Coloana

vertebrala
Clinica de Ortopedie si Traumatologie
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
Coloana vertebrala
 Formata din 33-34 de vertebre

 Formeaza impreuna 5 regiuni:

 Cervicala – 7 vertebre
 Toracala – 12 vertebre
 Lombara – 5 vertebre
 Sacrala – 5 vertebre
 Coccigiana – 4/5 vertebre

Coloana se articuleaza superior, prin

intermediul primei vertebre cervicale, cu
craniul, iar inferior prin intermediul sacrului
cu oasele coxale
Coloana vertebrala

 Vertebre adevarate – 24 – cervicale, toracale,

lombare
 si-au pastrat independenta si mobilitatea

 Vertebre false – 9/10 – vertebrele sacrale si

coccigiene
 Sunt sudate, constituind doua formatiuni
osoase: sacrul si coccisul
 Fiecare vertebra prezinta:

 anterior un corp vertebral

 posterior un arc vertebral.
 alcatuit dintr-un pedicul, 2
lame vertebrale, 2 procese
transverse, 2 procese
articulare superioare, 2
procese articulare
inferioare si un proces
spinos.
 Pediculul face legatura
intre cele 2 parti
 Canalul vertebral

 Gaura vertebrala, delimitata intre corpul si arcul

vertebral, formeaza prin suprapunerea vertebrelor
canalul vertebral, care adaposteste maduva spinarii,
acoperita de meninge.
 Canalul medular se continua in sus cu cavitatea
neurocraniului, in jos cu hiatul sacral
 Diametrele canalului vertebral variaza, fiind mai mari
in reg cervicala si lombara, in raport cu mobilitatea
mai mare a CV in aceste regiuni.
 Orificiile intervertebrale
La suprapunerea vertebrelor,
incizurile vertebrale formeaza
gaurile intervertebrale,
care fac sa comunice canalul
vertebral cu regiunile
paravertebrale. Ele sunt
delimitate:
 Anterior – disc intervert si
corpurile a doua vertebre
adiacente
 Superior si inferior – de
pedunculii arcurilor
vertebrale
 Posterior – ligamente
galbene si articulatii
zigapofizale
Prin fiecare orificiu intervertebral
trece nervul spinal si vasele
sale
 Curburile coloanei

 Apar datorita pozitiei

verticale a corpului
 Confera o mare
elasticitate coloanei
 Favorizeaza mentinerea
echilibrului
 Atenueaza socurile pe
verticala
 Curburile coloanei
Curburile in plan sagital
 lordoza cervicala, concava
anterior
 cifoza toracala, convexa
posterior
 lordoza lombara, concava
anterior
 cifoza sacro-coccigiana,
convexa posterior

La acestea se adauga in plan

frontal o scolioza toracica,
cu convexitatea de partea
mâinii dominante .
 Curburile coloanei
Curburile in plan frontal se numesc
scolioze
 curbura cervicala, cu convexitatea la
stanga
 Curbura toracala, cu convexitatea la
dreapta
 Curbura lombara, cu convexitatea la
stanga.
Curbura toracala este primara – este
determinata de tractiunea muschilor
membrului dominant
Curburile cervicala si lombara sunt
compensatorii – au scopul de a
restabili echilibrul corporal.
La stangaci sunt orientate in sens
Elementele conjunctiv-
fibroase

 Pentru asigurarea mobilitatii si rezistentei

coloanei, elementele osoase (vertebrele)
sunt unite de elemente conjunctiv fibroase:
 discul intervertebral
 ligamentele coloanei.
 Ligamentele coloanei
 Intre doua lame vertebrale alaturate,
de aceeasi parte se afla ligamentul
galben.
 Intre doua procese transverse -
ligamentul intertransvers.
 Intre doua procese spinoase -
ligamentul interspinos.
 In jurul articulatiei intervertebrale se
afla ligamentul fetelor articulare.
 Pe fata anterioara a tuturor corpurilor
vertebrale se afla ligamentul
longitudinal anterior.
 Pe fata posterioara a tuturor
corpurilor vertebrale se afla
ligamentul longitudinal posterior.
 Vârfurile tuturor proceselor spinoase
sunt unite de ligamentul
 Discul intervertebral

 Intre doua corpuri vertebrale

alaturate se afla un disc
intervertebral, alcatuit din:

 Inel fibros – la exterior.

 Nucleu pulpos - la
interior.
 Discul intervertebral
Inelul fibros este conectat de corpurile
vertebrale de deasupra si de dedesubt
si este tinut in tensiune de presiunea
nucleului pulpos din interior. Aceasta
presiune variaza cu pozitia.

Fata de pozitia in sezut, presiunea

intradiscala este de
2 x > stând in picioare
3 x < fiind culcat. Orice efort fizic
creste suplimentar presiunea
intradiscala.
 Inaltimea discurilor este diferita de la
o regiune la alta a coloanei:
 5-6mm in regiunea cervicala
 2-3mm in regiunea lombara
 Particularităţi de vârstă a
discurilor intervertebrale
 Până la 13 ani se dezvoltă şi cresc intens toate ţesuturile discului,
atât în înălţime, cât şi lăţime. Ulterior acest proces încetineşte şi la
maturitate se întrerupe.

 Până la adolescenţă discurile dispun de vase sangvine, acestea

regresează în jurul vârstei de 20-25 ani pentru ca la adult discurile
să fie lipsite de vase, iar nutriţia lor se face prin difuziune.

 La făt nucleul pulpos reprezintă o formaţiune semilichidă (cantitatea

de apă este de 88 %), treptat cantitatea de apă se micşorează până
la 80 % la adolescenţi, şi 69 % la bătrâni.

 La bătrâni aceste discuri se reduc prin deshidratare, ceea ce explică

scăderea înălţimii trunchiului cu 7-8 cm la această vârstă.

 La nou-născut discurile intervertebrale în totalitatea lor reprezintă

50% din înălţimea coloanei, la maturi –25 %.
Biomecanica coloanei
vertebrale
 Miscarile CV se efectueaza concomitent in:
 Articulatia dintre corpurile vertebrale
 Articulatia apofizelor articulare.

 Nucleul pulpos are rolul unei bile – permite

orice fel de miscare

 Miscarea intervertebrala este mica si proprie,

limitata si dirijata, dar prin insumarea
deplasarilor usoare intervertebrale, se
produce o miscare ampla si vasta
Miscarile CV
1. Flexiunea (mişcarea de înclinare înainte) şi
extensiunea (aplecarea coloanei înapoi) în
jurul axului frontal;
2. Inclinarea laterala (in partea dreapta sau
stanga) in jurul axului sagital;
3. Rotatia (in dreapta sau stanga), in jurul
unui ax vertical ce trece prin centrul
discurilor intervertebrale;
4. Circumductia = miscarea rezultata din
executarea alternativa a miscarilor
precedente.
Miscarile CV
Mişcările CV sunt dependente de:
 Inaltimea discului intervertebral, raportat la inaltimea
corpurilor vertebrale;
 Forma si orientarea apofizelor articulare, spinoase si
transversale

Cea mai mobila zona este segmentul cervical, data

de:
• Raportul intre inaltimea discului si cea a corpului
vertebral este de 2:5
• Plasarea fetelor apofizelor articulare in plan
orizontal – permit miscarea de alunecare in
articulatiile zigapofiziale
 Miscarile CV
Segmentul toracal este mai rigid datorita:
• Inaltimii reduse a discului - raportul intre inaltimea discului si
cea a corpului vertebral este de 1:5
• Plasarii fetelor apofizelor articulare in plan frontal
• Pozitiei oblice a apofizelor spinoase (suprapunerea lor limiteaza
miscarea de extensie).
• Miscarea este limitata in aceasta regiune si de prezenta
coastelor
Segmentul lombar are mobilitate mai mica decat cervical, dar
mai mare decat cel toracal, datorita:
• Raportul intre inaltimea discului si cea a corpului vertebral este
de 1:3
• Plasarea fetelor apofizelor articulare in plan sagital (limiteaza
miscarile)
 Afectiunile coloanei
vertebrale
 Aparitia afectiunilor poate fi grabita de:
 traumatisme ale coloanei,
 pozitii incorecte ale coloanei in timpul activitatii,
 caratul greutatilor prea mari,
 osteoporoza,
 deformitati ale coloanei (cifoza, scolioza), etc.

Toate aceste cauze pot conduce in timp la hernie de

disc, sciatica, stenoza spinala si spondiloza. In
cazurile in care articulatiile de la nivelul coloanei
vertebrale tind sa se inflameze, poate sa apara
spondilita anchilozanta.
 1. Deteriorarea discului
intervertebral (osteoartrita)

 Organismul imbatraneste in timp, iar discurile se

deshidrateaza sau se usuca si isi pierd capacitatea
de a amortiza socurile.
 Oasele si ligamentele ce alcatuiesc coloana
vertebrala devin si ele mai putin flexibile.
 Deteriorarea discurilor este o reactie normala a
organismului si nu constituie o reala problema.
 Problema apare atunci cand aceste discuri incep sa
puna presiune asupra ramificatiilor nervoase din
apropiere sau pe maduva spinarii.
 2. Stenoza spinala (stenoza
de canal vertebral)

 implica o ingustare a canalului care gazduieste

maduva spinarii si ramificatiile nervoase. Deoarece
canalul rahidian se reduce, maduva spinarii este
adesea comprimata in totalitate, si nu doar un singur
nerv.
 Pacientii care sufera de LSS (stenoza lombara
spinala), simt uneori o senzatie de slabiciune si
dureri la nivelul picioarelor, o durere surda in zona
lombara a spatelui, intepaturi in picioare sau fese
atunci cand merg sau cand stau in picioare.
Simptomele LSS apar de obicei la pacientii cu varsta
>50 de ani.
 Exista si stenoza spinala cervicala.
3. Spondiloza

 este o afectiune care apare in mod natural ca

urmare a inaintarii in varsta.
 Este un proces normal de degradare a coloanei
vertebrale si elementelor adiacente (muschi,
ligamente paravertebrale si discuri
intervertebrale) dupa solicitari repetate.
4. Spondilolisteza

 se caracterizeaza prin alunecarea anterioara a

unui corp vertebral fata de restul vertebrelor,
ca urmare a degenerarii coloanei. Mai exact o
vertebra se poate deplasa si iesi din
aliniamentul celorlalte vertebre adiacente.
 Ca si la celelalte afectiuni ale coloanei
vertebrale, tratamentul conservator poate
alina durerea, cu exceptia cazului in care
radacina nervului este iritata.
5. Hernia de disc
 Reprezinta golirea fortata a continutului cavitatii
nucleului - duc la compresiunea formatiunilor
vasculonervoase din gaurile intervertebrale sau a
radacinilor nervoase si a maduvei spinarii din canalul
medular.
 Sunt insotite de un sindrom radicular.
 pot fi:
 Interne – strapung placile cartilaginoase si se
deplaseaza in substanta spongioasa a corpului
vertebral;
 Externe – cand nucleul pulpos se deplaseaza
printr-o fisura a inelului fibros.
 Dg: imagistic - RMN
 Simptomele afectiunilor
de coloana
Zona cervicala
 In aceasta zona, manifestarile simptomatice ale acestor boli
degenerative cuprind de la parestezii ale membrelor superioare,
greutati in efectuarea anumitor miscari, stari de oboseala,
ameteli si dureri de cap, sunete in urechi, vederea incetosata,
dificultati de concentrare si de memorie etc,
 sunt afectati nervii care pleaca de la nivelul coloanei cervicale
spre cap, umeri si maini.
Zona dorsala (toracala)
 simptomele pot sa includa nevralgiile intercostale, tulburari de
genul distoniei neurovegetative, etc.
Zona lombara
 In aceasta zona, simptomele date de spondiloze sunt mai
deosebite. Pot sa apara lombalgii, lombosciatalgii.
 Cervicalgie
= durere in regiunea gatului si a coloanei cervicale

 Are cauze variate:

 Traumatisme locale
 Cervicartroza / Artroza cervicală (AC) este prezentă
la 75% din populația > 40 de ani. Frecvența crește
cu vârsta. Va fi considerată cauza unei cervicalgii
doar după eliminarea altor etiologii. Următoarele
simptome îi sunt atribuite: vertij, durere.
 Spondilita ankilozanta
 Activitati care solicita timp indelungat musculatura,
tendoanele, articulatiile si ligamentele de la nivelul
gatului:
 Cervicalgie
 Activitati care solicita timp indelungat musculatura,
tendoanele, articulatiile si ligamentele de la nivelul
gatului:

 menținerea capului și gâtului aplecate înainte, lateral sau

posterior, o perioadă îndelungată, datorită cititului,
privitului la televizor sau lucrului la calculator;
 adoptarea unei poziții vicioase de odihnă în timpul nopții,
în special un pat foarte moale, o pernă
necorespunzătoare, care induc poziții incomode ale
coloanei vertebrale;
 stresul, care duce la acumularea tensiunii musculare în
zona cefei;
 efortul fizic, prin activități ce impun menținerea mâinilor
deasupra capului, precum vopsitul sau ridicarea de
greutăți deasupra capului;
 lipsa exercițiilor fizice specifice, care duce la apariția
Cervicalgie
Examenul clinic urmăreste identificarea următoarelor
elemente:
 localizarea: cervicală înaltă, mijlocie și joasă sau
globală posterioară.
 iradierea: spre baza craniului, spre umăr și membrul
superior sau spre regiunea dorsală.
 circumstanțe de apariție: progresiv sau brutal,
cu/fără temperatură, posttraumatic, după lucru
îndelungat deasupra capului.
 caracteristicile durerii: intensitate, prezența
nocturnă/diurnă, semne însoțitoare ( vertij, cefalee,
parestezii și deficit motor în membrul superior sau în
membrul inferior).
Cervicalgie
Examenul clinic obiectiv
 studiul staticii: pentru recunoașterea unei atitudini
antalgice în flexie, în rotație sau în rectitudine
cervicală.
 studiul mobilității: activ și pasiv sunt evaluate
flexia-extensia, rotațiile și lateroflexiile.
 căutarea punctelor dureroase: prin palpare
suboccipitală, a șanțurilor paravertebrale,
presiunea pe apofizele spinoase cervicale, durerea
cutanată prin ciupirea-rularea pielii.
Cervicalgiile comune

 Sunt de 3-4 ori mai puțin frecvente decât

lombalgiile. Afectează 18% din populație. Frecvența
lor crește cu vârsta. Sunt mai frecvente la cei ce
fac munci grele.
 La cele mai multe nu este gasită o atingere
organică precisă, etiologia lor este mai degrabă
plurifactorială - constă într-un deranjament
intervertebral minor, favorizat de poziții fixe de
lungă durată, adesea profesionale sau de
microtraumatisme.
 Mecanismul durerii este iritarea ramurilor
posterioare ale nervilor rahidieni cervicali ce
inervează apofizele articulare posterioare.
Cervicalgiile comune

 Cervicalgiile comune evoluează intermitent, mai mult

sau mai puțin timp și pot iradia spre coloana toracală
înaltă sau suboccipital (nevralgia Arnold, sindromul
Atlas).
 Episoadele dureroase acute realizează torticolisul
banal clasic. Durează câteva zile. Antrenează o
poziție antalgică în lateroflexie-rotație, cu redoare și
contractură musculară.
 În afara episoadelor acute, examenul clinic este
sărac. Pot fi constatate anomalii ale curburii cervicale.
Durerea la nivelul epicondilului poate indica un
deranjament cervical jos.
Cervicalgiile comune
 Examenul radiologic Este normal sau poate evidenția o
tulburare statică sau leziuni artrozice.
 Tratamentul este medical:
 antalgice
 decontracturante
 AINS
 imobilizare în colier cervical suplu, în cazurile mai
dureroase
 fiziokinetoterapia cu reeducare posturală.
 Cervicalgiile psihogene sunt caracterizate prin discrepanța
dintre acuzele subiective bogate și saracia semnelor clinice
obiective. Axul rahidian este propice dezvoltării algiilor
psihogene, nevrotice sau depresive. Tratament: anxiolitice,
antidepresive sau terapie de relaxare.
 Nevralgia
cervicobrahiala (NCB)
 afecțiune frecventă, caracterizată prin durere la nivelul
membrului superior, de la nivelul coloanei pâna la mână.
Rădăcinile interesate sunt cele ce formează plexul brahial: C5-
T1.
 Mecanismul producerii durerii:
 compresia radiculară de către nucleul pulpos discal herniat
prin inelul discal fisurat, realizând o „hernie moale”.
 compresia radiculară de către un nodul disco-osteofitic în
dreptul găurii de conjugare, realizând „hernia dura”. Este
intâlnită mai frecvent la indivizii cu gâtul scurt.
 prezența unei afecțiuni cu răsunet pe rădăcina nervoasă
sau chiar pe plexul brahial, adesea gravă, realizând NCB
simptomatică.
NCB comună
 Pacientul are o durere cu debut progresiv, localizată la
început la nivelul gâtului, apoi cu iradiere spre membrul
superior.
 Uneori debutul este mai brutal, dimineața la sculare.
Durerea poate iradia în fosa supraspinoasă sau spre scapula
(prin ramura posterioară a nervilor cervicali).
 Tusea sau defecația pot accentua durerea dar mai puțin
frecvent decât în cazul lombosciaticii.
 În antecedentele imediate pot exista fie un traumatism, fie
o poziție a gâtului prea mult prelungită. Antecedentele NCB
sunt evocatoare, dar mai puțin frecvente ca în cazul
lombalgiilor.
 Durerea este însoțită de parestezii de intensitate variabilă,
cel mai adesea cu păstrarea activitații.
 NCB comună
Topografia durerii poate fi precizată bine la examenul
neurologic:
 rădăcina C5: durere și tulburări senzitive pe fața laterală a
umărului și brațului, posibil și deficit motor al deltoidului.
 rădăcina C6: durere și tulburări senzitive pe fața anterioară a
bratului, a parții laterale a antebrațului, a policelui și indexului,
uneori și a mediusului, deficit motor la nivelul bicepsului, a
brahialului și a supinatorului lung. Pot fi alterate reflexul
bicipital și reflexul stiloradial.
 rădăcina C7: durere și tulburari senzitive la nivelul feței
posterioare a bratului și antebratului, puțin pe index, pe
degetul 3 în special și pe inelar. Poate exista deficit motor la
nivelul tricepsului și a extensorului comun al degetelor. Poate fi
alterat reflexul tricipital.
 rădăcinile C8-T1: durere și tulburări senzitive pe fața medială
a brațului și antebrațului, până la degetul 5. Poate fi deficit
motor pe flexorii degetelor și în special pe mușchii mâinii
 NCB comună

 La examenul clinic se constată o redoare a gâtului,

uneori chiar și o atitudine antalgică.
 Mobilizarea cervicală antrenează o accentuare a durerii
membrului superior, la fel ca și presiunea laterovertebrală
și presiunea verticală exercitată asupra capului (semnul
Spurling).
 Durerea la nivelul gâtului, cu iradiere în membrul superior
poate fi provocată sau exacerbată prin abducția,
retropulsia și rotația externă a brațului (atitudinea
aruncatorului), poziție ce antrenează o elongație
radiculara. Dar acest semn este mai puțin frecvent pozitiv
decât manevra Lasegue în cazul lombosciaticei.
 Umărul este liber.
 NCB comună
 Dg radiologic - sunt obligatorii 4 incidențe:
 rg. AP a coloanei cervicale, centrată pe segmentul care
interesează
 rg. de profil a coloanei cervicale
 rg. oblice, dreapta și stânga, pentru studierea găurilor de
conjugare.
 Pe radiografii pot fi observate:
 absența paralelismului corpilor vertebrali
 pensarea spațiului discal
 osteofite anterioare și laterale
 artroza interapofizară posterioară
 Toate aceste modificări duc la diminuarea găurii de conjugare.
 Uneori nu se constată artroza, ci doar o tulburare a staticii
vertebrale: rigiditate, pierderea lordozei fiziologice. Tulburarea
staticii vertebrale poate fi evidențiată pe radiografia de profil în
flexie și extensie.
 Tratamentul NCB comună

În majoritatea cazurilor tratamentul este medical. Evoluția NCB

comune depășește rareori 6-8 săptămâni.
 Repaus complet în perioada acută, prin imobilizare într-un
colier cervical rigid. După trecerea fazei acute, se va trece la un
repaus relativ, prin folosirea unui colier cervical suplu. Se vor
evita: mișcările bruște ale gâtului, decubit ventral, utilizarea
unei perne mari.
 medicamente: antalgice (aspirină, paracetamol etc.) și aINS,
cu rolul diminuării edemului radicular. Ele se asociază cu
hipnotice pentru noapte.
 Elongațiile si fizioterapia: ionizările, ultrasunetele sau
electroterapia.
 Tratamentul NCB
comună
Formele severe necesită, pe langa elongatii si fizioterapie:
 prescrierea scurtă de antalgice majore: derivate morfinice
orale și, în special, corticoterapie generală, după evaluarea
contraindicațiilor. Doza inițială este de 40–60 mg prednison și va
fi scăzută rapid și oprită după 3 săptămâni.
 Corticoterapia locală prin infiltrații la emergența rădăcinilor
sau pe cale intrarahidiană cervicală este dificilă și puțin
recomandată.

 Dacă tratamentul medical nu dă rezultate în 6-8 săptămâni, este

indicată rezolvarea chirurgicală.
 În cazul deficitului motor, chirurgia este indicată atunci când
simptomele persistă sau se agravează, în ciuda tratamentului
bine condus sau când paralizia este importantă încă de la
început
 Lumbago si
lombosciatica
Mecanism fiziopatologic -1-

 - Solicitarile maxime ale coloanei lombare prin ridicarea

greutatilor in pozitii incorecte (cu spatele flexat sau in
hiperextensie) solicita la maximum inelul fibros care se poate
fisura.
 - Bolnavul simte o durere violenta care-l imobilizeaza si care
nu-i mai permite redresarea coloanei sau miscari de flexiune,
rotatie sau extenise. In acest moment, nucleul pulpos, aflat in
stare de tensiune, migreaza pe fisurile inelului fibros, provocand
iritarea filetelor nervoase marginale care provoaca durerea
violenta. Aceasta este primul simptom al deteriorarii discului.
 Lumbago si
lombosciatica
Mecanism fiziopatologic -2-
 Daca dupa acest moment acut se continua activitatea, atunci
nucleul pulpos mareste dimensiunile fisurilor inelului fibros, putand
aluneca mai departe, iritand radacinile nervilor care ies din maduva
spinarii.
 In stadii mai avansate de deteriorare a discului, nucleul pulpos se
poate rupe, iar fragmentele pot migra, fie catre cavitatea medulara
sau in interiorul corpilor vertebrali, ceea ce reprezinta hernia de
disc, stare de deteriorare a discului care este ireversibila,
necesitand chiar si tratament neuro-chirurgical.
 Primul stadiu, de fisurare cu integritatea nucleului pulpos, este
reversibil si este cunoscut sub numele de discopatie beneficiind de
tratament medical.
 Evolutia discopatiei se face in mai multe etape. La inceput, apare
durerea lombara datorita iritarii nervului sinovertebral de catre
placile fisurate ale inelului fibros. Concomitent cu lombalgia in
stadiile urmatoare apare criza de lumbago.
 Lumbago si lombosciatica
Ce intelegem prin lumbago?
 Se defineste ca o contractura puternica si dureroasa a
muschilor paravertebrali lombari care imobilizeaza bolnavul,
punandu-l in imposibilitatea efectuarii miscarilor de aplecare a
trunchiului.
 Regiunea lombara poate fi dreapta sau alteori incurbata
lateral. Tentativa de miscare a trunchiului in diferite sensuri
trezeste dureri violente. Bolnavul devine imobil, se deplaseaza
cu multa dificultate, nu poate ramane multa vreme in picioare,
iar ridicarea sau asezarea in pat sunt deosebit de dureroase.
 Imobilitatea se datoreaza atat contracturii muschilor lombari,
consecinta iritarii nervilor lombari de catre nucleul deplasat, fie
insinuarii acestuia ca o pana in portiunea posterioara a
spatiului intervertebral, punand in tensiune ligamentul
vertebral posterior. In stadiile urmatoare, spatiile
intervertebrale se ingusteaza, diminuand in acelasi timp
orificiul de emergenta a radacinilor nervului sciatic, aparand
simptomul de lombosciatica.
 Lumbago si lombosciatica
Ce este lombosciatica?
 Lombosciatica este un sindrom al iritatiei radacinilor lombare,
care se manifesta prin dureri simultane in regiunea lombara,
iradiind de-a lungul membrului inferior pe fata posterioara a
coapsei si gambei, extinzandu-se uneori in directia halucelui
(degetul mare) sau degetului 5 (degetul mic).
 Nevralgia sciatică este o algie radiculară care traduce suferinţa
unei rădăcini a nervului sciatic, mult mai rar o atingere a
trunchiului nervos propriu-zis. Ea este consecinta iritarii
mecanice a radacinilor nervului sciatic de catre inelul fibros
degradat sau de fragmentele migrate ale nucleului pulpos care
ingusteaza zonele de trecere ale filetelor nervoase la nivelul
gaurilor de conjugare.
 Lombosciatica poate fi generata si in afara leziunilor discale, de
catre boli neurologice infectioase, proliferative sau toxice, care
afecteaza radacinile (radiculite) sau nervul (nevrite).
 Lumbago si lombosciatica - tratament
Se urmaresc trei obiective:
 despovararea mecanica a coloanei lombare;
 combaterea contracturii musculare;
 calmarea durerii.
 prin repaus la pat, culcat pe o parte cu genunchii indoiti. Aceasta
pozitie combate formarea de noi curburi la nivelul coloanei,
relaxeaza in acelasi timp musculatura contractata si scade
presiunea asupra discului si radacinilor nervului sciatic, prin
marirea spatiilor posterioare de unde ies acestea.
 Scadere in greutate - fiecare kilogram in plus apasa uneori cu
forte de zeci de kilograme pe discul degradat si implicit pe
radacinile nervoase.
 Antialgice - Durerea reprezinta simptomul de disconfort major al
bolnavului cu lombosciatica discala
 Algocalmin , aminofenazona, fenilbutazon etc
 Lumbago si lombosciatica - tratament
 Contractura musculara lombara (lumbago) care dureaza de la
cateva zile pana la 2-3 saptamani, trebuie combatuta energic,
intrucat determina ingustarea gaurilor de conjugare si mareste
conflictul disco-radicular.
 In practica curenta se fac anestezii cu xilina sau procaina
1% concomitent cu administrarea decontracturatelor:
clorzoxazona si diazepam. Decontractarea este o metoda
terapeutica adjuvanta a discopatiei si nu tratamentul leziunii
insasi.
 Aplicatiile calde - cu comprese calde sau bai de lumina
sunt utile in combaterea contracturii, dar se va evita
supraincalzirea directa a muschilor lombari.
 Dupa disparitia fazei acute, tratamentul lombosciaticii discale
poate fi consolidat cu balneoterapie si fiziokinetopterapie,
chiroterapie. Aceasta rezolva durerile sciatice sau contracturile
musculare reziduale.
Deformarile coloanei
= modificari patologice de ax ale coloanei vertebrale

CIFOZA SCOLIOZA

LORDOZA
 CIFOZA

Cifoza fiziologica toracica:

30-50 grade, cu apex la T7

 Cifozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital (in

planul vertical de simetrie), prin exagerarea curburilor normale
ale coloanei vertebrale.
 Cifoza se manifesta prin curbarea excesiva a coloanei in regiunea
toracica, in fata, provocand cocoasa, compensata fiind, printr-o
hiperlordoza cervicala si lombara pentru echilibrarea coloanei.
 Cifoscolioza este o deviatie dubla a coloanei vertebrale, cu
convexitate posterioara si curbura laterala.
 Cifoza - clasificari
Clasificarea dupa localizare:                                       
 Cifoza dorsala – este o accentuare a curburii fiziologice
a coloanei in regiunea toracala , este cea mai frecventa
deviatie a coloanei.
 Cifo-lordoza (cifoza dorsala compensata de lordoza
lombara),este o accentuare a celor doua curburii
vertebrale,echilibrate si compensandu-se reciproc.
 Cifoza lombara si inversiunea vertebrala este o
cifoza lombara aparuta prin retroversia
bazinului,compensata dorsal.
 Cifoza cervicala reprezinta inversarea curburii lordotice
cervicale.
 Cifoza totala este continuarea cifozei dorsale si lombare
si este insotita de infundarea toracelui. Este o cifoza
lunga, intalnita la indivizii cu relaxare ligamentara si
musculara.
 Cifoza - clasificari

Clasificarea etiologica:
 Cifoze functionale sau posturale
 Cifoze structurale

Clasificare anatomo-patologica
 Tipice sau comune atunci cand se produc prin
exagerarea curburilor cifotice normale (dorsala sau sacro-
coccigiana) ;
 Atipice atunci cand se produc prin exagerarea altor
curburi decat a celor normale (lombara si cervicala).
 Cifoze functionale sau posturale

 sunt cifozele care nu se insotesc de modificari de

structura ale corpurilor vertebrale si ale caror curburi
sunt reductibile disparand in decubit sau chiar prin
contractura voluntara a musculaturii trunchiului.

• habituale (de obișnuință, de deprindere);

• de creștere: produse din cauza disproporției dintre
creșterea exagerată în înălțime și nedezvoltarea corectă
a mușchilor;
• profesionale: sunt profesii în care predomină atitudinea
cifotică (cum ar fi munca de birou);
• compensatorii și datorate defectelor unor
analizatori (cifoza miopilor).
 Cifoze structurale
 Sunt cifozele rigide, fixe, care nu se pot redresa decat
cel mult partial, care nu dispar in decubit.
 Ele se insotesc de modificari de structura a corpilor
vertebrali

o traumatice
o iatrogene -post laminectomie
o inflamatorii: poliartrita reumatoida, spondilita
ankilopoetica;
o infectioase
o cifoza Scheuerman/ de crestere/ cifoza juvenila
o degenerative; maladia Paget, fracturi osteoporotice
o congenitale
o neoplazice;
o displazice: acondroplazia
o neuromusculare
 Cifoza - clinica
 Cifoza se caracterizeaza prin : cap si gat inclinat inainte,
omoplati departati si desprinsi, umerii adusi in fata, torace
infundat sau in flexie.
 Simptome si semne obiective :
 Durere, care apare la nivelul curburii, pe apofizele spinoase
ale vertebrelor. Ea se resimte la palpare, dar mai ales la
percutie ;
 Durerea in coloana vertebrala este insotita, intotdeauna, de
contractura muschilor lungi ai spatelui si de o oarecare
rigiditate in miscari ;.
 Cifoza se asociaza cu hipotonia musculaturii spatelui si
abdomenului, frecvent se asociaza si cu piciorul plat ;
 Pacientii vor avea umerii cazuti anterior si omoplatii „in
aripioare”
 Agravarea continua a deviatiilor vertebrale antreneaza
tulburari respiratorii si cardiace.
Cifoza – dg + tratament

 Dg imagistic: Rx, CT, RMN

 Tratament:
 Corset;
 Fiziokinetoterapie
 Chirurgical
 LORDOZA

Lordoza fiziologica
lombara: 40-60 grade,
apex la L3

 Lordoza este normala doar in regiunea cervicala si

dorsolombara, dar devine anormala atunci cand
afecteaza o alta parte a coloanei vertebrale sau
atunci cand devine foarte accentuata.
 Lordoza - clasificare

 Lordoza statică (de obicei profesională) poate

aparea în cazuri patologice şi este deosebit de
supărătoare (displezie luxantă a ambelor şolduri,
coxalgie, etc.).
 Lordoza dinamică cu patologie neurologică diversă,
distrofică sau ca rezultat al dezechilibrului dintre
flexorii şi extensorii trunchiului (exemplu: atoniile
abdominale, rahitism, tumori, tulburări digestive).
 Lordoza fixă apare la adolescenţi (lordoza dureroasă
a adolescenţilor, posttraumatic ca rezultat a unei
retracţii fibroase post-inflamatorie sau dezechilibrelor
sacrococcigiene prin alunecări ale vertebrelor).
Lordoza - clasificare

 Afecţiunile care pot însoţi lodoza sunt:

 luxaţile congenitale de şold bilaterale;
 spondilita anchilozantă;
 Miopatiile prin lezarea muşchilor fesieri.
 Lordoza - diagnostic

a) examenul clinic obiectiv:

 static (aprecierea aliniamentului şi
a posturii ortostatice
 dinamic (bilanţ funcţional
muscular şi articular, evaluarea
mersului)
b) examene paraclinice: radiologia
clasică, rezonanţa magnetică
nucleară, computerul tomograf
Lordoza - tratament

 Tratamentul lordozelor se
înscrie în contextul
măsurilor terapeutice ale
scoliozei, fie că scolioza a
generat lordoză, fie că
lordoza a determinat
apariţia unei scolioze.
 SCOLIOZ
A
Orice deviatie mai mare
de 10 grade este
considerate patologica

 Scolioza este o modificare a curburilor fiziologice, mai ales

in regiunea lombara, in plan frontal, luand forma literei „C”,
urmata uneori de o modificare compensatorie aparuta in
zona urmatoare, realizand litera „S”.
 Aceasta deformare, observata mai bine din spatele
persoanei sau din fata, se poate realiza spre dreapta sau
spre stanga, in functie de greselile de pozitie ale coloanei.
Scolioza - clasificari

 S. Functionale, nestructurale, asa numitele

atitudini scoliotice, sunt deviatii in plan frontal in
care anatomia vertebrelor si a discurilor este
normala, doar aliniamentul in plan frontal este
perturbat. Deviatia laterala a coloanei este
complet reductibila clinic si rx. in pozitie culcata.

 S. Structurale sunt scolioze ale caror vertebre

au modificari structurale: rotatii, cuneiformizari,
ale caror curburi sunt ireductibile clinic si rx. in
pozitie culcata si au in general tendinta evolutiva.
Scoliozele functionale sau posturale

 defecte de postura:
 atitudilnile scoliotice apar de obicei in copilarie. Ele pot fi
intermitente sau permanente dar clinic si rx dispar cind
copilul rste aplecat inainte sau este culcat.Dispar
spontan in cursul puseului pubertar.
 scoliozele pitiatice( isterice): anamneza de boala sau
teren psihic, precum si faptul ca in timpul somnului indus
scolioza dispare, pune dg de S posturala.

 curburi scoliotice reductibile; atitudini antalgice

provocate de afectiuni vertebrale sau juxta vertebrale.
Ex: un conflict discoradicular poate determina o scolioza
antalgica care dispare odata cu disparitia cauzei care a
provocat-o.
Scoliozele functionale sau posturale

 curburi de compensatie ale unor defecte cu sediul la

distanta de rahis.:
 inegalitate de lungime a membrelor inferioare
determina in ortostatism o inclinare a bazinului spre
membrul inferior mai scurt. Coloana lombara va corija
aceasta oblicitate printr-o curbura compensatorie cu
convexitatea spre membrul inferior mai scurt.
 atitudini vicioase ale soldului. Daca atitudinea este
ireductibila, bazinul va bascula pt a permite
membrelor inferioare sa ramana paralele, iar coloana
se va curba, convexitate spre soldul sanatos,
restabilind axul vertebral
 retractii musculare ireductibile: torticolis congenital.
Sectionarea sau alungirea muschiului SCM retractat va
corecta scolioza.
Scoliozele structurale
 Sunt curburi in plan frontal ale coloanei vertebrale ale
caror vertebre prezinta modificari structurale.

 S. Idiopatice;
 infantile apar intre 1-3 ani
 juvenile cand apar peste 4 ani – pubertate;
 ale adolescentului

 S. Congenitale:
 defecte de formare: vertebra cuneiforma,
hemivertebra
 defecte de segmentare: bara nesegmentata
unilateral, sau bilateral
 Scoliozele structurale
 S. Neuromusculare;
- neuropatice – prin leziune neuron motor central in:
- paralizie cerebrala
- degenerescente spinocerebeloase
- siringomielie
- tumori medulare
- traumatisme medulare
- prin leziuni neuron motor periferic in:
- poliomielita
- traumatisme
- mielomeningocel
- disautonomia Riley-Day
- miopatice: - artrogripoza
- distrofia musculara Duchenne
- hipotonia congenitala
- miotonia distrofica
 Scoliozele structurale
 Neurofibromatoza
 Tulburari mezenchimale; Sindr. Marfan,
homocistinurie
Sdr. Ehlers-Danlos
 S. Traumatice : fracturi sau dislocatii vertebrale amielice
 Contracturi extra vertebrale: post empiem, arsuri
 Osteocondrodistrofii: - acondroplazia
- displazia spondiloepifizara
- disrafism diastrofic
- mucopolizaharodiozele
 Tumori
 Afectiuni reumatice
 Boli metabolice:
- rahitism
- osteoporoza juvenila
- osteogeneza imperfecta
 S legate de regiunea lombosacrata:
- spondiloliza - spondilolistezis - anomalii congenitale
 Infectiile osoase
Scolioze - Examenul clinic
 Examenul in ortostatism va nota eventualele
defecte la nivelul membrelor inferioare, o
asimetrie in circumferinta sau in lungime.
 Scolioze - Examenul clinic
Anamneza corecta: varsta la care
a aparut, cum s-a nascut
copilul, daca vede bine, cum
sta in banca, ce sport face,
daca mai are cineva in familie
scolioza.

Examinarea copilului in
ortostatim dezbracat :
examinarea pielii cu atentie
pentru a decela leziuni
pigmentare, tumori
subcutanate, zone de
hiperpilozitate, cicatrici. Pete
de culoare cafe au lait, pot
semnala prezenta unei
neurofibromatoze, o zona de
hiperpilozitate poate arata o
spina bifida sau chiar o
malformatie medulara.
 Scolioze - Examenul clinic

 Atunci cand exista o inegalitate a

membrelor inferioare se observa o
denivelare a crestei iliace.
Scolioze - Examenul clinic

 Din spate se urmareste coloana

veretebrala, simetria omoplatilor,
egalitatea triunghiului format de talie cu
bratul pe langa corp.
Scolioze - Examenul clinic
 Folosirea firului cu plumb: verticala firului cu
plumb asezat la nivelul apofizei spionoase C7
cade in mod normal la nivelul santului
interfesier.
 Scolioze – Examen radiologic

 rgf in pozitie
ortostatica
 Cu creste iliace

 Bending test
 Plan de electie
(Stagnara–Du Peloux)
 Test Risser
 Test Cobb
 Testul Nash- Moe
Metoda Cobb = Se noteaza vertebrele limita, sup si inf ale
curburii. Unghiul format de perpendiculara pe tangenta la platoul
superior al vertebrei limita superioare cu perpendiculara pe tangenta
la platoul inf al vertebrei limita inf reprezinta unghiul scoliozei.
 Testul Risser - 6 grade

1– nucleul secundar de
osificare nu a aparut;
2– aparitia nucleului la
nivelul SIAS;
3– nucleul atinge ½
creasta iliaca;
4– nucleul coafeaza ¾
creasta iliaca
5– nucleul coafeaza
intreaga creasta
iliaca;
6- nucleul complet
sudat la creasta iliaca
 Scolioze – Examen RMN
 de obicei in scoliozele
idiopatice curburile
toracale sunt pe
dreapta.
 daca apare pe stanga
trebuie suspectata o
alta etiologie
(siringomielia, maladia
Arnold Chiari). In acest
caz se impune ex
neurologie si RMN pt
vizualizare maduva
spinarii.
 Scolioze – SPIROGRAFIA
 Explorarea functiei respiratorii se impune in scoliozele
toracice grave, in care diminuarea capacitatii vitale
poate cobori pina la valori de 0,55 -0,51. Teoretic
aceste valori sunt incompatibile cu viata, dar ea este
atinsa printr-o regresiune lenta, organismul reusind
adaptarea.
 Volumul rezidual este mic
 Volumul respirator curent mic, 0,31.
 Frecventa respiratorie de cca 20 respiratii pe minut.
 Pp. a CO2 normala
 Pp. a O2 scazuta
 Scolioze – Tratament

 Terapia corecta este multidisciplinara: ortoped, radiolog,

kinetoterapeut , psiholog si asistent social ( care poate fi
inlocuit de parinte si profesor).
 In mare exista trei mijloace terapeutice ce se pot
utiliza: kinetoterapie, tratament ortopedic si tratament
chirurgical, fie separat fie impreuna

 In functie de 3 factori:
- unghiul Cobb
- rotatia vertebrala
- test Risser
 Tratament
Scolioza sub 30 grade, neevoluata, inaintea maturitatii osoase =
kinetoterapie
 intarire a musculaturii in atitudine corijata a scoliozei
 maturarea si dezvoltarea sistemului de echilibru.
Pe scurt:
 gimnastica medicala de 3 ori pe sapt sub control kineto / efectuarea de
sporturi complexe: inot / dormit pe pat tare / pozitie scris citit corecta:
scaun cu tetiera si cu perna la nivelul vertebrei angulare centrala,
picioarele pe un scaunel de cca 20 cm, pupitre inclinate cu 25 grade.

 Obligatoriu control Rx la 6 luni cu masurarea unghiului Cobb.

Daca unghiul nu creste sau creste sub 5 grade, se continua
tratamentul kineto. Daca curbura se mareste cu 6 grade sau mai
mult, atunci se trece la tratament ortopedic.
Tratament ortopedic
 se adreseaza scoliozelor peste 30 grade la
pacientii cu imaturitate a scheletului ( Risser 0-2)
 la scoliozele care au crescut cu peste 6 grade sub
tratament kineto, intre 2 Rx efectuate la 6 luni.

 Limita maxima la care se poate incerca tratament

ortopedic max.50 gr.

 Tratamentul ortopedic consta in corectarea

scoliozei cu un corset ortopedic pe care pacientul in
poarta 23 ore din 24. O singura ora pe zi fara corset
pentru igiena si gimnastica medicala.
 Corsetul opreste procesul evolutiv
SCOLIOZA LOMBARA SI SCOLIOZA TORACALA
CU UNGHI PESTE 30 GRADE
 Tratamentul ortopedic

Scopurile unui corset ortopedic constau in:

 corectia curburii cu 50% sau mai mult. Curburile care nu se
redreseaza cu 50% sunt urmate de rezultate insuficiente;
 sa nu produca deformari secundare. Pelotele de presiune pot
produce escare la locul de aplicare. Corsetul Milwaukee se
sprijina initial pe menton si determina deformatii ale
maxilarului inferior.
 nu trebuie sa altereze functiile fiziologice normale. S-au
depistat reduceri a filtrarii renale, a fluxului sanguin normal si
a excretiei de Na imediat dupa aplicarea corsetului Boston.
 sa fie posibil de purtat si sa aiba un aspect cosmetic
acceptabil. Multi adolescenti refuza purtarea corsetului
Milwaukee care este prea evident sub imbracaminte.
 S-au semnalat tulburari psihice legate de purtarea corsetului.
 Tratamentul ortopedic
 Corsetul pentru
scolioza trebuie sa
aiba o serie de
principii
biomecanice:
-sa reduca lordoza
lombara;
-sa faca elongatia
longitudinala a
coloanei vertebrale;
 -sa aplice forte
transversale pentru
corectia curburilor.
 Tipuri de corsete
Corset Milwaukee:
 imaginat in ani 1940 initial
pentru imobilizarea
postoperatorie a pacientilor
cu scolioza poliomielitica si
ulterior in tratamentul
nechirurgical al scoliozelor.
 A fost cel mai folosit tip.
Este format dintr-o piesa
pelvina fixa, inchisa in
spate cu rol de reducere a
lordozei lombare de la care
pleaca 3 tije, 2 post care se
termina cu prijin occipital si
una ant cu sprijin
mentonier.
 Tipuri de corsete
Corset Boston:
 1972.
 imaginat ca sa poata fi purtat sub haine, si care cu timpul a fost
modificat si individualizat dupa mulaje.
 Tipuri de corsete

Corsetul Cheneau
 este utilizat cu precadere in
Europa de catre asa numita
scoala Lyoneza cea care a
modifical radical tratamentul
chirurgical prin Dr. Cotrel.
 Din statistica de 1006 cazuri de
scolioze sub 40 grade tratate cu
corset Cheneau, rata de esec
este de numai 9%.
 Tratament chirurgical

 Daca scoliza este dg cu un unghi

de peste 40-45% se impune
tratament chirurgical.
 se poate efectua intre puseul
pubertar de crestere si
maturitatea osoasa, in general in
jurul varstei de 12-13 ani.
 Din 1995 o data cu inovarea
haloului de catre Nickel
pregatirea preoperatorie s-a
simplificat
 Tratament chirurgical

 Actualmente preoperator
pacientului i se aplica un
aparat ghipsat pelvin de
care se prind 4 bare
longitudinale, filetate, ce
se infileteaza intr-un
halou fixat pe calota
craniana, asa numita
tractiune halo-pelvina.
 Zilnic barele se alungesc
cu cate un mm, 3-4 sapt,
timp in care gradul
curburii se reduce
substantial.
 Tratament chirurgical

 Interventia chirurgicala ce
urmeaza este mixta de fixare a
corectiei ce se obtine si
artrodeze vertebrale cu grefe
osoase spongioase.
 Harrington a imaginat tehnica
operatorie folosind 2 tije filetate
prin care obtine elongarea, si
fixarea lor cu carlige intre
apofizele laterale ale
vertebrelor.
 Instrumentatia Herrington
reuseste sa redreseze curburi in
jur de 50% din valoarea initiala
 Dezavantajele Instrumentatiei Herrington

 avand numai 2 puncte

de sprijin pe coloana,
montajul este putin
rigid si necesita
postoperator
imobilizare la pat in
corset gipsat 4-5 luni.
 Exista riscul
deteriorarii punctelor
de sprijin
 Ruptura de oboseala a
tijelor
 Are efect minin asupra
rotatiei vertebrale.
INSTRUMENTATIE ISOLA
 Tratament chirurgical

 Eduard Luque a avut ideea de a folosi pt corectia

diformitatilor, sarme trecute sublamelar pe care apoi
le-a inlocuit cu bare netede in forma de L punand
bazele sistemului de instrumentatie spinala
segmentara, sistem care derota vertebrele.
 Yves Cotrel a modificat instrumentarul reusind prin
tehnica lui tridimensionala sa practice derotarea
tuturor vertebrelor prin tractiune cu suruburi si
lamele metalice a fiecarui vertebra, evitand in
postoperator imobilizarea in aparat gipsat. Dupa
orice elongare si fixare vertebrala obligatoriu
portoperator pacientul va purta un corset ortopedic
pana la terminarea perioadei de crestere.
Instrumentatie Yves Cotrel
Instrumentatie Louque
Instrumentatie Horizon
CAZ CLINIC: instrumentatie Horizon la o
scolioza de 74 de grade
Traumatismele coloanei

 Fracturile coloanei cervicale

- Fracturi C1
- Fracturi C2
- Fracturi C3 – C7
 Fracturile coloanei toracice
 Fracturile coloanei lombare
Mecanisme de producere
 hiperflexia
 hiperextensia
 compresiunea pura (verticala)
 hiperflexia laterala
 forfecarea
 torsiunea
 Conceptul celor trei coloane
( Denis )
 Coloana anterioara
- Ligamentul longitudinal anterior
- Partea ant. a corpului si discului intervertebral
 Coloana mijlocie
- Ligamentul longitudinal posterior
- Partea post. a corpului si discului intervertebral
 Coloana posterioara
- Arcurile vertebrale posterioare
- Suprafetele articulare + ligamente
Mecanisme de producere - coloana
cervicala
 FRACTURI C 1

Mecanism de producere - indirect

 Hiperextensie – leziuni arc posterior
 Hiperflexie – leziuni arc anterior
 Compresiune laterala – fract. masa laterala
 Compresiune axiala – Luxatia divergenta a maselor
laterale ( fract Jefferson )
 Fracturi C1 – diagnostic

 Clinic – Durere
- Tumefactie locala
- Redoare antalgica

 Paraclinic – Rx. de fata transbucala

- Rx. de profil
- Tomografia computerizata
Fracturi C1 – clasificare

 Fractura de arc anterior

 Fractura de arc posterior
 Fractura de mase laterale
 Fractura cominutiva de mase laterale
 Fractura atlas cu avulsia ligamentului
transvers
 Fractura proceselor transverse
Fracturi C1 – complicatii

Neurologice
 tulburari de sensibilitate si motricitate de
diferite grade
 tetraplegii incomplete
 Sindrom Brown-Sequard
 tetraplegii complete
 Fracturi C1 – tratament

 Ortopedic in fracturile fara leziuni neurologice

 Guler Schantz pt 8 sapt
 Fracturile stabile
 Halotraction pt 8 sapt
 Minerva gipsata
 Fractureile instabile
 Artrodeza C1-C2
 FRACTURI C2

Mecanism de producer
 Hiperextensie ( fractura spinzuratilor ) – la
jonctiune corp-arc posterior
 Forfecare ant sau post – fracturi de apofiza
odontoida ( lez. neurologice grave; deces )
 Compresiune axiala
Fracturi C2 – clasificare

 Fractura oblica in jos si anterior

- deplasare anterioara ; STABILE
 Fractura oblica in jos si posterior
- deplasare posterioara ; INSTABILE
 Fractura transversala
- INSTABILITATE MAXIMA
Fracturi C2 – diagnostic

 Traumatism in flexie sau extensie

 Dureri suboccipitale cu disfagie
 Descarcari electrice la flexia capului
 Sindrom Brown-Sequard
 Nevralgie de Arnold
 Tetraplegie cu tulburari respiratorii
Fracturi C2 – tratament

 Fracturi fara deplasare – tratament

ortopedic
 Fracturi C2 – tratament
 Fracturi cu deplasare – tratament chirurgical
FRACTURI C3 – C7

 Etiologie – Caderi de la inaltime

- Accidente auto
- Accidente de sport ( plonjane )
 Mecanism – indirect
- Compresie – distractie
- Flexie – extensie
- Rotatie
 Fracturi C3-C7 - diagnostic

Clinic
 cefalee
 cervicalgii
 parestezii membre superioare
 tulburari vizuale si auditive
 vertij
 Leziuni in rotatie

Fractura Fractura Luxatie

uniarticulara separare uniarticulara
 Subluxatie
Artrodeza
Fracturi C3-C7 - tratament
FRACTURI COLOANA TORACICA

Mecanism de producere – Indirect

 flexie pura – fract stabila
 flexie si rotatie – fract instabila
 extensie – stabila
 compresie – stabila
 forfecare
Fracturi coloana toracica - tratament

 Fractura stabila
- reducere prin reclinatie si imobilizare in
diferite tipuri de corsete

 Fractura instabila
- reducere prin mijloace chirurgicale si
osteosinteza posterioara sau anterioara
FRACTURI COLOANA LOMBARA
 Etiologie
- caderi de la inaltime
- politraumatisme
- accidente auto
 Mecanism de producere – indirect
- compresie, flexie anterioara, extensie,
forfecare, torsiune, distractiune
Fracturi col lombara - diagnostic

 Clinic
- durere spontana sau la palparea
spinoaselor
- tumefiere locala sau hematom
- leziuni neurologice de diferite grade
 Radiologic
- Rx. coloana lombara fata + profil
- Tomografie computerizata
- RMN simplu sau cu substanta de contrast
 Fracturi col lombara - clasificare

 Tip A – in compresie
pura
A1 – fractura
tasare corp vertebral
A2 – fractura
separare corp vertebral
A3 – fractura
cominutiva cu zid
posterior rupt
( instabile )
Fracturi col lombara - clasificare

 Tip B – in distractie
B1 – distractie posterioara cu
predominenta ligamentara
B2 – distractie posterioara cu
pedominenta osoasa
B3 – distractie anterioara
Fracturi col lombara - clasificare
- Tip C – cu rotatie
Fracturi col lombara - tratament

 Fracturi stabile
- Reducere prin manevre externe
- repaus pe plan dur in hiperextensie
- reducere prin reclinatie
- Impobilizare in corset gipsat cu trei
puncte de sprijin ( sternal, lombar, pubian )
Fracturi col lombara - tratament

 Fracturi instabile
- Reducere si osteosinteza
- posterioara cu suruburi transpediculare
- posterioara cu tije
- anterioara cu placa si suruburi
- Reducere si artrodeza intervertebrala