Bolclasiu si ci-r
mine ar.n fost prin;i. Erarl :rcolo c2nd a r.enit Parin-
tele Ioan Iiullghin, care a fost plor.iclential pentru
miscarea Rr.rgrilui Aprins. El gtia rispnnsurile la intre-
birrile fieciruia gi tot el ne-a dat Sbonticttl ca ltran:a
t.. .t.
in rrr rr retrJgerii arm;rtelor rotnine si germene
din Rusia, iviitropolitul Nicolae al IIIlea al Rostovlr-
1tti, cu un grup de 30 de preogi $i cateva maici, s-atr
refi.rgiat in Bucuregti, cerind ocrotirea Patriarhului
Nicodim. Acesta repartizeaza pe mirropolit gi pe pre-
oli la mendstirea Cernica, iar pe maici Ia mindstirea
Pasi.rea.
intre preotii rusi err rrn cdlLrgir imbunititit. Pi-
rintele Ioan I{ulighin, care trlise inainte de rer.olulie
la mindstirea Valaam de pe Lacui Ladoga qi care era
cluhoYnicul r\4itropolitului Nicoiae al IIIIea al Rosto-
vr,rlui. Pzirintele Ioan a fost in tinerelea lui fi-ate gi nu
cilugil la rndnistirea Valaat.r.r. in timpul rc\'oluliei,
r1'lratele logii au intrat in rninistire $i au ucis pe toti
ciilug;irii, insi pe flatii tineri, lntre care Si Parrintele
loan, i-au scos cu silzr din mindstire, ca szi lucr.eze
115
pentl LrcorlLlnisrn. i)ir-intele lo:rn ne-:r pofestit h An-
rim cLul s a petlccLli acel m;lcel. Cincl arnr:rtele ro,sii
s-'.ru apropilt cle nin;istire. staretul 2r porLrncit tLrtlr-
ror c;L|,rgiuiJor Oi flatilol sir ir-rtle in chiliile lor, s:i in-
genuncheze 5i sI se |oege. Dupir po\.e-stirilc- Pir-inte-
hri Ioan, solcialii ru intrat in fieclre chilie gi au intre-
bat cinc e citlurziir', cine r.r-e'l s;-r pz'rr;i-se;rscir c-.ih,rg:iria,
cine este frate. Pe calug'ilii care au refuzat sir pirzi-
seasc-t cllugari;r. si aceFti;r au fost cle fapt majorita-
te!r, i-au onorat cir topoarele. lln rnicel de neclescris
Pe fratii care nu er:Lu tllnsi, i-zrll trimis la casele lor.
Fratele loan, ca sii i se piarcld urma, a plecat clin acea
Tebaidi a Rusiei cat mai la sud, tocmai jos la Rosto\.,
$i acolo l-a cunoscut pe Yiitorul Nlitropolit Nicolae,
intrAnd sub ascultarea lui. A fost ficut preot gi trimis,
dupd ce a trecut primul vai al revoluliei, la nifte sate
mici, unde oamenii ar.eau nevoie de preoti, cdci prea
rnulli pleoli nu erau atunci. Nlitropolitul Nicolae insi
a fost scos tndr t),rzirr din scaun. De cine ? De pr-eoqii
noi, care, impreuni cu Patriarhul lVloscor.ei, incepu-
seri s'i colzrboreze crL regin-rul. Nlitropolitul a fost a-
lungat din scaun, pentrll ci n-a accepht colaborarea
$i a ajlrns m';turirtor cle stradi in Rostor', in oraE. Aga
l-au gdsit armatele germane, miturAncl stracla. $i s-a
zvonit plintre nemti ci acel mirtlrritor fusese Nlitro-
politul oragului. Pe vremea aceea, cu misiunea in ur-
ma frontulLri era inszircinat Nlitropolitlrl Visarion Puill.
Se pale ci, plin ajntolul acestei misiuni, Mitropolitlrl
Nicolae a fost reinsclunat. Canci a inceplLt lnarea
116
ofensila ir ru.5ilor, clupa Staljngrecl, si se apt opiaset:-t
cle Rostor,. l{itropolitr-rl Nicolae n-ar.e:t alri sctpare
ciecit sa fr,rgir din calee ior. Altlninteri ar fi lbst omo-
r-it irlecliat car trirdirtor. Cunoscilnclu-1 pe PrltdarhLrl Ni-
codirl, curn am spus mai inainte, ela fitesc s1i-i ce'"rtir
sprijin;i azil. A fo-st gitzch,rit la nfit.tistire'a Cernica,
uncle curinci ciupi eceea a mnrit, in:rinte sal intre ar-
rnzrtele so\.ietice in BucureSti.
Soarra preolilor lusi a fost tragici. La sflrgitr-rl e-
I
nr,riui 1947 zru fost arestati si cleferiti tribrlnalelor ar
rnllei so\ ietice. clrc i-:trr jrtJecrt sLtrrt,tt pent'tt critrri
de lnalti tr,rclare si i-au condar.r.mat la moarte. Pe Pir-
rintele Ioan qi pe uceniclrl siu, un capotal basara-
bean care gtia perf'ect romanegte qi i-a fost altminteri
t1'anslator tot tinpul, i-au depotlat ln Siberia..Citeva
cirti pogtale au mai sosit pe adresa lui Aiexanclrr-r
Nlironescu. Apoi s-a a$lernut tecerea. Am inleles ca
birtrinul duhovnic Ioan Kullghin a rnurit, iar-- despre
caporalul basarabe;rn n-am mai aflat nirnic.
Aceasta este istoria Pdrintelui Ioan Kullghin. El
auzise de minarstirea Antim $i inl.l-o zi, r'enind de la
Cernicar l:r Patriarhie, a trecr-rt $i pe la Antin. $i s-a
intamplat astfel sd-i cunoasci pe Sanclu Tudor si
lipoi tot grlrpul Rr-rgului Aprins. El a vazut imediat cii
si noi bijbXiarn ceva, clutam ceva, dar nu stiam nici
r,rnde, nici cum. De aceea a venit el zr cioua o'.rri cu
cele clor"rd volume ale Sbon cuhri gi cu caporalul ba-
sarabean, pe care-l chema. cted, Gheorghe.
i17
 As putea spure cii Pirintcle ktan Kulislrin x fost
interrcietorul Rugtriui Aprins. Pzit intele Sancln Tuclor,
pe l:relnell aceea doar ffllte. erzr ln fond tot un ciut:i-
tor. ca toli ceilalti. Pdrintele Ioan Kulighin a venir cLr
r-esuliL hilotesirii pentftl Rugarciunee Inimii, de unde
se rede cir pentm el pr;rctica lug;'rciuuii lui li.sus mL
putca si o faci cinela fili'r 5tiree, sfatul .5i binecu-
\'rnl:lrcll rrnLri cuno.citol rl <i.
Ca aninunt, lmi antintesc ci l-a \-,lzut pe Andrei
Scrim;, care era fo2rrte fin, rafinat, ;i inediat a price-
pLrt inteligenta lr,ri qi i-a spr:s: "Dunnledtd ai ne\oie d,e
ntine /". t\nctei Scrima era atunci student, zrsistent la
catedrzr cle Logici a lui Anton Durnitfiu. Scr-ima cle fapt
I-a adus si pe Anton Dumitliu in contact cu Rugul
Aprins. NIai t2rziu, dupd cLlln prea bine gtiqi, Scrima
a ajuns cdlugdr, translator la Patriarl'rie gi a capirar o
bursi pentru Benares, in India, iar acum este ir-r Liban,
profesor la o Universitate francezi iezuiti de acolo...
SINTEZA FINAIA
PotriYit putinelor documente care au ajuns pina
la noi despre Pirintele Ioan liulighin, considerat ins-
piratorul grupririi cluhovnicerti Ruglll Apins cle l;r
N'lirni.stirea Antim clin Bucr,rre5ti (r:nele, intr-e care.li
insernnirile sale autobiog|afice, clen.ne cle toati ilr-
creclerea), ircesta era de neam rus si se niscuse l:r 24
februarie 188i, la Ele!, qnbernia Ordl, intr-o f'amilie
cu mulli copii. Rdmas de tirnpuriu orfan de tati, el
fi-a petrecut copiliria Si anii de qcoala la Rostov pe
Don. Nu se clrnosc irnprejurarile care l-au despi4it
de familie, dar este de presupus cA a fost dat spre
ingrijire in casa unei rude, a unor prieteni sau chiar
a unor pravoslavnici cre$tini.
Atras de viata rnonahall, in anul 1904, la vArstzr
cle 19 ani, dupi absoh.ilea gimnaziului, el a pornit
de unul singur intr-o c;illtorie prin Rusia si Ucraina,
urmirrincl Lln itinerar duhovnicesc, pentrll a cerc€ta
biserici $i mindstiri lestite. Astfel, dupd ce s-a inchi-
nat la moagtele Sf. Nlitrofan de la Voronej, la cele ale
Sf. Tihon de lzr Zadonsk, la icoana Maicii Domnului
facatoare-cle-ninnni cle la Elet qi la rnoaqtele Sf. Te-
oclosie de Ia Celnigov, a poposit la mindstirile Pe-
cer-ska. de lAngir Kier., si la Optina, din apropierea
119
 Nloscoi ci. cr,r qindLrl cle a jntra in olt5teti r. ietuitor.ilor-.
cl:u n-a fbst printit, penrm cri rincltrielile cereau sri
aib!'l :rlrllate facuti.
S-r intors Ia Rostor- si, clupir satisf:Lcerca scn'iciului
miljrar. ir.t 1910. la velsta cle 25 cle ani. I (ielenit frate
la Nlirr.ri.stirea Optina. in 1914, insi. clincl a inceput
plimul rizboi tonclial, x lbst nrobilizar si trintis pe
fronl, in.rpr-euni cu alli tineri din mitnzistire. Asxdar,
.L fost fi-ate $i nu cdlrrgir. cinci ani, in rllirn:istirea Op-
tina, tirnp in care a deprins, sr.rb indrumar-ea unor
mari clul-rolnici, Rugiciunea lui lisus, pe c;lre a prac-
ticat-o apoi neincetat tot restul Yielii.
Dupi rlzboi, a revenit la Rostor. qi, in 1919, la ce-
rerea sa) a fost hirotonit preot celibatar, de c.itre epis-
copul locului 9i a slujit la mai multe biserici de sat,
pini in 1930, cdnd a fost intemnilat, penrru nesupu-
nere fafd cle autoritdtiie sovietice. in 1937, iesind clin
inchisoare, gi-a reluat slujirea preoleasce, sub ascul-
tarea mitropolitului Nicolae. ce prehrase intre tin.)p
conducerea Epar-l-riei RostoYului, venincl de 1a Eisk,
care I-a hirotesit duhor..nic epar-hial, conferincLr-i Si
rangul de protoiereu.
Nlitropolitul Nicolae fusese qi el de patru ori ln-
tennitat si deportat, pentru ca se opLrsese ordinelor
r.enite de la N,loscova, cle inchidere a bisericilor in
eparhiile pe care le-a pistorit. in 1928 a fost chiar'
condamnat la rnoarte. dar gloantele plutonuhri cle
executie nu l-zru omorit, ci doar l,ar: rzinit.
124
A fo-st sc()s clir.i scaunul Eperhiei Rostolu|-ri Si de-
port:lt, pentrlr 1l cincea o?i[:j, ir Siberia, in anul 1939.
cle nnde s-n intors in vrra zrnului 1941 si s-a stabilit
i+r ora,sr:l Azo\'. ostenind din grer-r lzr n]rrnci fizice,
pentfll a-$i osigur'lr existenta, desi era inlintat in
lirsti. Acolo l-'au girsit 2lrirntele gernune, care I-aLr
restebilit in scaunul epalhiei sale, (septen.rbrie 1!42),
pe care a pistorit-o pini in febmarie 1943. in acest
sclrl't rarstimp, avXnci colaborator itpropitt pe proto-
iereul Ioan Kr,rligirin, mitropolitul Nicolae a lecies-
chis n.trlte biselici inchise cle comunigti, a inliintat
120 de case de rugicir:ne gi a hir.otonit peste o sutA
de pleotri gi diaconi.
C2nd a inceput marea ofensivi a lr-r;ilor, clupi bi-
tirlia de la Stalingrad, mitropolitul Nicolae s-a retras
la Nlariupol, conduclnd eparhia locald, pind in sep-
tembrie 1943, apoi s-a evacllat la Odesa, impreuni
cu caliva preofi, intre care qi pirintele Ioan Ktrlighin.
Ctrm rdzboiul ameninta ti aceastl provincie, 9i te-
mindu-se sd nu fie lmpr"l$c2rli de con]unigti pentn"r
tridare, mitropolitr,rl Nicolae, inso[it de pirintele Ku-
lighin, duhor.nicul sau, 9i de cdlugdlila Paraskeva
Sinkarenko, sora sa, care-l ingrijea la bitranele, a
treclrt in Rom2nia, ?n decembrie I)4J, ct aprobarea
patriarhului Nicoclirn, pe lingl care a mijlocit mitro-
politul Visarion Puiu. geful Misiunii Ortocloxe Romine
in Transnistria, si s-a a$ezat la Mendstirezr Cernica,
uncle i s-a fixat loc de aclapostile pentru tot restul
vietii.
121
 Fiincl in viirst;i de 85 cle xni, mitropolirul Nicolae
:il llo.stovu lu i a n.turit in lara anului 1944, si a fost in-
lnornlentat in cimitirul IJarndstirii Cernica, cle slujbe-
le de pornenirea snfletuh-ri sz'ru ingrijindu-se fosrul lui
cluhovnic, pirintele Ioan KrLlighin.
Acest parinte nu ltia romanegte. De aceea, ieqe:r
din mirn,istire doar atunci cnnd era impins de r.reo
trebuin{il Lrrgenti. intl'-una clintre rarele lui cdlitorii
cu tranvaiul prin Buclir-eqti, intrebincl pe un tan;u
caporal uncle treblrie sir coltoare pentru a gesi strada
al cirui nume ii avea scris pe Lrn bilet, a avltt rrarea
bucurie si ar.rdi spunXndu-i-se, intr-o ruseasctr per,
fectd: ,,Cunosc aceasti stradi. Vi conduc eu !". T2ni-
rul caporal, pe nume Leontie Cairnnc, era din Basa-
rabia, comuna Gnrbor.d!, judetul Tighina, qi venise la
Bucuregti in 1934, unde, dupi absolvirea gcolii de
Meserii, s-a angajat lucritor la Atelierele C.F.R. Gr.i-
vila-Locomotive. Din vorbi in vorbri, s-alr impdetenit
si t2ndrul Leontie, aflat in ceutarea unui drum in r.ia,
1i, ln acele vrelruri tulburi, a lepidat hainele militare
gi l-a r-unut pe paljntele Ioan la Cernica, devenindu-i
ucenic qi translator.
in acest timp. la Nlanastirea Antim. un minunchi
de intelectuali, clerici si mireni, se constituiau intr-o
grupare duhovniceascd, denumitd RugL Aprins. in
primavara anulrri 7945, doi dintre protagonigtii grlr-
pului, 9i anume scriitorlll Sandu Tudor (apoi mona-
l.rul Agathon, iar mai tilziu ieroschinonahul Daniil),
impreuni cu arhimandritul Benedict Ghiuq, care fil-
122
(eari \-izitc frcci,ente la Celnjc:1. anzincl cle plezenta
p:irintelLri Ioan liulighin, au intrat imeclixt h legiitrlrl
crr el. prir.r intelmecliul fratellri Leontie. si i-aLr iltYitat
la jVlinistirea Antiln. sambata gi cluminica. le l-rtirlni-
Iilr rnerrrbrilor ktt3ttltri Apritts.
A$a a inceput co1;rbor;.rrea pirintelui Iorn cu xcesl
grr:p, aflat incri in faza cdntarilor, uncle a venit cu re-
gula hirotesirii penuu Rugaciunea Inimii, cici ?lceastii
r,rgicillne, clupii opinia lui, nu pute:r si fie practicati
firir sfatul pi bineculintarea unui cunoscitor al ei.
Participiarea pilintelui Ioan cel Str,rin - clrm ii
spuneau fiii sii dlrhovnice$ - la intahirile Rugnhti
Aplins a incetat in octcrmbrie 1946, ci,nd a fost ares-
tat 9i cleferit trnui tl'ibunal improvizat al arinatei sovi-
etice, irnpreuni ctr alli clerici refugiagi din Rusia, ca-
re, dupe o juclecatd surnarl, l-a condamnat la zece
ani tenmild grea, pentrll trddare de pafie gi colabo-
rale cu inamicul, deqi, in luna ianuarie a aceluiaqi
an, cu aprobarea patriad-rullli Nicodim, ftrsese inchi-
noviat clefinitil in olr$tea Nldnristirii Cernica. in zilele
Jelenlici, r trinris catc\a scrisori cirre cenicii sii,
clin care se vede sitllatia tragic,i in care se gasea.
Expediat pe teritofiul U.R.S.S., in ianuarie 1)41, i s,a
pierdut unna prin inchisorile Siberiei .,si nu s-a rr.rai
eflat nimic despre el.
Prof. Gheorghe Vasilescu
 CWANT DE iNCHEIERE

Pennrr olrstc:t NLlnl.ririi Anrirn. ilt r ii lo r<-lvrS

o preoclrilure st.rtornici a fost, pe lingi slujbelc zil-
nicc cle la biserica in restaurare, Rugircir-rnee hri
Iisus, in caclrul cirei:r 1 xpirut Rttgttl ,4prins. dnpi.
expresia ltiblici, dir.r D:;od, ctp.3, r.er.s. 2-5.
Rr:gul aprins, cale ardea $i nlr se mistui:r, este
simbolui Rugiciunii neinceurre, deci Rugicir:nea lui
Iisus. Aceasti interpretare apa4ine p2idntelui ieroschi-
nronalr Daniil Teodorescu, iniliatorul RugulLti Aptins,
care a murit in inchisoarea de la Aiud.
in acei ani, in sala bibliotecii de la lvldndstirea
Antim s-au linut o serie de conferinle legate de acest
subiect. Paralel cu aceste conferinge, in zilele siptir-
rnXnii, dupir slujbele cle selri, se explicau pe larg
cele g:Lpte lar-rcle ale Bisericii, cu accentul pe \-ecer-
nie $i utfenie gi pe tllm:icir€a psalmilor. O importantd
deosebiti se punea pe explicarea Sfintei Liturghii.
In aceastd Vreme, mai precis in toamna anllllli
7945, a ap'drut ca n.rusafir la l4inistirea Anrin preo-
tlrl celibatar loan Kullghin. Era duhovnicul mitropo-
litului Nicolae al Rostovului, reftrgiali ciin Rusia,.cn
arn.ntele gerirrane in retragere, gi gdzdr-riti la l{:in:is-
tilea Cernic?l, cu binecuYantarea patriarhului Nicoclinr.

12i
 Patir)lcle loan, in r-iLlstr:r cle 60 cle eni. :Lfliurcl dc lcrinul nrs.lucr-ltrc pe cale plitlntele Ioill-r o cLtnostea
\'l:ulnstirca i\niilr.l, \ enel in liccar.e sirntltiiti pe 1a bine).
noi. slLrjea cu noi Sflnta LitulqLLie clin dlurirlici, lue in ianr,rarie 1947. a fost arestlrt de la Nl;ir.ra.stir ea
r.nrtsu cn noi, ial c[Lp.:r vecernia cle dr,rpi-;rntiazzi, )u;t Cernicl. in.rpr eun;i cr,L ucenicul sirtr. ft':rtele Leontie.
5i el pelte ia intiilnirea clir.r sala bibliotecij. \'e.a ca Pirintele lo:ur 1 fbst condar]mat la ani g|ei si interu-
tithuaci, din rusi irr tor.niinii, pe un tan'.ir basanbean. nitat la Odesa, iar fratele Leontie cleportat in Siberia.
Leontie, gi cr,r ajlLtor-ul lui inqelcgeam bine cele ce ne de r-rnde ne-a trirnis o cafie postala, cltre se inchei'.r
splrne11. cu Rug:iciunea h.ri Iisus.
In itparentir un om obisnuit. cu barba mici si rari.
acest preot crer un rrrgritor autentic al Rug:icir-rnii hri Ar l.rir.r.ranclrit Sofian Boghiu,
Iisus si un foarte bun cunoscartor al Sfinlilor Pirrinti. Staretul r\'Idr.ristilii Antim
Rugicir:nea h-ri lisus o cleprinsese la Nlinistilea Op-
tina, din nordul Moscovei. La inceputul rer,oluliei
din 191f, dupi ce bitlinii cle la Optina au fost lichi-
da{i, tineretul, intre care qi fratele Ioan, uru fost ares-
tati ;i du$i la munci fo4ate, i^r m i tdtziu intemnilati.
Povestea fiumos gi irnpresionant o mulqime de in-
tampldri din yiata llri si din viafa compatriotilor sei.
Foafie impofiante pentm noi erau mdnurisirile sale
in legituri cu Ruglciunea h"ri Iisus, pe care o rostea
cu adevirat neincetat. De mr,rl1i ani, la el, chemarea
Domnului coborXse din minte ln inirnd gi se lr-rga gi
cnnd vorha, qi cincl minca, qi cind rnergea. Rugi-
ciunea pentru el erir ca Si respiratia. $i in sornn se
ruga. O ;tiu de la el. pentr-u ci. ori de cAte ori r.enea
la Antim, il gdzduiam in chilie la nine, Si-mi spunea
n.rulte- De la el am '.rflat nenlrmimte lucruri despre
isihasmul din Rusia, uncle era practicat nu numai in
rninristiri, ci .si in f ixta multor credincio9i (ca in Pe-

126
 Cf]?RINS

Ldmurire editoriald )
Repere biograjfice 8
Momente din viala mea 9
Cuvinte citre ucenici 33
Scrisori din detenlie 49
Scrisori trimise la Minisiirea Cernica 57
Scrisori trimise la Minestirea Antim 59
Cdqtile rd.mttse de la Pdrintele Ioan Io.tligbin 65
Docuntentar 67
Mitropolitul Visarion, qeful Misiunii Bisericegti
pentru Transnistria, solicite aprobarea Patri-
arhului Nicodim si ofere gizduire Mitropo-
litului Nicolae al Rostor.ului gi Protoiereului
Ioan Kulighin, ref giafl la Odesa 69
Biografia pe scllrt a Mitropolitului Nicolae al
Rostovului
Patriarhul Nicodim comunici Miropolitr"rlui
Visarion aprobarea de a gizdui pe Mitropo-
litul Nicolae al Rostovului gi pe insolitorul
sdu la Odesa 72
NlirropotituL Visarion inainteazd Patriarhului Ni-
codir.n cererea Mitropolituhii Nicolae al Ros-
tol'ului de a se refugia ?n RomXnia, impreund
cu Protoiereul Ioan Kuligl-rin 73

129
Cclerca I'litrc4rr-rlitu lu i Nicolae al Rc.r.stolului cir-
tre Petliar'lu.rl Nicodim cle a fi prirlit in RomX-
nia. inrpreunzi cLr ProtoiercLrl Ioen Kulighir.r
Patriar'hr.rl Nicr:clim soliciral Nlinisteftr]ui Cultekrr-
si rpr-olx intr-arerr ir-r tara a \,Iitr-opolitr,rlui Ni-
colae'll Rostovului si a insotitor.ikrr sCi, sple
a fi giizcluili la N,l.inarstirca Cernica
IIitrLr|olitul \ i':rrion crle insriinr:rt .le PiltriJrltUl
Nicodim ci Nlitropolitul Nicolae al Rostovului
si insotitorii sii vor fi adipostiti la Nldn:istirea
Cernica
A4inisterlrl Cultelor comunici Patriarhului Nico-
dim:rvizul far.orabil pentrll intrarea ln tare a
lvlitropolitului Nicolae al Rosto\.ului, impreund
cu insofitorii sii, $i gAzduirea lor la rVlanistirea
Cernica
Nlitropolitr Visarion soliciti. Patriarhului Nicodim
s; inten'inA la Cornisia de Repatriere pentru
oblinerea autorizatiei cle stabilire in tarl a Mi-
tropolitlllui Nicolae al Rostovului gi a insoti-
torilor sei
Patriarhul Nicodim intefl,'ine la Cornisia Centralzi
de Repxtriere pentm eliberarea autorizaliei cle
stabilire in tara a ierarhului rlrs si a insotito-
rilor hri
Presedinlia Consiliului de Ministri comunicir Pa-
triarhului Nicoclim ci a elilxrat xutorizatii cle
130
c:rl;rtorie in tar2r Ntitrop(tituhti Nicollc al Ros-
tovului si lnsotitorilor s:ii 81
Cilculala Pre$e(lintici Consiliului c1e NIini5tli pli
r-incl cetat€nii sovietkri xflati in Rotlinirr, h:rtm-
rlisa cle N[inisrelr-rl Cuitelor, spre a fi prrsn in
aplicl-e, Arhiepiscoiriei Bucure5tilor-
76 Artiepiscopia Btrcurestilor cere Protoiereilot N{aI-
nistirilor gi scl.ritur-ilor clin Jtrdsclicgia ei tabele
cu cetilenii sovietici
NIarn2istirex Cernic!r inaintexzl Ar-hiepiscopiei
Bucurestilor Lrn tgbel clr cetelenii sovietici
aflaqi in aceastd nindstire
Tabel cu cetdterii sovietidi de la est cle Nistt'u,
r.enili din URSS, dupd 22 lunie 1,941,, cere se
afli in prezent in Nlinistirea Cernica 89
Protoiereul Ioan Kulighin cere, in doui rindud,
Patriarhului Nicoclirn sa fie prirnit definitiv in
olrster Ilandstilii Cernica 90
Aririrnandritul Paltenie, staretul l4indstidi Cerni-
79
ca, reconancli primirea definitivi a Proto-
icretrlui lorn Kuligirin in obster acestei :ni-
nistiri 93
Arhiepiscopia Bucure$tilor cotlunici staretului
Mdnisttuii Cernica aprobarea I'atdarhullti Ni-
codim pentrlr pr-ll1,rrea definitir.ii a Protoieie-
lrlui lo:rn It{liglrin in obgtea acelei udnistiri 94
131
Patriarltr-i1 Nicodirn solicitd Preseciinriei Consili-
r,rhri de i\,liniptri sa inten'ini pe llngi autori-
t;rtile sovietice pentru punerea ir-r liber.tate a Colecqia
pleotului Ioan Kulighin 95 COMORILE PUSTIEI
Pre$eclinlia Consiliului de N,Iinistl-i inten'ine lar
(1-28)
Comisia Aliati de Control din Romlnia
pentru dreapta jndecati a preotului Ioan
I(r,rlighin 96 l. inttiitcittu'ile StarelulLri Varsannfie cdlre nxo-
Cornisia Aliati cle Conrrol - Sen'iciul de liepa- tnhi (1994t
trieri din Rornlnia, face cunoscut ca nu obi, 2. Cnviosul Paisie Aghiorit\rl, Pdteric Atbonit
ecteaz,t ca ceteteanul Ioan l(uiighin si obtini (1995)
cetdtenix rcmani 98
3. Viala FeficituhLi Pabomie (7995)
Ad.denda 99
4. 3 Cuuiosi Pdritqi egipteni: Auua loan Colou,
Cuvintul testamentar al pif,ifltelui Ioan cel Auua Anzmona, AL)L)a. Zosima (1,995)
. Striin (in versiunea lui Alexandm Mironescu) 101 5. Mdtericul. Adunare de cuuinte folositoare pen-
Alexandru Mironescu, [intdlnirea mea cu tru maici (1995)
Phintele loanJ 105 6. Sfanrul Simeon Noul Teolog, Catebeze ccitre
Pirintele Roman Btaga, ftstoria pdrinteh.ti monabi (1,995)
Ioan KLltgbin| 71.5 7. Patericul laorei Pecerska (1995)
Prof. Gheorghe Vasilescu, Sintezd finald r19 8. SfXntul Efi'em Sirul, Cu.uinte cd.te monabi
Arhimandrit Sofian Boghiu, Cuud.nt de Q996)
lncheiere 725 9. Sfintul lgnatie Briancearinov, Td.lcuiri la Pate-
ricul egiptean (L996)
10. Sflntul lgnatie Brianceaninov, CuuAnt despre
Rupdciunea lui lisu.s (1.996)