Tehnici psihoterapeutice în combaterea durerii în Stomatologie

Teama de stomatolog își face simțită prezența în mintea noastră? Avem o oarecare reținere în a apela
la serviciile stomatologice indiferent de gravitatea problemei? Ei bine, la Dental Elite, putem da uitării
aceste neplăceri. Cu ajutor specializat, venit din partea doamnei psiholog si psihoterapeut Amma Iuga,
vom reuși să deăpășim orice traumă.

„De ce ne este frică să mergem la stomatolog? Este foarte simplu! Ne este teamă de durere.
Acum…fie pentru că am avut noi o experiență dureroasă în trecut și ne imaginăm că ea o să
se repete și în prezent, fie pentru că doar am auzit povești despre durerile altor oameni. În
orice caz, asociem mersul la stomatolog cu o experiență nu tocmai placută.
Așadar, ce putem face? Ei bine, propun 3 lucruri importante: în primul rând este util să vedem
ce anume declanșează frica. Adică este doar o amintire
o experiență dureroasă din trecut sau convingerea că mersul la stomatolog este pur și simplu
dureros.
Este important să investigăm ce anume ne declanșează frica, iar apoi, să vedem ce simțim
atunci când apare teama. Cum anume se simte în corp, este un nod în gât sau mă strânge
stomactul sau pur și simplu respirația nu mai face față și apoi să investigăm gândurile care
apar odată cu aceste senzații la nivelul corpului. Și evident să intervenim, iar aici sunt mai
multe soluții.

SPUNE-ARATĂ-FĂ
În ceea ce-i privește pe adulți, la Dental Elite suntem deschiși să aplicăm metoda spune-mi,
arată, fă. Acest lucru înseamnă că medicul stomatolog în primul rând oferă informațiile legate
de procedura necesară intervenției. Ulterior, ne arată cum urmează să se desfășoare lucrurile și
abia apoi începe să lucreze. Această metodă face ca noi să simțim că avem controlul. Simțim
că nu suntem doar imobilizați pe scaun și nu putem să facem nimic. Ne pregătește să știm ce
urmează și în felul acesta neliniștea noastră se poate diminua.
O altă opțiune pe care o avem la-ndemână la Denta Elite este învățarea unei tehnici de
relaxare. Sunt servicii de psihoterapie oferite în cadrul clinicii. Scopul lor este de a-i ajuta pe
cei care au teamă de stomatolog să-și depășească stările de neliniște. Fie că vorbim de a învăța
cum să ne temperăm respirația sau cum să ne relaxăm la nivel muscular, aceste tehnici o dată
învățate pot fi folosite de fiecare dintre noi atunci când este necesar.
„De ce ne este frică să mergem la stomatolog? Este foarte simplu! Ne este teamă de durere.
Acum…fie pentru că am avut noi o experiență dureroasă în trecut și ne imaginăm că ea o să
se repete și în prezent, fie pentru că doar am auzit povești despre durerile altor oameni. În
orice caz, asociem mersul la stomatolog cu o experiență nu tocmai placută.
Așadar, ce putem face? Ei bine, propun 3 lucruri importante: în primul rând este util să vedem
ce anume declanșează frica. Adică este doar o amintire
o experiență dureroasă din trecut sau convingerea că mersul la stomatolog este pur și simplu
dureros.
Este important să investigăm ce anume ne declanșează frica, iar apoi, să vedem ce simțim
atunci când apare teama. Cum anume se simte în corp, este un nod în gât sau mă strânge
stomactul sau pur și simplu respirația nu mai face față și apoi să investigăm gândurile care
apar odată cu aceste senzații la nivelul corpului. Și evident să intervenim, iar aici sunt mai
multe soluții.

SPUNE-ARATĂ-FĂ
În ceea ce-i privește pe adulți, la Dental Elite suntem deschiși să aplicăm metoda spune-mi,
arată, fă. Acest lucru înseamnă că medicul stomatolog în primul rând oferă informațiile legate
de procedura necesară intervenției. Ulterior, ne arată cum urmează să se desfășoare lucrurile și
abia apoi începe să lucreze. Această metodă face ca noi să simțim că avem controlul. Simțim
că nu suntem doar imobilizați pe scaun și nu putem să facem nimic. Ne pregătește să știm ce
urmează și în felul acesta neliniștea noastră se poate diminua.
O altă opțiune pe care o avem la-ndemână la Denta Elite este învățarea unei tehnici de
relaxare. Sunt servicii de psihoterapie oferite în cadrul clinicii. Scopul lor este de a-i ajuta pe
cei care au teamă de stomatolog să-și depășească stările de neliniște. Fie că vorbim de a învăța
cum să ne temperăm respirația sau cum să ne relaxăm la nivel muscular, aceste tehnici o dată
învățate pot fi folosite de fiecare dintre noi atunci când este necesar.

In ultima perioada, cuvantul hipnoza apare tot mai des intalnit in emisiuni tv, publicatii de
specialitate dar si in intrebarile pacientilor care se confrunta cu diverse tulburari( atacuri
de panica, fobii sociale, fobii specifice, anxietate, stres, tulburari comportamentale etc.)
Ce ar trebui sa stie pacientul interesat de aceasta metoda psihoterapeutica?
Hipnoza nu este un fenomen supranatural, nu este magie, este doar o stare modificata
de constiinta, asemanatoare cu relaxarea sau cu starile meditative specifice culturilor
orientale.
Hipnoza are o serie de aplicatii practice in psihologia clinica si psihoterapie precum si in
activitati care urmaresc optimizarea performantelor(sportive, educationale) dar si in
dezvoltarea deprinderilor motrice sau pentru perfectionarea capacitatii de concentrare a
atentiei.
In partea clinica, hipnoza se aplica cu succes pentru realizarea unor operatii fara
anestezie sau atunci cand pacientul prezinta intoleranta la substantele anestezice. De
asemenea hipnoza are un real succes in combaterea durerii, reducerea anxietatii post
operatorii, migrene ce apar in timpl nasterii sau al unui tratament stomatologic. Insa,
sfera cea mai larga de aplicabilitate este in afectiunile nevrotice( tulburari ale atentiei si
memoriei, reactii de tip fobic, anxietate).
Adeptii psihoterapiei, in care includem hipnoterapeutii, au ajuns la concluzia ca daca
prescriem medicamente pentru tulburari de natura psihologica nu facem decat sa
mascam problema reala.
Important de retinut ca hipnoza este un demers terapeutic de imaginatie dirijata care se
realizeaza de o persoana specializata si anume psiholog cu formare in psihoterapie,
competenta care obligatoriu trebuie sa fie acreditata si recunoscuta de Colegiul
Psihologilor din Romania.
In nici un caz aceasta tehnica psihoterapeutica nu va fi experimentata in cabinete de la ’’
coltul strazii’’, unde vraci cu ’’puteri miraculoase’’ pot provoca adevarate traume psihice.
Hipnoza este o optiune de tratament, care poate functiona independent sau in
combinatie cu alte tehnici psihoterapeutice de scurta durata.
Hipnoza accesează resursele din inconştientul
nostru
Utilizată atât în clinică, pentru psihoterapie, cât şi în alte domenii de activitate în care se
urmăreşte optimizarea performanţelor umane, hipnoza se dovedeşte a fi un instrument eficient
al psihologului clinician în accesarea resurselor din inconştientul clientului. Pe lângă prezentarea
metodelor de inducţie hipnotică, volumul de faţă cuprinde şi informaţii despre hipnoterapie,
hipnoza permisivă, autohipnoză şi hipnoanaliză, precum şi aplicaţii ale hipnozei în diferite
domenii clinice: tulburări psihosomatice, tulburări ale conduitei alimentare, combaterea durerii,
tulburări sexuale, anxietate şi depresie. Autoarea nu se opreşte la prezentarea tehnicilor utilizate
în psihoterapia adulţilor, ci abordează şi tehnicile de inducţie şi strategiile specifice utilizate în
psihoterapia copiilor şi adolescenţilor. Atât studenţii, cât şi psihologii şi psihoterapeuţii vor găsi în
acest tratat un sprijin în activitatea clinică desfăşurată cu adulţi, copii şi adolescenţi.

Irina Holdevici este profesor universitar de psihologie şi psihoterapie. A publicat peste 100 de

studii şi 20 de cărţi de specialitate. Deţine specializări în psihoterapie, psihopatologie şi psihologia
sportului. Este psihoterapeut formator în psihodiagnostic clinic şi psihoterapie şi preşedinte al
Societăţii Române de Sugestie şi Hipnoză, vicepreşedinte al Colegiului Naţional de Psihoterapie,
membru în Comitetul director al Federaţiei Europene de Psihologie a Sportului.

Cuprins:

I Hipnoza — de la magie la psihoterapia modernă

1. Definire şi caracteristici specifice fenomenului hipnotic
2. Teorii explicative ale hipnozei
3. Fenomene ce pot fi induse în cursul hipnozei

II Inducţia hipnotică
1. Indicaţii pentru realizarea unei comunicări hipnotice eficiente
2. Selecţia, evaluarea şi pregătirea clienţilor pentru hipnoză şi testarea gradului de
hipnotizabilitate
3. Derularea unei şedinţe de hipnoză
4. Sugestiile de întărire a Eului

III Hipnoterapia — psihoterapia prin intermediul relaxării

1. Hipnoza — strategie terapeutică sau psihoterapie de sine stătătoare?
2. Prevenirea şi controlul efectelor negative ale hipnoterapiei
3. Particularităţile unei şedinţe de hipnoză

IV Hipnoza permisivă
1. Hipnoza de orientare ericksoniană
2. Tipuri de sugestii terapeutice
3. Psihoterapia strategică

V Autohipnoza
1. Construirea autosugestiilor
2. Tehnica vizualizării
3. Gândirea pozitivă
4. Autohipnoza şi rezolvarea problemelor
5. Program pentru reducerea anxietăţii în cazul unor afecţiuni somatice grave
6 Program pentru abandonarea consumului excesiv de alcool

VI Hipnoanaliza
1. Strategiile hipnoanalizei
2. Caracterizarea generală şi metodele hipnoanalizei
3. Tehnici de reevaluare şi soluţionare de probleme

VII Hipnoza în terapia comportamentală şi cognitivă

1. Tehnici comportamentale
2. Tehnici hipnoterapeutice

VIII Hipnoza în afecţiunile psihosomatice

1. Beneficiile secundare
2. Selecţia cazurilor pentru tratament
3. Hipnoterapia în astmul bronşic
4. Hipnoterapia în tratamentul alcoolismului
5. Hipnoterapia în dermatologie
6. Hipnoterapia în tulburările menstruale
7. Hipnoterapia în logonevroze
8. Hipnoterapia în tratamentul bolilor cardiovasculare
9. Hipnoterapia în tratamentul insomniilor
10. Antrenamentul mental pentru vindecarea încununată de succes
11. Hipnoterapia în enurezis

IX Hipnoza în tulburările conduitei alimentare

1. Regresia de vârstă şi catharsisul
2. Hipnoterapia în obezitate
3. Întărirea motivaţiei pentru terapie
4. Tehnica metaforică aplicată în stare de hipnoză în terapia tulburărilor conduitei alimentare
X Hipnoterapia în tulburările sexuale
1. Principalele tehnici hipnotice utilizate
2. Indicaţii şi contraindicaţii ale utilizării hipnozei în tulburările sexuale
3. Hipnoza în tratamentul disfuncţiilor sexuale

XI Formarea unor abilităţi de a face faţă stresului (de coping) prin intermediul metaforelor
1. Abilităţi de coping asociate cu tulburarea depresivă
2. Rolul metaforelor terapeutice

XII Hipnoterapia în combaterea durerii

1. Tehnici specifice de controlul durerii
2. Hipnoanestezia
3. Tehnici psihoterapeutice de combatere a durerii

XIII Hipnoterapia şi anxietatea

1. Hipnoterapia în tratamentul tulburărilor posttraumatice de stres
2. Abordarea terapeutică a tulburărilor anxioase
3. Hipnoza în managementul stresului şi al tulburărilor anxioase
4. Hipnoterapia anxietăţii
XIV Hipnoza şi depresia
1. Sugestiile şi hipnoza în prevenirea depresiei
2. Intervenţii hipnoterapeutice în depresie
3. Hipnoza în tratamentul simptomelor şi factorilor de risc în depresia majoră
4. Prevenirea recăderilor la pacienţii depresivi prin intermediul hipnoterapiei cognitiv-
experienţiale
5. Programarea viitorului în terapia depresiei

XV Tehnica celor cinci trepte în tratamentul disforiei

1. Tehnica celor cinci trepte
2. Etapele demersului în cinci trepte
3. Hipnoza în terapia ostilităţii şi a mâniei

XVI Hipnoterapia la copii şi adolescenţi

1. Tehnici de inducţie la copii
2. Tulburările de comportament specifice copiilor
3. Intervenţii hipnoterapeutice la copiii şi adolescenţii cu depresie

XVII În loc de încheiere: panelul aplicaţiilor hipnozei clinice

1. Hipnoza medicală
2. Alte domenii de aplicare a hipnozei:

https://www.edituratrei.ro/carte/Hipnoza_clinica/2236/

https://www.iasp-pain.org/History?navItemNumber=665 - 03.03.2020

https://s3.amazonaws.com/rdcms-
iasp/files/production/public/Content/ContentFolders/Publications2/FreeBooks/First_Steps_The_Earl
y_Years_of_IASP.pdf?utm_source=iaspwebsite&utm_medium=free-
ebook&utm_campaign=firststepsiasp – 03.03.2020

1. Marazziti D et al. Pain and psychiatry: a critical analysis and pharmacological review. Clin Pract Epidemiol
Ment Health. 2006 Nov 6;2:31

2. Berna C et al. Induction of depressed mood disrupts emotion regulation neurocircuitry and enhances pain
unpleasantness. Biol Psychiatry. 2010 Jun 1;67(11):1083-90

3. Chiriță R, Chiriță V. Psihopatologia durerii. In: Tratat de algeziologie, Mungiu O (ed.). Polirom, Iași, 2002

4. Chiriță V et al. Semnificații clinic-psihologice și terapeutice în relația depresie – durere. Rev Med Chir Iași.
1993;97(2):257-60

5. Baliki MN et al. Predicting value of pain and analgesia: nucleus accumbens response to noxious stimuli
changes in the presence of chronic pain. Neuron. 2010 Apr 15;66(1):149-60

6. Hoffman BM et al. Meta-analysis of psychological interventions for chronic low back pain. Health Psychol.
2007 Jan;26(1):1-9

7. Anxiety and Depression Association of America. www.adaa.org

8. Institute for Chronic Pain. http://www.instituteforchronicpain.org

9. NIDA. Treatment of Chronic Pain in Recovering Addicts. APA annual meeting, New York, 2004

10. Kroenke K et al. Optimized antidepressant therapy and pain self-management in primary care patients
with depression and musculoskeletal pain: a randomized controlled trial. JAMA. 2009 May 27;301(20):2099-
110

11. Hughes D, Kleespies P. Suicide in the medically ill. Suicide Life Threat Behav. 2001 Spring;31 Suppl:48-
59

12. Nicholas MK et al. Depressive symptoms in patients with chronic pain. Med J Aust. 2009 Apr 6;190(7
Suppl):S66-70

13. Olver JS, Hopwood MJ. Depression and physical illness. Med J Aust. 2013 Sep 16;199(6 Suppl):S9-12

14. Westanmo AD et al. Duloxetine: a balanced and selective norepinephrine- and serotonin-reuptake
inhibitor. Am J Health Syst Pharm. 2005 Dec 1;62(23):2481-90

http://www.umft.ro/carti-in-format-electronic--medicina-generala_184

Bibliografie

1. Feldt KS. The checklist of nonverbal pain indicators (CNPI). Pain Manag Nurs. 2000 Mar;1(1):13-21

2. Young J, Siffleet J, Nikoletti S, Shaw T. Use of a Behavioural Pain Scale to assess pain in ventilated,
unconscious and/or sedated patients. Intensive Crit Care Nurs. 2006 Feb;22(1):32-9

3. Topolovec-Vranic J, Canzian S, Innis J, Pollmann-Mudryj MA, McFarlan AW, Baker AJ. Patient satisfaction
and documentation of pain assessments and management after implementing the adult nonverbal pain scale.
Am J Crit Care. 2010 Jul;19(4):345-54

4. Chibnall JT, Tait RC. Pain assessment in cognitively impaired and unimpaired older adults: a comparison
of four scales. Pain. 2001 May;92(1-2):173-86

5. van Dijk M, Peters JW, van Deventer P, Tibboel D. The COMFORT Behavior Scale: a tool for assessing
pain and sedation in infants. Am J Nurs. 2005 Jan;105(1):33-6

6. Arbour C, Gélinas C. Setting goals for pain management when using a behavioral scale: example with the
critical-care pain observation tool. Crit Care Nurse. 2011 Dec;31(6):66-8

7. Voepel-Lewis T, Zanotti J, Dammeyer JA, Merkel S. Reliability and validity of the face, legs, activity, cry,
consolability behavioral tool in assessing acute pain in critically ill patients. Am J Crit Care. 2010
Jan;19(1):55-61

8. Herr K, Coyne PJ, Key T, Manworren R, McCaffery M, Merkel S, Pelosi-Kelly J, Wild L; American Society
for Pain Management Nursing. Pain assessment in the nonverbal patient: position statement with clinical
practice recommendations. Pain Manag Nurs. 2006 Jun;7(2):44-52

9. Payen JF, Bosson JL, Chanques G, Mantz J, Labarere J; DOLOREA Investigators. Pain assessment is
associated with decreased duration of mechanical ventilation in the intensive care unit: a post Hoc analysis of
the DOLOREA study. Anesthesiology. 2009 Dec;111(6):1308-16

10. Li D, Puntillo K, Miaskowski C. A review of objective pain measures for use with critical care adult patients
unable to self-report. J Pain. 2008 Jan;9(1):2-10

11. Payen JF, Bru O, Bosson JL, Lagrasta A, Novel E, Deschaux I, Lavagne P, Jacquot C. Assessing pain in
critically ill sedated patients by using a behavioral pain scale. Crit Care Med. 2001 Dec;29(12):2258-63

12. Puntillo KA, Morris AB, Thompson CL, Stanik-Hutt J, White CA, Wild LR. Pain behaviors observed during
six common procedures: results from Thunder Project II. Crit Care Med. 2004 Feb;32(2):421-7

13. Gélinas C1, Fillion L, Puntillo KA, Viens C, Fortier M. Validation of the critical-care pain observation tool in
adult patients. Am J Crit Care. 2006 Jul;15(4):420-7