Barbu Gabriela-Valeria

UΝӀVΕRЅӀΤΑΤΕΑ “DUΝĂRΕΑ DΕ ЈОЅ”

GΑLΑŢӀ FΑСULΤΑΤΕΑ DΕ ΜΕDӀСӀΝĂ ŞӀ
FΑRΜΑСӀΕ

MADUVA SPINARII – SUBSTANTA ALBA

ASPECT MICROSCOPIC
Referat Histologie
Semestrul II

Profesor coordonator:
Prof.Univ.Dr. Mehedinți Mihaela

Student:
BARBU GABRIELA-VALERIA
Medicină generală anul II, grupa 1

1 Maduva spinarii – substanta alba- aspect microscopic

 MADUVA SPINARII – SUBSTANTA ALBA- ASPECT MICROSCOPIC

Maduva spinarii – generalitati

Filogenetic, maduva spinarii (medulla spinalis)
reprezinta cea mai veche componenta a sistemului
nervos central, provenind din portiunea inferioara a
tubului neural si reprezentand portiunea nevraxului care
difera cel mai putin de tubul neural primitiv.
Este situata in canalul vertebral, fiind invelita de
cele 3 foite ale meningelui spinal. Aceasta nu ocupa in
intregime canalul vertebral nici in lungime, nici in
latime.
Are aspectul unui cilindru aplatizat antero-
posterior, urmeaza curburile coloanei vertebrale si
prezinta 2 intumescente: una cervicala si una lombara.
Este delimitata de o serie de santuri verticale in
cordoane anterioare si posterioare. [1]
Pe o sectiune orizontala, se observa urmatoarele
elemente:
 meningele rahidian sau spinal
 canalul ependimar, dispus aproximativ
in centrul maduvei
 substanta cenusie, dispusa in forma
literei H in jurul canalului ependimar
 substanta alba, situata intre substanta
cenusie si periferia maduvei spinarii [2]
Fig.1 Sectiune medio-sagitala a coloanei
Fig.2 maduva spinarii dorso-lombare [5]

Maduva spinarii

Fig. 2 si Fig.3 [5]

Sectiune transversala a coloanei vertebrale dorsale

Fig.3
 Substanta alba
Substanta alba (substantia alba) este situata la periferia
maduvei, fiind constituita din prelungiri neuronale (axoni)
mielinizate, care prin santuri este divizata in cordoane. Pe langa
prelungirile neuronale, in substanta alba se mai contin vase si tesut
glial. In functie de pozitie deosebim 3 cordoane dispuse simetric de
ambele parti: [3]
 cordonul anterior – cuprins intre fisura mediana
anterioara si santul lateral anterior, cele doua cordoane anterioare
fiind unite intre ele printr-o lama foarte subtire de substanta alba
numita comisura alba
 cordonul posterior – cuprins intre cornul dorsal si
septul mediodorsal, in partea sa centrala fiind subdivizat in tractul
lui Goll si Burdach prin intermediul santului intermediar dorsal
 cordonul lateral – asezat inre substanta cenusie
si periferia maduvei, fiind cel mai voluminos, dar nefiind complet
separat de cel anterior.[2]
Fig.4 maduva spinarii-
sect.transversala,
[6]

Fig.5 maduva spinarii- sectiune transversala prin regiunea

cervicala, col. Impregnare argentica[7]

Substanta alba medulara este formata din

fibre nervoase mielinice grupate in fascicule.
Aceste fibre sunt fie endogene (au origine
medulara), fie exogene (au origine
extramedulara).[4]

1. Fibrele endogene sunt

reprezentate de axoni care au pericarionul situat in
substanta cenusie a maduvei spinarii la diferite
nivele metamerice. Aceste fibre pot fi:
-fibre scurte
-fibre lungi[4] Fig. 6 maduva spinarii: substanta cenusie situata in
centru sub forma literei H si substanta alba la periferie.
Sect. transversala,[6]
 Fibrele endogene scurte
Fibrele endogene scurte iau nastere in maduva spinarii si merg pana la un anumit etaj
medular, unde fac sinapsa cu alti neuroni.
Acest tip de fibre este prezent in toate cordoanele medulare si formeaza fasciculul
fundamental.

Fibrele endogene lungi

Fibrele endogene lungi au
 pericarionul situat in
cordoanele dorsale ale maduvei
 axonul mielinizat,
care trece in cordonul lateral sau
anterior si ajunge la nivelul
talamusului, cerebelului sau
trunchului cerebral

Aceste fibre formeaza

principalele fascicule senzitive,
ascendente:
 fasciculul spino-talamic lateral situat Fig.7[3]
in cordonul lateral, care conduce sensibilitatea termica si dureroasa
 fasciculul spino-alamic anterior situat in cordonul anterior, pentru sensibilitatea
tactila grosiera
 fasciculul spino-cerebelos direct (Flechsing) si fasciculul spino-cerebelos incrucisat
(Gowers) situate in cordoanele laterale, care conduc sensibilitatea proprioceptiva
inconstienta.[4]

Fig.8 maduva spinarii- sectiune transversala prin regiunea toracica. Col.H.E.[7]

2. Fibrele exogene sunt reprezentate de axoni mielinizati care au pericarionul situat in

afara maduvei spinarii.
Aceste fibre se clasifica dupa traiectul lor in:
 fibre ascendente
 fibre descendente[4]
 Fig.9 sectiune transversala prin maduva spinarii[8]

Fibrele exogene ascendente

Fibrele exogene ascendente au:
 pericarionul situat in ganglionul spinal
 axonul care intra pe calea radacinii posterioare in maduva, direct in cordonul
posterior, de unde urca spre bulb, formand fascicule spino-bulbare (Goll si Burdach). Aceste fascicule
sunt senzitive si conduc sensibilitatea tactila fina sau epicritica si sensibilitatea proprioceptiva
constienta.[4]

Fibrele exogene descendente

Fibrele exogene descendente au originea in etajele superioare ale sistemului nervos central
(scoarta cerebrala, mezencefal, punte, bulb, cerebel).
Cele mai voluminoase tracturi descendente sunt reprezentate de:
 caile piramidale
 caile extrapiramidale.
Acestea sunt cai efectorii, controland motilitatea voluntara si involuntara.[4]

1. Caile piramidale
Caile piramidale, denumite si cai cortico-spinale, au pericarionul situat in scoarta cerebrala, in
neocortexul motor.
In traiectul lor descendent, de la nivelul scoartei cerebrale pana la maduva, strabat pedunculii
cerebrali, puntea si bulbul rahidian, trecand prin piramidele bulbare.
La nivelul maduvei se gasesc cate 2 fascicule piramidale dispuse simetric fata de planul
median:
 fasciculele piramidale directe situate in cordoanele anterioare
 fasciculele piramidale incrucisate situate in cordoanele laterale[4]

2. Caile extrapiramidale
Caile extrapiramidale au pericarionii situati atat in scoarta cerebrala, cat si in diversi nuclei
situati in mezencefal, punte, bulb, cerebel.
Aceste cai sunt reprezentate de fascicule mai putin voluminoase fata de caile piramidale.
Principalele cai piramidale sunt: fasciculul tecto-spinal, rubro-spinal, nigro-spinal, olivo-
spinal, vestibulo-spinal, reticulo-spinal.[4]
 Fibrele descendente, atat cele piramidale, cat si cele extrapiramidale, fac sinapsa cu neuronii
motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii.

In general, in substanta alba a maduvei spinarii, toate fibrele nervoase au un traiect

longitudinal.
Pe sectiuni transversale facute prin maduva spinarii si tratate pentru mielina, observam un
numar mare de fibre nervoase a caror teaca de mielina are forma inelara.
Tot prin impregnare argentica se poate pune in evidenta dispozitivul neurofibrilelor din
centrul unei fibre nervoase.
Interstitiile dintre fibrele nervoase sunt ocupate de:
 nevroglia fibroasa
 oligodendroglia

Fig.10 maduva spinarii: corn anterior, neuroni motori si substanta alba

Col.Impregnare argentica (metoda Cajal). Amplificare medie[7]

Fig.11 maduva spinarii: corn anterior, neuroni motori si substanta alba

Col. H.E. amplificare medie [7]
 Fig.12 sectiune transversala prin maduva spinarii,
in zona de tranzitie dintre substanta cenusie (inferior) si
substanta alba (superior).
Substanta cenusie contine corpi celulari neuronali si numeroase
prelungiri celulare, in timp ce substanta alba este formata in
principal din fibre nervoase, a caror teaca de mielina a fost
dizolvata in cursul obtinerii preparatului. Coloratul PT.
Amplificare medie. [8]

Bibliografie
1. ANATOMIA OMULUI Volumul VII: SISTEMUL NERVOS CENTRAL
Conf. univ. dr. med.Horia PRUNDEANU Editura „Victor Babeș” Timișoara 2018
2. Anatomia Funcţională a Sistemului Nervos Central, Aurel Nechita, Octavian Maftei,
Carmina Liana Muşat, Mihai Debita, Valeriu Ardeleanu, Oana Andreea Cibu, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2007
3. Anatomia Omului-vol II, Mihail Ștefaneț, Centrul Editorial-Poligrafic Medicina
Chișină, 2008
4. Histologie Medicală-Histologia și histofiziologia organelor, Laurențiu Mogoantă,
Mihaela Cezarina Hîncu, Teofil Mehedinți, Adriana Bold, Editura AIUS Craiova
5. ATLAS ANATOMIQUE SANDOZ Tome II Tronc
6. Atlas color de histologie, Prof.Dr. Laurentiu Mircea Popescu, Conf. Dr. Nicolae
Ionescu, Prof.Dr. Doina Onicescu, EDITURA MEDICALA BUCURESTI 1995
7. diFiore's - Atlas of Histology with Functional Correlations - V.P. Eroschenko 11th ed
8. Junqueira, Histologie. Tratat si Atlas - Anthony L. Mescher