CISTITA ACUTĂ

I. Etiologie:
Confundata de multi cu anexita, cistita este de fapt o inflamatie a vezicii
urinare produsă de infectia la nivelul acesteia. Cistita poate fi dureroasa si
poate deveni o problema grava de sanatate daca infectia se raspandeste in
rinichi. Frecvent, ITU este cauzata de bacterii care se gasesc la nivelul pielii,
vaginului si rectului si care patrund in uretra si traverseaza in sus tractul
urinar. De cele mai multe ori, bacteriile se opresc la nivelul vezicii urinare si
se multiplica aici, ceea ce va determina inflamatia acesteia si aparitia
simptomelor de cistita. Cistita este destul de frecventa la femeia activa
sexual cu varsta intre 20si50 de ani.

Infectiile de tract urinar apar atunci cand bacterii din afara tractului urinar
patrund in uretra si se inmultesc. Multe dintre infectiile bacteriene sunt
cauzate de Escherichi Coli, dar pot fi implicate si alte bacterii: Salmonella,
Chlamidia etc.. Destul de frecvent, infectiile bacteriene pot apare la femei
dupa un act sexual, dar pot aparea si la fetite sau femei inactive sexual
deoarece in zona genitala exista bacterii care pot cauza cistita.

Exista si factori noninfectiosi care pot determina inflamatia vezicii urinare.

De exemplu diverse patologii renale (de exemplu pietre la rinichi), genitale
(prostata marita), vezicale sau diabetul pot sa duca la aparitia unei cistite
asociate.

Factori de risc

O serie de aspecte cresc riscul de a dezvolta cistita. Acestea pot fi:

 folosirea anumitor medicatii

 folosirea anumitor produse de igiena intima
 contactul sexual
 obstacole ale fluxului urinar (pietre la rinichi, prostata marita)
 slabirea sistemului imunitar (intalnite in situatia diabetului sau
tratamentelor chimioterapice)
 utilizarea prelungita a cateterelor pentru vezica urinara
 menopauza
 Desi nu este foarte clar daca sarcina creste riscul de cistita, in ceea ce
priveste infectia de rinichi, sarcina reprezinta un factor de risc
important. Acest lucru se intampla pe de o parte, din cauza nivelului
crescut de progesteron, un hormon care relaxeaza tonusul muscular
al ureterelor, ceea ce face ca acestea sa se dilate, cu incetinirea
fluxului de urina.
Pe de alta parte, pe masura ce uterul creste va comprima ureterele,
ceea ce va incetini si mai mult fluxul de urina la nivelul lor. De
asemenea, se modifica si tonusul vezicii urinare, astfel incat va fi mai
dificil sa-ti golesti complet vezica. In plus, vezica urinara este
predispusa la reflux, o conditie in care o anumita cantitate de urina
este transportata inapoi catre rinichi.
Toate aceste modificari vor face ca urina sa traverseze intr-un timp
mai lung tractul urinar, ceea ce va permite bacteriilor mai mult timp
sa se multiplice si sa ajunga inapoi, prin intermediul ureterelor, la
nivelul rinichilor. In plus, in sarcina urina devine mai acida si contine
mai multa glucoza, ambele conditii favorizand potentialul bacteriilor
sa se dezvolte

II. Simptomatologie

Simptomele de cistita variaza de la o femeie la alta, insa cele mai frecvente

manifestari sunt:

 durere la urinare
 polakiurie (mictiuni frecvente)
 piurie (prezenta puroiului in urina) manifestata sau discreta
 dureri lombare
 hematurie (sange in urina)
 disurie (eliminare dificila a urinei)
 cantitate mica de urina eliminata de fiecare data
 urina de culoare inchisa, tulbure si, uneori, cu sange
 uneori, urina capata un miros intepator
 durere in timpul actului sexual
 lipsa de energie, stare generala proasta
 uneori, stare subfebrila
  febra, in cazul cistitei cangrenoase

III. Exploră ri paraclinice:

 Probe de laborator:
- sumar de urina si urocultura

 Examene radiologice:
- ecografie abdominala
IV. Principii de tratament
Profilactic:
1. Profilaxia generala:
- igiena corporala cu concentrare atentiei la zona perianala si
periuretrala, igiena vestimentara indeosebi a lenjeriei intime, igiena
menstrei
- evitarea constipatiei,
- diureza suficienta (2 litri/zi),
- mictiunile frecvente (obligatoriu inainte de culcare si dupa fiecare
contact sexual),
- evitare folosirii spumei spermicide si a aditivilor chimici in apa de
baie.

2. Profilaxia medicamentoasa:
- se face prin administrarea unei doze unice de Nitrofurantoin sau
Trimetroprim, dupa fiecare contact sexual la femeile cu manifestari
de cistita acuta.( Cotrimoxazol (1 tb de 480mg/zi), Trimetroprim
(100mg/zi), Nitrofurantoin (50mg/zi)
- profilactic, in doza de intretinere - 7-10 zile /luna

Curativ:
Igieno-dietetic
-asigurarea unei diureze suficiente (2 litri/zi), fara condimente
 - evitarea constipatiei
Medicamentos
- Tratament etiologic : reprezinta mijlocul principal al eradicarii infectiilor
bacteriene vezicale, al prevenirii complicatiilor si cronicizarii.
Terapia cu doza unica: femeie, tanara, cu simptomatologie sub 3 zile, fara
antecedente nefrologice, urologice; cu repetarea uroculturii la 3, 7 si 30 zile
dupa terminarea tratamentului
- trimetroprim (3tb = 300 mg)
- nitrofurantoin (3 tb = 300 mg)
- amoxicilina sau ampicilina ( 1tb= 250 mg, doza =3 – 4 g)
- norfloxacin (2 tb = 800 mg)
- ciprofloxacin (2 tb = 500 mg)
- ofloxacin (400 mg)
Avantaje: complianta pacientului mare, buna toleranta, efecte secundare
mici, cost redus
Dezavantaje: frecventa crescuta a recaderilor datorita sterilizarilor
incomplete
Tratamentul conventional
Terapia cu durata de 3 zile
Terapia cu durata de 7 - 10 zile, cu repetarea uroculturii la 7 zile dupa
terminarea trat.
Medicamente
- Biseptol ( 1tb= 480 mg) = 2 tb la 12 ore – trat de prima intentie
- Nitrofurantoin ( 1tb= 100 mg) = 3-4 tb/zi
- Amoxicilina ( 1tb= 250 mg) = 2 tb la 6 ore
- Norfloxacin ( 1tb= 400 mg) = 1 tb la 12 ore
- Ciprofloxacin ( 1tb= 250 mg) = 1 tb la 12 ore
- Zinnat- cefalosporina ( 1tb= 250 mg si 500 mg) = 1 tb la 12 ore

-Tratamentul simptomatic: analgezice, antispastice si cu prudenta AINS si

caldura locala, bai decongestionante.
- Tratamentul cauzei

Tratamentul curativ al infectiilor recurente – 20% dintre femei prezinta

infectii recurente (mai mult de 2 episoade /an);
Cauze:
-persistenta focarului de infectie din cauza tratamentului incorect
-reinfectie exogena (> 90% la femei tinere, activa sexual)

Se face tratament cu antibiotice, conform antibiogramei, in doza de

intretinere, timp de 7-10 zile.
In recurentele post-climax: tratament antimicrobian + tratament hormonal
de substitutie ( pentru refacerea mucoasei atrofiate si recolonizarea
acesteia cu lactobacilus, care scade pH-ul local, impiedicand dezvoltarea
florei patogene)

Urmatoarele masuri pot reduce probabilitatea de a face cistita:

 Bea multe lichide

 Urineaza frecvent (nu te tine)
 Mentine igiena zonei intime
 Evita utilizarea de spray-uri deodorante sau alte produse in zona
genitala pentru ca pot irita uretra si vezica urinara